TUBERCULOZA PULMONARA

Tuberculoza = boala infecto-contagioasa, produsa de B.K (bacilul Koch) cu evolutie

cronica si raspandire larga, care afecteaza preponderant populatia adulta.

ETIOLOGIE = factorul determinant = b. tuerculozei identif. De Robert Koch ( in

1882) = Mycobacterium tuberculosis Myces ( ciuperca, mucegai)

TESTUL LA TUBERCULINA (IDR) = cel mai folosit pt a stabili existent si amplasarea

bolii la unele personae.

Se injecteaza intradermic 0,10ml (mantenx). Citirea rezultatului se face dupa 72h –

locul injectiei se urmareste insa toata perioada. La persoanele infectate anterior
(sensibilizate) – la locul injectiei se constata o reactive care consta in eritem – edem –
induratie, chiar dupa numai 6h, atingand maximul de intensitate dupa 36-60h – se
retrage dupa cateva zile. Pe locul injectarii poate persista o perioada indelungata o
zona de hiperpigmentare. Se considera positive reactiile care au Ø 10mm sau mai mult
( testul la tuberculina – IDR +)

INVESTIGATIA BACTERIOLOGICA = esentiata pt. dg. Etiologic al tuberculuzei, pt

evolutia si aprecierea tratamentului administrat:

 Sputa – esantionul de expectoratie spontana sau matinala trebuie sa contina

secretii profunde ale arborelui bronsic, nu secretii orofaringiene, nazale sau
salivare. Mai sunt utile tehnicile
- Spalatura bronsica – colectarea expectoratiei dupa instilarea traheala a 5-
10ml sol.calduta de xilina 1%
- Aspiratul bronsic – obtinut prin fibro-(bronho)scopie sau lavaj “bronhoalveolar”
- Recoltarea matinala a secretiilor gastrice – “aspiratul sau spalatura gastrica”

Un examen bacteriologic correct este correct dupa sinteza informatiilor furnizate

de 3 pana la 5 produse.

ALTE INVESTIGATII utile in functie de pacient si bolile acestuia:

- Fragmentele bronsice – LCR, pericardic, ascetic,sinosial, urina sau sange

(hemocultura) – esantioane utile pt identificarea bacteriologica a B.K, mai
ales cu localizari in afara plamanilor.
- Ex. Microscopic al frotiului pe lama de “ sputa imbogatita” – folosind diverse
tehnici pt o evidentiere mai usoara.
 Prin coloratia Ziehl Neelsen se pune in evidenta B.K. pe mediu imbogatit
ovenstein-fusion, insamantarea are o mai mare specificitate – precizeaza
specia, confirma vabilitatea bacilara, testeaza sensibilitatea la tratament.

PATOGENEZA TUBERCULOZEI – tuberculoza este boala infecto-contagioasa cu

transmitere – mai adesea – aeriana. Nu este o boala mostenita/ ereditara.

Principala sursa de infectie o reprezinta bolnavul cu tuberculoza pulmonara, gasiti

pozitivi in urma examenelor microscopice. Acesti bolnavi elimina in spatial/mediul
inconjurator print use , sranut, cantat, vorbit, unitati minuscule (invizibile) care se
raspandesc rapid in incapere – PICATURILE PFLUGGE – si care realizeaza infectia
persoanelor sanatoase.

Mijloace de prevenire:

- Masti de prevenire
- Ventilatia simpla si fregventa a incaperilor
- Sterilizarea cu lampi ultraviolet a incaperilor

DEZVOLTAREA SI EVOLUTIA TUBERCULOZEI. Propagarea infectiei are loc pe

cale bronhogena, sangvina, limfatica. Depunerea microbacteriilor pe suprafata alveolara
dupa inhalarea unei unitati infectante determina constituirea leziunilor initiale in infectia
tuberculoasa (focar pneumonic predominant – netratat/neresponsabil la tratament)

Leziunile elementare tuberculoase pulmonare sunt:

- De tip proliferative (reflecta prezenta unui nr.redus de bacil)

- De tip exudative (reflecta existent locala a unei unitati mai mari de bacilli)

PRIMOINFECTIA – evolueaza sub diverse forme de boala, evolutia fiind legata si de

prezenta factorilor favorizanti implicate: genetici, constitutionali, alimentary
(subalimentatia), surmenajul fizic, varsta, boli associate, stari fiziologice deosebite
(alaptare,sarcina), terapeutica (corticoterapia)

EPIDEMIOLOGIA. Tuberculoza se manifesta ca o afectiune endematica si

ocazionala. In tara noastra, tuberculoza pulmonara constituie inca o problema.

TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA – PRIMOINFECTIA

Forma de boala care apare consecutive infectiei, la personae anterior infectate –

tuberculoza primara. Afecteaza persoanele de orice varsta, de la copilarie pana la
batranete. Riscul de infectie creste odata cu varsta si cu posibilitatea crescuta de
expunere la contagiere.
 FORME CLINICE

1. Primoinfectie acuta – asimptomatica clinc, intalnita mai ales dupa varsta de 3 ani,
cea mai benigna forma
2. Primoinfectia manifestata simpla – forma la care ex.radiologic identifica
complexul primar.
3. Primoinfectia cu complicatii benigne – fregventa la sugari si la copii mici, este
insotit de complicatii (pleurezie,adenopatii, etc)
4. Primoinfectia cu complicatii grave – pleumonia si bronchopneumonia
tuberculoasa, meningo-encefalita tuberculoasa.

In tuberculoza la copil, diagnosticul se stabileste pe baza elementelor:

 Ancheta epidemiologica –> identifica sursa si contactul

 Tabloul clinic, cu elemente suggestive:
- Tusea (cu durata de peste 3saptamani, fara o alta cauza evidenta)
- Dispneea, wheezing localizat
- Deficitul parenteral (cu o scadere de mai mult de 10%)
- Subfebrilitate sau febra
- Keratoconjunctivita
- Eritem nodos sau polimorf

La sugar trebuie avut in vedere prezenta tirajului, crnajului hepatosplenomegalia, semnele

neuropsihice (agitatie, convulsii termo clonice,pareze)

 Testul la tuberculina
 Ex. Radiologic sugestiv
 Explorarea endoscopica (fibro/bronhoscopic cu ex bacteriologic si broptic pozitiv)
 Ex. Bacteriologic al aspiratorului
 Ex. Bronsic/ sastric,repetat, pozitiv

TUBERCULOZA SECUNDARA

Tuberculoza secundara – numita si ftizie – >forma caracteristica varstei adultului.

Simptomele sunt frecvente, care sugereaza o posibila tuberculoza pulmonara activ –

evolutiva sunt urmatoarele :

- Tuse cronica cu sau fara expectaratie care persista peste 3 saptamani;

- Durere toracica si simptome generale ca : astenie , deficit ponderal ,
fatigabilitate , inapetenta , subfebrilitate vesperala sau dificil la tratamentul
diabeticului, hemoptizie. Aceste simptome sunt prezente sau se asociaza cu
debutul clinic.
 FORME DE DEBUT CLINIC:

 Forma latent (asimptomatica) (20%). Boala este descoperita intamplator, la un

control radiologic. Diagnosticul precoce de certitudine – >ex.sputa
 Forma cu debut insidious ( lent progresiva) – pacientul prezinta simptom.
Respiratory
 Forma acuta – hemoptizie (mica/moderata), gripa, pneumonie. Ex laborator
suggestive: VSH↑, leucocitoza si limfocitoza/ anemie, ex.sputei, ex.radiologic
pulmonar

TRATAMENT - Trebuie inceput dupa dg.de certitudine

Medicamentele antituberculoase pot fi grupate in:

- Tuberculostatice esentiale : - Izoniazida, Rifampicina, Streptomicina,

Etambutolul, Pirozinamida
- Tuberculostatice de rezerva (rar utilizate): Etronamida, Cicloserina,
Ciprofloxacina.Aceste tuberculostatice se asociaza intre ele.

Medicatia antituberculoasa se administreaza pe cat posibil in prize unica – de preferinta

pe stomacul gol ( adica la 1,5 -2h dupa masa – de obicei micul dejun si cu minim 1,5h
inaintea mesei urmatoare)

Se recomanda doua forme standard cu durata de 6 luni, administrate strict sub

supraveghere:

I. 3 Izoniazida (H) + Rifampicina (R) + Pirozinamida (Z) + Streptomicina (S) :

3HRZS + 3HR – adica :
- 3 luni INH (Izoniazida) + RMP (Rifamicina) + PZM (Pirozinamida) + SM
(Streptomicina)
Urmat de:
- 3 luni INH + RMP

Acest tratament este indicat in toate formele medii si avansate ale tuberculozei
pulmonare cu B.K present in sputa la examenul direct.

II. 2RHZ + HRH adica:

- 2 luni RMP + INH + PZM
- Urmat de : RMP +INH pana la 6 luni

Aceasta formula se aplica tuturor celorlalte forme de tuberculoza active

pulmonara ( sau extrapulmonara)

TRATAMENTUL SIMPTOMATIC:
 - Calmante de tuse: codeine, expectorante
- Antialgice: algocalmin
- Neurosedative
- Hemostatice pt tratarea hemoptiziei
- Vitamine

Masurile igieno-dietetice: - repaos la pat + regim alimentar hiperproteic (glucide, l

lipide, vitamin); - cura de aer

PROFILAXIA:

- Depistarea ( radiografica, bacteriologica, IDR)

- Izolarea (internarea bolnavului cu B.K.+)
- Vaccinarea BCG numai acelor cu IDR negative
- Educatia sanitara
- Ancheta epidemiologica in cazul pacientilor infectati