OBICEIUL COLINDATULUI
OBICEIUL
OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN
Pe 25 decembrie este ziua naşterii
lui Iisus Hristos. În România
Crăciun este numele păstorului în
al cărui staul s-a născut Iisus.
Pretutindeni acest cuvânt magic
renaşte speranţele, readuce
bucuria şi lumina în case.
Sărbătoarea de Crăciun ţine trei
zile. În prima zi de Crăciun se oferă
cadouri celor dragi, iar familia se
reuneşte la masa de Crăciun unde
se servesc mâncăruri tradiţionale
(sarmale, caltaboş, piftie, cârnaţi,
tobă, leber, cozonac).
Colindatul este unul dintre cele
mai frumoase obiceiuri din
perioada sărbătorilor de iarnă.
Ascultăm colindele în fiecare an,
cântate în cursul lunii decembrie,
și de fiecare dată ne încântă și ne
umplu inimile de bucurie și
speranță.
La noi în țară, datina colindatului
de Crăciun s-a format odată cu
poporul român si cu răspândirea
creștinismului pe meleagurile
noastre, fiind expresia credințelor
populare transpuse în muzică.
Colindele îl înfățișează pe
Mântuitor în mai multe ipostaze,
însă multe dintre ele au și alte
teme în afară de cele religioase.
Ca și alte obiceiuri tradiționale,
colindele au o multitudine de
variante și versiuni, specifice
diferitelor regiuni de la noi din
țară.
Colindele pot fi cântate de un
singur cântăreț sau de un grup,
care se poate acompania și de
instrumente muzicale și uneori
poate interpreta și mici scenete.
Pot fi cântate de fete, băieți sau de
oameni în toată firea. Urătorii
merg din casă în casă și după ce
COLINDATULUI
Zlate Alexandra
Patrascu Teodora
Popescu Rares
Mandru Raul
2017
cântă pe la ferestre, sunt invitați în
interior și gazdele le se dau mere,
nuci sau colaci, păstrându-se astfel
un ritual vechi de sute de ani.
În popor se spune că dacă deschizi
ușa colindătorilor și primești
urarea lor cu bucurie, atunci vei
avea un an nou mai bun. O veche
superstiție spune că atunci când
nu se vor mai auzi colindele,
diavolul va pune stăpânire pe
pamânt.
Câteva colinde românești: “O ce
veste minunată!”, “Astăzi s-a
născut Hristos”, “Trei crai de la
răsărit”, “Iată vin colindători”,
“Florile dalbe de măr”, “Am plecat
să colindăm”, “Deschide ușa
creștine”, “Steaua”, “Trei păstori”,
“Moș Crăciun cu plete dalbe”, “La
poartă la Țarigrad”, “Sus boieri, nu
mai dormiți”, “Noi umblăm să
colindăm”.
OBICEIUL COLINDATULUI | 2

STEAUA. Obiceiul face parte din sfera urãrilor augurale si se desfasoara în seara de Ajun a
Crãciunului. De obicei, cei care merg cu Steaua sunt copii între 7 - 14 ani. Acest obicei are
conotatii religioase referitoare la nasterea Domnului.

Steau sus rasare

Colind popular

Steaua sus răsare Magii cum zăriră Cu daruri gătite

Ca o taină mare Steaua și porniră Lui Hristos menite
Steaua strălucește Mergând după rază Ducând fiecare
Și lumii vestește Pe Hristos sa-l vază Bucurie mare

Ca astăzi Curata Și dacă porniră Care bucurie

Preanevinovata Îndată-L găsiră Și aici sa fie
Fecioara Maria La Dansul intrară De la tinerețe
Naște pe Mesia Și se închinară Pan-la bătrânețe.
OBICEIUL COLINDATULUI | 3

CAPRA. Capra a fost socotită de români ca animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau
rea. Jocul "caprei" a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de
animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor.

Capra
Colind popular

Vine capra de la munte
Cu stelute albe-n frunte.
Asta-i capra-adevarata.
Ta, ta, ta, caprita, ta!
Gazdele sa-ti dea paraua
Si sa-ti umple teschereaua!
Hai caprita sa jucam,
Ta, ta, ta, caprita, ta! Mai!
Cate sindrile pe casa, atatia
galbeni pe masa!
Cate pene pe cocosi, atatia copii
frumosi!
Cate flori sunt in livada, atatia
galbeni in lada!
Cati carbuni sunt in cuptor,
atatea vite-n obor!
Zi, mai! Da' mai zi, mai!
Gazdele sa-ti dea paraua
Si sa-ti umple teschereaua!
Hai caprita sa plecam!
Ta, caprita, ta!
OBICEIUL COLINDATULUI | 4

PLUGUŞORUL COPIILOR. în ajunul Anului Nou cetele de copii intră din casă în casă să ureze
purtând bice din care pocnesc, clopoţei, tălăngi,etc. Urarea este un lung poem în versuri care
prezintă succesiunea muncilor agricole - de la aratul ogorului până la coptul colacilor.

Plugusorul
Colind popular

Aho, aho copii si frati,
Stati putin si nu manati
Langa boi va-laturati
Si cuvandtul-mi-ascultati
Ia mai manati mai flacai
Hai ! Hai !
Maine anul se-n noieste
Plugusorul se porneste,
Si incepe a ura
Pe la case-a colinda
Ia mai manati mai flacai
Hai ! Hai !
Iarna-i grea, omatu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub Plug
Ia mai manati mai flacai
Hai ! Hai !
Plugusor cu 4 boi!!!
I-a mai manati mai flacai!!!
Si sunati din zurgalai!!!!
LA ANU' SI LA MULTI ANI!!! HAI
HAI!!!
OBICEIUL COLINDATULUI | 5

SORCOVA. Este un obicei închinat Anului Nou. Însemnul ritual este alcătuit dintr-un băţ sau o
ramură verde, împodobită. Obiceiul se practică de către copii, iar gazdelor li se adresează urări de
sănătate, belşug şi prosperitate.

Sorcova
Colind popular

Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi:
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul si la multi ani!
OBICEIUL COLINDATULUI | 6

CONCLUZII
La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 24 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca puncte
centrale zilele Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei. Caracteristica lor cea mai importantă este
repertoriul neasemuit de bogat în datine şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale,
coregrafice: colindele, colindele de copii, urãrile de belşug şi recoltă bogată cu Plugul, Pluguşorul,
Sorcova, Vasilca, jocurile cu măşti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), cântecele de stea.

Colindatul deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale sãrbãtorilor de Anul Nou. La colindat participã
tot satul traditional, desi efectiv colindã doar copiii si flãcãii, constituiti în cete. Ceata este alcãtuitã
dupã o orânduialã bine stabilitã, având o ierarhie proprie, un conducãtor si un loc de întâlnire. Ea
este structura care stãpâneste, în timpul sãrbãtorilor Anului Nou, viata satului. Tot ce se petrece în
aceastã perioadã trebuie sã aibã un caracter augural, colindele caracterizându-se prin crearea unei
atmosfere pline de optimism în care se formuleazã dorinte si nãzuinte ale oamenilor, acesta
atingând chiar limitele fabulosului.