FORMAT RECENZIE

DATE DE IDENTIFICARE STUDIU

Titlul în limba română:
Pledoarii Imposibile
Titlul original: Defending the Undefendable
Anul publicării: 1998
Autori:
Walter Block, Valentina Nicolaie (traducator)
Instituţie:
Editură: Nemira
Adresa web:

DATE IDENTIFICARE RECENZOR

Nume şi prenume: Mihai Madalina
Instituţie:
Titlul stiinţific:
Adresa mail: mihai.madalina3194@gmail.com

CONŢINUTUL MATERIALULUI
Cuvinte cheie (1-5 cuvinte sau sintagme)
Prostitutia, pestele, sexul
Principalele probleme abordate:

Walter Block este un instruit al școlii austriece, școala a cărei principală preocupare este de a
diminua puterea politică și de a acorda sprijin drepturilor individuale. În “Pledoarii
imposibile”, Walter Block încearcă să ofere un alt punct de vedere asupra unor tipuri de
oameni. El abordează frontal statutul moral şi economic al zecilor de profesii și ocupații
acuzate, disprețuite și extrem de prost înțelese de societate. Această carte este una dintre cele
mai bune formulări în apărarea capitalismului și a libertății individului. Autorul se folosește de
exemple aflate la extreme pentru a exprima nemulțumirea față de implicarea Guvernului în
economie.
Tipurile de oameni care realizează meseriile care sunt considerate ilegale, imorale și
josnice, și pe care Walter Block le apară și le analizeaza din punct de vedere economic sunt:
prostituata, peștele, traficantul de droguri, șantajistul, cămătarul, spărgătorul de grevă,
calomniatorul. Prin această carte Walter Block vrea să sublinieze natura esențiala a serviciilor
productive îndeplinite de toți oamenii de pe piața liberă. Altfel spus, Block selectează unele
dintre cele mai blamate ocupaţii şi le pune sub o nouă lumină prin analiza lor din punct de
vedere libertarian, apărându-i pe adepţii lor prin aceea că: „1. ei nu se fac vinovaţi de nici o
faptă de natură violentă; 2. efectiv în fiecare caz ei aduc realmente beneficii societăţii; 3. dacă
le interzicem activităţile, vom avea noi înşine de pierdut”. Dupa cum sustine însuşi articolul
său, Walter Block nu pledează pentru moralitatea acestori activităţi, ci se opune condamnării
lor sub argumentul că „angajarea în agresiune împotriva unor non-agresori este ilegitimă”
(axiomă libertariană).
Primul capitol, în acelaşi timp unul dintre cele mai mediatizate şi controversate, vine
în apărarea prostituatelor şi peştilor şi abordează de asemenea concepte precum feminismul şi
şovinismul.
Chiar daca este constient ca oamenii privesc prostitutia ca pe ceva imoral și foarte rău, el
1
considera că este un lucru moral și de aceea trebuie legalizată. Consideră că depinde cum e
definită prostituția, pentru că din anumite puncte de vedere ea chiar este un lucru moral. El
încearcă să demonstreze că meseria de prostituată este o meserie ca oricare alta, care implică
un schimb între două persoane adulte ce consimt rațional desfășurarea acestuia. În continuare,
folosind tehnica asocierilor, Block arată cum peştele îndeplineşte un rol absolut similar cu cel
al unui broker, şi anume de a intermedia un schimb, facilitându-i încheierea. Aşa cum brokerul
ajută la încheierea unui contract, interacţionând cu părţile implicate, aşa şi un peşte are datoria
de a face legătura între un client şi o prostituată, fiindu-le de ajutor amândurora. Iar dacă
ocupaţia sa a ajuns să aibă conotaţii negative – exploatare, violenţă – acestea nu fac parte din
natura activităţii, ci au fost dobândite prin generalizarea unor cazuri particulare („Desigur, în
realitate, de exemplu, mulţi peşti, dacă nu chiar toţi, iniţiază violenţa nejustificată. Dar ei nu fac
acest lucru în mod obligatoriu, şi de aceea activitatea de peşte nu este o violare a drepturilor” ).
Prin urmare, nu pot fi folosite ca argumente împotriva meseriei în sine.
Consideră că implicarea statului face ca acest schimb să nu se desfășoare în condiții
normale. Odată ce există cerere pentru acest bun economic, statul doar face ca acest lucru să se
realizeze în mod anevoios,chiar daca oricum se va realiza. Întrebarea care se pune este de fapt
„Ce motiv ar avea guvernul să interzică o astfel de meserie ?” Statul poate percepe impozit
pentru această meserie așa cum percepe și pentru orice alta.Dacă statul va legaliza acest
schimb, va obține și un venit din impozitarea acestor servicii și ar face ca acestea să fie sevicii
sigure, fără teama de eventualele îmbolnăviri.

Principalele concluzii:

Din această carte rezultă că prin intervenția Guvernului pe piață, un Guvern îmbătranit, cu o
mentalitate de înavuţire personală bazată pe principiul de turmă, economia are de pierdut.
Principiul de bază al economiei este de a avea o piață liberă, pentru că aceasta are puterea de a
se autoregla singură. Atunci când intervine statul, aceasta nu este destul de stabilă încât să facă
față și se prabușește.Statul modern este considerat a fi principalul factor, "pacatul originar" al
problemelor sociale derivate din activitati ilegale care includ violenta invaziva.. Argumentele
sunt socante, dar de cele mai multe ori imbatabile. Proclamandu-si superioritatea intelegerii si
stabilind limite legale unor activitati nonviolente care, daca ar fi lasate libere, ar elimina
complementaritatea violentelor, guvernele nu fac altceva decat sa produca delincventa.
Acestă carte transmite mai multe mesaje cu privire la categoriile de persoane care
realizează activități ilegale:în principal acești oameni nu se fac vinovați de nici o faptă rea
precum una de natură violentă.Ei aduc beneficii statului prin activitățile pe care le desfășoară
iar interzicerea realizarii acestor activități va avea consecinte negative asupra tuturor.
Walter Block, prin acesta carte urmărește apărarea economiei de piață. Ea singularizează,
pentru a fi lăudați în mod special, pe acei participanți la sistemul liberei inițiative care sunt cei
mai blamați de criticii acestui sistem. Ea face acest lucru pentru că, dacă se poate demonstra că
sistemul prețurilor este reciproc avantajos și productiv în aceste exemple extreme, atunci
pledoaria în favoarea pieței în general devine și mai puternică.
Chiar dacă anumite activități care sunt ilegale, se vor stabili de stat să fie legale pentru că
este mai bine pentru populație, o mare parte din aceștia care realizează aceste activități nu vor
fi de acord sa plătescă anumite taxe și impozite pentru ceea ce fac sau să declare cât realizează,
încercând să realizeze un profit cât mai mare.
Consider că anumite activități ar trebui interzise, mai ales dacă acestea duc la creșterea
criminalității. Susținerea lor ca fiind legale va duce la creșterea și dezvoltarea acelor activități.

2
Oamenii care nu apelau la acestea când erau considerate ilegale, după stabilirea lor ca fiind
legale,se vor folosi si ei de aceste servicii, deoarece vor considera că daca au fost stabilite
precum legale înseamnă că sunt bune și trebuie utilizate, înțelegând chiar că este încurajat
consumul lor. Nu cred că trebuie sa fim de acord cu ceva care face rău celor care le utilizeaza,
avand consecinte si asupra persoanelor din jurul acestora.

RELEVANŢA PENTRU SISTEMUL Cercetare/Dezvoltare DIN ROMANIA

Această carte constituie o apărare a economiei de piaţă. Ea singularizează, pentru a fi lăudaţi în

mod special, pe acei participanţi la sistemul liberei iniţiative care sunt cei mai blamaţi de
criticii acestui sistem. Ea face acest lucru pentru că, dacă se poate demonstra că sistemul
preţurilor este reciproc avantajos şi productiv în aceste exemple extreme, atunci pledoaria în
favoarea pieţei în general devine şi mai puternică.
Totuşi, este necesar să contracarăm o posibilă interpretare greşită. Această carte nupretinde că
piaţa este o instituţie economică morală. Este adevărat că sistemul profitului şi pierderii a adus
omenirii nenumărate bunuri şi servicii de consum necunoscute în întreaga istorie a lumii.
Aceste beneficii sunt invidiate de toţi oamenii care nu au norocul să trăiască în acest sistem.
Date fiind gusturile, dorinţele şi preferinţele consumatorului suveran, piaţa este cel mai bun
mijloc cunoscut de om pentru a le satisface.
Dar piaţa produce de asemenea bunuri şi servicii – cum ar fi jocurile de noroc, prostituţia,
pornografia, drogurile (heroina, cocaina etc.), alcoolul, ţigările, cluburile pentru devianţi
sexuali, încurajarea sinuciderii – al căror statut moral este, pentru a folosi un eufemism, foarte
îndoielnic şi în multe cazuri foarte imoral. Aşadar, sistemul liberei iniţiative nu poate fi
considerat un sistem moral. Mai degrabă, ca mijloc de satisfacere a consumatorului, el poate fi
doar atât de moral pe cât sunt scopurile participanţilor la piaţă. Deoarece acestea variază foarte
mult, de la cele complet depravate şi imorale, până la cele absolut legitime, piaţa trebuie văzută
ca fiind amorală – nici morală, nici imorală.
Cu alte cuvinte, piaţa este ca focul sau ca un pistol, un cuţit sau o maşină de scris: un mijloc
splendid de eficient pentru atingerea unor scopuri atât bune, cât şi rele. Prin libera iniţiativă,
noi putem îndeplini atât acţiuni virtuoase, cât şi opusul lor.

Alte aspecte relevante pentru România (dacă este cazul)

APRECIEREA RECENZORULUI PRIVIND CALITATEA MATERIALULUI

În opinia mea, economia de piaţă are numai de pierdut din cauza intervenţei arbitrare a
Guvernului, un Guvern îmbătranit, cu o mentalitate de înavuţire personală bazată pe principiul
de turmă. Principiul de bază al economiei este acela de a avea o piaţă liberă deoarece aceasta
3
are puterea de a se autoregla singură, dar când statul intervine cu rol protecţionist pentru
anumite grupuri de interese toată această piaţă are la bază nişte stâlpi formaţi din beţe de
chibrituri şi se îndreaptă cu paşi mari spre prăbuşire. Autorul încearcă şi reuşeşte să
demonstreze printr-un argument destul de simplu că meseria de prostituata nu este în sine decat
o meserie ca oricare alta ce implică un schimb între două persoane adulte ce consimt raţional
desfăşurarea acestuia. Astfel, la o analiză mai atentă putem considera prostituţie fiecare acţiune
umană ce implică un schimb între două persoane, acţiune ce se finalizează cu favoruri sexuale.
Implicarea guvernului prin legi nu face nimic altceva decât să împiedice ca schimbul să se
desfăşoare in condiţii normale. Din moment ce există cererea pentru acest bun economic,
implicarea guvernului nu face decât că acest schimb să devină mai anevoios de realizat, dar
totuşi el se realizează. Întrebarea care se pune este de fapt „Ce motiv ar avea guvernul să
interzică o astfel de meserie ?” Una dintre cele mai mari greşeli atunci cănd lăsăm în măna
statului o putere de ordin administrativ constă in faptul că acesta nu are nici un interes personal
în a îmbunataţi in vreun fel calitatea a ceea ce ofera. În cazul unor pierderi acestea sunt
acoperite din banii de impozite, cu alte cuvinte tot din banii noştri. Astfel, nu este în interesul
guvernului de a legaliza prostituţia din moment ce nu ar avea de câştigat de pe urma acesteia.

Actualitatea datelor Nota 8

Consistenţa argumentarii Nota 8

NOTA:
1. CONTINUTUL FIECARUI TEMPLATE ESTE ASUMAT DE FIECARE RECENZOR