GRILA B – Sem.

II
1. Afectiunea digestiva cu androtropism este:
a. hepatita cronica autoimuna
b. colecistopatia cronica
c. constipatia habituala
d. cancerul esofagian
e. colon iritabil.
2. Urmatoarea afirmatie despre anorexia mentala este falsa:
a. apare mai ales la sexul feminin
b. se insoteste de episoade bulimice urmate de varsaturi autoprovocate
c. se insoteste de hiperkaliemie si albuminemie normala
d. are ca urmare scaderea hormonilor sexuali
e. este declansata de un soc afectiv.
3. Urmatoarea afirmatie despre senzatia de greata este falsa:
a. se defineste ca repulsie fata de alimente, insotita de senzatia de disconfort faringian si/sau epigastric
b. nu apare niciodata in afectiuni extradigestive
c. simptomele de insotire sunt hipersalivatia, paloarea, transpiratiile
d. poate fi o manifestare reflexa in colici (biliara, apendiculara, intestinala)
e. poate avea un mecanism pur cortical, depinzand de experienta anterioara a subiectului.
4. Urmatoarea afirmatie despre varsaturile gastrice este falsa:
a. sunt precedate de greata
b. calmeaza/diminueaza durerea epigastrica
c. apar in ulcerul gastric, gastrite
d. au caracter fecaloid
e. se insotesc de efort de varsatura.
5. Urmatoarea afirmatie despre hematemeza este falsa:
a. are aspect “in zat de cafea”
b. poate fi cu sange rosu, amestecat cu cheaguri
c. poate aparea in caz de epistaxis, tonsilectomie
d. poate aparea in cazul diverticulilor esofagieni
e. necesita examen endoscopic.
6. Urmatoarea afirmatie despre modificarile gustului este falsa:
a. gustul amar apare in afectiuni hepatobiliare
b. ageuzia defineste pierderea gustului pentru alimente
c. hipergeuzia este intotdeauna patologica
d. gustul dulce apare in diabetul zaharat si intoxicatia saturnina
e. gustul acru (acid) apare in ulcerul duodenal.
7. Urmatoarea afirmatie despre modificarile limbii nu este corecta:
a. glosita Hunter apare in anemia Biermer
b. limba cu leucoplazie apare in anorexie
c. limba parchetata este intalnita in lues
d. limba rosie, cu papile evidente este caracteristica insuficientei hepatice
e. in sindromul Sjogren intalnim limba uscata, “prajita”.
8. Urmatoarea afirmatie despre disfagie este falsa:
a. poate fi selectiva, pentru solide
b. disfagia inalta se poate insoti de refluarea nazala a alimentelor si salivei
c. disfagia are intotdeauna un caracter benign
d. printre cauzele de disfagie se numara afectiunile neuromusculare

1
 e. trebuie diferentiata de “globus histericus”.

9. Urmatoarele afirmatii despre esofagita peptica sunt adevarate, cu o exceptie:

a. stadializarea leziunilor de esofagita se face endoscopic
b. printre factorii favorizanti se numara diabetul zaharat, obezitatea, hernia hiatala
c. examenul radiologic este mai putin fiabil ca endoscopia in diagnosticul esofagitei
d. este o componenta a triadei Lortat-Jacob
e. se poate complica cu aparitia cancerului esofagian.
10. Nisa gastrica benigna:
a. are margini regulate, nete
b. apare radiologic in interiorul conturului gastric
c. este plasata excentric (radiologic)
d. fundul craterului apare burjonat, neregulat, la endoscopie
e. pliurile mucoasei sunt neregulate, maciucate si se opresc la distanta de nisa.
11. Cancerul gastric:
a. in stadiul precoce nu invadeaza stratul muscular
b. este mai frecvent la femei
c. nu are legatura cu tipul de alimentatie
d. are incidenta maxima sub 40 de ani
e. macroscopic apare numai sub forma ulcerata sau vegetanta.
12. Urmatoarea afirmatie despre investigatiile paraclinice din diareea cronica este adevarata:
a. rectosigmoidoscopia si colonoscopia au indicatie absoluta in bolile inflamatorii cronice intestinale si
cancer
b. examenul radiologic nu are indicatie in boala Crohn
c. steatoreea reprezinta eliminarea a < 5 g grasimi/24 ore la o ingestie de 80-100 g lipide
d. testul la bentiromida se practica de electie in boala Whipple
e. absorbtia D-xilozei creste in afectiuni ale mucoasei jejunale.
13. Sindromul inflamator mezenchimal in hepatopatii implica:
a. cresterea fosfatazei alcaline
b. cresterea beta si gamaglobulinelor
c. scaderea 5-nucleotidazei
d. cresterea ASAT disproportionat fata de ALAT
e. scaderea eliminarii acidului hipuric.
14. Sindromul Crigler-Najjar:
a. este un icter cu bilirubina directa
b. se complica frecvent cu icter nuclear (tipul I)
c. este produs prin inhibitia sistemului enzimatic prin doze crescute de vitamina K
d. tipul I reactioneaza la administrarea de fenobarbital
e. tipul II se caracterizeaza prin absenta UDP-glucuroniltransferazei.
15. Urmatoarele modificari clinice insotesc ascita, cu o exceptie:
a. cresterea volumului abdominal
b. hernii la nivelul punctelor herniare
c. evaginarea ombilicului si cresterea distantei xifoombilicale
d. poliurie in cazul ascitelor voluminoase netratate cu diuretice
e. circulatie colaterala periombilicala in hipertensiunea portala.
16. Urmatoarea afirmatie despre hepatitele cronice este falsa:
a. manifestarile extrahepatice sunt frecvente in evolutia hepatitei cronice cu virus C
b. durata procesului inflamator hepatic trebuie sa fie > 3 luni pentru definirea cronicizarii hepatitei
c. coinfectia sau suprainfectia cu virus D agraveaza evolutia hepatitelor cu virus B
2
 d. infectia cu virus hepatitic B poate determina dezvoltarea unei glomerulonefrite
e. in hepatitele autoimune sunt prezenti o varietate de autoanticorpi.

17. Printre semnele de decompensare parenchimatoasa in contextul cirozei se numara:

a. splenomegalia
b. circulatia abdominala colaterala
c. icterul
d. varicele esofagiene
e. ascita.
18. Printre complicatiile colecistitei acute NU se numara:
a. perforatia veziculei biliare
b. hernia hiatala
c. empiemul vezicular
d. pancreatita acuta
e. fistulele bilio-digestive.
19. Printre cauzele de pancreatita acuta NU se numara:
a. litiaza biliara
b. trigliceridemia < 200 mg%
c. diabetul zaharat
d. etilismul
e. starile posttraumatice.
20. Carcinomul pancreatic:
a. are o evolutie benigna
b. apare mai frecvent la femei
c. nu are legatura cu consumul de alcool
d. cel mai frecvent este localizat la nivelul cozii pancreasului
e. in evolutie se poate complica cu icter obstructiv.
21. Stadiul preanuric al IRA:
a. durează 3-5 săptămâni
b. semnul major este polakiuria
c. semnele bolii de bază sunt estompate
d. poate evolua cu diureză conservată
e. impune nefrectomie
22. Sindromul nefrotic se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
a. proteinurie > 3,5 g/ 24h
b. hipoproteinemie < 6g/%
c. hipolipidemie < 4 g/l
d. oligurie şi edeme
e. hiposerinemie < 2,5g%.
23. Hematuria
a. reprezintă eliminarea prin urină a peste 100 de hematii/ml/min la testul Addis
b. cea macroscopică : peste 1 milion de hematii/ml/min
c. cea de cauză glomerulară prezintă hematii dismorfice, cu volum eritrocitar redus
d. hematuria iniţială (la proba celor 3 pahare) apare în afecţiuni vezicale
e. în glomerulonefrite este depăşită de leucociturie.
24. Următoarele răspunsuri referitoare la proteinurie sunt adevărate, cu excepţia:
a. proteinuria fiziologică este neselectivă
b. proteinuria de cauză glomerulară poate fi selectivă sau neselectivă
c. prezenţa proteinei Bence-Jones în urină poate evoca o gammapatie
3
 monoclonală
d. proteinuria de cauză postrenală este > 3,5g/ 24h
e. proteinuria selectivă constă aproape în exclusivitate în albumină şi transferină.

25. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la sindromul nefrotic:

a. sindromul nefrotic pur nu se asociază cu anasarcă
b. la copil, sediul edemului este predominant palpebral
c. datorită hipoproteinemiei, în sindromul nefrotic nu apar tromboze venoase
d. apariţia xantoamelor în sindromul nefrotic cu evoluţie prelungită se explică prin hipoalbuminemie
e. in sindromul nefrotic pur proteinuria este neselectivă.
26. Adenocarcinomul de prostată nu se asociază cu:
a. creşterea antigenului specific prostatic
b. polakiurie şi disurie
c. fosfataza alcalină crescută
d. metastaze la distanţă
e. biopsie prostatică pozitivă.
27. Litiaza renală
a. cu calculi mari este frecvent zgomotoasă din punct de vedere simptomatic
b. cu calculi mici este frecvent paucisimptomatică
c. poate fi constituită din calculi de colesterol
d. cea urică nu poate fi diagnosticată la radiografia renală simplă
e. nu se complică prin hematurie.
28. Selectaţi afirmaţiile corecte:
a. Palparea rinichilor se face în expir profund
b. Metoda Glenard se mai numeşte metoda policelui
c. Metoda Guyon este o metodă monomanuală
d. Metoda Israel se efectuează cu bolnavul în decubit homolateral rinichiului de explorat
e. Rinichiul drept este mai sus situat decât cel stâng.
29. Selectaţi afirmaţia incorectă:
a. Amiloidoza se poate asocia cu nefromegalie bilaterală
b. Manevra Giordano poate fi fals pozitivă în spondiloză şi morb Pott
c. Percuţia hipogastrică nu are valoare diagnostică în cazul retenţiei complete de urină
d. Ascultaţia în regiunea lombară sau paraombilicală poate fi contributivă în diagnosticul bolilor arterei renale
e. Metoda Israel este o metodă de palpare bimanuală.
30.Leucocituria cu uroculturi negative pe medii obişnuite este caracteristică:
a. sindromului nefrotic
b. polichistozei renale
c. glomerulonefritei acute poststreptococice
d. tuberculozei renale
e. pielonefritei acute cu Gram negativi.
31. Selectaţi afirmaţia corectă:
a. litiaza renală calcică este cu calculi radiotransparenţi
b. calculii amoniaco-magnezieni sunt radioopaci
c. oropatia obstructivă nu joacă nici un rol în patogenia litiazei renale
d. litiaza urică este cu calculi radioopaci
e. litiaza urică nu poate fi diagnosticată ecografic.
32. Hidronefroza:
a. nu se poate diagnostica decât ecografic
b. reprezintă micşorarea dimensiunilor renale

4
 c. poate fi datorată doar litiazei ureterale
d. poate fi reversibilă
e. este obligatoriu bilaterală.

33. Pielonefrita acută:

a. este mai frecventă la bărbaţi
b. poate debuta acut cu febră
c. evoluează cu proteinurie tubulară > 3,5g/ 24h
d. nu prezintă cilindri leucocitari
e. este caracterizată prin dimensiuni mici ale rinichilor
34. La proba de diluţie:
a. Bolnavul ingeră 1000-1500 ml apă în 30 de minute
b. Persoanele normale elimină mai puţin de jumătate din cantitatea totală de apă ingerată în primele 2 ore
c. Densitatea urinară nu trebuie să scadă sub 1010
d. În insuficienţa renală volumul urinei eliminate în primele 4 ore este mai mare decât al lichidului ingerat
e. Pacientului i se recomandă să efectueze un efort fizic gradat.
35. Cauzele insuficienţei renale acute de cauză prerenală:
a. glomerulonefrita acută
b. şocul hipovolemic
c. uropatia obstructivă
d. nefroangioscleroza malignă
e. toxice renale exogene.
36. Frotiul de sange periferic in anemia feripriva are urmatoarea caracteristica:
a. prezenta concomitenta a 2 tipuri de eritrocite diferite – una macrocitara si alta microcitara si hipocroma
b. ”hematii in tinta”
c. microsferocite, hipercrome
d. macrocite ovale cu incluziuni bazofile
e. schizocite.
37. Posibila cauza de anemie megaloblastica este :
a. ulcer gastric
b. boala Menetrier
c. ileita Chron
d. boala de reflux gastro-esofagian
e. colangita sclerozanta.
38. Selectatii afirmatia corecta:
a. in thalasemia minor HbA1 nu creste mai mult de 3-7 %, iar fierul seric este normal
b. anemia hemolitica autoimuna nu prezinta hepatomegalie sau splenomegalie
c. fenomenele de acrocianoza sunt prezente atunci cand exista anticorpi activi la 37 ºC
d. la unii pacienti cu proteze mecanice valvulare se poate intalni anemie hemolitica
e. in thalasemia major exista un deficit important de ciancobalamina.
39. Sindromul hemoragipar din leucemiile acute se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. Hematemeza
b. Hemoptizii
c. Trombocitoza
d. Melena
e. Metroragii.
40. Leucemia granulocitara cronica se caracterizeaza prin:
a. prezenta cromosomului Philadelphia
b. leucocitoza>30.000/mm3
5
 c. blasti>25%
d. granulocite bazofile < 5%
e. trombocitopenie.

41. Clasificarea RAI a lecemiei limfatice cronice

presupune existenta urmatoarelor stadii cu modificarile 45. Diagnosticul diferential al policitemiei vera se face
caracteristice: cu :
a. stadiul 0 limfocitoza > 5.000/mm3 a. hipoxia cronica si hemoglobinele anormale
b. stadiul III- b. limfocitozele
stadiul0±adenopatie±organomegalie c. ingestie exagerata de alimente cu continut
c. stadiul III- bogat in Fe
stadiul0±adenopatie±organomegalie+anemie(H d. stari febrile prelungite
b<10g%) e. leukemia acuta limfoblastica (LAL).
d. stadiul II-
46. Urmatoarea investigatie NU se efectueaza pentru
stadiul0+trombocitopenie±adenopatie±organo
determinarea hemostazei primare :
megalie
a. timpul de sangerare
e. stadiul IV- stadiul0+organomegalie.
b. retractia cheagului
42. Mecanismul prin care se produc anemiile din bolile c. testul garoului
cronice poate fi: d. APTT
a. scaderea depozitelor de hemosiderina e. numarul de trombocite.
b. eliberarea fierului din macrofage
47. Urmatorul semn clinic NU este prezent in
c. scaderea sintezei de eritropoietina
hipoglicemii :
d. hipersideremie
a.semnul Babinski bilateral
e. megacariocitoza in periferie.
b.sudoratie intensa
43. O mielograma normala NU contine : c.diplopie
a. limfocite plasmocite 20% d.poliurie
b. celule suse nediferentiate 1-2 % e.midriaza.
c. linia monocitara 2-3 %
48. Care complicatie NU este specifica
d. linia eritroblastica 10 -30 %
hipertrigliceridemiei :
e. linia granulocitara a PMN-urilor 20-30 %.
a.sindroamele neurologice focale datorate
44. Bazofilia se poate intalni in : tulburarilor microcirculatiei cerebrale , prin
a. boala Addison concentratia crescuta de chilomicroni
b. parazitoze b.hematurii microscopice frecvente
c. astm bronsic c.pancreatita acute
d. cancer mamar, de ovar, hepatic d.dureri abdominale recurente
e. postsplenectomie. e. steatoza hepatica difuza.

49. Hemofilia B este caracterizata prin deficitul seric congenital al factorului :

a. VII
b. VIII
c. IX
d. X
e. XII
50. Despre leucemia limfatica cronica se poate spune:
a. este mai frecventa la femei
b. se manifesta in general la varste tinere
c. este mai frecvent intalnita la varste inaintate
d. ca factor imunologic au fost incriminate virusurile
e. ca prim simptom se citeaza infectiile.