Bazele contabilităţii

Bazele organizării contabilităţii

Întreprindere a fost redenumită entitate economică din 2007, conform legii parlamentului nr. 113 din
27.04.2007 în privinţa contabilităţii publicat din 29.06.2007. Intrat in vigoare la 01.01.2008.

Utilizarea internă reprezintă gestionarea informaţii contabile. Este nevoie de minim 75% de minimum de
cunoştinţe contabile.

Contabilul oferă informaţii contabile la Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii

Moldova(http://www.chamber.md ), Serviciul Fiscal de Stat (FISC -
http://www.fisc.md/), Casa Nationala de Asigurari Sociale (CNAS -
http://www.cnas.md/) , Biroul National de Statistica (BNS - http://www.statistica.md/
) în scopul prezentării veniturilor şi cheltuielilor.

Metode contabile esenţa şi funcţiile contabile.

Tema 2: Obiectul şi metoda contabilităţii

Subiect 1: Obiectul de studiu al contabilităţii

Subiect 2: Activele – clasificarea şi caracteristică

Subiect 3: Pasivele – clasificare şi caracteristică

Subiect 4: Noţiuni privind veniturile şi cheltuielile entităţilor

Subiect 5: Metoda contabilităţii

Contabilitatea – ştiinţa care culege(înregistrează) informaţia în cadrul unei entităţi.

Inregistrearea -> prelucrează(prin metode specifice)-> dări de seamă

Contabilitatea este reglementată de către Legea contabilă şi diferite standarte de

rigoare.

Obiectul de studiu al contabilităţii stă patrimonial entităţii. Deoarece a apărut

din necesitatea cunoaşterii şi gestiunii eficiente a patrimoniului.

Prin patrimoniu se înţelege totalitatea bunurilor ce aparţin unei persoane fizice

sau juridice dobîndite în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii.
 Patrimoniu

Bunuri economice surse de provenienta

Bunurile economice sunt surse de formare şi provenienţă. Bunurile economice

ca obiecte de drepturi şi obligaţii formează averea, adică a cea parte a patrimoniului
cu conţinut concret determinate fizic şi economic. Determinarea fizică a bunurilor
economice remarcă faptul că ele au o formă concretă(mărfuri, produse, numerar)

Determinarea economică a bunurilor se concretizează prin utilitatea

lor(Capacitatea bunului de a satisface anumite avantaje a oamenilor şi valoarea lor
(exprimată în bani)

Cea de a 2-a componenţă a patrimoniului sunt drepturiloe şi obligaţiile ce

exprimă raporul de proprietate în cadrul cărora se dobîndesc şi se gestionează
bunurile. Relaţiile de drept ce au în vedere situaţia în care entitatea îşi dobîndeşte o
parte din avere din surse proprii. Bunurile respective îi aparţin de drept, iar partea
respectivă poartă denumirea de patrimoniu propriu. Relaţiile de obligaţii are în vedere
situaţia în care îşi dobîndeşte bunurile din surse străine, împrumutate, ce aparţin altor
persoane, iar bunurile respective nu-i aparţin de drept. Echivalentul acestuia trebuie
restituit, iar partea respectivă se numeşte patrimoniu străin.

Patrimoniu

Averea Patrimoniu propriu

Bun economic dobîndit relaţii de drept
Relaţii de obligaţii patrimoniu străin

(patrimoniu de obligaţie)

Principalele trăsături ale obiectului contabilităţii sunt:

1. Contabilitatea studiază patrimoniul în expresia valorică. Orice element din

patrimoniu i se atribuie o valoare şi la bunuri şi la sursă.
2. Contabilitatea studiază modul de gestionare a patrimoniului. Prin
contabilitate se oferă conducerii entităţii informaţii operative şi de sinteză în
legătură cu starea patrimoniului şi gestiunea acestuia.
3. Contabilitatea studiază echilibrul patrimonial.
 Bunuri Economice(B.E.) = Sursele de Provenienţă(S.P.)

Bun economic = patrimoniu propriu + patrimoniu străin

(dreptul) (obligaţia)

Patrimoniul propriu = Bun economic – patrimoniu străin

(patrimoniu net)

Subiectul 2. Active (bunuri economice)

În contabilitate bunurile economice poartă denumirea de active.

Activele - bunuri economice sub orişice formă aflate la dispoziţia entităţii prin
intermediul cărora se desfăşoară activitatea economică financiară a acesteia. Acestea
se clasifică în dependenţă de termenul de utilizare a lor.

Active Imobilizate (A.I.) - > 1 (mai mare de un an) (active pe Termen Lung)

Active Circulante (A.C.) - <1 (mai mici de un an) (active pe Termen Scurt)

Activele >1 :

1) Imobilizări necorporale
2) Imobilizări corporale
3) Active biologice imobilizate
4) Investiţii financiare pe termen lung
5) Alte active imobilizate

Activele <1:

1) Stocuri
2) Creanţe
3) Numerar
4) Investiţii financiare pe termen scurt
5) Alte active circulante

Imobilizări necorporale – bunuri care nu îmbracă o formă fizică concretă

identificabilă şi controlabile de către entitate utilizate în diferite scopuri, prezentate
printr-un document juridic ce atestă careva drepturi entităţii. (ex. Licenţa, autorizaţie,
programele soft, invenţii, drepturi de autor, marca)
Imobilizări corporale - active ce îmbracă o formă fizică concretă utilizată de entitate
în diferite scopuri pentru a obţine avantaj economic. (terenurile)

Acestea se subclasifică în 4 grupe:

2.1) imobilizări corporale în curs de execuţie – bunuri care în momentul analizat nu

aduc avantaj economic entităţii, nu funcţionează, dar se afloă într-un proces de creare,
montare, instalare, construcţie etc.

2.2)terenurile – un gen special de imobil cu o durată de utilizare nelimitată dobîndite

pentru a fi utilizate în activitatea entităţii.

2.3)Mijloace fixe – bunuri cu valoarea unitară >6000 lei şi termen >1 de utilizare a a
cesteia în momentul analizat funţionează pentru entitate, aduc avantaj economic
acesteia. (clădiri, construcţii speciale, fîntîna, drum adiacent, gard, instalaţii de
transmisie electrice, maşini şi utilaje, mijloacele de transport).

2.4)Resurse minerale – bunuri care i-au formă concretă de resurse. (ex.petrol, gaze,
nisip, argilă, var, prundiş, etc.)

Activ biologic – un animal viu sau o plantă vie, specific avicolelor. (plantaţii perene,
animalele de creştere şi îngrăşat etc.)

Investiţii financiare pe termen lung – active sub forma hîrtiilor de valoare (acţiuni,
obligaţiuni. Certificate de depozite etc.) (sunt purtătoare de venituri)

Procurate de identitatea analizată de la alţi agenţi economici cu scopul obţinerii de

venituri sub formă de dividente, dobînzi.

Active circulante

Stocurile – reprezintă bunuri utilizate în:

a) Procesul de producţie (materia primă, materiale)

b) Obţinute în cadrul procesului de producţie (produse finite, producţia în curs de
execuţie)
c) Procurată cu scopul revînzării ulterioare (mărfurile)
d) Obiectivele de mică valoare şi scurtă durată – bunuri utilizate în diferite
scopuri, (în procesul comercial) care nu satisfac una din condiţiile fixe.

Creanţele – datoriile altor persoane fizice sau juridice faţă de entitatea analizată.
Acestea se clasifică în dependenţă de persoana care ne este datoare:

1) Creanţe comerciale – datori ne sunt clienţii, cumpărătorii.(ex. Serviciile

comunale)
 2) Creanţe faţă de personal – datori ne sunt angajaţii (ex. Amenzi, stricăciuni,
deplasări)
3) Creanţe faţă de budget – faţă de stat.

Numerarul - active cu cel mai înalt grad de lichiditate, cel mai uşor pot fi
transformate într-un alt bun. Acestea se clasifică după locul de păstrare:

1) Numerar în casierie – cheltuieli mărunte

2) Numerar la conturi bancare:

- Cont curent în lei

- Cont curent în valută

Investiţii financiare termen scurt – bunuri sub forma hîrtiilor de valoare procurată
de entitatea analizată de la alte persoane fizice sau juridice cu scopul obţinerii
veniturilor. (ex. obţinerea venitorulor în urma variaţiilor cursului acestuia)

PASIVELE

Definiţie. Sursele de provenienţă (formare)a bunurilor economice se numesc pasive.

Acestea se clasifică după provenienţă

Pasive
Surse proprii Surse străine

(capital propriu) datorii

1. Capital social şi Termen lung Termen scurt
suplimentar
2. Rezervele 1) Datorii financiare curente
3. Profitul 2) Datorii comerciale curente
4. Alte elemente de capital
propriu

Capitalul social – acel capital pe care treui să-l deţinem conform legislaţiei în
momentul iniţierii afacerii.

Capitalul suplimentar – acel capital care apare la înregistrarea entităţii pe lîngă

capitalul social.
Rezerve – acumulări constituite în baza profitului destinate pentru a
preîntîmpinarea cărorva riscuri viitoare.

Profitul – rezultatul financiar pozitiv obţinut în baza veniturilor înregistrate şi

cheltuielilor suportate.

Datorii financiare – datoria entităţii analizate faţă de diferite persoane fizice sau
juridice în legătură cu apelarea la credite şi împrumuturi.

Datorii comerciale – datoriile entităţii faţă de diferite persoane fizice şi juridice în

legătură cu procurarea de bunuri şi servicii.

Datoriile calculate – datoriile entităţii analizate faţă de :

a) Angajaţi – privind setribuirea muncii

b) Casa naţională de asigurări sociale privind asigurilrile sociale şi
individuale
c) Asigurări medicale – privind asigurările medicale obligatorii

Veniturile

Veniturile – sumele încasate sau care urmează a fi încasate de entitate pe parcursul

perioadei de gestiune.

Acestea se clasifică în dependenţă de tipul de activitate.

Activitate:

- De producere
- Comercială
- Prestării servicii
- Alimentaţia publică

Activitatea de bază – activitate operaţională ale activităţii. Astfel putem avea

activitate operaţională. Activitatea de bază a entităţi şi putem avea alte activităţi,
activităţi desfăţurate pe lîngă cea de bază.

Venituri

Venituri din activitatea operaţională Venituri din alte activităţi

(V.A.O.) (V.A.A.)
Venituri din activitatea operaţională:

1. Venitul din vînzări

a)venitul din vînzarea produselor
b) venitul din vînzarea mărfurilor (comerţ)
c) venit din prestarea servicii
2. Alte venituri operaţionale
a)Venit din vînzarea altor active circulante cu excepţia produselor şi
mărfurilor
b)Plusuri de active depistate la evintariere (evidenţa materialelor aflate în
stoc - evintariere)
c) Amenzi şi penalităţi primite
d)Venituri din darea în arendă pe termen scurt a mijloacelor fixe

Venituri din alte activităţi:

1. Venituri din operaţiuni cu active imobilizate

a)Venituri din vînzarea activelor imobilizate
b)Alte categorii de venit
c)Venituri din dobînzi şi dividente

2. Venituri financiare
a)Venituri din intrări cu titlu gratuit (ex. Venituri din reţinerea pensiilor
achitate de angajaţi)
b)Venituri din darea în arendă pe termen lung a mijloacelor fixe (ex.
diferenţe favorabile de curs valutar)
3. Venituri exceptionale
a) Venituri obţinute în urma săvîrşirii cărorva evenimente excepţionale.
(calamităţi naturale, perturbări politice, revoluţii)

Cheltuielile

Cheltuielile - reprezintă elemente suportate de entitate pe parcursul activităţii sale

şi care se scad din venituri pentru determinarea rezultatului financiar.

Ca şi veniturile acestea se clasifică în:

 Cheltuieli

Cheltuieli din activitatea operaţională Cheltuieli din alte activităţi operaţionale

(C.A.O.) (C.al.A. O.)

Cheltuieli din activitatea operaţională:

1) Costurile vînzărilor
2) Cheltuielile de distribuţie
3) Cheltuieli administrative
4) Alte cheltuieli

Cheltuieli din alte activităţi operaţionale

1) Cu active imobilizate
2) Cheltuieli financiare
3) Cheltuieli excepţionale

Costul vînzărilor include(cost):

a) Costul produselor – valoarea contabilă a produselor vîndute.

b) Valoarea contabilă – a mărfurilor vîndute

Valoarea contabilă a serviciilor prestate

Cheltuieli de distribuite – cheltuielile legate de faza de desfacere a bunurilor.

(cheltuieli pe reclamă, tarnsport, cheltuieli pentru angajaţi, salarizarea personaluliu
ocupat în activitatea de producere).

Amortizarea mijloacelor fixe legate de desfacere.

Cheltuielili administrative – cheltuieli de ordin general administrativ al entităţii

1) Salariile personalului administrativ şi de conducere

2) Amortizarea mijloacelor fixe cu destinaţie generală
3) Cheltuieli privind taxele şi impozitele
4) Cheltuieli privind serviciile poştale şi telefoonice
5) Alte cheltuieli operaţionale administrative
Valoarea de bilanţ a altor activelor circulante vîndute, Valoarea contabilă a
altor active circulante vîndute
Lipsuri de active stabilite la evintariere
Amenzi şi penalităţi plătite
 Cheltuieli cu excutare imobilizate. (Valoarea contabilă a activelor
imobilizate vîndute)

Cheltuieli cu active imobilizate

Cheltuieli privind (legate) ale scoaterii din uz a activelor imobilizate.
Cheltuilile financiare diferente nefavorabile ale cursului valutar.
3. Plata pentru arenda pe termen lung a mijloacelor fixe.
4. Cheltueli pentru arentda pe termen scurt a mijloacelor fixe
5. Cheltuieli Exceptionale- pierderi de bunuri în urma petrecerii cărorva
evenimente excepţionale.

Bilanţul

Bilanţul – element de bază al metodei contabilităţii.

Subiectul 1. Noţiunea, conţinutulu şi structura bilanţului

Subiectul 2. Clasificarea şi funcţiile bilanţului

Subiectul 3. Operaţiunile economice şi influenţa acestora asupra bilanţului

Bilanţul – un procedeu specific al metodei contabilităţii prin care se asigură dubla

reprezentare a patrimoniului.

Bilanţul evidenţiazăîn expresie valorică la un moment dat echilibrul dintre bunurile

economice şi sursele lor de formare. Bilanţul se prezintă sub forma unui tablou
format din două părţi.

Partea din stînga- poartă denumirea de activ, iar cea din dreapta pasiv.

În partea de activ sunt plasate toate activele în partea de pasiv sunt plasate toate
pasivele.

Bilanţul reprezintă o grupare a activelor după componenţa şi distribuţiaacestora şi

o grupare a drepturilor şi obligaţiilor asupra acestor active în expresia valorică la o
anumită dată, de regulă la data ultimei zile a perioadei de gestiune.
Schematic un bilanţ poate fi reprezentat astfel:

Bilanţul

Active Pasive