46 Adrian Marino

6
Marele eşec : G. Calinescu
Aş dori să expediez cât mai repede acest capitol scris cu multa
iritare , dar nu este posibil. De episodul Calinescu îmi amintesc
cu cel mai mare dezgust. Aş fi dorit sa nu-l fi trăit niciodată.
Daca însă şi dupa o
jumatate de secol el continua sa ma preocupe, oi adesea chiar sa
ma obsedeze,
înseamna ca a constituit pentru mine o lovitura foarte dura. Mai
mult : o
catastrofa, un adevarat dezastru moral. Pare emfatic, bombastic.
A fost, totuoi,
marele eoec al vie.ii mele intelectuale, morale oi, ceea ce nu ao fi
banuit
niciodata, al existen.ei mele sociale. Întâlnire ini.ial fecunda,
într-un fel.
Repede însa eouata într-un conflict grav, iremediabil oi de
propor.ii incalculabile.
Am platit foarte scump toate naivita.ile oi entuziasmele mele.
Încerc
o rememorare oi o evaluare pe cât posibil rece, lucida,
depersonalizata. Constat,
însa, cu extrema neplacere, uneori chiar cu stupoare, ca loviturile
oi ranile
morale nu s-au închis nici pâna azi. Dar bisturiul trebuie bine
înfipt oi fara
mila în acest abces purulent. Voi taia deci în carne vie cu toata
brutalitatea.
Azi îmi dau seama, cu claritate, de întreaga falsitate a acestei
rela.ii.
Dar, în adolescen.a oi prima tinere.e, nu puteam, n-aveam cum
sa în.eleg
înca incompatibilitatea profunda, de esen.a, între doua
temperamente total
diferite, cu tendin.e, aspira.ii oi calita.i radical deosebite. Nu
discut acum
cât de .mici. sau .mari. erau cele doua personaje care se
confruntau, se
atrageau oi se respingeau spontan. Evident, unele inegalita.i erau
foarte
reale. Ceea ce revendic, în mod definitiv oi cu toata energia, este
doar
dreptul spiritului critic de a se exercita oricând, oriunde oi
împotriva oricui.
Liber oi fara inhibi.ii. Îndeosebi împotriva maeotrilor spirituali.
Unul dintre
principiile fundamentale ale vie.ii mele culturale. L-am
revendicat oi anterior.
O fac oi acum, deoarece pentru mine el este oi ramâne capital. În
acelaoi mod am procedat oi în alte texte, despre C. Noica oi M.
Eliade. ai,
la fel, voi ac.iona, cu orice risc, pâna la capat. Erga omnes. Prea
servil oi
conformist se comporta spiritul uman sub apasarea atâtor idoli
tiranici oi
megalomani. Nu mai vorbesc de cel .românesc., care are în el
ceva de
eterna .sluga. oi de .supus. umil. Cu caciula veonic în mâna, în
fa.a
.stapânului., intelectual în spe.a, dar oi politic sau economic.
Reduc totul la ultima expresie a unei defini.ii esen.iale. Admiram
enorm,
ini.ial, pe G. Calinescu pentru spiritul sau inconformist, critic,
polemic.
Via.a unui om singur 47
Eram entuziasmat de agresivitatea oi combativitatea de care
dadea dovada
înainte de 1940. Vedeam în el un monument de intransigen.a,
independen.a
oi neadaptare literara, culturala oi sociala. Proiectam în el
întreaga mea
revolta oi incompatibilitate morala oi intelectuala, refuzul meu a
ceea ce
descopeream ca era, pe atunci, aoa-zisa .cultura româna.. Îl
proiectam la
antipod oi admiram sincer figura sa masiva, singulara, adesea de
scandal.
Am fost lovit, emfatic spus, tocmai în acest punct foarte sensibil.
Trebuie
sa recapitulez câteva etape ale acestui proces dramatic, pentru a
în.elege
mai bine o întreaga curba sufleteasca. Unele indicii,
simptomatice oi premonitorii,
ar fi trebuit sa ma faca atent. Dar eram prea devotat unei iluzii. O
rela.ie plina de oscila.ii oi contradic.ii. Însa, pe atunci, furat de
entuziasm,
nu dadeam nici o importan.a acestor stari inevitabil confuze.
Îmi placea foarte mult Jurnalul literar, în special pentru rubrica
sa
polemica .Prostologhicon.. Ma razbuna oi ma defula. Fugeam la
libraria
.Atanasie Gheorghiu. sa-l cumpar înca înainte de a se pune în
vânzare. Fara
nici o experien.a anterioara, dar absolut fara nici una, am trimis
un articol
despre H. Sanielevici, care . spre enorma mea surpriza . a oi
aparut, peste
doua saptamâni, pe prima pagina, în col.ul din dreapta (J.L. I, 22
octombrie
1939). Nu mai redactasem niciodata un astfel de text. Un simplu
produs de
contaminare oi emula.ie livresca, de .critica cu critica.,
alimentata . aproape
mecanic . de oi prin propria sa substan.a. Un act de imita.ie
onorabila oi
nimic mai mult. Am mai scris oi o recenzie despre o carte de
Pearl Buck,
publicata oi ea. Cred ca oi alte texte, refuzate. Mi-a raspuns la
.Poota
redac.iei. : .Lasa sfiala.. L-am vizitat acasa, în strada Ionescu 4.
Mi s-a parut
timid oi, mai ales, egocentric. Vorbea agitat tot timpul. Era
polemic oi
.distrugea., cu mare verva, o .poliloghie. despre Maistoraoul
Aurel de Victor
Ion Popa. Când i-am propus un articol despre... Odobescu, mi-a
retezat-o
scurt, umflându-se oi mai mult în pene : .Nici eu nu otiu ce am
sa scriu..
Ne aflam în faza Istoriei literaturii române de la origini pâna în
prezent
oi-mi amintesc foarte bine, lânga o soba, un mare .stoc. de pagini
decupate
din Adevarul literar oi artistic, unde G. Calinescu facuse ani
întregi cronica
literara. Materiale de recuperat, fara îndoiala. Interior mediocru,
oters,
.mic-burghez.. Fara exagerare spus, la noi acasa era mai multa
abunden.a
oi ceva mai multa mobila de calitate.
Când am aflat ca Istoria a aparut, în primavara lui 1941, l-am
rugat
foarte mult pe tatal meu oi, în cele din urma, l-am convins (ma
întreb cum
am reuoit ?) sa mi-o cumpere de la Bucureoti. Era destul de
scumpa, adusa
ca pe un trofeu, înainte de a se pune în vânzare în librariile
ieoene. Cred
ca am fost printre primii care au avut, în Iaoi, un exemplar.
Faptul s-a aflat
repede oi Iorgu Iordan, ce locuia pe Lascar Catargiu, deci foarte
aproape
de noi (so.ia sa era oi buna prietena cu o matuoa a mea : cafele,
vizite, jocuri
de car.i), m-a rugat sa i-o împrumut. A stat la el patru zile. Apoi a
început
o violenta campanie de presa oi chiar radiofonica, orchestrata
vindicativ de
Ion Petrovici, ministrul Înva.amântului sub guvernul Antonescu.
Eram
revoltat oi împreuna cu Al. Piru oi G. Margarit, .calinescieni. oi
ei, am luat .
în stil foarte polemic . apararea acestei Istorii, indiscutabil o
carte mare.
48 Adrian Marino
O atitudine, ao spune, unica în presa de atunci. N-am gasit
ospitalitate
decât într-o foarte obscura revista ieoeana condusa oi editata de
un capitan
(sau fost capitan, pe nume Bratu, un mic veleitar provincial),
terorizat de
ideea (care ma amuza teribil) .sa nu alunecam spre stânga.
[sic !]. A fost,
în orice caz, prima mea polemica literara. Am pierdut de mult
acest numar
de revista (Curier ieoean, I, 7-99, 1 august . 1 octombrie 1941),
despre care
prea pu.ini îoi mai aduc azi aminte. De fapt, textul nici nu ma
mai intereseaz
a. O adeziune nu mai pu.in profund sincera, spontana oi . cum
aveam sa ma conving destul de repede . regretabil de naiva.
Trebuia sa trec
totuoi oi prin acest purgatoriu.
A intervenit refugiul, .pseudolegatura. s-a rupt. Mare lucru nu
mai
otiam despre G. Calinescu, disparut de altfel din publicistica.
Apoi apare,
dintr-odata, total imprevizibil, aun sau calea neturburata, în
1943. L-am
citit, greoit sau nu, ca o .replica. la furibunda campanie ostila de
presa.
Dar, între timp, spiritul meu evoluase în alta direc.ie. Devenisem
tot mai
lucid oi .critic.. Ceva ma .irita. profund în aun. Cartea mi se
parea, în
esen.a, un document extravagant de megalomanie, de afectare
pretins
.filozofica., de iluzorie .liniote. interioara, despre care otiam
foarte bine ca
nici nu putea fi vorba. .Neturburat. G. Calinescu ? Un polemist
impulsiv
oi adesea violent, caustic ? Un agitat tenebros oi plin de
complexe vindicative
? În nici un caz.
Intervenea mai ales un proces, la început destul de obscur. Nu
era vorba,
totuoi, numai de o repulsie instinctiva. De o incompatibilitate
radicala cu
.omul., .stilul. oi .autorul. G. Calinescu. .Geniu. sau nu, eram tot
mai
convins ca oricine, orice .geniu. . oricât de gigantic ar fi fost .
cade
inevitabil sub critica. Revin mereu asupra acestei teme, care mi
se pare
esen.iala. Îmi spuneam, înca de pe atunci, ca la Atena ao fi votat,
fara nici
o ezitare, pentru condamnarea lui Socrate. Cu ... .suspendare.,
bineîn.eles.
Dar condamnare, în orice caz, deoarece legile ceta.ii erau în mod
evident
calcate. Dreptul de a avea o opinie personala, independenta,
despre oricine
oi în orice problema, mi se parea fundamental oi indiscutabil.
Aceasta
opinie a ramas ferma oi definitiva pâna azi, cu tot mai multe
argumente
în favoarea sa. Oamenilor, oricât de .excep.ionali., nu le este
îngaduit orice.
Sa ucida (ca B. Cellini, ca Fr. Villon), sa tradeze, sa devina
informatori de
poli.ie ? Categoric nu ! Intra, bineîn.eles, oi un anumit radicalism
al vârstei.
Dar, mai ales, un alt sistem de rela.ii morale oi sociale, pe care-l
cred
esen.ial oi indispensabil oricarei societa.i civile bine organizate
oi stabile.
În aceasta stare polemica de spirit am ridicat destul de arogant
manuoa
oi am scris articolul .Comentarii la aun. (Ecoul, II, 157, 29 mai
1944), text
pierdut sau ratacit oi acesta. Înstrainat total de preocuparile
publicistice de
tinere.e oi, mai ales, de articolele procalinesciene, pot reconstitui
astfel de
detalii, de mult renegate, uitate oi ieoite din conotiin.a, doar cu
G. Calinescu,
bibliografie de I. Balu (1975) în fa.a. De acolo re.in oi ideea
principala :
exista .între autor oi eroul sau stravezii coresponden.e.. .intisem
bine,
bine de tot, caci, tot în bibliografia men.ionata, gasesc oi
referin.a exacta a
raspunsului pe care mi l-a dat G. Calinescu : .«Comentariu la
aun», problema
Via.a unui om singur 49
de istorie literara. (Vremea, XVI, 756, 2 iulie 1944). Foarte
sarcastic, dupa
câte îmi amintesc : .Tânarul publicist (adica eu) otie câta glorie
(sau aoa
ceva) se cuvine fiecaruia.. Sensul profund era de distan.a
dispre.uitoare,
strivitoare, pentru un. obscur oi impertinent .tânar publicist.. Dar,
în
egocentrismul sau, G. Calinescu nu-oi putea imagina ca acest
.tânar. de
doua parale va avea totuoi o anume evolu.ie...
Tot ce urmeaza constituie o dura, foarte dura, uneori de-a dreptul
insuportabil
a trezire la realitate. Descopeream, pas cu pas, imensa farsa a
.Marelui Maestru.. Singura circumstan.a atenuanta era lipsa . tot
mai
evidenta pentru mine . a conotiin.ei civice a elitei intelectuale
româneoti.
În plus, efectele rasturnarilor imprevizibile, violente oi totale de
situa.ii ale
epocii, pe care eu o refuzam, iar G. Calinescu o accepta oi i se
adapta. ai
nu oricum. Cu o viteza, cu o ipocrizie oi cu un cinism, în forme
atât de
uluitoare oi cabotine, încât nu le pot uita nici pâna azi. ai am
vazut oi citit
destule în via.a mea. Am facut, de altfel, oi impruden.a, mai mult
: prima
eroare grava, chiar capitala a vie.ii mele, de a accepta oferta de
a-i deveni...
.asistent., transmisa prin G. Ivaocu, întâlnit . întâmplator . pe
strada. Dar
era, pe atunci, în 1944, chiar o adevarata .eroare. ? Total
dezarmat oi
dezorientat, fara nici un plan de integrare sociala, ma comportam
liber,
gratuit oi .disponibil.. O atitudine absurda, bineîn.eles. Aveam
doar vagi
planuri de plecare la studii în strainatate, în care scop tatal meu
facuse oi
un fel de .asigurare.. Prin devalorizare, ea nu mai reprezenta
decât pre.ul
unei... perechi de manuoi de piele. Pluteam în derizoriu oi haos,
între
fascina.ia lecturilor oi spectacolul tot mai violent al strazii. Ma
adaptam
(dar este un fel de a spune) cu o imensa greutate, mereu utopic oi
absent,
mult pe deasupra realita.ilor. M-am trezit relativ repede, dar
pre.ul platit
a fost mult prea mare.
Trec peste o serie întreaga de amanunte, despre modul cum m-
am
.numit. . birocratic vorbind . singur, în haosul de la Minister,
despre
colegii de catedra, apropiat doar de Al. Piru, despre ambian.a
generala,
despre unele scene, pe care le consideram (înca) suprarealiste.
De pilda,
colegul Valentin Lipatti, suit pe o scara, pavoazând sala de
intrare a
Faculta.ii de pe E. Quinet cu portrete oi lozinci comuniste. Bizar,
îmi
spuneam. Stranii, la fel, îmi apareau, la început, oi articolele
subit politice,
procomuniste, ale lui G. Calinescu. Mai întâi în Tribuna
Poporului, apoi în
Na.iunea, unde citeam tot felul de enormita.i oi chiar abjec.ii
despre Iuliu
Maniu, .Partidul Bratianu., C. Titel Petrescu, despre .puterea
populara. oi
sovietica. El, care publicase recent . cu titlul cules cu litere rooii,
în
Jurnalul literar . .Nihil sine Deo, nihil sine Rege !. Nu puteam fi
de acord.
Dar revolta deschisa nu se produsese înca.
Recitind vechiul text despre aceasta epoca teribila, constat ca
accentele
n-au fost puse totuoi cu exactitate. Pot afirma, acum, cu
certitudine, ca
repulsia esen.iala a fost, în primul rând, de ordin etic, apoi
ideologic, apoi
teoretico-literar. Pare cam schematic, oi totuoi este purul adevar.
Trebuie,
în definitiv, sa introduc oi un element de ordine într-o avalanoa
de întâmplari
încheiate cu insulte de o vulgaritate oi o brutalitate incredibile.
Pragul
50 Adrian Marino
ireversibil a fost trecut. Dar aceasta retrospectiva, rece oi de la
mare
distan.a, nu traduce nici pe departe dramatismul unor momente
oi scene
dezgustatoare. O rememorare inevitabil par.iala oi .falsa., ce ma
nemul.ume
ote profund oi pe care, totuoi, nu pot s-o evit. Ceea ce arunca,
mai ales
în astfel de .capitole., o .umbra. de inexactitate asupra întregii
Vie.i, pusa
tardiv oi mult prea uscat pe hârtie.
Rezum, cu o sila greu de descris, momentele-cheie ale acestui
conflict. Ele
au cunoscut tot felul de episoade, unul în legatura cu o traducere
din Cazotte,
un altul despre un articol al meu, aprobat .azi. oi dezaprobat .a
doua zi. etc.
Caci aveam de-a face cu un temperament evident ciclotimic oi
imprevizibil.
Situa.ia politica, mai ales, se agrava cu rapiditate oi G.
Calinescu, pretins
deputat al... .paturilor mijlocii., al P.N.P. oi editorialist oficial,
scria articole
de un rar, uluitor oi incredibil pentru mine oportunism. Doar un
citat (pot
fi zeci, sute) : .În I.V. Stalin au fost strânse laolalta toate luminile
de care
au stralucit vreodata conducatorii de popoare.. Memorialul Kiev,
Moscova,
Leningrad (1946), de mare admira.ie pentru societatea sovietica,
este de un
servilism penibil. Sa mai notez ca acasa, pe str. Vladescu, avea
puse bine
la vedere, o gramatica oi un dic.ionar rusesc pentru a dovedi
vizitatorilor
cât de profund studia el... limba rusa ? Merg pâna acolo încât pot
sa în.eleg
oi o reac.ie de aparare împotriva atacurilor extremei stângi. Un
virulent
pamflet de I. Ludo, de pilda, imediat dupa 23 august. Ca oi a
altor scriitori
desfiin.a.i sau ignora.i în Istoria literaturii. Ceea ce ma stupefia
oi ma
indigna erau însa justificarile oi argumentele ce mi le aducea. ai
mai mult
chiar decât con.inutul lor, respingator, tonul cinic oi cabotin,
uluitoarea
schimbare la fa.a, conformismul fa.a de normativul politic al
noului regim,
dublat de mici .omecherii. pseudoindependente, cusute . toate .
cu a.a
alba. Doar doua exemple : transformarea subita a .Cronicii
mizantropului.
în .Cronica optimistului., iar cel ce publicase odiosul articol
.Partidul
Bratianu.... inspira acum una din .tezele. de doctorat ale lui Dinu
Pillat,
despre... Contribu.ii la Via.a lui Ion Pillat (titlu, cred, aproape
exact). ai
unul oi altul din. familia Bratianu. Iar la mica mea obiec.ie, mi-a
replicat,
extrem de iritat, ca vrea sa... .protejeze pe fiul unui scriitor
român.. Cum
l-a .protejat., mai târziu oi dupa eliberarea din închisoare, se
cunoaote
foarte bine (din Pavel .ugui, Amurgul demiurgilor oi alte
izvoare).
Cel care-mi aparea, pâna nu demult, un model de independen.a
oi intransigen
.a oi-mi dadea sfaturi de genul .ac.ioneaza fara prevedere. venea
acum
cu raspunsuri debitate cu mari aere de superioritate, ca
acestea : .Te înoeli
daca crezi ca fac pe gratis.. Sau : .Simt nevoia sa cheltuiesc o
anume suma..
Deci, venalitate pe fa.a. Într-un articol declara fara pudoare :
guvernul va
avea de partea sa pe intelectuali .în masura în care îi va folosi..
Deci oferta
deschisa de colaborare. Ori, un alt gen de motiva.ie, de un
carierism care
pur oi simplu ma lasa fara replica : .Ce, vrei ca Cioculescu sa-mi
ia catedra ?..
Acesta era deci, în realitate, .maestrul. meu, .modelul. uman oi
moral pe
care-l admiram. Fara nici o melodrama : murea pentru
totdeauna .iluzia.
mea despre un om, cu regretul imens de a nu fi avut, de la
început, percep.ia
reala a caracterului acestui om. Cinic, oportunist, amoral oi plin
de laoitate.

Via.a unui om singur 51

Fara nici o conotiin.a etica oi civica. Predispus la simulare,
duplicitate oi
farsa publica de mari propor.ii. Preocupat exclusiv de succesul oi
realizarea
personala, fara nici un scrupul.
Re.in, în aceasta ordine de idei, oi o alta categorie de
argumente. .Documente
., toate în felul lor de megalomanie, amor propriu oi egocentrism
.creator., de realizare cu orice pre. a unei .opere.. Din simbol al
avangardismului
oi independen.ei de spirit, o cadere în conformismul cel mai plat.
Sub motivul ca .vreau sa fac o opera jurnalistica.. Deci, calcând
oi peste
cadavre, cu orice pre. oi, mai ales, fara nici o convingere reala ?
În realitate,
opera de .jurnalist politic. a lui G. Calinescu nu exista. Falsa,
ipocrita oi
histrionica, de la un capat la altul. Ea ramâne numai un trist
document de
epoca oi nimic mai mult. De fapt, ac.iona doar o psihologie
megalomana
globala : despre Istoria literaturii îmi spusese anterior ca voise
.sa puna la
punct o mie de inoi.. Nu accept, categoric, nici acest argument.
O istorie
a literaturii nu se scrie, în primul rând, pentru a impune o scara
proprie de
valori. De altfel, orice ierarhie, pretins definitiva, irevocabila,
este totdeauna
iluzorie. ai nu se scrie nici pentru a ne pune în valoare talentul
critic. Altfel
spus, literatura româna nu exista oi întreaga sa istorie n-a fost
scrisa decât
pentru a oferi lui G. Calinescu pretextul de a se ilustra, a se
scoate în
eviden.a. .Nasc oi în Moldova oameni.. Desigur...
În astfel de condi.ii, .colaborarea. la catedra devenise un coomar.
Ca
n-aveam nici o voca.ie didactica era sigur. ai ca nimerisem într-
un astfel
de mediu dintr-o pura întâmplare era la fel de adevarat. Dar
apostrofarile,
admonestarile oi insultele deveneau tot mai insuportabile. .inea
cursuri
emfatice, în cautare evidenta de efecte, sau facea teorii, dupa
mine extravagante,
abacadabrante. Ma uitam atunci pe geam. ai, pe loc, G.
Calinescu,
furios, ma chema public oi drastic la ordine : .Asista-ma !.. Se
voia, bineîn.eles,
sarcastic. Venea furios de la oedin.e de consiliu profesoral, unde
i se facea
opozi.ie. Nu se acceptau, de pilda, biografii ca teze de doctorat.
Dar pe mine
nu ma interesa decât .via.a. lui Alexandru Macedonski oi
doctoratul constituia
doar o simpla formalitate. Sa mai spun ca teza fusese declarata
.proasta.,
o .înfrângere. ? Sau scena, de o violen.a extrema, când a aflat ca
facusem
cerere, fara otirea lui, pentru o bursa la École roumaine en
France, de la
Fontenay-aux-roses ? Dar ce rost mai are sa evoc în detalii astfel
de momente
penibile, de altfel mult mai numeroase ?
Un episod trebuie totuoi men.ionat. Inclusiv pentru valoarea sa,
nu
chiar neglijabila, de .istorie literara.. Pagina literara a ziarului
Na.iunea,
al carui director era G. Calinescu, editorialist oficial, redactata de
Al. Piru
oi de mine, a fost ultima, repet, ultima, care în perioada 1946-
1947 a aparat
cu fermitate criteriul estetic în publicistica literara româna
înaintea comuniz
arii totale. Daca se poate vorbi de .rezisten.a prin cultura.
(no.iune ce
trebuie analizata foarte atent), .pagina. intra oi ea, cu certitudine,
în
aceasta categorie. Pentru politruci oi cenzori, atitudinea noastra
constituia
un scandal imens, intolerabil. G. Calinescu era chemat, tot mai
insistent,
la ordine. De unde critici tot mai vehemente, admonestari, note
execrabile :
.Pagina este proasta. etc. Ceea ce ma dezgusta era, mai ales,
schimbarea
52 Adrian Marino
radicala de atitudine estetica, subita oi scandaloasa : un critic
literar care,
foarte recent, aparase, cu multa fermitate, principiul estetic oi al
autonomiei
artei oi literaturii proclama acum, cu vociferari incredibile,
superioritatea
artei oi literaturii propagandistice, oficiale, marxist-leniniste. Mi
se parea
o tradare spirituala incalificabila. În definitiv, îmi spuneam, po.i
sa fii, la
rigoare, chiar oi .comunist. de ocazie, dintr-un motiv sau altul.
Dar teoretician
oi apologet al .literaturii de partid. în nici un caz. A fost punctul
de
ruptura totala oi definitiva.
Situa.ia devenise, redac.ional vorbind, de-a dreptul exploziva. ai
a fost
de-ajuns ca într-o cronica a lui Al. Piru, la o piesa a lui Ion Luca,
sa se
observe o aluzie la... Ana Pauker, ca scandalul sa izbucneasca pe
fa.a. Am
fost da.i imediat afara. Pagina a fost .reorganizata.. Iar cei doi
.redactori.,
concedia.i oi dezavua.i în termeni umilitori. G. Calinescu se
spala pe mâini,
în stil brutal oi timorat, de .contrarieta.ile unor fapte ce nu-mi
apar.ineau.
(.Justificare., Na.iunea, II, 472, 20 octombrie 1947). Capitulare
oi laoitate
totala. Urmata . detaliu mereu .uitat., în spirit fals caritabil . oi de
recenzarea pozitiva a rapoartelor lui. Jdanov oi multe alte texte
penibile.
De atunci, mai ales, dateaza oi repulsia mea totala oi definitiva
pentru orice
forma de publicistica dirijata oi cenzurata. Daca, mult mai târziu
oi în cu
totul alte condi.ii, a trebuit sa ma adaptez oi eu, în felul meu,
unui astfel
de regim (dar în nici un caz în acest stil detestabil), nu pretind
câtuoi de
pu.in ca a fost o pagina foarte .glorioasa. a activita.ii mele
publicistice.
De fapt, conflictul meu cu G. Calinescu avea radacini oi mai
adânci.
Iremediabile. Structurale oi radical inconciliabile. Evident,
despre critica oi
istoria literara pot exista mai multe concep.ii, metode oi forme
de manifestare.
Dar nici una nu poate revendica o superioritate canonica,
dogmatica,
absoluta, imperativa. Calitatea de unica metoda posibila. Este
exact ceea
ce . prin întreaga sa activitate oi atitudine . profesa G. Calinescu.
El avea
despre critica oi istoria literara o viziune exclusiv .literara..
.Literatura cu
oi despre literatura.. Parafraze, rezumate, portrete, formule
fericite, imagini
oi alte ingrediente literare de acest tip, indiscutabil de talent
literar. Ceea
ce, înca de pe atunci . deoi în forme deocamdata destul de
confuze oi nu
riguros argumentate ., nu puteam totuoi nici asimila, nici aproba,
nici, mai
ales, cultiva. Eram .altceva.. ai aceasta incompatibilitate oi
neaderen.a
fundamentala, buna-rea, se sim.ea în mod tot mai evident.
Aveam, pe scurt, o alta concep.ie despre critica oi despre
literatura,
chiar daca, deocamdata, înca embrionara oi nesistematizata. Dar
destul de
precisa ca sa schi.ez oi unele observa.ii critice oi chiar obiec.ii.
Nu eram oi
nu ma sim.eam câtuoi de pu.in doar un obscur .satelit
calinescian.. Nu
aveam psihologie de .elev. oi de .discipol.. În discu.ie nu intra,
repet, cât
de .mic. sau cât de .mare. este (era, sau putea fi) un astfel de
personaj.
Ceea ce revendicam era doar dreptul, pe care-l consideram . oi
atunci oi
acum . fundamental oi inalienabil, la independen.a, .diferen.iere.
oi .personalitate
. (mare, mica etc.) oi nimic mai mult. O pozi.ie pe care o
credeam,
oi cu toata convingerea, inatacabila. Atunci eram apostrofat cu
brutalitate,
în lipsa oricaror argumente valabile : .De ce nu te-ai facut
inginer ?. oi alte
Via.a unui om singur 53
gra.iozita.i de acest gen. Tonul era de dispre. strivitor. Alta data
mi s-a
aruncat insulta suprema : .Dar ce, dumneata eoti scriitor ?..
Evident, n-aveam
aceasta preten.ie. De fapt, nimeni nu este... obligat, nici macar
prin lege,
sa fie .scriitor.. Dar în ochii lui G. Calinescu lipsa acestei calita.i
constituia
un defect capital, desfiin.area suprema oi definitiva.
Respingeam însa oi atunci oi mai ales acum . când am ajuns la
propriile
mele sistematizari oi concluzii . acest exclusivism critico-literar
exorbitant.
De altfel, o formula total intransmisibila. Ea nu poate fi cultivata
decât de
un anume tip de scriitor, care scrie conform talentului sau literar
original,
irepetabil, despre al.i scriitori. În .stilul. sau. Întreaga istorie a
criticii
europene dovedeote ca am dreptate. Oricine se poate convinge
ce loc ocupa
criticii .impresionioti., de tipul G. Calinescu, sa spunem, în cele
8 volume
ale lui René Wellek, A History of Modern Criticism, 1750-1950,
de pilda ?
Unul foarte, foarte redus, neglijabil.
Aveam, pe scurt, de pe atunci, o alta mentalitate critico-literara.
Mult
mai teoretica oi ideologica, chiar daca, deocamdata, în forme
doar incipiente.
.Elev. calinescian, în sensul profund al cuvântului, n-am fost
deci, în nici
un caz, niciodata oi nici nu puteam fi. ai totuoi, pâna azi, unii îmi
mai aga.a
aceasta tinichea absurda de coada. Singura explica.ie obiectiva
este faptul
ca lucrarile .macedonskiene., mai ales Via.a, au fost scrise, într-
adevar, sub
emula.ie calinesciana, dar cu destule note particulare. Opera are,
de fapt,
o alta structura. Din pacate, însa, celelalte lucrari, cele mai multe
. de cu
totul alta orientare ., n-au mai fost foarte bine cunoscute. Când s-
a ocupat
G. Calinescu vreodata de critica ideilor literare, de teoria
literaturii, de
hermeneutica, de comparatistica ? De reviste, publica.ii oi car.i
în limbi
straine oi alte activita.i de acest gen, în care nu avea, de altfel,
nici o orientare,
lipsit oi de lecturi de acest gen ? O adevarata cultura teoretico-
literara
moderna, estetica oi filozofica, nu avea. Iar ultimele sale articole
despre
.istorie. dovedesc doar o informa.ie recenta, precipitata oi, în
mod evident,
autodidactica oi amatoristica. Fara îndoiala : un spirit inteligent
oi de mare
talent poate salva multe aparen.e. Poate scrie oi pagini ce pot fi
re.inute. Dar
cine a stat ani de zile într-o astfel de sfera de preocupari nu poate
fi mistificat.
Cine compara, de pilda, chiar oi foarte superficial, atât de
diletantele defini.ii
oi conota.ii despre avangarda literara din Principii de estetica
(1939) cu textul
meu .Tendances esthétiques., din Les Avant-gardes littéraires au
XXe siecle,
vol. II (1984), se poate convinge, cu uourin.a, ca nu exagerez.
Am oi multe
alte exemple. Nu fac un caz deosebit de astfel de argumente, care
pot ajuta
la clarificarea unei mari oi regretabile confuzii.
Nu mi se ierta, în esen.a, atitudinea de totala insubordonare, de
.antielev.,
daca pot sa ma exprim astfel, fa.a de .marele maestru.. Rar
rela.ie mai
falsa ! Format în ambian.a N. Iorga, Nae Ionescu, G. Calinescu
urmarea,
cu orice pre., efecte de public, o oratorie bombastica de catedra,
pentru
mine de un cabotinism tot mai insuportabil. A înregistrat pe un...
disc chiar
oi o serie de poezii, cântate, .ipate, stridente, cu un glas pi.igaiat,
penibil.
I s-ar face un imens serviciu daca toate aceste discuri Electrecord
ar fi
sparte oi aruncate la coo. Uneori polemiza indirect cu mine :
.Croce nu este
54 Adrian Marino
un critic atât de mare cum cred unii.. ai-mi arunca ochi injecta.i,
holba.i,
bulbuca.i, de la înal.imea catedrei. O atitudine ce-mi parea pur oi
simplu
ridicola. În felul acesta a fost ucisa în germene, în mine, orice
idee de
.maestru. oi .elev.. Ca eram nu numai insubordonat, dar oi...
impertinent
nu mai încape îndoiala. Dupa o astfel de scena, nu m-am sfiit sa-
l caracterizez,
pe fa.a, drept... ombrageux. A fost uluit de îndrazneala mea. ai,
lao
cum era, n-a avut nici un fel de replica. Apoi, oarecum recules,
m-a dat
afara, informându-ma, cu jumatate de voce, ca tot ce are sa-mi
mai comunice
o va face prin... O. Papadima. Am fost, bineîn.eles, .comprimat.
la sfâroitul
lui 1947 oi legaturile s-au rupt definitiv.
Omul, m-am convins înca o data, este o fiin.a slaba oi fara
fermitate. La
eliberarea din domiciliul obligatoriu, în 1963, înca o profunda
eroare din
partea mea : i-am facut o vizita, de revedere, dupa o absen.a de...
14 ani.
Eram mai ales curios, obligat într-un fel oi la reintegrare
sociala. .Câte ai
mai facut oi dumneata., m-a apostrofat, fara nici o compasiune
pentru un
fost de.inut politic, închis oi lipsit de libertate mul.i ani. A urmat
apoi o
scena antologica. Daca ar fi citita într-un roman ar parea
neverosimila. A
început sa-mi descrie interiorul în termenii urmatori : .Covorul
acesta a
costat 30 000 de lei., .acest Luchian 50 000 de lei. oi alte
asemenea detalii,
într-o ambian.a de bric-a-brac oi Consigna.ie. O demonstra.ie
frenetica, în
avalanoa, a succesului sau oi a acumularii parvenite. Incredibila,
cinica oi
pitoreasca, totuoi, în felul sau. În contrast voit cu .ratarea. mea
definitiva.
Cu un ochi râdeam oi cu altul plângeam.
G. Calinescu devenise, între timp, un profitor al spolierii
boierimii decavate,
ajunsa la talcioc. Marturii precise, actuale confirma ca .marele
maestru.
frecventa talciocul din Colentina de unde oi-a procurat oi Scrinul
negru.
Procedeul, mi s-a spus, era urmatorul : venea cineva cu un tablou
de valoare
la K. Zambaccian, ajuns director la Romarta. Acesta îi
spunea : .Nu pot sa
va platesc imediat. Sunt formalita.i, viramente etc. Dar cunosc
pe cineva
care are bani ghea.a.. ai-i dadea telefonul oi adresa lui G.
Calinescu, acesta,
într-adevar, plin de bani. La moartea sa (notez tot din auzite) ar fi
lasat la
CEC, pe atunci, o suma enorma (2 milioane !), cu care so.ia,
Alice Calinescu,
a facut calatorii extrem de costisitoare. .Ai venit la timp., a mai
adaugat,
informându-ma ca exista un post liber de bibliotecar la Institut.
Ca a doua
zi sa numeasca pe prima solicitatoare, sa blocheze postul oi
astfel sa ma
îndeparteze definitiv. Beneficiarei în cauza nu-i venea sa creada.
A .inut sa
ma cunoasca. Intrigata, chiar speriata oi, poate (cine otie), cu
vagi remuocari
oi procese de conotiin.a...
Se în.elege acum, cred, cu toata claritatea, cât de absurda oi
umilitoare este
caracterizarea, pe care mi-o mai fac unii, de .fost asistent al lui
G. Calinescu..
Doar atât reprezint eu în... cultura româna ? Aceasta este
adevarata mea
identitate culturala ? Singura mea carte de vizita ? O nedreptate
oi o eroare
totala ! Sau ca unica defini.ie critica citabila este numai
caracterizarea din
Compendiu ? Eticheta de .calinescian. mi-a adus numai
neplaceri. ai .in sa
mai precizez ca tot ce a fost urât oi greoit în activitatea mea
publicistica .
în primii ani de dupa revenire, de inevitabila deruta oi confuzie .
a fost
Via.a unui om singur 55
efectul acestei .eredita.i oi influen.e. calinesciene. Nu-i recunosc
decât o
singura influen.a benefica : efectul stimulativ al exemplului unei
mari
construc.ii critice. Dar orientata într-o cu totul alta direc.ie.
Amintirea
spiritului independent oi polemic, din prima tinere.e, a jucat oi
ea un
anumit rol, fara îndoiala. Dar nimic mai mult.
atiu bine, chiar foarte bine, ca aceasta imagine despre G.
Calinescu nu
corespunde, câtuoi de pu.in, cu cea a genera.iei urmatoare,
formata sub
noul regim. În ambian.a de atunci, de conformism oi platitudine,
de uniformizare
oi clioee, poantele, butadele oi gesturile histrionice spontane sau
calculate ale lui G. Calinescu nu puteau sa nu aiba un mare efect.
Duplicitate,
de fapt, profund regretabila. Ca oi senza.ia (falsa, în esen.a) a
spontaneit
a.ii oi a unei mari liberta.i spirituale. O mistificare de propor.ii,
care .
trebuie sa recunosc . a fost fecunda, în felul sau, într-un cerc
foarte restrâns.
Studen.ii oi tinerii critici, inevitabil naivi, inocen.i, neinforma.i,
puteau fi cu
uourin.a seduoi. Ca erau de buna-credin.a nu contest. În astfel de
cercuri, se
va naote, în mod spontan, oi ideea de mai târziu a .autonomiei
esteticului.,
.a face numai literatura., sustrasa indica.iilor Partidului. O
tendin.a denumita
apoi, în mod foarte preten.ios, .rezisten.a prin cultura.. Fenomen
foarte
marginal oi nepericulos pentru regim. Nu mai pu.in semnificativ,
totuoi, în
felul sau, asupra caruia voi reveni. Eu apar.ineam însa unei alte
genera.ii.
Cu alte criterii, valori oi ierarhii. ai, mai ales, cu o cu totul alta
experien.a
a personajului în cauza. Nu mai puteam fi dus de nas cu
uourin.a.
Dar, în definitiv, cine are, azi, dreptate ? Cred ca... toata lumea.
Macar
în parte. Fiecare în felul sau. La o emisiune la PRO TV, din
1998, cu Matei
Calinescu oi Nicolae Manolescu, aceste stratificari morale
esen.iale au
revenit, din nou, în mod inevitabil oi cu toata claritatea, la
suprafa.a. N-am
fost contrazis, fiindca argumentele mele erau irefutabile. Dar nu
cred ca am
convins integral pe interlocutorii mei. Ulterior, într-un interviu,
N.M. a
luat chiar oi o anume distan.a, uoor echivoca, fa.a de pozi.ia
mea. Ce
repede se uita totuoi, la noi, o întreaga publicistica politica,
foarte moderat
spus, procomunista ! ai, mai ales, motiva.iile sale ! Toate
oportunismele,
ipocriziile oi cinismele epocii totalitare, crunt represive !
Ma întreb, dintr-un scrupul etic instinctiv (oi uneori chiar
obsedant), daca
aceasta imagine despre G. Calinescu nu este, totuoi, prea
negativa. Nu, nu
este. În orice caz este imaginea mea oi nu pot sa renun. la ea. Am
fost lovit
oi ranit mult prea nedrept oi grav ca sa pot uita. Nu uit. ai, mai
ales, nu
vreau sa uit. Nu trebuie sa uit. Caci este vorba, în esen.a, de un
moment
într-adevar simbolic oi istoric al capitularii oi oportunismului
amoral oi
cinic al intelectualita.ii române. Fara conotiin.a civica, fara nici o
tradi.ie
a .rezisten.ei., fara nici o orientare ideologica. O categorie
sociala pe care,
eventual, pot s-o în.eleg. Sa-i analizez obiectiv motiva.iile
inevitabile. Dar,
în nici un caz, s-o admir oi s-o stimez. O pagina urâta ce nu este,
în nici un
caz, numai a existen.ei mele, pe care, de altfel, n-o idealizez
deloc. Se va
vedea, în continuare, pe parcurs, ca aceasta este oi atitudinea
mea, constanta
fa.a de mine însumi. De ce, atunci, ao .idealiza. caritabil, ipocrit
oi conven-
.ional pe al.ii ? Când nici mie însumi nu-mi dau adesea note
bune la purtare ?