Cea mai bogat documentată explicație este că numele orașului își are originea în Evul mediu

timpuriu, de la poporul alanic al iașilor, dar istoricii protocroniști au altă teorie referitoare la
originea numelui „Iași”. Ei afirmă că numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii
din Antichitate, menționați de Ovidiu ca „Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media
Istri plaustra bubulcus aquas” și „„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii
mediis vix prohibentur aquis”.

Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale
sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea
de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum (posibil Târgul amatorilor de vin). De la
această populație derivă forma la plural "Iașii" sau Târgu' Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost
numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano.[10][11][12] Gh. Ghibănescu a arătat în
cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata
alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de
alani în Moldova[12]. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După
aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul
Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte
triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii
alanilor din Caucaz sunt ossetinii.

Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a
părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că
numele este derivat din "Äs", un nume etnic din zona Osetiei. [13] În limbile sanskrită și hindi,
care au origine comună cu limba sarmaților, "yash" înseamnă "faimă".

O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația
în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium[14]. Numele maghiar al
orașului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piața (Târgul) jassilor"; numele vechi românesc,
Târgu' Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație[[15].

În Ungaria, iașii au lăsat denumirea de Jász unui comitat și mai multor localități; pe de altă parte,
sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară íjász înseamnă tocmai arcaș, de unde
presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași[16]. Etimologie eronată totuși, íjász fiind
derivat din íj (respectiv ív, ambele cu sens de arc) și sufixul de profesie -ász/-ész care dă spre ex.
și cuvintele kertész ('grădinar'), halász ('pescar') etc.

În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askâi Torg, și este înscris în „Lista
orașelor rusești îndepărtate și apropiate” din Letopisețul Novgorodului .

Istorie
Istoria apartenenței statale
România 1866–
Principatele Unite 1859–1866
Moldova –1859
Veche vedere aeriană a centrului orașului (zona Piața Uniri i)

Imagine veche a Străzii Ștefan cel Mare (cu biserica Trei Ierarhi în partea stângă)

Imagine veche a Străzii Lăpușneanu

Sinagoga Mare din Iași

Cercetările arheologice [17] au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona
viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea, s-au descoperit monede
imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Antibiotice SA) s-au
descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre
feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV,
neîntărite. Locuințele erau colib