Relu Adrian Coman Magdalena Lixandru Ilustratii de Paul Cristian Ionita DREPTURILE COPILULUI IN POVESTIRI SI IMAGINIAceasta carte a fost realizata cu sprijinul colectivului SIRDO Tirgoviste in cadrul Programului de Promovare a Educafiei Drepturilor Omului, sustinut financiar de Guvernul Olandei prin intermediul Comitetului Helsinki. Adresa SIRDO Tirgoviste: Str, Tudor Vladimirescu nr. 168, Et.3, Camera 18, Loc. Tirgoviste, Cod 0200, Jud. Dimbovita, Tel: 045 / 62.06.12 Adresa SIRDO Bucuresti: Str. Anghel Saligny nr.8, Et.4, Camera 4, Sector 5, Bucuresti, cod 70623 ‘Tel: O1 / 614.43.95, 312.24.84Sugestii pentru utilizarea manualului Tematica programelor de reformd in invajémant, pe Inga imbundtatirea unor obiecte de studiu deja existente, prevede si educatia drepturilor omului. Prezenta acestui nou subiect este necesaré in invajaméntul roménese deoarece cu totii dorim ca elevii de astizi si fie participanti activi la viata democraticd a societatii de mine, insé, inainte de a le cere si-si asume responsa- bilit&{i, trebuie s#-i educdm in spiritul legii $i protejarii drepturilor omului ca recunoastere $i garantie a demnitétii umane. Pentru aceasta elevul trebuie sé fie un partener egal al profe- sorului in procesul de educatie. Acest material se adreseaza elevilor din clasele III - VIII si urmareste initierea aces- tora in educagia drepturilor omului. Manualul cuprinde 10 povestiri ce prezinta situafii in care sunt incaleate drepturi ale copilului, mentionate in doud instrumente internationale - Declaratia Drepturilor Copilului (1959) si Conventia cu privire la Drepturile Copilului (1989). Fiecare povestire se opreste la punctul culminant al actiunii, elevii urmand s& con- tinue povestirea asa incat sa se respecte principiul din Declaratia Drepturilor Copilului pe baza caruia aceasta este construita, Pentru facilitarea intelegerit actiunii, in special pentru elevii din clasele primare, fiecare text este insofit de un desen (ce poate fi colorat) in care este reprezentatd sugestiv actiunea povestiri. La sfarsitul fiecareia se aflé una sau doud intrebari ce solicita elevii si descopere articolele din Conventia cu privire la Drepturile Copilului (ce se gaseste la sférsitul manualu- Jui) la care se referé textul, Se urméareste stimularea elevilor in vederea: - solutionarii teoretice a unei probleme cu care s-ar putea intélni in viata; -identificarii drepturilor mentionate fn cele doud instrumente internationale; - dezvoltirii creativitatil si imaginatici. Acest manual abordeazé doud instrumente internationale fundamentale referitoare Ja drepturile copilului. Datorita vulnerabilitatii copiilor a fost necesar& elaborarea unor docu- mente speciale care si precizeze drepturile acestora. Declaratia Drepturilor Copilului, adopta- 18 de Adunarea Generali a ONU in anul 1959, s-a sprijinit doar prin autoritatea sa morala. Abia treizeci de ani mai térzia Conventia cu privire la Drepturile Copilului a impus statelor semnatare sé-si adapteze legile pentru protejarea si respectarea drepturilor copilului. Testarea acestui material a fost realizata in mai multe forme pe care vi le propunem ca metode de utilizare a manualului. Dupé ce alegeti povestirea in functie de nivelul de infele- gere al clevilor dumneavoastrd puteti aplica una din metodele urmatoare: 1. Un elev (sau educatorul) citeste povestirea dupa care elevii continua compunerea in seris, Se poate lucra individual sau pe grupe de 4 - § elevi. Daca se lucreazé pe grupe rezultatul va fi prezentat ca lind al grupei $i in cadrul acesteia se urmareste participarea activ a fiecdrui elev la munca in echipa. Prin urmare este recomandabilé stabilirea de roluri fn grupé: + cel care serie (seribul); - moderatorul discuiilor; + cel care prezinta rezultatul final (raportorul grupei); + cel care urmareste incadrarea in timpul acordat (timer).2. Continuarea povestirii se poate face in cadrul unei dezbateri cu elevii. Incercafi sd tineti cont de toate sugestiile primite de la acestia. 3. Elevii isi aleg spre interpretare rolurile personajelor din povestire $i regizeaz& un spectacol de teatru care va fi prezentat colegilor lor. Rolurile pot fi chiar citite. Indiferent care este metoda pe care o folositi cu elevii dumneavoastri urmériti ca sfargitul povestirii sé fie compus in spiritual respectivulut principiu din Declaratia Drepturilor Copilulu, Timpul necesar unei astfel de activitafi este de o ord iar disciplinele la care poate fi utilizat manualul sunt: Educatie moral - civied (clasele a III - a si a IV Cultura civicé (clasele aVI - a si a VIII - a), Dezvoltarea vorbirii si Lectura (ciclul primar), Dirigentie. Speriim ca aceastd carte va veni in sprijinul invitatorilor si profesorilor pentru initierea elevilor in educatia drepturilor omului. ‘Asteptim cu mult interes opiniile, observatiile si sugestiile referitoare la acest material.Introducere pentru elevi De-a lungul istoriei au existat multe cazuri in care copiti au fost persecutati, pedepsiti pe nedrept, copii care n-au stiut ce este joaca, ndscandu-se si trdtind in suferintd. De multe ori copiii au fost tratafi discriminatoriu de catre autoritati pentru e& provencau din familii de negri sau pentru apartenenta lao anumitd religie. Pentru ca istoria si ‘nu mai consemneze ascmenea situafii, Organizatia Natiunilor Unite care promoveazd Pacea $i Libertatea pentru toti oamenii de pe acest pamant a adoptat Declaratia Drepturilor Copilulut in anul 1939 si, treizeci de ani mai térziu, Conventia cu privire la Drepturile Copilului. Aceste documente internationale cuprind drepturile pe care trebuie si le aveti voi, copiit acestet lumi, Fira nici o deosebire de rasa, culoare a pielii, sex, religie, limba, opinii, avere sau de orice alti natura. Daca Declaratia Drepturitor Copilului (1959) recomanda statelor lumii sé-si adap- teze legile pentru a asigura respectarea drepturilor copilulut, Conventia cu privire la Dreptu- rile Copilului (1989) impunea acest lucru statelor semnatare. In ficcare tard autoritatile trebuie sa acorde copiilor o atenjie deosebité pentru a nu mai exista copii care trdiese in conditii dilicile. Voi trebuie s& erestefi in pace si libertate, inconjurati de dragoste si prietenie. Cunoscand si infelegdnd drepturile omului, fiind educati pentru a deveni participant activi la viata societétii si a comunitafit in care trditi, va veti descoperi personalitatea, veti sti cine sunteti si ce va poate oferi viitorul ‘Aceastd carte va Incerca sd va familiarizeze cu drepturile copilului.Fratele mai mare C igittoml penei mele 3! imaginatiei voastre vom patrunde fntr-un cémin de copii orfani. Prima usa pe care o deschidem este cea de la camera lui Florin, un b&iat inalt, cu un chip minunat, in ai c&rui ochi se citeste tristetea. Florin este un copil pirisit care nu siva cunoscut niciodat& parintii, un elev foarte bun al cdrui vis este si ajung’ fizician. L-am gasit fAcandu-si bagajele. Pe Kinga noi intra ca 0 2varluga o fetita de nous ani pe nume Mioara, a carei mami a pardsit-o la varsta de trei ani. Vocea ei vesel’ risund ca un clinchet de clopotei in mintea lui Florin, absorbit de bagajele sale, ~ Ce faci Florin? Am venit si-ti spun cd fn dou’ zile plec din cémin, Am fost infiaté. De ‘acum fnainte voi avea mami gi tat. Tu unde pleci? ~ Acelasi lucru mi se intampla si mie, Mioara, ~ Doamne, ce mult ma bucur! Noi doi vom avea familiile noastre - Nu numai noi. - Mai stii pe cineva? - Da, au fost infiati David si Mircea. - Tu stii c& David este evreu!? Pe el cine fl infiaza? - O familie de evrei. - Unde i-a gisit? - Nu i-a giisit el, I-au gasit ci dupa céte am inteles de la directoare. Sunt un fel de rude mai indepirtate care abia acum au aflat de soarta lui. - $i daca nu erau evreii, il infia cineva? - Trebuie si stii cd oamenii sunt egali in drepturi de cAnd se nase si pana mor. Faptul c& sunt evrei, tigani, sarbi sau orice altd ras& nu are nici un fel de important. Ei sunt oameni si trebuie iubiti de cei din jur. - Dar stii c& pe Mirc i vor lua chiar parintii sii? Eu n-as accepta in locul lui, ~ Mioara, Mioara, sunt momente in viata cand oamenii nu fae ce le place gi, fiindea esti asa de bine informata gi iti place si le stii pe toate, vreau si-fi mai spun c& parintii lui Mircea au trecut printr-o situatie foarte grea, = Ce situatie? - Mircea mai are inci doi frati mai mari pe care au fost de acord si-i intretind rudele timp de doi ani in care tata lor a fost plecat din fara. Acum, cd reuneasci pentru ca un copil se simte cel mai bine Kanga parintii sai. ~ Dupa pirerea ta, Mircea trebuie si uite cd a fost parasit si trimis intre straini? ~ Te rog sa nu géndesti asa. Esti inca prea mic& pentru a pricepe viata si necazurile ei. - Bine, bine, filosofule. Mie s8-mi spui unde pleci tu! - Eu voi merge la o familie care sia pierdut copilul in urma cu doi ani si care doreste si nu aiba o batrénete insingurata. ~ $i tu crezi cd il vei inlocui pe fiul lor? - In inima lor...niciodata, insd in suflet voi face tot ce pot pentru a le aduce alinarea. + Si dacdi n-ai sf reusesti? - Voi fi tot un strain printre straini. $i acum gata cu intrebarile, Du-te la jucdrile tale iar pe mine lasd-md si termin ce am ineeput. Dupi plecarea ei gandurile lui Florin zburard spre Ana, fetija mulatra care, ca si el, nu-si cunoscuse parintii. Dupa parerea lui, cei care au venit sa o fnfieze nu erau de loc oamenii care s& o inteleaga. Oricum, se hotirase si nu piarda legatura cu fratii lui adoptivi. De aceea, a doua zi inainte de plecare, va da la fiecare adresa sa si fi va ruga si-l tind la curent cu viata lor fn noile familii intors, familia trebuie sDin ziua in care s-au despartit si pana in prezent s-au scurs doi ani. Noua familie a lui Florin este minunat. Aici a gasit tot.ce cdutase pana la treisprezece ant - dragoste, intelegere {i mmulté céldura sufleteasca. Din sorisorile primite a aflat c& celal au avut mai mult 60 1h putin noroe. Cei care au fafiat-o pe Mioara aveau acum un copil dar nu faecau jntre cei doi frati nici un fel de diferem. Erau la fel de iubiti si ingrijit David plecase cu noua familie in tara de basting unde a foSt primit si acveptat ca Un copil natural, Pentru Mircea revederea cu fratii lui a fost 0 adevarata sarbatoare. ‘Fimpul in care au fost despartiti i-a invajat pe fiecare 4 fie mai intelegator gi s8 se iubeascd mai mult. Din cele serise de el se vedea foarte clar cd familia pe care si-o regasise cra lucrul cel mai sfant. Scrisorile cele mai triste veneau din partea Anei care ti explica suferintele prin care trecea datorita lacomiei parintitor adoptivi. N-o mai lasat Ja scoala motivand cA tot satul rade dje ca pentru ed este neagr sio fortau si munceascd zi lumind la o fermé din apropier® pentru se aeyetine. Adevarul era c& plrinji strangeau bani pentru a-i face zestre unei neposte Dupa munca pe care o ficea era obligatd s8 doarma intro camerd, mai mult magaZie, sise Pate et hueruri capitate de la oamenii milostvi din sat. Scrisorile Anei erau ca un Stigst de ajutor. In inima si géndul lui Florin igi facea Joc incet, incet ideca de a a o ajuta s familia care o folosea ca slug fara simbrie. De aceea s-a hotarat sa stea de vorba cu parintii sai si, cu ajutorul acestora, sé resolve situatia incerté a Ane De acum incolo vi rugim pe voi s& continuati povestirea gdndindu-va tn ce [el se va rezolva cazul Anci si ce-i vor mai scrie lui Florin ceilalti copii. DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUL PRINCIPIUL 1 sti copii sunt egali in drepturi_ indiferent de rasi, culoarca piel, sexu religia, opiniile $i Fea inditerent de local unde e-au ndscut ei sau parintii for. Prin urmare, mu exist capt cu mai multe drepturi decat alti copit. Rispundeti la urmatoarele intrebari utilizdind Conventia cu privire la Drepturile Copilului 1, Care articole ale Conventiei sunt incdleate in cazul Anei? 2. Pe baza ciror articole se poate verifica periodic plasamentul copilului si se Pot ancheta si Urmiri cazurile de rele tratamente aplicate copiilor plasati? 8Eu ce vina am ca nu sunteti doi? Cc ca mai mare parte a copilariei, Catalin gi-a petrecut-o in casa bunicilor. fn sufletul lui cexista o nesfargité dragoste pentru bunicul, un om minunat pe care jl respectau toti cei din sat. De la el a invajat ce inseamna si fii drept, curajos gi om de cuvant. De cand bunicul nu mai este, copiliria lui s-a schimbat. A fost adus la orag la p&rintii lui si pentru prima oa1 a simtit ci nimeni nu avea grija de el. {n familie tot timpul sunt discutii; zilele se scurg intr-un continuu conflict. Necazurile au culminat fn ziua in care tatal i-a parasit luand din casa aproape totul. fn urma lui au ramas cteva lucruri si telefonul. Nimeni nu i-a dat nici o explicatie. Probabil c& dacd nu s-ar fi migcat din loc in loc, |-ar fi fne&rcat gi pe el ca pe o mobili oarecare. Seara, cand mama s-a intors acasi, fn locul unui cuvant cald sau a unei mangaieri a primit o palma pentru cA n-a fost in stare s4 opreasca cele intémplate. Din suvoiul de vorbe care se revarsau de pe buzele sale, a injeles c& nu este decdt un “incurc lume”, un hot pe care ea nu vrea si-l mai creased, c& el a uneltit cu tatal sau pentru a o lisa stracd, [apt pentru care va pleca si ea lisandu- si se descurce cum o sti. Timp de o siptimana, Catalin a tit singur fra nici o veste de la cei care fi erau parinti. Zi de zi méncarea era tot mai putind iar vecinii din ce in ce mai curiosi. intr-o dimineatd se trezi aldturi cu cea care i-a dat viata. - Incepand din aceasta clipa nu mai ai ce cauta aici! - Bine... dar unde o s& ma duc? ~ La taicd-tu! ~ Nu mi va primi - Nu mii intereseaza, I-am spus c& nu mai ai ce cduta aici si c& rispunzi de viata ta. - Nu pot s& te las singura as vrea si rimén cu tine, - Nu este nevoie. - Crezi cd poti sedipa aga usor de mine? Sunt copilul tau si locul meu este Kingi tine. - Nu sunt obligati si te erese singura! Nu te-am facut singura si pentru a creste un copil ste nevoie de doi ~ Eu ce vind am cd nu sunteti doi? - Nu te priveste. fgi lua geanta gi iesi pe us’. Lacrimi amare curgeau pe obrajii lui Catalin. Singurul om la care mai putea apela era bunica. Trebuia sd calce promisiunea pe care si-o facuse, aceea ci n-o va supra niciodaté cu necazurile lui. fi era mili de bunica. La varsta ei suportase destul de greu moartea bunicului. Cu mana tremuranda forma numérul ei de telefon. Hohote de pléns ii ineeau vorbele si cu chiu cu vai buniea a injeles despre ce era vorba. Vocea obosité si caldi de la cellalt capat al firului 41 mai linisti putin. fn cateva ore va fi langd el. Sia fost. Abia atunci i-a povestit tot necazul. crestet, i-a spus: ~ Nu dispera dragul mamei, Timpul le rezolva pe toate. Parintii ti nu s-au inteles niciodati, Cred c& pe undeva am gresit Iuandu-te la noi. Cand erai mic asa, ei au uitat de indatoririle unui parinte fata de copilul su, Daca ei nu vor si-si aduci aminte cA au un copil nu avem altceva de Ficut decat si ne adrestim legii = Bine dar ce amestec are aici legea? Eu sunt copilul lor iar ci trebuie si ma iubeasca. existii pe lume o lege care si te oblige s&-ti iubesti copilul. La cei cinsprezece ani ai tdi ar trebui si te gandesti c& sunt momente in care esti obligat si apelezi la judecata altuia pentru a rezolva un conilict. - Bunico dar eu fi iubese pe ei si nu pot s& las pe altcineva si se amestece in viata noastra, Poate, cu timpul, voi reusi si-i impac gi sa fim din nou o familie. Batrana L-a ascultat si, mngdindu-l pe 10- Fiecare in viata suntem datori sd incercm. Ce doresti tu este un lucru normal. P&rintii ti ar trebui s& te iubease’, sd te ocroteasca si si-ti ofere tot ce este mai bun pe lume. - Incearcd totusi sa vorbesti cu ei, - Am mai incercat si 0 si mai ineere, - [mpreuna poate vom reusi. 2. Si noi, impreun’, vom reusi si continuam aceasté poveste pentru a-i reda lui Catalin demnitatea si protectia de care are nevoie. Care va fi deznodamntul? fl va ajuta legea, bunica sau el singur igi va reuni familia’? DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUI PRINCIPIUL 2 Copii trebuie si crease in libertate, sd fie sdndtosi, sd meargd la scoalll, si se joace, si se dezvolte fizic $i intelectual, sd-si cultive talentele. Oamenii mari vor proteja copii si vor avea Enija de toate acestea pentru ek Réspundeti la urmatoarele intrebari utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilului: 1. Care articole ale Conventiei sunt ine&leate in cazul lui Catalin? 2. Poate fi separat C&talin de p&rinfii sai datorité neglijentei acestora? Ce articole ale Conventiei se referd la aceasta situatie? uCasuta din padure ra 0 zi obignuita de vari. Razele soarelui se jucau nepsitoare pe oglinda lacului. Linistea naturii te indemna la somn. Parca gi timpul dormea. Un ipa scurt, o pasare speriat’ si vraja se sparse. Din casuta de Kang’ lac aparu o femeie speriatd gi ea de acel tipat. Doar céteva secunde de técere si un scdncet ugor o ficu si tresard. Cu pasi grabiti se indrepta spre tufa de trandafiri de unde venea scéncetul. Acolo, la umbra tufei, ea gési un prune pe care, cu gesturi tandre, il lud in brate. In pustietatea in care locuia, atét de aproape de granita, un copil nu putea ajunge decit abandonat de cineva. Dar pana cdnd cel care a lasat copilul va fi hotarat dacd sa revind sau nu asupra gestului sau, acesta trebuia schimbat si hranit. Cu pasi hotrati Maria il duse pe micut in casuta ei unde desfécu cu multi indeménare scutecele zdrentuite si cut cu infrigurare un bilefel sau un semn care s-o facd s infeleagd macar ce nume are copilul. N-a gisit nici o bucata de hartie, in schimb, in acel moment si-a dat scama cd si-a gsit un sprijin pentru batranete. fl va chema Radu. Cand va veni vremea, il va cfestina, Pana atunci, ins, va ‘incerca s4 vorbeasc’ cu preotul si cu cei in drept pentru a-i incredinta legal copilul Una dupa cealalta zilele igi urmau cursul iar Radu si Maria erau fericiti. Cu fieca micuul isi recunostea mama si fi marturisea dragostea. La pieptul cald al Mariei fs linistea si visele blande ale copiliriei. Primele cuvinte rostite de Radu au fost pentru Maria ceva divin. De atunei s-au seurs anii, iar micutul ori de céte ori se ivea ocazia fi aducea numai bucuri intr-o diminea\a, pentru Maria, linistea si fericirea si-au pierdut strélucirea. Venise vremea s& discute cu Radu. Nu mai putea amana. fn mai putin de o luna de zile, copilul trebuia si meargii la scoali, Din génduri o intrerupse Radu care intra in cas cu un buchet de flori. + Mama, {i-am adus flori! Sunt un pic vestejite, dar stii si tu c& toamna stric& intotdea- una florile. ~ Multumese dragul mamei. Ma bucur. Ag vrea... si stim putin de vorba, - Nu, te rog, nu ma mai certa. Am fost deja sk duc mancare prictenilor mei din p&dure. Stii cd nu se poate intampla nimic ru atata timp cat Didi este cu mine. = De ce nu intelegi ci Didi este doar un cdine ciobanese a cArui fort nu poate opri toate capeanele padurii? - Nuri adevairat! Didi este prietenul meu gi este foarte curajos. Are niste colti enormi si nu odata i-a pus pe fuga pe cei care au incercat si ne facd vreun réu mie sau prietenilor mei din padure. - Bine, bine. Asta vom discuta mai tarziu. Acum avem ceva mult mai serios de vorbit - Ce anume? - Este vorba despre tine. - Bine, despre mine, dar ce? ~ A venit timpul si mergi la scoala, - Mi-ai mai spus. De ce crezi ca ma sperie acest gand? De abia astept si cunose copii de varsta mea si si invat atdtea lucruri minunate pe care acum nu le stiu. - Nu despre asta este vorba, fi-am spus de atatea ori cd vreau si mi fac doctor de animale si poti fi sigur cd cei $ km pe care ii am de facut pana in sat nu mé sperie. - Radu, ma lasi si pe mine sé vorbese? Este vorba de nasterea ta. - Vrei s& spui c& s-a intors tata?” Eram sigur ci o sd vind intr-o zi, N-avea cum si ne gest gsi B- Radu! - Da, mam, ascult gi nu mai spun nimic. - Bine! Fii atent si ajut-ma sd iesim din acest necaz. Tu nu esti copilul meu. Tu esti un copil pariisit pe care I-am gisit in tufa de trandafiri... Nu aveai nici un act de identitate. Vei ‘merge la scoala si probabil colegii te vor intreba despre parinti. Radu privea spre mama sa neputdnd sd infeleaga sensul acelor cuvinte, Dupi céteva clipe, cu lacrimi in ochi, intreba cu voce slab&: ~ Cine sunt parintii mei? ~ Nu stiu. - De unde sunt ei? = Nici asta nu stiu. ~ Tu i-ai vazut vreodata? -Nu. - Vor veni vreodata sa ma ia? Eu nu plec de Langa tine. = Eu nu-i cunose pe ei, iar ei nu ne cunose pe noi. ~ Deci ramn cu tine! = Cel putin pana cdnd vor reveni ci. ‘A actionat Maria in spiritul Declaratiei Drepturilor Copilului? Explicati ce drept i-a asigurat ea copilului gasit, DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUI PRINCIPIUL 3 Toti copiii au dreptul de a avea un nume si o nationalitate. Fi ce trebuie respectat de toate celelalte popoare ale lumii. sare copil apartine unui popor Raspundeti la urm&toarea intrebare utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilului: Care articole din Conventiei sunt ilustrate de demersul Mariei in legdtura cu copilul par’ 4Ina ufletul unei mame este intotdeauna alaturi de copilul s iu. Toate g&ndurile, bucuriile, lacrimile gi tot ce este legat de copil o mama simte cu inima. in viata familiei despre care Va vom povesti suferinta si greutatile au umbrit bucuria si fericirea care domnisera pana atunci. O mama ‘si {ramanta mainile si gandul pentru a gisi o cale de rezolvare a neajunsurilor c incepeau sa bata la ud. Singurul sprijin pe care il avea era Ina, fetita blonda cu ochi albastri ca de inger. Pentru acest copil minunat vor veni zile grele pe care ea nu le putea opri. Tristetea si nefericirea, pentru a putea fi mai ugoare, trebuie explicate pe intelesul copilului. De aceea isi lud inima in dinti si_o chema pe Ina pentru a discuta. - Ina, esti destul de mare pentru ca noi doua sa putem discuta despre lucruri foarte serioase. Imi pare ru c& nu pot sd te scap de cele ce vor veni dar tu esti singura care ma poate ajuta, - Mamico, ma sperii. - Nu asta vreau, = Atunci spune-mi mai repede, ce este? - Am doua vesti pentru tine, Una bund gi alta rea. Cu care sa ince - Cu cea rea mamico pentru cd cele rele lasd rini in suflet pe care cele bune le panseaza. - Bine, cum vrei. Tatal iu a avut un accident grav. ~ A murit? intreba Ina cu glas tremurand. - Nu, puiul mamei, n-a murit, dar va dura mult pana se va face bine. = Ca? ~ Aproape un an, = Ma voi descurea, ~ Unul din lucruri este timpul tau liber. - De ce? - A doua veste este ca vei avea un frate sau 0 sora. - Nu te inteleg ~ Din ziua in care micutul va veni pe lume, tu vei fi cea care ma va ajuta sa-I erese. ~ Este minunat cd voi avea gi eu un fratior. [n loc sé ma joe cu copii m voi juca cu el. Nu este atat de rau pe eat am erezut. = Odat cu accidentul tatlui tau noi vom rémane cu bani putini. Tata, fiind bolnay, nu va mai putea munei, iar pensia sa de boali abia dacd ne va ajunge si-i platim medicamentele. MA ingrijoreaz ca tu va trebui s& te inealti si si te imbraci cu lucrurile pe care le ai, Nu-ti mai pot cumpiira nimie nou, Nici macar eaiete. imp in care tu va trebui sa renunti la multe. - Ce am eu este ined destul de bun, iar caiete mi-au mai rimas de anul trecut - Este foarte greu si nu ai dintr-o dat nimic. Pénd céind voi naste voi incerca si gases ceva de lucru. Tu vei fi cea care va avea grija de tata, - Mai voi descurea. - Sunt sigur dar gandul c& iti vei pierde copilaria, iar cei mai frumogi ani ai t vei grijind de ceilalyi, ma face s& ma simt trista. ~ Nu ai de ee. Vei vedea cd voi fi in stare si fac tot ce este nevoie. Ina icsi din camer speriata. Toata parada de curaj pe care o facuse era praf aruncat in ochii mamei. De fapt era dezorientata si nu realiza ce se intamplase. Singurul Iucru pe care la infeles era c& nu are voie 4 dea inapoi. fn camera ei Ina ingenunche si incepu s& se roage. Ochii ei frumoyi zébovir’ eéteva clipe asupra Lunii care asculta nemigcat durerea muritorilor. Pentru ea nimic nu era nou. fn lunga ei vial vazuse mii de ani de durere si oceane de lacrimi varsate de oameni. Ina nu petresinjelegea mesajul mut al Lunii si nici neclintirea sa rece. Toate tainele suferintei fi erau necunoscute, Din scara fn care Ina aflase aceste necazuri s-au scurs cfteva luni bune. Mama nascuse ‘un baie{el minunat dar foarte plapand. Nu reusise sa-si ia serviciu sau, mai bine zis, cei care au dorit si 0 angajeze, cand au aflat c& este insdrcinata, au refuzat-o categoric. Nu vroiau s& plitease un concediu prenatal si post natal unei femei care nu putea munci mult timp. Tata ¢i, care acum era acasi, fi aducea tot timpul durerea in syflet. Neputinta si suferinta lui au facut-o de multe ori pe Ina s4 planga. $i pentru c& soarta hotarase probabil c& nu era destul, a venit si ziua in care n-au mai putut plati chiria casei, iar hrana lor sa redus la minimum. Cu toate cforturile feute de Ina si familia ei, sArdcia fyi ardta tot mai insistent coltii. La scoali orele deveneau din ce in ce tot mai apasdtoare si parcdmai lungi. Foamea si oboseala pusesera stipnire pe trupul fetei. La cei unsprezece ani ai sii, ea era unul din stalpii de nadejde ai familiei. Toate au luat sfargit intr-o zi cand Inei i facut rau la scoala. Abia atunci profesorii si colegii si-au dat scama de situatia grea in care se afla, Nimeni n-a rimas indiferent in fata necazurilor ce-i schimbasera au hotarat ca fiecare sé dea o mana de ajutor acestei familii greu ineercate. Povestea Inei este foarte trist aga cum poate sunt multe altele. Haideti sé continuim povestea si si 0 ajutdim pe Ina si depageased aceste greutati si si-si recapete surdsul, DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUT PRINCIPIUL 4 Copiti trebuie si aiba conditii bune de via(a, locuinta, hrand, sd poatd si se joace. Trebute si aibe asigurate un ajutor $i 0 protectie sociald speciale, iar mama trebuie sé benelicieze de 0 atenta ingnijire prenatalé si post natala. Daca esti bolnav, trebuie s3 fii ingrijit de un medic $i si ai tot ce este necesar pentru a te face bine, indiferent daca esti bogat sau sirac. ‘opilului: Rispundeti la urmatoarea intrebare utilizand Conventia cu privire la Drepturile C Ce articol al Conventiei se referd la munea copilului 7Prima zi de scoala E ra prima zi de scoala si Robert avea emotii. Era prima oari cand isi intalnea noii colegi. Nimic nu pare mai nou si mai deosebit decdt intélnirea cu “necunoscutul™. Clasa unde avea si invete urmatorul an, era 0 clasti mare, la geamul c&reia se giseau multe ghivece cu flori, Diriginta il intmpin& cu glasul ei melodios, invitndu-l sd ia loc fn banca a cincea de la geam, cerandu-le totodata colegilor lui s& fl ajute s& se integreze in noul colectiv. Se simtca bine fn clas. Toti copii pareau a fi veseli si prietenosi. Cand va ajunge acasé, va putea, in sfaryit, si-1 contrazicd pe tatlil sau pe care parc’ fl auzea spundnd: “ Toti oamenii sunt la fel cfnd fi intlnesti prima data. Abia dupa ce-i cunosti ‘mai bine iti dai seama c& fnvelisul nu este ca interiorul “.Dorinta tatalui siiu de a-l convinge c& oamenii nu sunt ceea ce par este, probabil, o deformatie profesional. Ca medic, vrei nu vrei, studiezi omul. Din gandurile sale il trezira primele sunete ale clopotelului. lesira cu totii pe coridor si abia acum Robert avea si faci cu adevarat cunostinté cu colegii sii. Primul care i-a intins mana a fost Paul, “ liderul “ clasei. Dup’ aceasta, venir’ si ceilalti baieti si hotérara sa facd si el parte din echipa de fotbal a scolii. Dupi spusele lor aveau o echipa puternica si bine pusi la punct. Fiecare incerca si-1 convinga cat de buni erau. fin toiul acestei discutii trecu pe lang ei un alt coleg al c&rui mers era foarte greoi. Pentru fiecare pas pe care fl facea, avea nevoie de bastonul de care nu se despartea niciodata. Pe fata lui nu se vedea fericirea de pe fefele celorlalti. Paul se stramba in spatele lui imitandu-i mersul, iar ceilalti pufnira intr-un ras batjocoritor find foarte inedntati de gestul “Marelui Sef”. Pentru Robert, totul a fost ca un dus rece. Nu intelegea cum pot colegii lui si réda de un copil infirm, Cu 0 manie prost mascata i se adresi lui Pa ~ Ce gisesti tu de rés? ~ Ce, tu nu veri? Trece Marian, schiopul clasei, de fapt al scolii. Merge de parca ar fi 0 rata sleampatd de la care te astepti, din clipa in clip, sé vina-n cioc. Ceilalti au fnconjurat pe Marian si incercau, care mai de care, sil loveascé inghesuindu-| in peretele coridorului. Vazind gesturile colegilor sti, Robert se repezi intre ceilalti, aparandu-l pe cel neajutorat cu corpul su. - Nu vise pare cé ajunge? Va purtati de parc’ ati fi nigte silbatici. Sau sunteti multumiti c& el nu se poate apara? ~ Vrei si spui c& nu-ti place spectacolul? fl intrebii plin de important Paul. - Asta nu este un spectacol. Este o mascarada. - Te pomenesti c& ti-o fi mil. - Aici nu este vorba de mila. Este vorba de omenie. - Cuce se mandnca asta? = Cu cei 7 ani de acasa pe care voi nu fi aveti. = N-ai vrea tu si ne fnveti cum sé ne purtim? - Nu cred si am vreo sansa. - Atunei lasi c& va invatm noi minte pe tine si pe schilodul tau. Marian, cu gesturi incete dar hotarate, il didu la o parte pe Robert incercénd si-si fac& Joe pentru a pleca. Unul dintre baieti il apucd de umar gi, cu un gest brutal, fl tranti la pamant, Pentru Robert aceasta a fost picdtura care a umplut paharul. Se repezi cu toata forta de care cera in stare si-l loveascdi pe cel care il imbrancise pe Marian, ins& vorbele acestuia fl oprira la timp. = Te rog, lasé-l, nu este pentru prima oara. M-am obisnuit. Eu sunt pentru ei un bufon. Dacd asa se simt ei bine, n-are rost si-i opresti. 19- Bine, dar esti om si tu sinu vreau s Aplanarea situatici veni odati cu sunetul clopojelului. Pornir’ toti spre clas. Pentru prima dat, in mintea lui Robert, cuvintele tatlui sau c&patar’ un inteles. Abia acum si-a dat seama c& oamenii sunt altfel. fn loc si-! ajute pe Marian ca suferin{a sa i se para mai ugoara, ei fl chinuie. Era hotirat si vorbeasca cu tatdl sau pentru ai da o mana de ajutor lui Marian - si asta cat mai repede. Primul lucru pe care I-a facut in pauza urmatoare, a fost sa discute cu diriginta situatia colegului siu, Asa a aflat cd Marian n-a fost infirm dintotdeauna. Handicapul lui a fost generat de un accident pe care a avut in urma cu doi ani. ‘Ajuns acasd, i-a povestit tatlui su situatia si i-a cerut sil ajute. - Daca este adevarat ceea ce spui tu, s-ar putea ca acest copil s& aiba sansa si poatd merge normal intr-o zi. [ti voi da raspunsul dupa ce_o sa-l consult. Adu-] maine la cabinetul meu. Daca eu nu voi putea face nimic pentru el, exist destule organizatii umanitare la care acesta are dreptul sa apeleze gi care cu siguranta fl vor ajuta. las pe nimeni s& te mai ating’ il vom ajuta. Haideti sa continuam noi aceasta povestire asa incat totul sa se termine cu bine. DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUT PRINCIPIUL 5 Daca tu ai un anumit handicap, trebuie si te bucuri de conditii speciale de tratament iar oamenii trebuie si-ti arate dragoste $i infelegere. Rispundeti la urmatoarea intrebare utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilului: La ce articol al Conventiei se refera povestea lui Marian?Copilaria lui Victor ca mai frumoasa parte a vietii este copilaria. Din ea rman amintiri pentru intreaga viata. Cel mai drag chip din acele vremuri pe care il porti in suflet este chipul mamei. Ea este cea care iti conduce primii pasi pe drumul vietii. in povestirea pe care 0 cititi, vom cunoaste un copil mai putin norocos dect voi, Cand a venit pe lume, Soarele stralucea la fel de vesel si pentru el. Maicuta lui la hr&nit multe nopti Ja rand. $i acum parca mai aude glasul ei cald gi-i mai simte mngaierile. Toate acestea au fost ins demult, cand mama lui trdia, iar tatal lui nu se c&sdtorise cu aceasta femeie rea si mincinoasa. Necazurile au inceput fn urm cu trei ani cand moartea i-a pit mama, iar el a ramas numai cu tatal care pe atunci il iubea. Na simtit niciodatd lipsa unui bunic sau altei rude. Tata reusise si umple golul lisat de mama. Intr-o zi ins’, afl c& o strdind avea si-i devind mam& vitreg’. Odatd cu intrarea ei in familie bucuria, mangéierile si vorbele frumoase au disparut. Au apirut, in schimb, bataile, vorbele urate si lacrimile. Nu era zi de la Dumnezeu in care s nu fie batjocorit si lovit. Tatal Jui nu mai auzea si nu mai vedea. Aceasté femeie reusise prin minciund si-l convinga c& Vietor nu e decat un nemernic, un puturos care m&nanc& painea casei de poman&. Nu i-a mai dat voie si meargii nici la scoal. Muncea cu ziua la oamenii din sat. Tot ce cAstiga era luat de mama sa pentru cheltuielile casei. fi era dor de scoala. fsi vedea colegii trecdnd in fiecare zi gi fi invidia. Tnvajatoarea incercase s& discute cu mama lui pentru a-! lasa in continuare la scoala, dar aceasta mintise cu seninatate c& el refuzd si-si continue studiile. Din cauza minciunilor mamei sale, lumea il considera un copil ce 0 apucase pe cai gresite gi nimeni nu voia s& aiba de-a face cu el. Nici rug&minti, nici lacrimi nu inmuiau inima de piatra a acestei femei. Incercarea de a vorbi cu tatal su nu a avut nici un rezultat. {ntotdeauna ea avea dreptate. Victor a inteles cd singura seipare era plecarea. Stia cd s-ar putea si facd o mare prostie si cd prin asta didea apa la moara celei care-I ura atat de mult, Asadar, 4, si-a pus in traist o bucata de pdine uitatd pe mas de seara, si-a sérutat pe frunte fratiorul ia plecat unde a vizut cu ochii. In mintea sa exista gandul c& pe lume mai sunt si oameni buni si ci tatal siu, pe care fl iubea, o sé-l ierte intr-o 2i.Cu sufletul chinuit ajunse pe inserat intr-un targusor. Obosit gi mort de foame, se tot ruga si giseascd pe cineva care si aib nevoie de ajutorul lui gi si-i dea, in schimb, o fardm& de mancare. N-a avut noroe. Nimeni nu avea nevoie de el. Noaptea era hotirata si-si lase mantia neagra peste targ, nefinand seama de teama lui de intuneric. Cu pasi grei, cu sufletul sfasiat, igi cut un adapost, unde si-si odihneasc trupul in acea noapte, un adpost cat de modest de unde nimeni sé nu-1 alunge. Descoperi o portita in spatele creia se intindea 0 poienita imbietoare. Incerc’ timid zvorul si acesta ced, Se simjea minunat. Era liber si stépan pe el. Un singur lucru il supra: nile de la picioare. Nu-i nimic, cdnd va céstiga primii bani igi va cumpara inc<ari. Somnul veni usor, iar realitatii hidoase fi 1u& locul visul nevinovat al copiliriei. Se ficea ci era cu mama sa adevaratd pe banca din fata casei si tinea in mAné o chifld calda din care manca cu poftd. Totul era ca inainte. Dintr-o dat, se simti zgalyait. Parca cineva fl lovea. Doamne, iar il bate? Doar n-a fécut nimic. Chifla e de ja mama iui. N-a furat-o. Cosmarul lua sfarsit cand deschise ochii si vizu langi el o femeie care incerca si-| trezeas Soarele era demult pe cer. Prin aburul somnului, pentru o clipa i se paru c& e mama sa vitregd, Dar nu era ea. Era o string care incerea sa afle de la el ce cétuta acolo. Cu vorbe intretaiate, Victor fi spuse adevarul. Cand aceasta aflé drama lui, fl lua protectoare de dup’ umeri si fl conduse in casi. Aici fl aseza la masa indemnandu-l si mannce. Dupi ce-si potoli foamea, Victor o rug pe buna femeie si-I lase sa-si pliteasca masa ajutdnd-o la treburi. Ea a fost de acord. 2Se apuck si mature curtea, si care api, sd taie crengi uscate. Cand sfargi toate treburile, Victor veni si multumeasca femeii, hotirat s& plece mai departe. Spre surprinderea lui, ea fi didu o pereche de pantofi aproape noi gi il indemna si raménd la ea cat va dori. Acum era fericit. * + # Victor era fericit, dar problema sa nu era rezolvata. Trebuia si aiba propria sa familie. fncercati si continuati povestea, aga inct totul sd se termine cu bine. DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUI PRINCIPIUL 6 Daca este posibil, tu vei fi crescut de proprii tdi parinti. Dacd nu, tu poti fi adoptat de o alt familie care te va iubi si va fi familia ta, sau autoritatile se vor ingriji de cresterea si educafia ta. Oricum, nici un copil nu trebuie sa fie abandonat. Réspundeti la urmatoarea intrebare utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilului: La care article ale Conventiei se refer povestea lui Victor? 2B@ CaPrietenul - Nelu, las mingea! Nu da in el. - Te pomenesti cd ti-e mili de “Dadaca”. Nueste vorba de mild. Gestul pe care vrei si-I faci este inutil, = Dacd ti se rupe sufletul, du-te gi spala scutece cu el. Niciodata n-o s ai prieteni din cauza gurii tale mari. - Putin imi pasa. Cand ma uit la asta cat de zdrenaros e, mi se intoarce stomacul pe dos. - Daca ma gAndese bine, cred c& nu are rost s4 mai joe fotbal cu tine. - Te cam umifli in pene. Pa. Nelu fi intoarse spatele lui Sorin, lésandu-] descumpanit. De fapt, toate mutrele lui Nelu nu erau din suflet. Erau mai muit urmarile educatiei primite. Intotdeauna ii stida pe cei sdraci si mai putin norocosi ca ei, Datorit acestui incident uitase pur si simplu sé-l anunte de a doua zi, erau chemati la scoala pentru a-si primi manualele, Deocamdaté, il va anunta pe Liviu, prietenul si colegul siu pe care Nelu fl botezase “Dadaca”, Cand se apropie de ci, observa chipul trist al copilului. - Salut Liviu. - Buna Sorin - Ce-i cu tine? Esti bolnav? = Nu. Doar suparat, - Ai necazuri? - Acesta este cel mai mare. ~ Lasi cd trece. - De data asta nu pot face nimi. - Hai, nu md mai fierbe. - Bine, anul acesta nu pot merge la scoala. ~ Ai inebunit? Ce s-a intamplat? - Din discutia avuta eu pArin{ii mei am inteles cd nu au posibilitatea de a-mi cumpira ce imi trebuie. = $i numai pentru asta nu poti tu merge la scoala? = Da. Suntem multi frati, iar cei mici trebuie hraniti si supravegheati - Dar pentru cei mici sunt cémine, creye.. = De acord, dar sunt pe bani, iar banii acestia noi nu imbolndvit mama. - Périntii ti sunt obligati si facd un efort. - Efortul acesta, dupa calculele mamei, le va ménca salariul pe o jumitate de lund, iar cei mici vor fi condamnati sa moari de foame. = Ce ai de gand? - Lam spus. Voi amana scoala un an. - E simplu pentru tine. - Easa de simplu ine&t, dae nu vor fi bani, voi mai aména ine’ un an. - Ai dreptate, de abia te-ai invatat. - Niciodata situlul nu crede flimAndul, Daca imi dorese ceva tn viata, este s& pot invita i avem, mai ales de cand s-a carte. - Sice te impiedica? ~ Am impresia cd esti surd. = Nu sunt surd, ma gandeam la o portitd de saivare. Lasi-ma si vorbese cu parintii mei. - Mice rusine. Pentru toti ceilalti voi spune cd sunt bolnav. - Preferi minciuna in locul adevarului? 25- Sunt momente in viafi c4nd ai nevoie de minciuna. - Nu, aga ceva nu se poate. Da-mi voie s& vorbesc cu parintii mei. Tu esti prietenul meu sieu trebuie sd te ajut. - Bine, f& ce stii. Acum te las. Privind in urma lui Liviu, lui Sorin incepu si-i fie rusine. Niciodati nu se gandise la prietenul siu aga cum cerea o prietenie. De foarte multe ori se mAndrise in fata lui cu pantofi, cAmasi sau pantaloni noi, fra si-si dea seama cAt fl umilea pe Liviu. Unde i-o fi fost capul? Copilul acesta nu avea nici macar cu ce s& se imbrace, darmite si fie elegant. Pentru a-si plati nerusinarea, hotardse in sufletul su si-i dea uniforma, ghiozdanul si caietele sale, dar mai fnainte va trebui si ceard voie parintilor. Ca doar ei fi cumpéraserd totul. ‘Ajuns acasi, se duse glont la mama sa si, fr prea multe cuvinte, fi istorisi toatd povestea, cerdndu-i sé-I lase si-i dea lui Liviu lucrurile sale. Mama era o femeie foarte blénda si fi inelese usor suferinta, dar pentru a-] ajuta trebuia si vorbeasca si cu tata. De aceea, intrard impreund in sufragerie unde capul familiei iyi savura ziarul. In cdteva vorbe tatal se lamuri. Se scursera ins minute bune pnd cdnd el si-si spuna parerea. = Voi sta de vorba cu parintii acestui copil amirat, Dac vor fi oameni de inteles, eu si mama ta vom gisi o solutie. cfnd va fi asta? = Imediat dupa ce m&ncim. Trebuie si intelegi c& noi fi cunoagtem foarte putin familia sicd ne este foarte greu sé ne amestecdm in viata ei. ~ Bine, dar el este prietenul meu de mult timp. A fost in casa noastra de multe ori, - Ai dreptate, dar prietenia voastra gi vizitele lui nu ne indreptatesc pe noi si ne amestecim in hotrarile parintilor lui. - Tat, te rog mult si o faci. - Adeviirul este c& nu pot trece nepasitor pe lang acest copil att de inteligent care a lsat la 0 parte joaca si copilria pentru a-si ajuta parinti. - Putini sunt aceia care se sacrificd la o varst’ att de fraged. Hai si mergem. Ajunsi la familia cu pricina, intrar& in casi hotirdti si nu se dea batuti. Discutia demara greu, dar dup’ aceea tatil lui Sorin fort& nota. = Vecine, imi pare rau cd nu ne infelegem, dar fiecare parinte trebuie si faci sacrificii pentru copilul siu. - Asta numai eu hotirase, pentru ci eu sunt cel care fl fntretine. El a inteles care sunt posibilitatile noastre si va rog si ma credeti c& nu-mi este de loc usor si-i stric viata. - Bine, dar, dac& eu $i sofia mea ne angajam s3- ajutim pe Liviu cu tot ce-i trebuie pentru scoali, iar, pe viitor, si-i cumparim tot ce are nevoie, atunci dumneata vei fi de acord s+ Iasi la scoala? - Asta inseamna si va inh&mati la niste cheltuieli pe care eu niciodatd n-o si le pot returna. Toate acestea costa niste bani pe care fi veti da unui strain gi... Nu mai putu continua discutia. Emotia si durerea sufleteasci pe care le simtea, snlocuiau far voia sa toate nemul{umirile si nehot&rarile care-i st&teau in minte. - Hai, nu fi trist. Ce te-am rugat eu este un lucru mérunt. De acum fnainte voi considera 4 am doi baiti ate) Ce s-ar fi intamplat dacd familia lui Sorin nu L-ar fi ajutat pe Liviu? Incereati s4 propuneti un alt sfarsit pentru aceasta poveste. DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUI PRINCIPIUL 7 Tu ai dreptul sé mergi la scoala gratuit $i si ai aceleasi sanse ca $i alfii de a te dezvolta intelectual pentru a deveni un om cinstit si bine educat. Pe langd invatdturd, trebuie si ai posibilitatea de a te juca si recrea, iar parintii tai sunt in mod special responsabili de educatia $i orientarea ta. Raspundeti la urmatoarea intrebare utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilului: La care articole ale Conventiei se refer’ povestea lui Liviu? unTnundatia rz salonul Spitalului de copii totul este de un alb imaculat. Pe pervazul ferestrei se ra fata in lumina ghivece cu flori minunate. La fiecare geamat al copiilor florile tresar si tremura de mili, Nu este o minciuna. Florile participa la durerea oricdrei fiinte. Au puterea s& sutere si s pléngd ca orice fiint& umana in fata durerii, N-au in schimb puterea si vorbeased si, de aceea, compasiunea lor € mutd. In patru paturi din acel salon dorm in afara de orice pericol doi baieti si dou’ fete in varsta de sase, sapte ani. Nici unul din ei nu este vinovat pentru c& a ajuns aici. Ceea ce lis intimplat lor nu este ceva nou. Nenumérate generatii de oameni s-au confruntat cu aceleasi probleme. Sunt momente in care natura vrea si se rizbune pe om. Poate ci s-a siturat de ct rau i-a facut omul dintotdeauna. Pentru voi, copii, vom lua de la capat firul acestei povestiri pentru a vedea cum au uns cei patru copii la spital De data aceasta este vorba de o inundatie. Raul din satul lor pe care oamenii sunt obignuiti sé nu-l bage in seama s-a rizbunat, a crescut odatd cu ploile torentiale din ultima siptiména. fn fuga lui printre maluri a luat cu el tot ce a intalnit in cale. Oameni si animal deopotriva, si-au gisit sfarsitul in apa lui ucigaya, gospodarii intregi au fost sterse de pe fata pamdntului. Toata bruma de avere strdnsé de gospodari lungul anilor a luat calea ape fn acea zi, nimic din jur nu lasa sa se intrevadd drama care avea si urmeze. Alara ploua de mai bine de o s4ptmana. La inceput a fost un vuiet surd care, odat& cu norii negri de pe cer, se apropia tot mai mult de sat. Raul a inceput si se umfle vaznd cu ochii. Cineva a strigat c& s-a rupt zagazul, dar cei din jur au infeles prea tarziu. Fiecare a incercat si ia din cas e4t mai multe lucruri. Cand au injeles & timpul disponibil este invers proportional cu puterea tarziu, O bufnituri a anuntat prima casa pe care raul o darama in capul apei, a fost pres atului. Dupa aceea le-a venit randul gi celorlalte. Oamenii au Mnceput s padure, la deal, incerednd sa seape viata lor i a copiilor lor. in toata aceasta nebunie pugini au observat c4 din curtea unei case au fost luati de apa patru copii, Salbaticia apei n-a {inut cont de neputinta si de groaza lor si ia dus cu ea aya cum vantul ia o frunza pe aripile sale. Primul care observat a fost unul din vecini care, fara stea mult pe ganduri, a s&rit sa fi ajute, netinand cont c& nu stia s4 inoate. Strigatele lui au mobilizat yase barbali. Toti s-au aruncat in valtoarea réului. Pentru fiecare din ei gandul cd micutii se puteau ineca in orice moment a fost mai puternic dec4t propriul instinct de supravieluire. Era o minune ci nu-i loveau lemnele si trupurile {ara viata ale animalelor. Ochiuri violente de apa fi ocoleau de pared Dumnezeu facuse o intelegere cu moartea. Nu gandit macar o clipa cd intoarcerea era mai anevoioasé cu fiecare metru cu care se indepartau de mal. fuga speriati spre 2»i va [asm in continuare pe voi sé povestii. Despre cum au fost salvati coy DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUL PRINCIPIUL 8 In vremuri grele, in situatii dificile si nu numai atunci, copiii vor fi ajutati si protejati printre primi. Rispundeti la urmatoarea intrebare utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilul Pe baza cdror articole ale Conventiei cei patru copii au dreptul la un ajutor special din partea statului? Stsuis ernmneReEnOE cu =nseemUeN 2Stefan Fos mes de zépadise asterneau nepisitori pe pamantul inghetat. Frigul diminetii fi piitrundea pand la oase. Umezeala te facea si te simti trist asa cum se simtea Stefan, un biiat de 10 ani a cdrui mama murise iar tatal fusese arestat in urma cu un an pentru un accident rutier. Cand s-a abitut nenorocirea peste ei era o zi la fel de urdtt ca cea de astizi. Totul s-a jntamplat la numai o saptamana dupa inmormantarea mamei. Tatal lui fusese condanat pentru doi ani din care mai avea de facut doar cateva luni. Pentru $tefan intoarcerea celui mai drag. ‘om insemna fn primul rand eliberarea de sub tutela matusii si unchiului - oameni rai, lacomi si egoisti. Cand a rimas singur, cei doi s-au oferit sa aiba grija de el promijand c& fl vor ingriji ca pe copilul lor. ‘Toate acestea au fost minciuni. De cum s-au vazut in casa, j-au ficut micului orfan o viata de chin, Tot timpul il faceau “fiu de pusc’riay si “puturos”. Singurul care se purta mai omeneste cu el era Marin, varul sau. Chinul a devenit sistematic. Mai intai nu I-au mai lasat la scoala, dup’ aceea |-au pus 1a munci din ce in ce mai grele si, pentru c& nu reusea s& le facd pe toate, a fost pedepsit si mindnce o dat& pe zi si s4 doarma in grajdul vacii, pe paie putrezite. Din gospodaria parintilor sii se alesese praful. Unchiul vanduse vaca, iar din méndra livad’ a tatilui siu rimaseserd oturi, fn grajd aparu Marin care, cu gesturi iuti, fi didu putind paine si brdnz’. Nu apuci bine sa inghit& ultima imbucdtura cd se pomeni cu unchiul. - Ce faci puturosule? N-ai de gand sa te scoli? Cine vrei s& fac treburile in locul tau? Mary si adu apa matusé-tii! De cand te scoli si pana te culci bagi in tine, Stefan sari ca ars si apucd giletile care, pline cu apa, erau mai grele decdt el. Cand aajunse in dreptul usii nu scapa fara un ghiont zdravan, Datorit& puterii cu care a fost lovit aluncea si se lovi cu gura de una din galeti. Incepu si sangereze. La vederea singelui unchiul pared turbi., Se repezi la el si fi mai aplic& vreo dou’ lovituri de picior in coaste. Stefan reusi s fuga din fata lui, inst durerea fl impiedica sa se miste in voie. Drumul pand la fantand era abrupt si in dimineata asta pmantul parea mai rece si mai tdios ca niciodatdé. De cand era cu ei, Stefan umbla aproape mereu desculj. Era pedeapsa pentru c4 rupea “prea multa” inedlyiminte. ‘Cand ajunse Langa fanténa nu reusi sub nici o forma sa scoaté apa, Pur si simplu nu-l ascultau méinile. Capul incepu si-i vajdie si o somnolenta nefireascd fi inunda trupul slabit de foame si frig. Cu ultimele puteri se aga de cumpana fanténii, Trebuia sd scoala apa. Daca n-o va face, o si vind dup’ el si atunci nici bunul Dumnezeu n-o si-I mai scape. ~ $tefane, ce-i cu tine? fi-e rau? Vovea venea de undeva de departe. Era vocea Ligici, fosta lui colegi de bane’. Ar fi vrut si-i rispunda, dar nici gura nu-l mai asculta. {ncerca si zémbeasca si in locul zambetului un rnjet ii aparu pe fata. Ligia se sperie de-a binelea, Cine te-a batut in halul asta? Ce-ai pitit? Observa c& Stefan lesinase, Cu inima ct un purice Ligia fugi spre casa pentru a-l anunfa pe tatal ei. - fntotdeauna am avut o banuiala. Hai sé mergem sa vedem ce-i de fAcut, spuse tatal ei, fntr-o fuga cei doi ajunserd la fant4na unde Stefan zicca fara cunostin{a. Cand a vazut in ce hal arita copilul o manie surda puse st&panire pe el. Se hotarf si pund capat acestui chin. Lua baiatul in brate cu cea mai mare atentic. Era aproape inghetat. In primul moment nu pricepu gemetele copilului, Abia mai térziu realiza ei micutul era plin de vandtai in zona coastelor. 32Cand mai avea trei pasi pand la poarta simti in spate o rasuflare grea. Intoarse capul si {il zri pe unchiul baiatului. = Lasi-l, vecine, cf n-are nimic! - Stiu si cu? Hai induntru la 0 tuicd. Intraind in casi omul dédu copilul nevestei. Dupz prima inghititurd gospodarul se puse pe vorba. - Dac& acest copil este att de rau de ce nu-I dai bunicii lui si-l crease: = De prost! Am crezut c& fae si eu o fapti bund. De unde sa fi stiut eu ci este un nemernic? Nimic nu pastreaz’. = De asta e descult si dezbraicat? - Pii, ce credeai? ~ La busi ce-a p - A cdzut ca prostul cu galeata. - Siurmele de bici? ~ A... pentru asta eu sunt rispunzator. L-am trimis acum doui zile si munceasc la ca- rier’ si m-a mintit c& n-are varsta pentru angajare. Cicd asa i-a spus maistrul. = N-a mintit. Aga ¢ legea. = Legea e pentru puturosi! - Din céte am auzit, ai vandut vaca si mai multe acareturi. Unde sunt banii? - Doamne fereste! Toti s-au dus pe mancare si pe haine pentru el. - Se vede! E gras ca o umbr& gi imbricat ca 0 sperietoare. = MA faci hoy? ~ Hot e putin spus. Esti un nemernic! Ti-ai batut joc de copilul omului si de gospodairia hui. - Daca ma atingi chem politia! a8 Acest conflict poate fi o sansa de salvare pentru Stefan. Alcatuiti un final pentru aceasta poveste aga incdt Stefan sa scape de exploatarea si cruzimea unchiului. DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUI PRINCIPIUL 9 Trebuie sé fii protejat impotriva actelor de cruzime si exploatare; de exemplu tu nu poti fi obligat si muncesti mai devreme de o varstd minima. Nimeni nu are dreptul sd-ti facil vreun ru gi s4-ti pund in pericol sandtatea si dezvoltarea ta fizica si mentala. Raspundeti la urmatoarele intrebari utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilului: 1. Care articole ale Conventiei sunt incdileate in cazul lui Stefan? 2. Ce articol al Conventiei interzice tortura si pedepsele crude aplicate copiilor? 3BTabara E a biroul de cazare este multi aglomeratie. Odaté cu grupul lor, au mai sosit inc alte trei grupuri de elevi. Pentru Vlad toata aceasta aglomeratie este plicut&. Pentru prima oari, el si colegul siu Bogdan isi vor petrece o parte din vacan{i-intr-o tabard international. De abia astepta sd fie repartizati in camere si s& fac& cunostin{4 cu noi prieteni. Din cate au inteles de la profesorii insotitori, vor sta cu unul sau doi elevi strdini in camera. Sunt veniti aproape din toaté lumea - americani, maghiari, chinezi, rusi, israelieni. Lucrurile au decurs normal pana in clipa in care s-a facut impirtirea pe camere. Aici a inceput tragedia - fara lacrimi, doar cu tipetele lui Bogdan care nu voia sub nici o form s& stea cu cel desemnat in camera. Instructorul abia fi spusese cine fi sunt colegii de camera. ~ Eu nu stau fn camera cu un negru si cu un jidan! tip’ Bogdan. - Imi pare rau, dar altfel nu se poate, rspunse instructorul. - Poate mort! - Sunt convins c& o vei face viu. - Niciodata! Nimeni nu ma va determina sa-mi schimb pirerea. Nici nu stii cine sunt parintii mei. ~ Ce sunt sau cine sunt nu ma intereseaz, Dupi cum te comporti.. - Cum iti permiti? fti garantez cd dintr-un telefon dat de tata rimdi far serviciu. Vreau sf discut eu directorul! - Pand una alta treci acolo unde iti este locul! Plecd intorcéndu-i spatele. fn momentul acela furia lui Bogdan nu mai avu margini. Se {indrepta spre camera lor bombinind. Vlad se apuc si-si aranjeze lucrurile, Usa se deschise si apirura cei doi colegi de camera. Erau doi baieti minunafi si plini de vial. Se facurd prezentirile. Isaac era evreu iar John era un baiat mulatru din Statele Unite. Cei doi vorbeau destul de bine limba francez’ pe care si Vlad o stalcea putin. Cand incercar si dea mana cu Bogdan acesta ranji stramb gi le trase o injuraturd. Lucrul acesta nu scp’ evreului care {njelegea limba romana si care, cu cel mai senin aer din lume, il intreba de ce este suparat. - De ce sunt suparat? Sunt hotirdt s nu stau in camera cu doi tipi ca v Evreul zmbi, cu proverbiala rabdare a neamului sau. Enervat de lipsa de reactie a celor doi, seragni printre dinti: - Las’ c& va inva eu minte! Si, fara nici o explicatie, le aruncd celor doi bagajele pe geam. Pentru Vlad, luerul acesta se transforma intr-o jignire personal’. ~ Asculté Bogdan! Cine ii di tie voie sd iti bati joc de oameni si de lucrurile lor? - Daca nu-ti convine pleaca si tu! - Cel care trebuie si plece esti tu! $tiai foarte bine ce inseamné o tabiird international. - Cum poi sa vorbesti asa? In primul rand, tu esti alb, provii dintr-o familie respecta- bila. Astia sunt veniti aici din mila statului, nu pentru un merit deosebit. Si ce-i cu asta? Cu ce te incured pe tine? Ce amestec au familiile si meritele lor? - Au pentru c& sunt niste sérntoci. fn tara lor fac pantofii albilor iar aici sunt pusi la loc de cinste. - Ce spui tu este o prostie, Nimeni nu-{i di dreptul s& te crezi superior unui alt om numai pentru c& ai o alt’ culoare a piel Nu este deloc 0 prostie. Am vazut destule filme despre asta si am discutat gi cu alti baieti din cartier care sunt de aceeasi parere cu mine. Stii ce? Decat si le iei partea, mai bine mi-ai da o mina de ajutor sa-i expediem din camera noastrai! ~ Ar trebui si-ti fie rusine cdnd te privesti in oglind’. Prea semeni cu cel mai prost om din lume.a t } i j 1 = Cum indriznesti sf m& faci prost?! - Prost este putin spus. ‘Yoata lumea din camer’ intoarse privirea spre locul de unde venea vocea. in usa, stitea ca o statuie a justitiei tat fui Bogdan si alaturi de el instructorul. = Ti-am respectat dorina.Ti-am adus directorul = Tata, sti = Stiu cd in momentul acesta te duci jos, aduci bagajele baietilor, dupa care fti faci bagajul si te duci acasi. Vroiam si-ti fac o surpriza, De asta am acceptat si fiu directorul acestei tabere. imi pare réu pentru cele intamplate cu voi, baieti. Voi cauta si indrept lucrurile, iar pentru fiul meu voi gési un mod prin care sé-| fac sd inteleaga unde fi este cu adeviirat locul. fn fata celor din camera, Bogdan se transformase din cocos intr-o gdind plouati Primul care fl vazu a fost John, baiatul mulatru. Acesta fl ui de dup’ umeri gi fi spuse tatalui lui Bogdan: ~ Eu cred c& cele spuse pot fi uitate. Va rog si-l Lisati in continuare cu noi, Numai asa va invata unde a gresit si ne vom putea intelege unul pe celalalt, Cea urmat, daca a fost pedepsit sau dacd a rmas in tabard pentru a-i cunoaste pe cei care ia. rispuns rului cu bine, o si hotraji voi continudnd aceasta povesti DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUL PRINCIPIUL 10 Trebuie sd inveti ce este intelegerea, pacea, toleranta si prietenia cu tofi copiti de pe acest Pimant. Cand vei fi mare la randul tdu vei ardta dragoste si infelegere tuturor oamenilor, asa cum tu ai fost erescut. R&spundeti la urmatoarea intrebare utilizand Conventia cu privire la Drepturile Copilului: Care articol al Conventiei precizeaza scopurile educatiei? 36CONVENTIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI Adoptatii de Adunarea Generali O.N.U. la 20 nov.1989 PREAMBUL Statele pirtila prezenta conventie, Considerind ca, in conformitate cu principiile proclamate in Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatti inerente tuturor membrilor familiei umane, precum si egalilatea si caracterul inalienabil al drepturitor lor, sunt fundamentul libertatii, dreptati si pacit in fume, _Avdnd in vedere faptul c& popoarele Natiunilor Unite au proclamat din now in Carta increderea lor in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si valoarea fiinfei umane, si sunt hotdrate si promoveze progresul social sisi instaureze cele mai bune conditii de vial intr-o libertate eat mai deplin’, Recunoscénd ci Natiusile Unite, in Declaratia universalé a drepturilor omului si in pactele internationale privind drepturile omului, au proclamat si au convenit cd fiecare este indreptatit si se prevaleze de toate drepturile si de toate libertatile care sunt enuntate in acestea, far aici o deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alt@ opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau alt situatie, Amintind ci in Declaratia universald a drepturilor omului Natiunile Unite au proclamat ci copiii au dreptul la ajutor sila 0 asistenta specialé, Convinsi ci familia, unitatea fundamentala a societitii, si mediul natural pentru cresterea si bundstarea (uturor membrilor sii, si in mod deoscbit copii, rebuie si beneficieze de protectia si de asistenfa de care are nevoie pentru a putea si joace pe deplin rolul sau in societate, Recunoscéind ca pentru deplina si armonioasa dezvoltare a personalitati sale, copilul trebuie si creased intr-us ‘mediul familia, intr-o atmosfera de fericire, dragoste si infelegere, Considerind ca este important de a pregiti pe deplin copilul pentru a avea o viata individuali in soci tul idealurilor proclamate in Carta Natiunilor Unite si, in special, in spiritul pact ibertati, egalitati si solidarit tate si de demaititii, “Avdnd in vedere ci necesitatea de a acorda o protectie speciald copilului a fost enuntata in declaratia de ta Geneva din 1924 cu privire la depturile copilului si in Declaratia drepturitor copilului adoptata de Adunarea Generald la 20 noiembrie 1959 si ci a fost recunoscutd in Declaratia universal « drepturilor omulai (in mod deoschit in articolele 23 si 24), in Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale (in mod deosebit in articolul 10) si in statutele gi instrumentele pertinente ale institulilor specializate si ale organizatiilor internationale care se preocup de bundstarca copilului Avdnd in vedere &: maturitate fizicd si intelectuali, are nevoie de 0 protectie specialé si de ingrijii speciale, protectie juridicd potrivita, inainte si dupa nastere, asa cum s-a indicat in Declaratia drepturilor copilului, copilul, din cauza lipsei sale de in principal de o Reamiatind disporitiile Declaratici cu privire la princpiile sociale si juridice aplicabile protectii si bundstiri copiilor, cu referire special la practicile in materie de adoptiune dar side plasament familial pe plan national s international, de Ansamblul de reguli minime ale Natiunilor Unite privind administrarea justitiei pentru minori (Rezulile de la Beijing) si ale Declaratiei relative la protectia femeilor si copiilor in perioade de urgents si de conflict armat, Recunoscéind cé in toate Yrile lumii sunt copii care traiese acorde acestor copii o atentie deose! conditii deosebit de dificile si ed este necesar si se Tindnd in mod corespunzator seama de importanta traditil si dezvoltarea armonioasi a copilului si valorilor culturale ale fiecirui popor in protectia Recunoscénd importanta cooperitii internationale pentru imbunatitirea conditillor de viajd ale copiilor in toate {arile sin mod deosebit in (rile in curs de dezvoltare, Au convenit asupra celor ce urmeaz’ 37PARTEA INTAL . ARTICOLUL 1 in sensul prezentei conventii, prin copil se injelege orice fiinfé umand sub varsta de 18 ani, cu exceptia cacuritor cind, in baza legit aplicabile copilului, majoratul este stabilit sub aceasté virst ARTICOLUL 2 Statele parti se angajeazd sa respecte drepturile care sunt enuntate in prezenta conventie si si le garanteze tuturor copiilor care {in de jurisdictia lor, fri nici o discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alti opinie a copilului sau a pirintilor sau a reprezentantilor sai legali, de riginea lor nationald, etnica sau sociald, de situatia lor material’, de incapacitatea lor, de nasterea lor sau de alt situatie 2. Statele parti vor lua toate misurile corespunzitoare pentru ca copilul s fie efectiv protejat impotri ricarei forme de discriminare sau de sanctiuni motivate de situatia juridicd, activitatile, opiniile declarate sau convingerile parintilor si, ale reprezentantilor sii legali sau ale membrilor familici sale. ARTICOLUL 3 1. In toate deciziile care fi privesc pe copii, fie c& sunt Iuate de institutii publice sau private de ocrotiri sociale, de citre tribunale, autoritati administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie si fie luate in considerare cu prioritate 2. Statele parti se angajeaza sd asigure copilului protectia si ingrijrile necesare pentru bun cont de drepturile si obligatile parintilor sii, ale tutorilor sai, ale altor persoane legal responsabil vor lua, in acest scop, toate masurile legislative si administrative corespunzatoare 3. Statele parti vor veghea ca functionarea institutilor, serviciilor si Licagelor care au responsabilititi fay de copii si asigurd protectia lor si fie conforma cu normele fixate de etre autoritatile competente, in special domeniul securitati si in ceea ce priveste numarul si competenta personalului lor ca si in privinfa unui control corespunzitor. larea sa, tindind pentru el, $i ARTICOLUL 4 Statele pirti se angajeaza si ja toate misurile legislative, administrative gi altele care sunt necesare pentru a pune in practica drepturile recunoscute in prezenta conventie. In cazul drepturilor economice, sociale si cultural, ele vor a aceste masuri in limitele maxime ale rezervelor de care dispun i, dacé este cazul, in cadral ‘ooperati internationale ARTICOLUL 5 Statele pari vor respecta responsabilitatea, dreptul si obligatia pe care le au pdrintii sau, dupa caz, membrii familici largite sau a comunitatii, conform cutumei locale, tutorii sau alte persoane prin lege responsabile pentru copil, de a-i da acestuia, Intr-un mod care si corespund’ dezvoltirii capacititilor acestuia, orientarea gi sfaturile corespunzatoare exercitarii drepturilor pe care ile recunoaste prezenta conventie. ARTICOLUL 6 1, Statele parti recunose e& orice copil are un drept inerent la viet’. 2 Statele parti vor asigura in toati masura posibilului supravie{uirea si dezvoltarea copilului, ARTICOLUL 7 1. Copilul este inregistrat imediat dupa nasterea sa si are de la aceasti data dreptul la un nume, dreptul de & dobandi o cetatenie si, in masura posibilului, dreptul de a- si cunoaste parin(ii side a fi crescut de aceytia, 2. Statele pirti vor veghea la aplicarea acestor drepturi conform legislatiei lor nationale si obligatiilor asumate potrivit instrumentelor internationale aplicabile in materie, in mod deosebit in cazurile in care in absenta acestora copilul s-ar gasi in situatia de a fi apatrid, ARTICOLUL 8 1 Statele parti se angajearé si respecte dreptul copilului de a-si pistra identitatea, inclusiv cetdtenia, rnumele siu si relatiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fard amestec ilegal 2. Dac un copil este lipsit, in mod ilegal, de elementcle constitutive ale identitatii sale sau de unele din cestea, statele parti vor acorda asistenta si protectia corespunzatoare pentru ca identitatea sa si fie restabilitd mai repede posibil, ARTICOLUL 9 1, Statele parti vor veghea ca nici un copil sa nu fie separat de paint s3i impotriva vointei lor, cu exceptia situatiei in care autoritatile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare gi in conformitate cu legile si procedurile aplicabile, cd aceast separare este necesard, in interesul superior al copilului. O decizie in acest sens 38poate fi necesard in anumite cazuri particulare, de exemplu atunci cand parintii maltrateaza sau neglijeaza copiti sau cdnd pairiniitriiesc separat si cnd urmeaza sé se ia 0 hotérare cu privie la locul de resedinyé al copilul 2. Tn toate cazurile prevazute la paragraful 1 al prezentului articol toate partile interesate trebuie 84 alba ilitatea de a participa la dezbateri side a-si face cunoscute parerile lor. Statele parti vor respecta dreptul copilului separat de cei doi parinti ai sai sau de unul din ei, de a intre{ine relatii personale si contacte directe cu ambi print, in afara cazului in care acest lucru este contrar intereselor superioare ale copilului 4. Cand separarea rezulté din masurile Iuate de cétre un stat parte, precum detentia, inchisoarea, exilul, expulzarea sau decesul (incluzind decesul indiferent de cauzd, survenit in timpul detentiei), cclor doi parinti sau 4 unuia din ei, sau copilului, statul parte da, la cererea parintilor, a copilului sau, daca este cazul, unui alt ‘membru al familie! informatiile esentiale asupra locului unde se gisese membrul sau membrii familiei, cuexceptia situatiei in care divulgarea acestor informatii ar aduce prejudicii bunastarii copilului, Statele parti vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri si nu antreneze prin ca insési consecinte diunitoare pentru persoana sau persoanele in cau7a. ARTICOLUL 10 1, In conformitate cu obligatia ce revine statelor pirti potrivit paragrafului 1 al articolului 9, orice cerere Fcuté de un copil sau de cdtre parintii sAi in vederea intrarii intr-un stat parte sau pardsirit acestuia in scopul reintregi i va fi examinatdé de cite statele parti, intr-un spirit pozitiv, cu umanism si operativitate Statele parti vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel de cereri sf nu antreneze consecinte diunatoare pentru autorii solicitiri si membrii familiei lor. 2. Un copil ai cdrui parinti au resedinta in state diferite are dreptul de a intretine, in afara unor situatit exceptionale, relatii personale si contacte directe regulate cu ambii parini, In acest scop si in conformitate cu obligatia care revine statelor parti rezultand din articolul 9 paragraful 1, statele par{i vor respecta dreptul pe care de a pirdsi orice tard, inclusiv pe a lor, side a reveni in propria lor (ard, Dreptul de a parisi orice {ard au poate fi limitat decat de restritille previzute de lege si care sunt necesare pentru protectia nationale, ordinea publica, sinatatea publica sau moralitatea publicd sau drepturile gi libertatile altora sicare sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute in prezenta conventie ARTICOLUL 11 1, Statele parti vor lua masuri pentru a combate actiunile ilegale de deplasare peste granita si de impiedicare a reintoarceriicopiilor in strdindtate 2. in acest scop, statele piirti vor favoriza incheierea de acorduri bilaterale si multilaterale sau aderarea la acordurile existente, ARTICOLUL 12 1. Statele parti vor garanta copilului capabil de discernimint dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricirei probleme care il priveste, opiniile copilulu find luate in considerare avandu-se in vedere varsta 82 $i gradul siu de maturitate seen Tn acest scop, ve va da copiulu, in special, posbilitatea de a fi ascultat in orice procedurd juicard sau administra’ cares priveste, fle direct, fie printrun reprezentant sau 0 insttutie corespunzitoare, in conformitate cu regulile de proceduri din legislatia national ARTICOLUL 13 1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de acuta, a primi si difuza informatii si idei de orice naturd, fré si tind seama de fronticre, sub forma orali, scrisa, tipariti sau artistica, sau prin oricare alte mijloace, la alegerea copilulu. 2 crcitarea acestui drept poate fi supusé restrictilor, dar numai acelora care sunt prevazute de lege si care sunt necesare a) pentru respectul drepturilor sau reputatiei altora, sau b) pentru protectia securitatii nationale, ordinii publice, sinatatii si moralei publice. ARTICOLUL 14 1. Statele parti vor respecta dreptul copilului la libertatea de gandire, de constiin( si religie 2 Statele parti vor respecta dreptul si obligatia parintilor sau, dup caz, ale reprezentantilor legali ai copilului de a-1 orienta pe acesta in exercitarea dreptului sus-men{ionat de o manieri care si corespunda dezvoltérii capacitatilor sale 3. __Libertatea de a-si practica religia sa sau convingerile sale au poate fi supusa decait restrictilor care sunt prevazute de lege si care sunt necesare pentru protectia securitaii publice, a ordinii publice, a sanatati si moralei publice sau libertatilor si drepturilor fundamentale ale altora, 39ARTICOLUL 15 1. Statele parti vor recunoaste drepturile copilului la libertatea de asociere si la libertatea de reuniune pasnica ea Exercitarea acestor drepturi nu poate fi obiect decat al acelor limitri care sunt previzute de lege si care Sunt necesare intr-o societate democratic, in interesul securitatii nationale, al sigurantei publice sau al of publice, sau pentru a proteja sinatatea sau moralitatea public’ sau drepturile si libertatile altora ARTICOLUL 16 1, Nici un copif nu va face obiectul ingerintelor arbitrare sau ilegale in viata sa personalé, familia sa, domiciliul sau corespondenta sa si nici al unor atacur ilegale la onoarea si reputatia sa 2. Copilul are dreptul la protectia legit contra unor astfe! de imixtiuni sau atacuri ARTICOLUL 17 Statele parti vor recunoaste importanta functiei indeplinite de mijloacele de informare in masa si vor ‘veghea ca copilul sé aiba acces lao informare si materiale provenind din surse nationale si internationale diverse, Ca deosebire celor care vizeaza si promoveze bunistarea sa social, spirituala si moral, precum si sindtatea sa fizicd si mentald. In acest scop, statcle parti 4) vor incuraja mijloacele de informare in masé de a difuza informatii si materiale care prezinta 0 utiitate Socialé si culturala pentru copil si rispund spiritului articolului 29; b) vor incuraja cooperarea internationalé in productia, schimbul si difuzarea de astfel de informatit si ‘materiale provenind din diferite surse culturale, nationale si internationale; ©) vor incuraja producerea si difuzarea de c&rti pentru copii; 4) vor incuraja mijloacele de informare in mas& de a {ine seama in mod deosebit de nevoile lingvistice ale copiilor autohtoni sau care apartin unui grup minoritar, ©) vor furniza elaborarea de principii directoare corespunzatoare, destinate protejrii copilului impotriva {nformatiilor si materialelor care dauneaz bunistari sale, avind in vedere prevederile art.13 9i 18. ARTICOLUL 18 1. Statele parti vor depune eforturi pentru asigurarea recunoasterii principiului potrivit cdruia ambii print ‘au o rispundere comund pentru cresterea si dezvoltarea copilului. Raspunderea pentru cresterea copilului si pentru asigurarea dezvoltarii sale le revine in primul rind pirintilor sau, dupa caz, reprezentantilor séi legall 'eestia trebuie sé se conduci inainte de orice dupa interesul superior al copitului see Pentru garantarea si promovarea drepturilor enuntate in prezenta conventie, statele parti vor acorda ajutor corespunzator pirinlor si reprezentantilor legali ai copilului in exercitarea rspunderii care le revine de a reste copilul si vor asigura crearea institutilor, licagelor gi servicillor insércinate si vegheze la bunistarea copiilor. See statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura copiilor ai eiror parinji muncesc, ddreptul de a beneficia de serviciile i institutiile de ingrjire a Copiilor pentru care ei indeplinese ARTICOLUL 19 1 Statele parti vor lua toate misurile legislative, administrative, sociale i educative corespunzitoare pentru protejarea copilului impotriva oricaror forme de violen{&, vatémare sau de abuz fizic sau mental, de Ebandon sau neglijenta, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv violenta sexual’, in timpul edt se afla in ingrijrea parinilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului sau reprezentantilor sai legali sau a oricdrei persoane ccreia i-a fost Incredintat 3 Aceste misuri de protectie vor cuprinde, dup& cum se va conveni, proceduri eficiente pentru stabilirea de programe sociale vizdnd furnizarea de sprijin necesar copilului si eelor cérora le-a fost ineredintat, precum si alte Forme de prevenire, in vederea identific&ri, raportiri, retrimiteri, anchetarii, tratarii si urmariii pentru cazurile de rele tratamente aplicate copilului descrise mai sus, gi vor cuprinde, de asemenea, dupa cum se va stabili, proceduri de interventie judiciar. ARTICOLUL 20 1. Orice copil care este, temporar sau definity, lipsit de mediul siu familial sau care, in propriul siu interes, ‘nu poate fi lisat in acest mediu, are dreptul la protectic $i un ajutor special din partea statului se poes tatele parti vor prevedea pentru acest copil 0 protectie alternativa in conformitate cu legislatia lor national i NAceasti protectie alternativa poate si aibi forma plasirii inte-o familie, adoptiunit sau, in caz de hecesitate. incredinarii intr-o institutie corespunzatoare pentru copii. In alegerea uneia din aceste solutit este hecesar sf se tind seama in mod corespunzaitor de necesitatea unei anumite continuitati in educarea copilului, ca side originea sa etnicd, religioasa, culturala si lingvisticd 40ARTICOLUL 21 Statele parti care accepta si/sau eutorizeazi adoptiunea se vor asigura 4 interesul superior al copilului cate ratiunea primordiala in materie 9: 3) vorveghea ca adoptiunea unui copil sd nu fe incuviintaté decdt de autoritatile competente, care verifies, conform legii si procedurilor aplicabile si pe baza tuturor informatilor fibile relative la cazul considerat, cf adoptiunea poate si aiba loc avand in vedere situatia copilului in raport cu périntii sii, rudele si reprezentantii legal si, dacd este cazul, ca persoanele interesate gi-au dat consimtémantul la adoptiune in cunostin{s de caus dupa ce au fost obtinute avizele necesare: bb). recunose cd adoptiunea in strdinatate poate si fie consideraté ca un mijloc de a asigura ingrjirea necesari copilului, dacd acesta nu poate sé fie incredintat in {ara sa de origine unei familii in stare si-1 hrineasct sau sil creased in mod corespunzator, ©) vor veghea ca, in cazul adoptiunii in straindtate, copilul si beneficieze de garantiile si de normele echivalente acelora existente in cazul unei adoptiuni nationale; 4) vor lua toate misurile corespunztoare pentru a asigura ca, in cazul adoptiunii in strdindtate, fncredin{area copilului si nu se traducé printr-un profit material nedatorat persoanelor responsabile de aceasta, ©) Yor promova obiectivele prezentului articol, incheind aranjamente si acorduri bilaterale sau multilaterale si, dupa caz, se vor stridui, in acest cadru, $8 asigure ca incredintarea copilului in strdindtate si fie efectuata de tre autorititile sau organele competente. ARTICOLUL 22 1, Statele parti vor lua masurile corespunztoare pentru ca un copil care cauti si obfini statutul de refugiat sau care este considerat ca refugiat in virtutea regulilor gi procedurilor de drept international sau national aplicabile, fie c& este singur sau insotit de mama si tatd sau de orice altd persoana, si bencficieze de protectie si asistenta umanitard corespunzatoare pentru a-i permite sa se bucure de drepturile pe care i le recunose prezenta ie si celelalte instrumente internationale relative la drepturile omului sau cu caracter umanitar la care satele respective sunt parti 2. in acest scop, statele parti vor colabora, daca considera necesar, la toate eforturile ficute de Organizatia Natiunilor Unite si alte organizatii interguvernamentale sau neguvernamentale competente, cooperénd cu Organizatia Natiunilor Unite pentru a proteja si ajuta copiti care se gisese intr-o asemenea situatie sia le descoperi parintii (mama si tata) sau alti membri ai familiei oricdrui copil refugiat, in vederea obtinerii informatiilor necesare pentru reunificarea familiei sale. In cazul in care nici tata, nici mama si nici alt membru al familiei nu poate fi reeasit, copilului i se va acorda aceeasi protectic ca oricérui alt copil care este temporar sau total lipsit de mediul sau familial, indiferent pentru ce motiv, in conformitate cu principiile enuntate in prezenta conventie. ARTICOLUL 23 1. Statele piri recunose c& pentru copiii handicapati fizic si mental trebuie si se asigure o viatS pling si decent in conditii care si le garanteze demnitatea, si le favorizeze autonomia si sa faciliteze participarea lor activa la viata colectivit 2. Slatcle parti recunose dreptul copiilor handicapati de a beneficia de ingrijri speciale si incurajeaza si asiguri, in masura resursclor disponibile, la cerere, copiilor handicapati care indeplinese conditile prevazute si ccelor cate fi au in griji, un ajutor adaplat situatiei copilului si situate: parinfilor sau a celor edtora le este incredintat 3. Recunoseaind nevoile speciale ale copiilor handicapati, ajutorul furnizat conform paragrafului 2. al prezentului articol va fi gratuit de fiecare datd cnd este posibil jindnd cont de resursele financiare ale parinilor lor sau ale celor cdrora le este ineredin{atcopilul, gi el este astfelconceput ca cei handicapati si aiba acces efectiv la educatie, la formare, la ingrijirea sindtati, la reeducare, la pregitire pentru angajare in muncé, la activitit recreative gi vor beneficia de aceste servieii de o manierd corespunzitoare care sa asigure o integrare social cat se poate de completa gio dezvoltare individual, incluzénd dezvoltarea lor cultural si spiritual 4. inte-un spirit de cooperare international, statele pirti vor furniza schimbul de informatit pertinente in domeniul profilact tratamentului medical psihologie si functional al copiilor handicapati, inclusiv prin difuearea de informatiicuprinziind metodele de reeducare g servicile de formare profesionala, casi accesul la aceste date, in scopul de a permite statelor parti si amelioreze capacitatile si competentele lor sisi lirgeasc experienta lorin aceste domenii In aceasté privintd se va tine seama in mod deosebit de nevoile {érilor in curs de dezvoltare ARTICOLUL 24 1. Statele parti recunose dreptul copilului de a se bucura de cea mai bund stare de sinitate posibild si de a beneficia de serviciile medicale si de reeducare. Ele se vor stridui si garanteze ca nici un copil si nu fie lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii 2. Statele parti se vor stridui s& asigure realizarea integrald a dreptului sus-mentionat si, in mod deosebit, vor lua misurile corespunzatoare pentru: a) reducerea mortalitatb) _asigurarea pentru toli copiii a asistenfei medicale gi a protectici sdndtatii, accentul fiind pus pe dezvoltarea misurilor primare de ocrotire a sinatai ©) lupta contra maladiilor si malautritiei in cadrul misuritor primare de ocrotire a sin&tiii, multumité aplicdrii tehnologiei usor de procurat si furnizarea de alimente nutritive si apa potabilé, jinénd seama de pericolele si riscurile de poluare a mediului natural; 4) asigurarea ocrotirii sindtatii mamelor in perioada pre si postnatal e) _asigurarea ca toate grupurile societatii, in mod deosebit parintii $i copii, s& fie informati cu privire la sindtatea si alimentatia copilului, avantajele alaptari, igienei si salubritatii mediului inconjurator si prevenirii de accidente, si beneficieze de un ajutor care s& le permité sé profite de aceasta informatie: f) dezvoltarea mésurilor preventive de sinitate, de asisten4 a parintilor si de educatie, precum serviciilor in materie de planificare familial. 3. Statele par{i vor lua toate misurile eficiente corespunzatoare in vederea abolirii practicilor traditional

S-ar putea să vă placă și

• Suport Curs - Titularizare

  

  Document177 pagini

  Suport Curs - Titularizare

  Pufyk Raluk

  Încă nu există evaluări
• Voievozii Romc3a2ni C3aen Lupta Antiotomanc483 Fic59fc483 de Lucru

  

  Document1 pagină

  Voievozii Romc3a2ni C3aen Lupta Antiotomanc483 Fic59fc483 de Lucru

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• Test 1

  

  Document1 pagină

  Test 1

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• 74-Tabel Comparativ Cultura Civica 7 8

  

  Document13 pagini

  74-Tabel Comparativ Cultura Civica 7 8

  Ana Postolache

  Încă nu există evaluări
• Test 15 Oct 2010

  

  Document2 pagini

  Test 15 Oct 2010

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• RTTax UK RO

  

  Document10 pagini

  RTTax UK RO

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• Ordin Plan Cadru Gimnaziu

  

  Document14 pagini

  Ordin Plan Cadru Gimnaziu

  Daniela Mihai

  Încă nu există evaluări
• En Maghiara Materna 2015 Bar Simulare LRO

  

  Document2 pagini

  En Maghiara Materna 2015 Bar Simulare LRO

  iIoana4n

  Încă nu există evaluări
• Matilda de Roald Dahl

  

  Document195 pagini

  Matilda de Roald Dahl

  Florian Codrescu

  85% (13)
• CRC Child-Friendly

  

  Document35 pagini

  CRC Child-Friendly

  Iulianushka Andronic

  Încă nu există evaluări
• Votul Si Feminismul

  

  Document1 pagină

  Votul Si Feminismul

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• +++ Oameni Si Stele (1975)

  

  Document276 pagini

  +++ Oameni Si Stele (1975)

  Adrune

  100% (2)
• Tipologia Itemilor

  

  Document20 pagini

  Tipologia Itemilor

  georgetaion

  67% (3)
• Anexa 15 - Calculul Mediei

  

  Document2 pagini

  Anexa 15 - Calculul Mediei

  Anca Anca

  Încă nu există evaluări
• Targ de Vechituri

  

  Document36 pagini

  Targ de Vechituri

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• Tipizat Adeverita Note Inspectii DEF 2018

  

  Document1 pagină

  Tipizat Adeverita Note Inspectii DEF 2018

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• Tipologia Itemilor

  

  Document20 pagini

  Tipologia Itemilor

  georgetaion

  67% (3)
• 3 - Centralizator 2015 Cultura Generala3 PDF

  

  Document106 pagini

  3 - Centralizator 2015 Cultura Generala3 PDF

  emilianmax

  Încă nu există evaluări
• Declaratie Pe Propria Raspundere Cazier

  

  Document1 pagină

  Declaratie Pe Propria Raspundere Cazier

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• Calendar

  

  Document10 pagini

  Calendar

  Profesor Pasare

  Încă nu există evaluări
• Lennon Imagineaza Ti

  

  Document16 pagini

  Lennon Imagineaza Ti

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• +++ Oameni Si Stele (1975)

  

  Document276 pagini

  +++ Oameni Si Stele (1975)

  Adrune

  100% (2)
• Lebăda Negră A La Taleb Tzara

  

  Document3 pagini

  Lebăda Negră A La Taleb Tzara

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• Informare Clienti Casnici PDF

  

  Document2 pagini

  Informare Clienti Casnici PDF

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• +++ Oameni Si Stele (1975)

  

  Document276 pagini

  +++ Oameni Si Stele (1975)

  Adrune

  100% (2)
• Retete - Fasole Verde

  

  Document2 pagini

  Retete - Fasole Verde

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• Joi

  

  Document1 pagină

  Joi

  Denisa Paunescu

  Încă nu există evaluări
• Articol Ion Diaconu

  

  Document14 pagini

  Articol Ion Diaconu

  psykogenius

  Încă nu există evaluări
• Coduri Boala 999

  

  Document16 pagini

  Coduri Boala 999

  Valentin

  100% (6)