DEZVOLTAREA DURABILA A AGRICULTURII DIN ZONA JUDETULUI BUZAU PRIN ORGANIZAREA TE

RITORIULUI, STUDIUL. PREVENIREA SI COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI.

1. Rolul lucrarilor de Imbunatatiri Funciare in dezvoltarea durabila a agri
culturii.
Datorita diversitatii conditiilor de relief, clima, sol si hidrogeologie, pe apr
oximativ 2/3 din suprafata agricola se manifesta
actiunea separata sau cumulata a secetei, a excesului de umiditate si a eroziuni
i solului. Aceste fenomene provoaca
aproape an de an pagube din ce in ce mai mari agriculturii, contribuind la scade
rea nivelului de trai din Romania. Inlaturarea efectelor negative ale secetei, e
xcesului de umiditate si eroziunii solului, constituie obiectivele generale ale
lucrarilor de imbunatatiri funciare. Aplicarea masurilor de combatere a eroziuni
i solului, asigura obtinerea unor productii mari si stabile in conditii de prote
ctie a mediului inconjurator. Aceste lucrari de Imbunatatiri Funciare (C.E.S) au
un rol extrem de important in intensificarea agriculturii, nu numai datorita im
plicatiilor directe, ci si datorita potentierii implicite a altor factori de pro
ductie cum sunt fertilizarea si folosirea de soiuri si hibrizi cu productivitate
ridicata.
2. Scurta prezentare a cadrului natural al zonei.
2.1 Asezare geografica.
In partea central-sudica a Romaniei, în nordul Campiei Romane, în sudul curb
urii Carpatilor Orientali, între paralele 440 44 si 450 49 latitudine nordica si mer
idianele 260 04 si 270 26 longitudine estica;
Suprafata: 6.078 kmp (respectiv 2,5 % din suprafata tarii);
Populatie: 517.000 locuitori;
Orase: BUZAU-resedinta de judet (cu 150.000 locuitori, pe malul drept al raulu
i cu acelasi nume, la 101 m altitudine, la raspantia "Drumului mare", face legat
ura între Muntenia, Moldova si Transilvania); Nehoiu; Pogoanele; Rm. Sarat.
Clima: este temperat continentala, diferentiata în functie de relief (predominan
d crivatul, în tot cursul anului, din nord-est si sud-vest, dar si austrul, de la
sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna, vanturi
ce influenteaza clima judetului);
Cursurile de apa: cuprind Buzaul la vest (traversand Muntii Buzaului), cu aflu
entii sai: Basca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului, Bisoca, Slanic, Niscov si R
amnic la est, Calmatui, precum si lacuri periglaciare si carsto-saline.
2.2 Formele principale de relief/microrelief si caracterizarea versantilor (
forma, dimensiuni, panta, expozitie)
Relieful este variat si dispus în trei trepte, care coboara de la nord-vest spre s
ud-est. Astfel în nord domina înaltimile Muntilor Vrancei (prelungiri) si Buzaului (
cu vf. Penteleu de 1.772 m, si vf. Lacauti, de 1.777 m), apoi în centru dealurile
subcarpatice de curbura (Burdusoaia, Ciolanu-Magura, Istrita cu 754 m), si în sud
zona de ses a Campiei Romane, cu caracter piemontan si Campia Buzaului (cu 80 m,
cu înclinare vestica, pe directia nord-vest si estica, pe directia vest-sud), Ghe
rghitei, Ramnicului;
2.3 Caracterizarea solului pe baza cunostintelor de la disciplina de pedolog
ie.
Se defineste prin prezenta orizontului Am cu crome ? 2 , urmat de un orizont Bt
cu crome si valori < 3,5 la maturitate in stare uscata cel putin in partea sup
erioara, cat si in interiorul agregatelor structurale.Materialul parental este a
lcatuit din depozite loessoide care nu a influientat procesele de pedogeneza, ex
ceptand unele zone depresionare. Alcatuirea profilului: cernoziom argiloiluvial
tipic, are un profil mai dezvoltat decat cernoziomul cambic, de tipul Am Bt C sa
u Cca.
Orizontul Am = 35 45 cm grosime, culoare bruna cenusie inchisa, textura
lutoargiloasa, structura granulara, mijlociu sau mare, bine formata, fin spre me
diu poros, mediu compact, activitate biologica buna, trecere treptata printr-un
orizont AB.
 Regimul hidric e periodic percolativ, pH = 6.3 6.8, humus = 3 4 %, gradu
l de saturatie in baze > 75%. Este bine aprovizionat cu elemente nutritive, are
activitate microbiologica intensa.
Structura: Am = granulara mijocie;
Bt = prismatica
Fertilitatea si folosinta: Se recomanda a se cultiva cu grau, porumb, or
z, floarea-soarelui, sfecla de zahar, soia, lucerna, se preteaza bine si pentru
legumicultura, iar pe versantii cu expozitie sudica se recomanda plantatii de vi
i si pomi.

2.4 Studiul eroziunii solului folosind ecuatia universala a eroziunii solul

ui (pentru terenul arabil si viti-pomicol, se va analiza influenta diversilor fa
ctori asupra eroziunii solului).
Es = Ka * In * Lm * S * C * Cs [t/ha an]
Es = eroziunea de suprafata medie anuala; Es < 6t/ha;
Ka = coeficient de agresivitate climatica;
In = panta versantilor pe directia de scurgere [%];
Lm = lungimea versantului masurata pe directia de cea mai mare panta;
S = coeficient de corectie pentru influenta solului = coeficient de erodabilitat
e;
C = coeficient de corectie pentru influenta culturilor si a structurii acesteia;
Cs = coeficient de corectie pentru influenta masurilor si lucrarilor de CES -> p
e terenuri arabile.
a) Vie L=672 m2
I=280-200/500=0.16=>16%
Ka=0.13; S=0.9;C=0.7( plantatii viticole de 5 ani)
Culturi pe linia de cea mai mare panta Cs=1
Es=0.13*58.26*6.72*0.7*0.9*1=32.06 t/ha
Sistemul de cultura cu fasii sau benzi inierbate Cs=o.4
Es=0.13*58.26*6.72*0.7*0.9*0.4=12.82 t/ha an
Sistemul de cultura cu agroterase Cs=0.15
Es=0.13*58.26*6.72*0.7*0.9*0.15=4.80 t/ha an
b) Pomi-L=550 m2
I=60/510=0.11=>11%
Ka=0.13; S=0.9;C=0.5( plantatii pomicole inclinate)
Culturi pe linia cea mai panta Cs=1
Es=0.13*75.96*5.50*0.5*0.9*1=24.40 t/ha an
Sistemul de cultura cu fasii sau benzi inierbate Cs=o.4
Es=0.13*75.96*5.50*0.5*0.9*0.4=9.77 t/ha an
Sistemul de cultura pe curbele de nivel Cs=0.8
Es=0.13*75.96*5.50*0.5*0.9*0.8=19.52 t/ha an
Sistemul de cultura cu agroterase Cs=0.15
Es=0.13*75.96*65.50*0.7*0.9*0.15=3.66 t/ha an

3.Masuri de prevenire si CES de suprafata si de adancime.

3.1Organizarea Teritoriului Arabil.
3.1.1Principii de baza aplicate la organizarea teritoriului
Organizarea teritoriului arabil reprezinta un complex de masuri tehnice organ
izatorice juridice care trebuie sa conduca la solutionarea urmatoarelor probleme
:
-stabilirea structurii categoriilor de folosinta corespunzatoare zonarii produc
tiei agricole si a conditiilor natural ec specifice zonei;
-valorificarea la un nivel superior a resurselor financiare concentrarea si spec
ializarea productiei;
-asigurarea conditiilor optime necesare pt organizarea muncii si cresterea gradu
lui de mecanizare a lucrarilor agricole;
-protectia maxima asolului impotriva eroziunii;
-folosirea ratoinala a fortei de munca.
Organizarea teritoriului arabil cuprinde ansamblul masurilor prin care se stabil
este:
-numarul si suprafata asolamentelor;
-amplasarea judicioasa a solelor, parcelelor si drenurilor de exploatare.
Asolamentul ca forma de organizare a teritoriului arabil, se stabileste
pe ferme si pot fi:
-pentru culturi de camp, diferentiate in asolamente pe terenuri irigate/neirigat
e si pe terenuri in panta;
-pentru culturi legumicole;
-pentru culturi furajere;
-mixte, de protectie.
Terenul fiecarui asolament se imparte in sole, sola constituind unitatea
teritoriala de lucru in cadrul asolamentelor de camp. Pe o sola se cultiva de r
egula o singura planta, cel mult doua, cu cerinte agrofitotehnice asemanatoare.
3.1.2 Modul de amplasare a solelor pe versanti
Amplasarea solelor pe versanti se face in functie de relief, sol, limite obligat
e.
In functie de relief si panta, prin modul de amplasare a solelor se va impune ex
ecutarea tuturor lucrarilor pe distanta generala a curbelor de nivel. Pe aceas
ta, pe terenurile cu panta>5% solele se vor amplasa pe lungimea paralela cu dir
ectia generala a curbelor de nivel, se admit abateri pana la 3%.
In functie de sol pt uniformizarea dozelor de ingrasamant si a tehnologiei d
e cultivare se urmareste ca sola sa cuprinda terenuri ecologice omogene din
aceeasi grupa agroproductiva de sol, cu acelasi grad de fertilizare si eroziune.
Amplasarea solelor fata de limitele obligate se face in asa fel incat sa fie de
limitata de acestea (hotare, cai de comunicatie, canale, diguri, lucrari de CES,
formatiuni ale eroziunii in adancime).
a) Arabil i se repartizeaza pe suprafete cu pante reduse cu soluri fertil
e profunde si slab sau cel mult erodate.Panta maxima va fi de cel mult 22% si
numai in zonele in care se aplica asolamente de protectie poate ajunge la 25%.
b)Plantatiile viticole se vor amplasa pe terenuri cu pante cuprine intre 15-25%
cu grosimea minima a stratului de sol de 35-40 cm.

c)Plantatiile pomicole pot fi amplasate pe terenuri cu panta pana la 30% avand

in vedere cerintele mecanizarii si conditiilor de sol, limitele de panta pentru
livezi sunt:
-10-15% pentru plantatii super intensive si intensive;
-pana la 22% pentru plantatii mecanizabile;
-peste 15% pentru plantatii infiintate pe terase;
-peste 22% pentru plantatii nemecanizabile.
Pentru altitudini mai mari de 800m nu se recomanda ca expozitia sa fie sudica,
la altitudini de 400-800m expozitie de S, SE, SV, la altitudini mai mici in zone
sudice plantatiile pomicole se pot amplasa si pe versanti nordici.
3.1.3Modul de stabilire a solelor
In functie de tipul de asolament, aria solelor variaza astfel:
- asolamente de zona de campie, pe terenuri agricole neirigabile, marimea maxima
a solelor este de 100-200 ha, asolamente arabile situate in panta la:
- 3-8%-100ha;
- 8-16%-50ha;
- la pante mai mari de 16%-25ha.
Suprafata solelor din cadrul unui asolament trebuie sa fie egale se recomanda c
a abaterea maxima fata de suprafata medie sa se incadreze intr-un procent de 3-
5%. Din recomandate ale solelor se stabileste in functie de panta terenului iar
raportul optim intre latime si lungime se recomanda a fi 1/2-1/3
Pe terenuri cu panta pana la 5% L=1500-200m l=500-800m;
Pe terenuri cu panta intre 5-15% L=800-1600m l=150-300m.
Solele vor fi corelate cu uniformitatea versantilor, cu natura solului, cu lucra
rile anterioare existente si cu limitele obligate (ravene, fire de vale, alte fo
losinte, drumuri).

3.1.4 Influenta modului de amplasare si dimensionarea solelor asupra eroziunii s

olului si asupra cerintelor de mecanizare a lucrarilor agricole.
Lungimea optima a solelor (parcelelor independente de lucru dpdv al asolamentulu
i la executarea lucrarilor mecanizate si al organizarii proceselor de productie
(alimentarea agregatelor) corespunde lungimii de 1200-1600m.
Dimensiunea solelor va fi corectata cu dimensiunile si uniformitatea versantului
, cu natura solului, cu lucrariri antierozionale existente si cu limitele obliga
te.
3.2. Organizarea teritoriului in plantatii de vii si pomi.
a) Plantatiile viticole
Unitatile teritoriale si de exploatare sunt: masivul, trupul, tarlaua si parcela
.
Masivul viticol - suprafata de 1000-1500ha.
Trupul viticol - are o suprafata de 300-500ha si este delimitat de ravene, fire
de vai, drumuri intravilane, cumpene de separatie a apelor, sau alte limite obli
gate.
Un tip sau mai multe pot forma o ferma.
Tarlaua reprezinta unitatea teritoriala de baza, deoarece se executa lucrari ag
ricole cu mijloace mecanice. De aceea forma si amplasarea se vor stabili in asa
fel incat sa se asigure un randament maxim de masini agricole folosite la execu
tarea lucrarii de intretinere a plantatiilor.
Tarlaua cuprinde 3 pana la 6 parcele. Forma recomandata este dreptunghiulara sau
trapezoidala. Se admit si tarlalele cu laturi curbe.
Parcela are forma dreptunghiulara, patrata, triunghiulara.
b)Plantatii pomicole
Sunt aceleasi unitati ca si la acele viticole.
Masivul si Tupul au aceleasi caracteristici ca si cele din plantatiile de vie.
Parcelele se intalnesc numai daca intr-o tarla se impune cultivarea mai multor s
oiuri de pomi.

3.2.2 Modul de amplasare si dimensionare a unitatilor teritoriale.

a) Plantatiile viticole
Tarlalele sunt delimitate pe directia curbelor de nivel de drumurile de exploata
re, iar pe linia de cea mai mare panta fata de drumurile de exploatare tasate in
diagonala sau in serpentine.
Pe latura scurta se prevad laturi cu zone de intoarcere cu l=6m cu exceptia tere
nurilor cu panta sub 10% cand intoarcerea se face pe drumurile de legatura.
Lungimea optima a tarlalelor pentru lucru cu mijloace mecanizate este de 600-80
0m. De aceea in cazul versantilor cu panta sub 10% si plantarea viei din deal in
vale pentru a se respecta lungimea 600-800m se poate lucra pe 2 tarlale, trave
rsand drumul care le separa cu utilaje agricole cu pozitie de repaus.
Lungimea parcelelor pe directia deal-vale este influentata de panta terenului, d
e lungimea versantului pe linia cea mai mare panta si de distanta dintre drum
urile de exploatare care este:
300-400 m I=10%
120-140 m I=10-18%
100-120 m I> 18%
b) Plantatiile pomicole
Tarlaua reprezinta si in plantatiile pomicole unitatea teritoriala de baza pe c
are se executa lucrari agricole cu mijloace mecanice.
Suprafata teritoriala variaza intre 2-8 ha pe terenurile cu I>20% si intre 8-16
ha cand I<20%.
Tarlaua se amplaseaza cu latimea paralela cu directia generala a curbelor de niv
el se recomanda ca laturile lungi sa fie 11b.
Zonele de intoarcere se prevad pe latura scurta a tarlalelor cand drumurile sun
t trasate si nu pot fi utilizate pe intoarcerea agregatelor sau cand tarlalele
delimitate dintre randurile de pomi este< 10m .
Parcelel se intalnesc numai daca intr-o tarla se impune cultivarea mai multor so
iuride pomi.

3.2.4 Proiectarea teraselor din plantatii viticole.

3.4.1 Alegerea tipului de terasa.
-terasa cu platrforma orizontala-
3.4.2. elemente principale ale teraselor.
1. Latimea platformei terasei (L) este suprafata efectiv cultivata cu vita de vi
e. Aceasta trebuie sa fie egala cu multiplul distantei dintre rd + dist de la p
rimul si ultimul rand de vie pana la taluzul aval, respectiv amonte.
2. Latimea terasei L1
include latimea platformei si suprafata ocupata de taluz.
3. Inaltimea taluzului platformei
-se stabileste in functie de stabilitatea terenului
-valoarea maxima este de:
-2m pentru terasele executate pe solurile formate pe loess consolidate biologic
-2-3 m pe terasele executate pe solurile formate pe loes consolidate cu zid de s
prijin.
Daca h> 2.5m se reduce nr de randuri de vie
4. Inclinarea taluzului: 1m se stabileste in functie de textura
1m 1/2 terenurile cu stabilitate buna cu soluri permeabile formate pe loess.
5. Inclinarea platformei pe ax transversal
b terase cu platforme inclinata in sensul pantei terenului cu Ip cuprinsa intre
3-5% exceptional8%
- se recomanda in zonele bogate in precipitatii pe soluri cu permeabilitate medi
e.
c) terase cu platforma inclinata in sens invers pantei ternului
-necesita un surplus de terasamente motiv pentru care se folosesc foarte rar.
6. Inclinarea pe ax longitudinal al platformei teraselor.
In functie de metoda de udare panta maxima pe ax longitudinal poate lua urmatoar
ele valori:
0.6-0.8% la udare prin brazde
1-2 % la udare prin aspersiune
1-3 % la udare prin picurare si rampe perforate
Dimensionarea terenurilor
Latimea platformei teraselor si a terasei
L=(nr-1) d+d1=d2 m
L= nr-1) d+d1=d2+mh=L+mh
Nr=nr de randuride vita de vie
d= distanta intre randuri
d1 = distanta de la primul rand la baza amonte a taluzului platformei 1.6 m
d2 =distanta de la ultimul rand la baza aval al taluzului platformei este:
0.8-1 mpt terasele inguste cu pana la 3 randuri de vie
-1.8 mpt terasele cu4 randuri
m taluzului-1.15
h= inaltimea taluzului
2.Inclinarea taluzului teraselor h se calculeaza in functie de tipul terasei:
terase cu platforme orizontala
I-panta versantului
H-h
h =L1+Iv
L1=L+mh
h = (L+mh)Iv=l*Iv+mhIv
hg-mh*Iv=LIV/1-mIv m
Determinarea elementelor constructive:
1) latimea platformei terasei
L=(3-1)2*1.6+1=06.4
2) inaltimea taluzului
h= LIv/1-mIv= 9.4*0.16/1-1.15*0.16=1.75 m
m=1.15
3)latimea terasei L1
L1=L+mh=9.4+1.25*1.17=11.52
4)nr terase
nr ter= 100/L+mh=100/9.4+1.25*1.7=8.68=9
5) volumul de terasamente liniar
Ve=L*h/8=9.4*1.7/8=1.99 m3/l
Vter/ha=Ve*400*nr ter/4 < 2500 m3/ha
=1.99*400*9/4=1791 m3/ha
6) inclinarea taluzului =1/1.25

4.Combaterea eroziunii solului prin lucrari transversale pe firul

ravenei
4.1 Alegerea tipului de lucrare
Creionajele sunt lucrari hidrotehnice transversale cu inaltime de 0.6 -1 m
In cazulravenelor care efectueaza teren ag si transporta numaimat cudimensiuni m
ici (argila, mak, nisip) panta de compensatie Ic poate avea valori;
0.5-1% tex grosiera
0.8-3% text mijlocie
4.2 Stabilirea nr de lucrarii si a distantei dintre lucrari
panta de compensatie 0.8-3%
?hc=L*Ic m
?hrc=L(Ir-Ic)
?H=L*Ir
?hrc=L*Ir-L*Ic
Nr luc= ?hrc/h
-calcule-
h=1m
Ic=1%=0.01
?hc=L*Ic
=80*0.01=0.8 m
L=20*4=80
?hrc=L(Ir-Ic)
Ir=477.5-470.3/80=0.09=9%