NOTIUNI INTRODUCTIVE NOTIUNE Termenul de drept civil provine din latinescul ius civile. Sintagma de drept civil cunoaste mai multe aeceptiuni: © intr-o prima acceptiune. prin drept civil avem in vedere ramura de drept confinand ansamblul normelor juridice care reglementeazi_raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoane fizive gi juridice aflate pe pozitie de egalitate juridic’'; © intr-o a doua acceptiune, dreptul civil reprezinti un element al continutului raportului juridie civil (alituri de obligajia civilé), care const in posibilitatea acordata de legiuitor subiectului activ al raportului juridic civil de a avea o anumita conduit in raport cu ceilalfi $i totodata de a putea cere de la subiectul pasiv 0 anumité conduit, pentru care, dac& acesta nu urma nu o indeplineste, poate face apel Ia forfa de constréingere a statuluis ©. intr-o a treia acceptiune, dreptul civil poate fi definit ca disciplina de stu SISTEME DE DREPT Principalele si yt sunt: ne de ‘© sistemul anglo-saxon (common-law); © sistemul romano-germanic; © sistemul religios. istemul anglo-saxon © aaparut in Anglia; ws in SUA, Canada, Australia ete.; © se caracterizeaza prin aceea cd solufile se pronungi in baza precedentului judiciar. © s-aen Sistemul romano-germanie © are la baz dreptul roman, dublat de cutumele germanice © sedivide in "A se vedea GH. BELEN, Drepy civil roman. Introducere in drepnul civil, Sublectele dreptului civil, ed. a 6-a, revizutai de M, NICOLAE gi P, TRUSCA, Ed. Sansa, Bucuresti, 1999, p. 31© sistemul roman sau latin, ce are la baz’ dreptul roman (Romania, Italia, Franta, Spania ete. © sistemul germanic, ce a luat nastere din imbinarea dreptului roman sia cutumelor germanice (Germania, Elvetia, Austria ete.); ‘© este printre cele mai raspandite sisteme de drept din lume: ‘© presupune o divizare a ramurilor de drept in drept public si drept priv in solujionarea pricinilor, judecatorul nu este legat de precedentul judiciar, jurisprudenta nefiind izvor de dre se caracterizeazi pri se caracterizeaz prin existenta unei instante supreme; hotardrile se motiveaz’. ° ° existenfa mai multor grade de jur 0° Sistemul religios ‘© este inspirat de divinitate; ‘© dreptul musulman intra in aceasta categorie, PRINCIPHLE DREPTULUI CIVIL Definitie Principiile dreptului civil sunt idei directoare, de baz, aplicabile tuturor instituyilor dreptului civil. Enumerare © Principiul proprietigii © Principiul egalitatii in fata legii civile © Principiul bunei-credinje © Principiul aplicarii_prioritare a tratatelor_internationale_in_materia drepturilor omului © Principiul aplicdrii cu priovitate a dreptului Uniunii Europene © dreptul de proprietate este garantat constitugional; Ase vedea OV. UNGUREANU, Drept civil. Introducere, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 20,Principiul egalitagi ° proprietatea privatd este garantatd si ocrotita in mod eval de lege, indiferent de titularul sau; nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauzii de utilitate publica, stabi conditiile legii si in schimbul unei drepte si prealabile despagubiri: sunt interzise nafionalizarea sau orice alte masuri de tecere si proprietate public’ a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alti naturd discriminatorie a titularilor; averea dobandit prezumandu-se*, licit mu poate fi confiscata, caracterul licit al dobandirii in fata legii este garantat constitutional, prin art. 16 din Legea fundamental a tirii; cetitenii sunt egali in fafa legit si a autoritajilor publice, fra privilegii si fara discrimini rnimeni nu este mai presus de lege’ rasa, culoarea, nafionalitatea, originea etnic’, limba, religia, varsta, sexul sau orientarea sexual, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sindicala, la o categorie sociala ori la o categorie defavorizatd, averea, originea social’, gradul de cultura, precum si orice al i influenga asupra capacitay . similard nu au ni Principiul bunei-eredinte ° ° A se vedea art. 44 orice persoand fizicd sau juridicd trebuie si isi exercite drepturile si si-gi execute obligatiile cu bund-credinga, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri fart. 14 alin. (1) C. civ.]; buna-credingi se prezuma pana la proba contrar& [art. 14 alin. (2) C. civ.}, fiind necesar ca cel care invoca reaua-creding’ st o dovedeasc’; cetafenii romani, cetitenii strdini si apatrizii trebuie si-si exercite drepturile si libertijile constitujionale cu bund-credinta, fra si incalee drepturile si libertiile celorlalti (art. 57 din Constituyia Romaniei) in Constitute, © A se vedea art, 16 alin, (1) si (2) din Constitute. * se vedea art. 30 C.© abuzul de drept este sanefionat de legiuitor, care dispune in mod imperativ c’ sniciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatéma sau pagubi pe altul oti intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei credinte” (art. 15 C. civ.). Principiul ocrotirii drepturilor subiective civile © este consacrat deopotriva de Constitutie si de Codul civil; © drepturile si libertatile civile ale persoanelor fizice, precum si drepturile si libertitile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege (art. ° i. apatrizii sunt asimilati, in condifiile legii, cu cetaenii romani, in privinta drepturilor si libertatilor lor civile, asimilare aplicabila si persoanelor juridice straine [art. 27 alin.(1) gi (2) C. civ.]. Prineipiul aplicirii prioritare a tratatelor inte omului nationale in materia drepturilor © in materiile reglementat de Codul civil, dispoziiile privitoare la drepturile si libertijile persoanelor vor fi interpretate si aplicate in concordant cu Constitutia, Declarajia Universal a Drepturilor Omului, pactele gi celelalte tratate Ja care Romania este parte” © dac& existi neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementatile intemafionale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne conjin dispozitii mai favorabile fart. 20 alin, (2) din Constitugia Romaniei]. Principiul aplicirii cu prioritate a dreptului Uniunii Europene © conform Codului civil, in materiile reglementate de acesta, normele dreptului Europene se ap! mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul © se vedea at. dain, (1) C. civ ‘Ase vedes art $C, civCOMPARATIE INTRE DREPTUL CIVIL $I ALTE RAMURI DE DREPT DREPT CIVIL DREPT CONSTITUTIONAL Este ramura a dreptului privat. Este ramuri a dreptul Reglementeaza raporturile juridice patrimoniale si nepatrimoniale care se stabilesc intre persoane fizice si juridice, Obiectul reglementarilor dreptului constitutional il constituie .statul si componentele sale, modul de organizare juncjionare a puterilor in stat, cetajenia, sistemul electoral etc 8 Raporturile care se stabilesc intre subiectii raporturilor de drept civil (persoane fizice si juridice) sunt raporturi de egalitate juridi “Raporturile care se stabilese intre subiectii raporturilor de drept constitutional sunt raporturi de subordonare a cetajenilor fafa de autoritaqi. Subieofii raporturilor juridice civile nu trebuie si aiba o calitate anume Subiectii raporturilor de drept constitutional au o calitate speciala (de exemplu, de cetijean). | Predomina raporturile patrimoniale. | Sunt majoritare normele dispozitive. Predomind raporturile nepatrimoniale. Sunt majoritare normele imperative. DREPT ADMINISTRATIV ramurd a dreptul public Reglementeazi raporturile juridice patrimoniale si nepatrimoniale care se stabilese intre persoane fizice si juridice. Reglementeaza raporturile juridice ,care se nase, se modifica ori se sting in activitatea de organizare, asigurare si executare in coneret a legilor intre autoritai si persoane fizice si/sau * A se vedea T. PRESCURE, R. MATEFI, Drept civil. Partea generald. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucures aijJuridice de drept privat ori numai intre Parjile raporturilor juridice eivile se a pe pozitie de egalitate juris " Raporturile ce se stabilese intre subiectii de drept administrativ sunt de subordonare: Subieo{ii raporturilor juridice civile nu trebuie sf aiba o calitate anume. Subiectii raporturilor de drept administrativ au o calitate special, unul dintre subieoi fiind organ al administratiei publice. Predomina raporturile patrimoniale. Predomina raporturile nepatrimoniale. Sunt majoritare normele dispozitive. Sunt majoritare normele imperative. CAPITOLUL IL. NORMA JURIDICA Definitie Norma juridicd constituie o regula de conduita poate fi impusa, in caz de nevo' stituita de autoritatea competenta si care , prin forja de coercitie a statului Structurd in structura normei juridice identificim trei elemente, respect © ipotez’: © dispo: © saneyiune. Ipoteza normei juridice este elementul care identifica subiectii de drept ~ destinatari ai respectivei norme—, precum si condifiile in care aceasta (norma) se aplica. Exemplu: articolul 105 C. civ. prevede cd sunt supusi unor masuri speciale de ocrotire minorii si cei care, desi capabili, din cauza batranefii, a bolii sau a altor motive prevazute de lege nu pot si isi administreze bunurile si nici s@ isi apere interesele in condi corespunziitoare”, A se vedea T. PRESCURE, R. MATEFL, op. cit, p. 21Ipoteza acestui text de lege ii vizeaz pe minori, precum si pe cei care nu isi pot administra bunurile si apara interesele, ca urmare a cauzelor enunfate anterior (batrinefe, boaldi etc.) Dispozitia contine actiunile sau inacfiunile la care destinatarii lor trebuie sa se conformeze. Exempla: conform art. 1270 alin. (2) C. civ., .contractul se modified sau inceteaz% numai prin acordul parfilor ori din cauze autorizate de lege”. Dispozitia acestei norme juridice vizeaza faptul cA modificarea ori incetarea contractului se poate realiza fie pe cale acordului partilor, fie ca urmare a unor cauze prevazute de lege. Sanctiunea indic& urmatile pe care le atrag nerespectarea dispozitiei normei juridice. De exemplu, potivit art. 295 alin, (1), sancfiunea incheierii unei cdsdtorii in alte scopuri decat avela de a intemeia o familie este mulizatea absolut Clasificarea normelor juridice 1. Norme juridice imperative si norme juridice dispozitive Normele imperative sunt acele norme juridic obligatorii pentru parti, care impun, respectiv interzic, o anumita conduita determinata. Acestea se clasifiea in: Norme juridice onerative ~ sunt acele norme care oblig& subiectii de drept la 0 anume conduita, asadar impun. Exemplu: viitorii soi sunt obligati si se prezinte impreund la sediul primariei, pentru a-si da consimfamantul Ia cAsatorie in mod public, in prezenja a 2 martori, in faa ofiterului de stare civila fart. 287 alin, (1) C. civ.]. Norme juridice probi conduitd determinata, o actiune. itive ~ sunt acele norme care interzic in mod expres o Exemplu: ,nimeni nu poate renunja, in tot sau in parte, la capacitatea de folosint’ sau la capacitatea de exercitiu” [art. 29 alin, (2) C. civ.] sau ,este interzisé orice practicd eugeniea prin care se tinde la organizarea selectiei persoanelor” fart. 62 alin. (2) C. civ.] . Norme dispozitive (se mai numese si norme declarative sau interpretative) — sunt acele norme care lasi subieofilor de drept libertatea de a-si alege conduita pe care so urmeze in cadrul unui raport juridic determinat, intervenind doar atunci end partile nu opteaz’ pentru 0 anume conduitd. Acestea se clasifica astfel: Norme permisive ~ sunt cele care permit partilor sé- doar la a le indica mai multe variante posibil de urmat, i aleag’t conduita, limitindu-seia numele Exemplu: viitorii soti pot conveni s4 isi pastreze numele dinaintea casatoriei, oricdiruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sof poate s@ isi pastreze numele de dinaintea casitoriei, iar celdlalt s8 poarte numele lor reunite (art. 282 C. civ.) Norme supletive ~ sunt acele norme care oferd partilor libertatea de a-si alege singure conduita, prevederile lor urmand a se aplica doar in masura in care acestea nu au facut respectiv nu si-au ales o conduita. Exemplu: in lipsa unei stipulajii contrare, cumpardtorul trebuie s& plateasca prejul Ia locul in care bunul se afla in momentul incheierii contractului si de indati ce proprietatea este transmis, Daca la data incheierii contractului bunurile se afld in tranzit, in lipsa unei stipulagii contrare, plata pretului se face la locul care rezult& din uzanfe sau, in lipsa acestora, la locul destinatiei [art. 1720 alin. (1) si (2) C. eiv.}. _ Norme juridice de ordine publicd si norme juridice de ordine privat A. Normele juridice de ordine publicd sunt, dupa cum le spune si denumirea, tarea clirora se urmareste proteguirea unui interes general, public. norme prin e Exemplu: nimeni nu poate aduce atingere speciei umane. Este interzis’ orice practic eugenicd prin care se tinde Ia organizarea selecfiei persoanelor (art. 62 alin. (1) si (2) C. civ.) B, Normele juris unor interese particulare. 1¢ de ordine privat sunt acelea al caror scop vizeazA protejarea Exemplu: tutorele are indatorirea de a ingriji de minor. El este obligat sd asigure ingrijirea minorului, sanatatea si dezvoltarea lui fizicd si mental, educarea, invatatura si pregétirea profesional a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui [art. 134 alin. (I) si (2)C. civ.]. Importanta elasificarii rezida in aceea cA, in timp ce incdlearea unei norme juridice de ordine publicd poate fi invocata de orice persoana interesata, invocarea incalcarii unei norme juridice de ordine privata poate fi Ricuti doar de catre persoana ale cei interese au fost incalcate. Norme generale si norme speciale Distinctia ine cele doud categorii de norme se face in functie de obiectul de reglementare si se poate face exclusiv intre normele apartinand aceluiasi domeniu. ‘A. Normele generale sunt acelea care reglementeaza un domeniu determi xemplu; contractul de locafiune este reglementat cu caracter general in cuprinsul art. 1777-1850 C. civ. Asadar, aceste dispozitiile legale constituie normele generale in materie.B. Normele speciale sunt norme juridice care reglementeaza o parte, o sectiune din ansamblul domeniului reglementat de normele generale, Exempluz locatiunea bunurilor agricole este reglementaté de art. 1836-1830 C. civ. (Reguli particulare in materia arendérii), acestea fiind normele speciale in materi dit Importanta clasi Normele speciale se aplicd cu prioritate in raport cu normele generale (specialia -generalibus derogant) 18 Abrogarea normelor speciale se va face tot printr-o norma speci Normele speciale se vor completa cu normele generale, in caz de lacuna, nu cu cele speciale CAPITOLUL IL IZVOARELE DREPTULUI CIVIL Definitie Lzvorul de drept civil reprezinta forma specified de exprimare a normelor de drept civ Clasificare I. ACTE NORMATIVE ‘© Legile (acte normative adoptate de Parlament) © Constitutionate (Constitutia si legile de revizuire a acesteia): © Organice (conjin reglementiri ale unor aspecte de importangi deosebita, precum organizarea Guvernului, organizarea si desfisurarea referendumului, sistemul electoral etc.): © Ordinare (celelalte legi adoptate de Parlament); ‘©. Hotirari si ordonante (acte normative pe care le adopta Guvernul): "© A se vedea OV. UNGUREANU, op. cit, p.35.© Acte ce emana de Ia autoritatile administratiei publice centrale (de exemplu, ordine, regulamente etc.) si locale (de exemplu, ordine de prefect, hotarari de consiliu loc ete.) LU ZANTE, care includ obiceiul (cutuma) si uzurile profesionale' © Obieeiul sau cutuma reprezint’ ..o reguld de conduit statornicita de-a lungul vremii in practica vietii sociale””*, in structura sa identified doua elemente: © un_clement material (obiectiv), ce consta intr-o practic’ constant’, uniforma; ‘+ un_element subiectiv (psihologic), care consta in acceptarea acestei practici ca fiind obligatorie, ca valorand drept. ° U: rile profesionale constituie .reguli de conduita stabilite ca atare in practica raporturilor sociale corespunztoare unui domeniu de activitate. Ele contin doar elementul obiectiv de repetabilitate a conduitei si sunt specifice unui anumit domeniu Doctrina aminteste gi de aga-numitele izvoare incerte de drepr civil, respectiv: o morala; © doctrina: ©. jurisprudenta. LMORALA desemneaza ,.ansamblul de reguli de conviejuire social impuse si respectate, in afara autoritatii statelor, de catre colectivitaqile umane”"* Desi nu este calificat ca izvor de drept de sine statator, sunt cazuri in care in actele normative regasim trimiteri la morala (de exemplu, referirile la bunele moravuri). Il, DOCTRINA cuprinde in continutul stu .,lucrarile autorilor care explica si comentea: regulile juridice, expun teoriile de drept, precum si aplicarea practici a principiilor, si arat& pirerile lor asupra problemelor juridice’ "A se vedea art. | alin. (6) C. civ A se vedea OV. UNGUREANU, op. cit, p. 40. A se vedea B.M.C, PREDESCU, Drept international privat. Partea generald, Ed, Wolters Kluwer, Bucuresti, 2010, p. 149. 'S A se vedea T. PRESCURE, R. MATEFI, op. cit. p. 43. 'S/a se vedea C. HAMANGIU, I. ROSETTI-BALANESCU, AL. BAI Bucuresti, 2002, p. 13. ‘OIANU, Tratat de drept civil romdn, Ed. All Beck,Ul. JURISPRUDI pronunjate de instante NTA (PRACTICA JUDICIARA) contine totalitatea hotararilor cauzele deduse judecifii. Hotararile sunt obligatorii doar in cea ce priveste partie intre care s-a purtat judecata si succesorii in drepturi ai acestora, Judecatorii nu sunt obligati ca in solufionarea unei spefe sa yind cont de solutiile din practica judicia CAPITOLUL IV APLICAREA LEGHI CIVILE, Aplicarea legii civile comportd trei aspecte: civile in spatiu: © aplicarea legii civile asupra persoanelor. APLICAREA LEGII CIVILE iN TIMP Potrivit art. 6 alin. (1) C. civ. ,legea civila este aplicabild cat timp este in vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva” Rezulta, asadar, c& cele dou’ momente esenfiale la care ne raportim pentru a fixa existenta unei legi sunt intrarea in vigoare a acesteia si iegirea din vigoare. Intrarea in vigoare a Jegii are loc la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial sau la © data ulterioara prevazuta in textul siu'®. lesirea din vigoare a legii are loc prin abrogare, care la randul ei poate fi expresi sau tacit. PRINCIPH CARE GUVERNEAZA APLICAREA LEGII CIVILE iN TIMP Principiul neretroactivitatii legii civile, conform caruia legea noua se va aplica exclusiv acelor situatii care se nase dupa intrarea in vigoare a acesteia, Acest principiu igi giseste reglementarea in chiar Constitutia Romaniei, care la art. 15 alin, (2) prevede ca .legea dispune numai pentru vitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”. in acelasi sens sunt si dispozitile art. 6 alin. (1) C. eiv., pe care le-am enunfat la inceputul analizei noastre, conform carora legea nu are putere retroactiva, precum si acelea ale alin. (2) ale © Art, 78 din Constitutia Roménieiaceluiasi text de lege, conform caruia ,actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a sivarsirit ori produceri lor”. De aici rezulta © faptelor care matoarele consecinte: au. produs totalitatea efectelor cat timp era in vigoare vechea lege (facta praeterita) li se va aplica legea veche; ‘© in cazul faptelor care nu si-au produs toate efectele sub imperiul vechii legi (facta pendentia), legiuitorul are la dispozitie urmatoarele soluti ¢ ultraactivitatea, adicd aplicarea vechii I + aplicarea legii noi: + aplicarea legii vechi pentru unele efecte si a legii noi, pentru altele. © in situagia faptelor care nu siau produs niciun efect sub imperiul vechii legi (facta fiutura), ueménd ca acestea s& se produc’ ulterior intratii in vigoare a noi legi, legiuitorul poate de asemenea si opteze int * ultraactivitatea vechii legi © aplicarea noii le Prin excepfie de la cele aratate mai sus, .ispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situafiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatori . filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de dice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi” vecinitate, dacd aceste situatii j Principiul aplicdrii imediate a legii not isi giseste consacrarea in confinutul art. 6 alin. (5) C. civ. conform edruia .dispozitiile legit noi se aplicd tuturor actelor si faptelor incheiate sau, dupa caz, produse ori sAvarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare”. Rezulta asadar ca, dupa intrarea in vigoare a unei legi noi, aceasta va inlatura aplicarea legii vechi, urmand a reglementa toate actele, faptele si situatiile juridice nascute ulterior. Acest principiu se aflé in strdnsé legdturd cu principiul enuntat anterior, acela al neretroactivitatii legii civile. "Aart 6 alin. (6) C. civExcepfia de la acest principiu este ultraactivitatea legii vec! altfel spus acele ipoteze in care anumite situafii determinate vor cddea sub incidenta vechii legi, in ciuda faptului c& a intrat in vigoare o lege noud. situajie de ultraactivitate este aceea reglementatd de legiuitor in cuprinsul alin. (4) al art 6 C. civ. conform ciruia ,,prescriptiile, decdderile si uzucapiunile incepute si neimplinite la data intrdrii in vigoare a legii noi sunt in intregime supuse dispozitiilor legale care le-au institu 0 alta regula importanta ~ tempus regit actum ~, pottivit careia actele/faptele intra sub imperiul legii in vigoare la momentul la care au fost incheiate, o regdsim exprimaté in art. 6 alin. (3) C. civ., astfel ca actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrarii in vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi. neputind fi considerate valabile ori, dupa caz, eficace potrivit dispozitiilor legii noi. APLICAREA LEGH CIVILE iN SPATIU PRINCIPHLE APLICARII LEGH CIVILE IN SPATIU ‘itorialitatii legii civile cunoaste doua aspecte, respectiv: © actele normative adoptate de autor ice centrale urmeazii a se cu exceptia cazului in care se prevede altfel [art. 7 alin, pe intreg teritoriul (a (1) Cciv.]. © actele normative adoptate, in condi de autoritajile si institugiile administratiei publice locale se aplica numai in raza lor de competenta teritoriald [art Talin, (2) C. civ} © problema care poate apirea in practica aplicarii legilor in spatiu este aceea a conflictului de legi in cazul existenjei unor elemente de extraneitate a raportului juridie incheiat (de exemplu, incheierea pe teritoriul {arii noastre a unui contract intre doi sau mai mul profesionisti provenind din alte state). Intr-o astfel de situaie se vor aplica normele de drept international privat. Potrivit lex voluntatis, partile sunt libere si determine legea care se aplicd respectivului raport juridic incheiat intre ele.Daca pirjile refiuzi sau nu pot stabili legea aplicabila, conform lex fori, se vor aplica normele de drept internafional privat specitice statului in cauzi. Principiul extrateritorialitatii legii romane Potrivit acestui principiu, legea roman se aplicd acelor raporturi cu. elemente de extraneitate in care parfile au convenit astfel, conform mai sus enunfatei /ex voluntatis, ori pentru cd s-a stabilit astfel in baza lex fori APLICAREA LEGH CIVILE CU PRIVIRE LA PERSOANE Legea civilé romana se aplicd persoanelor fizice si juridice — subiecte ale raporturilor juridice civile -, caracterizate prin pozitia lor de egalitate juridic& in cadrul acestor raporturi la care iau parte. Codul civil prevede in alin. (1) al art. 3 faptul c& dispozitiile sale se aplica si raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept Notiunea de profesionist desemneaza persoana care exploateaza o intreprindere. Exploatarea unei intreprinderi consta in exereitarea sistematicd, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitai organizate ce consti in producerea, administrarea sau instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent dacd are sau nu un scop lucrativ'®. Din punctul de vedere al destinatarilor lor, normele juridice pot avea o aplicabilitate generalii (atat in cazul persoanelor fizice, cat si al celor juridice) sau o aplicabilitate particular’ (doar tn cazul persoanelor fizice/al unei anume categori pet de persoane fizice sau doar in cazul anelor juridice/unor eategorii de persoane juridice). 'S Art. 3 alin. (3) C. civCAPITOLUL V RAPORTUL JURIDIC CIVIL Definitie Raportul juridic civil este o relatie sociald, patrimonialé sau nepatrimonials, reglementata de norma de drept civil” Caractere juridice 1. Caracterul social rezulté din aceea cA raportul juridic civil se naste in cadrul societatii, intre persoane. Caracterul dublu volitional ~ in conyinutul raportului juridic civil regasim exprimati vointa legiuitorului, pe de o parte, si pe aceea a subiectilor de drept intre care se leaga raportul juridic, pe de alta parte, 3. Caracterul de egalitate juridicdi a partilor intre care se naste raportul juridic. Structura 1. Parfile (subiecfii) sunt persoanele fizice sau juridice care incheie un raport juridis Conginutul este compus din totalitatea drepturilor subiective civile care le revin parjilor si a obligafiilor pe care si le asuma in cadrul raportului juridie civil. Objectul are in vedere actiunea sau inactiunea pe care 0 parte o poate pretinde de la celtlalt subiect de drept cu care se leagd in cadrul unui raport juridic obligational si cAreia aceasta din urma este datoare a i se conforma. 1. PARTILE RAPORTULUI JURIDIC Sunt persoanele fizice sau juridice, denumite creditor (subiect activ) sau debitor (subiect pasiv), dupa cum isi exerciti drepturi sau le incumba obligafii in cadrul raportului juridic civil A se vedea GH. BELEIU, Drepe civil romdn. Introducere in dreptul civil. Subjectele dreptului civil, ed. a 10-2, revaautd gi adaugita de M, NICOLAE si P. TRUSCA. Ed. Universul Jutidie, Bucuresti, 2005. p. 63.Atunei céind raportul juridic se naste intre mai mulfi creditori si/sau mai multi debitori, avem de a face cu o pluralitate de subiecte, care poate fi © activa (mai multi creditori si un singur debitor) ‘© pasivé (mai muti debitori gi un singur creditor) ‘mixta (mai multi creditori si mai multi debitori). ° Capacitatea civilé de folosinga Definitie Reprezinta aptitudinea generala si abstract a persoanelor fizice sau juridice de a avea drepturi subiective civile side a-si asuma obligatii in cadrul raporturilor juridice civile. Dobiindire in_cazul_persoanelor_fizice, capacitatea de folosinti se dobdndeste de la momentul nasterii persoanei Prin exceptie de la aceasta regula generala, persoana fizic8 dobndeste o capacitate anticipara de folosinta daca se naste vie si daca se au in vedere drepturile sale, potrivit adagiului infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur. Cat priveste timpul legal al conceptici, limitele acestuia sunt fixate de legiuitor in cuprinsul art. 412 alin. (1) C. care stabileste c& ,,intervalul de timp cuprins intre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiei. El se calculeaza zi cu zi se face Cat priveste natura prezumfiei stabilite de legiuitor, aceasta este una relativa, putindu-s dovada, prin mijloace stiintifice de proba, a concepfiunii copilului intr-o anumita perioada din acest interval ori chiar in afara acestui interval”, Exemplu: in temeiul capaci icipate de folosinga, copilul conceput al c&rui parinte decedeazi inainte de nasterea acestuia va veni la mostenirea sa, daca se naste viu. in_privinta_persoanelor_juridice, in funejie de natura acestora, capaci dobandeste de la: atea de folosinga de © data inregistrarii, in cazul persoanelor juridice supuse inregistrar © data actului de infiintare: © autorizarea constituirii acestora; © data indeplinirii altor cerinje impuse de lege. * 4 sevedea art. 412 alin, (2) C. civUhimele trei ipoteze vizeazd persoanele juridice carora nu le incumba obligatia inregistraii in registrele publice. Persoanele juridice care sunt supuse inregistririi beneficiazd si de 0 capacitate anticipatd de Jolosinja, acestea putand, chiar de la data actului de infiintare, si dobandeascd drepturi gi si insi numai asume obligati in masura necesari pentru ca persoana juridic’ s& ia fiinga in mod yalabil Incetare Je fizice, capacitatea de folosinta inceteaza la moartea acestora. in ceea ce priveste perso inate. Nu se poate pierde in timpul viefi, ci poate fi doar restrdnsa in cazuri anume detern in cazul persoanelor juridice. capacitatea de folosinta inceteaza, dupa caz: © in cazul persoanelor juridice supuse inregistrari © de la data radierii din registrele in care au fost inscrise; ‘© incazul celorlalte persoane juridice: © de la data actului prin care s-a dispus incetarea; © de la data indeplinirii altei ceringe impuse de legiuitor. Capacitatea civild de exercitin Definitie asuma drepturi si a-si exercita Reprezinti aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a-gi obligatiile in cadrul raportului juridic civil, prin incheierea de acte juridice. in cazul persoanei juridice, drepturile si obligatiile sunt exercitate prin organele de administrare ale acesteia, de la momentul constituirii acestora, in functie de varsta individului si discernamantul acestuia, in cazul persoanei fizice identificim urmatoarele etape principale in evolutia acestui A se vedea art 205 alin. (3) C. civI. Lipsa eapacitatii de exere © este caracteristic’ minorilor cu varsta de pind la 14 ani si interzisilor serndmantul necesar pentru a se ingrij judecdtoresti (persoane care nu au de interesele lor din cauza alienafiei sau debilitafii mintale, fiind astfel puse sub interdictie judecitorease: © actele juridice ce pot fi incheiate de catre persoanele lipsite de capacitate de exercitiu: * actele de conservare; * actele de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se execut la momentul incheierii lor; © in cazul celorlalte acte juridice, acestea se vor incheia de reprezentantii legali, in numele celor lipsiti de capacitate de exercitiu. © poate inceta prin: ‘© implinirea varstei de 14 ani; © moarte. Il. Capacitatea restrénsi de exereitiu © oegdsim in cazul minorilor care au implinit varsta de 14 anis © actele juridice ce pot fi incheiate de catre persoanele lipsite de capacitate de exercitiu: * actele de conservare; * actele de dispozitie de micd valoare, cu cara ter curent si care se executd fa momentul incheierii lor; # actele de administrare ce nu il prejudiciazé pe minor; ‘¢ restul actelor se incheie de edtre minor personal, ins cu incuviinfarea ocrotitorului legal si, in cazuri determinate, cu autorizarea instanjei de tuteld; ‘© minorului ii este permis s& incheie si acte juridice privind munca, indeletnicirile artistice sau sportive sau referitoare la profesia sa, cu 7 § se vedea art. 164 alin. (1) C. ci ‘Ase vedea art, 43 alin. (3) C. civincuviinfarea pirinjilor sau a tutorelui si cu respectarea dispozitiilor legii speciale, dact este cazul™, © se poate pierde prin: © ajungerea la varsta majoratului (18 ani): © cdsitorie, inainte de implinirea varstei de 18 ani, respectiv la 16 ani, cu indeplinirea conditiilor legale: © punerea sub interdiotie judecatoreascii; © moarte. IIL. Capacitatea depling de exercitiu © 0 intilnim in cazul persoanelor care au implinit yarsta de 18 ani si a celor care au incheiat o cAsatorie valabita anterior implinivii varstei majoratului: © persoanele majore au deplina libertate in privinta incheierii actelor juridice civile; ©. se poate de pris « punerea sub interdictie judecttoreasca: * deces; © anularea, inainte de implinirea varstei de 18 ani, a casitoriei incheiate de minorul de rea-credinga. in cazul persoanelor juridice identificam 1, Capacitatea anticipati de exercitiu © oregasim in cazul persoanelor juridice in curs de infiintare; © se exerciti de fondatori si alte persoane desemnate in acest scop™. Il. Capacitate de exercitiu deplina © se dobindeste de la infiingare; ‘© se exercita prin organele de administrare; ‘© anterior constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor si \deplinirea obligatiilor care privese persoana juridica se fac de catre fondatori si persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate in acest scop’ % A se vedea art 42 alin. (1) C. civ % Pentru mai multe detalii a se vedea E, CHELARU, Drept civil, Persoanele in reglementarea NCC, Ed. CH, Beck, resti, 2012, p. 208. vedea art. 210 (DC. civ.© inceteazé odatd cu capacitatea de folosinga a persoanei jurid I, CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL I. Dreptul subiectiv civil desemneaza aptitudinea subiectului activ al unui raport juridie de a avea 0 anume conduiti si de a putea pretinde totodata 0 conduit determinata din partea subjectului pasiv, care poate fi impusi prin forja de constrangere a statului. Clasificare 1, Dupa criteriul obligatiilor corelative: A. Drepturile absolute sunt acele drepturi carora le corespunde obligayia de @ mu face (de anu le aduce atingere) a subiectului pasiv. © nu se cunoaste decdt subiectul activ. in timp ce subiectul pasiv este nedeterminat: ‘© sunt drepturi opozabile tuturor (erga omnes). Sunt drepturi absolute: ‘© drepturile personale nepatrimoniale (de exemplu, dreptul la viata): © drepturile reale (de exemplu, dreptul de proprietate). B, Dreprurile relative sunt drepturile cdrora le corespunde obligatia de a da, a face sau anu face © se cunoaste atat subiectul activ, cat si cel pasiv: © sunt opozabile unor subiecti determinati (erga certam personam) Sunt drepturi relative drepturile de creanga. A. Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care pot fi evaluate in bani. Pot fi absolute sau relative Drepturile patrimoniale se impart in: © drepturi reale (ius in re) ~ sunt acelea in temeiul edrora titularul igi poate exercita drepturile fara ca interventia unei alte persoane s& fie necesara. Sunt drepturi reale: ‘¢ dreptul de proprietate; ‘© dreptul de superficie;© dreptul de uzuftuct; © dreptul de uz; © dreptul de abitatie; © dreptul de servitute; ‘* dreptul de administrare; © dreptul de concesiune; © dreptul de folosinta; © drepturile reale de garantie. ‘© drepturi de crean{i — sunt acelea pentru realizarea carora subiectul activ poate pretinde subiectului pasiv si dea, s& facd sau sa nu facd ceva. B. Drepturile personale nepatrimoniale sunt acelea care nu pot fi evaluate sub aspect pecuniar. Sunt exclusiv drepturi absolure 3, Dupa criteriul legaturii dintre ete: A. Drepturile principale sunt acele drepturi a cAror existengi nu depinde de aceea a unui alt drept. B. Drepturile accesorii sunt acelea care se nase in relatie de dependenta cu un alt drept. 4, Dupi criteriul afectarii sau nu de modalitat 4. Drepturile pure si simple sunt drepturile care de nase independent de modalitii (termen, sarcina, conditie); B. Drepturile conditionale sunt drepturi afectate de modalitafi, nasterea sau exercitarea lor fiind determinata de termen, conditie ori sare a. Il. Obligatia civili corelativa constituie indatorirea ce fi incumba subiectului pasiv al unui raport juridie civil de a da, a face sau a nu face ceva in raport cu subiectul pasiv, in caz de nevoie putind fi silit prin forta de constrangere a statului. Clasificare 1. Dupa criteriul obiectuhA. Obligatiile de a da sunt acelea in temeiul carora subiectul pasiv trebuie si constituie sau s& transmita un drept real’ (de exemplu, obligatia vanzatorului de a transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vandut). B, Obligatiile de a face sunt obligatiile subiectului pasiv de a executa o lucrare, a presta un serviciu ori de a preda un bun (de exemplu, obligafia vanzatorului de a preda bunul vandut eumparatorului). C. Obligayiile de am face desemneaz’ indatorirea subiectului pasiv de a nu face ceva ce ar fi putut face daca nu intra in raportul juridic in cauza (de exemplu, obligatia autorului unui curs universitar care a incheiat un contract cu 0 anumita editura in vederea publicdrii respectivului material, de a nu-I da spre publicare si unei alte edituri). Obligatii de a da sia face sunt obligarit pozitive, in timp ce obligatia de a nu face este 0 obligatie negativ. D. Obligariile de rezultat sau determinate sunt acele obligatii in temeiul cdrora debitorul igi asum’ objinerea unui anumit rezultat determinat (de exemplu, obligatia pictorului de a realiza o anumita lucrare pentru clientul sau), E. Obligatiile de mijloace (de prulenya sau diligenya) sunt obligatiile in baza cdrora subiectul pasiv (debitorul) nu igi asuma un rezultat deterr at, ci se obliga sii depund toate eforturile, diligenfele, cunostinjele sale in vederea realizirii indatoririi asumate (de exemplu, obligatia avocatului de a uza de toate diligentele in vederea castigarii procesului) Importanta clasificdrii se evidensiaz’ in special in planul rispunderii pentru neindeplinirea obligajiilor asumate, aceasta d apreciata cu mult mai mult& severitate in cazul obligatiilor de rezultat decat al celor de mijloace, Dupa criteriul sane A. Obligatiile perfecte sunt acelea care, caz de neexecutare, pot fi aduse la indeplinire prin intermediul fortei de coercitie a statului. Cele mai multe dintre obligayii se bucura de aceasta protectie legala. B. Obligatiile imperfecte (naturale) sunt obligatiile care, spre deosebire de cele ita. Cu toate acestea, daca debitorul anterioare, nu pot fi indeplinite pe cale de executare s le executi de bunavoie si ulterior cere restituirea prestajiei efectuate, o astfel de restituirenu este admisibila. Exemplu: in cazul unui contract de imprumut, daca subjectul activ (imprumutatorul) las 5 se scurga termenul de prescriptie adresa instanjei pentru a solicita obligarea subiectului pasiv (a imprumutatului) la interiorul caruia se putea restituirea imprumutului, acesta pierde instrumentele juridice la care ar fi putut apela pentru realizarea dreptului su, in acest caz. legiuitorul sancfioneaza pasivitatea creditorului, Daca insi debitorul pliteste de bundvoie, chiar dupa expirarea termenului de preseriptie, el nu se |, cerand restit mai poate intoarce cu o actiune impotriva ereditorul rea sume. 3. Dup’ criteriul opo A. Obligasiile obisnuite sunt acele obligayii opozabile doar debit orului, Cele mai multe dintre obligatii au aceasta natura. B. Obliga anumit bun, creditorul puténdu-si realiza dreptul doar daca are ,,concursul titularului actual ile opozabile si tertilor (scriptae in rem) sunt acele obligatii legate de un al dreptului real asupra acelui bun, care este i el finut de indeplinirea unei obligatii ndscute anterior”®, De exemplu, art. 1811 C. civ. privind opozabilitatea contractului de locatiune fata de dobanditor”’. C. Obligariile reale (propter rem) sunt obligatiile rezultate din stipanirea unui fe la care s-au nascut niste sarcini ce se cer a fi indeplinite. intr-o alti anumit bun eu p definite, sunt indatorirea ce incumba, in temeiul legii sau chiar al conventiei partilor, defindtorului unui Tucru, pentru ratiuni precum: protecfia unor lucruri de important nafionald, exploatarea judicioas& ori conservarea unor ealitati ale unor lucruri importante, existenfa unor raporturi de bund vecinatate etc.” De exemplu, art, 663 C. civ. privind cheltuielile de intretinere si reparare a desparjiturilor comune”. > § se vedea OV. UNGUREANL, op. cit, p. 103. © Conform art. 1811 C. civ. Dact bunul dat in locatiune este instrainat, dreptul locatarului este opozabil dobanditorului, dupa cum urmeaza; a) in cazul imobilelor inscrise in cartea funciard, daci locafiunea a fost notatd in cartea funciard; b) in cazul imobilelor neinscrise in cartea funciard, dact data certa a locatiunii este anterioara datei ccerte a instrdinarii: c) in cazul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate. daca locatarul a indeplinit aceste formalitai; d) in cazul celorlalte bunuri mobile, dacd la data Instraindrii bunul se afla in folosinta locatarulu © 4 se vedea G. BOROI, Drept civil. Partea generala, Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, p. 70. © Conform art, 663 alin, (1) C. civ., ,coproprietarii sunt tinuti sd respecte cheltuielile ocazionate de intretinerca $i repararea despartiturii comune, proporjional cu dreptul fieeinII. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC Definitie Obiectul_juridic al raportului juridic vizeazA actiunile sau inactiunile la care este indreptatit creditorul, respectiv la care se obliga debitorul. unt bunurile sau lucrurile. Obiectul material (derivat) al raportului juridie Potrivit definitiei legate, sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial”™® Clasificare L.Bunuri mobile A. Bunurile mobile sunt acele bunuri susceptibile de a se deplasa prin forta proprie sau prin coneursul unei ale forte. Conform art. 539 alin, (1) C. civ., bunurile mobile sunt acelea .pe care Jegea nu le consider’ imobile”. Bunurile mobile se clasificd astfel: © mobile prin natura or ~ sunt bunurile a céror deplasare se poate realiza fie prin forta lor, fie prin intermediul unei forfe straine. Exemple: un animal viu este un bun mobil deplasabil prin forja proprie, in timp ce un animal mort/sacrificat este un bun mobil deplasabil prin intermediul unei forte straine (de exemplu, omul). Tot in categoria bunurilor mobile ce pot fi deplasate prin concursul unei alte forte, putem include autoturismele, utilajele, uneltele etc. ‘© mobile prin anticipatie ~ sunt acele bunuri care, desi potrivit naturii lor sunt bunuri imobile, prin voinfa partilor sunt privite in natura lor individual. in vederea detasirii lor”, Exemplu: bogatiile de orice natura ale solului si subsolului, fructele neculese inca, plantatiile si constructiile incorporate in sol”, atunei cdnd indeplinese condigia enunfata mai sus. © mobile prin efectul legii — sunt acele bunuri pe care legea le calificd ca fiind mobile, respectiv: A se vedea art. 535 C. civ. ® Ant, $40 afin. (1) C. civ. * nt $40 alin. (1) C. civ* undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum si energia de orice fel produse, captate si transmise, in condigiile legii, de orice persoana si puse in serviciul sau, indiferent de natura mobiliara sau imobiliard a sursei acestora; © drepturile patrimoniale*’. Nu vom include in aceasti categorie drepturile reale asupra bunurilor imobile, care sunt supuse regulilor privind a te bunuri (imobile), in lipsa unor stipulatii contrare™’; * titlurile de valoare incorporand drepturi de creanya. Potrivit doctrinei, qaceste bunuri nu sunt mobile prin natura lor, intrucét din acest punct de vedere ele sunt simple bucati de hartie, Prd valoare intrinsecd. Valoarea lor patrimoniali nu st& in natura lor, ci in creanta pe care o incorporeazi™™. B. _ Bunurile imobile sunt acele bunuri ce nu pot fi deplasate nici singure, nici prin concursul unei alte forte, fiind incorporate cu caracter permanent. Acestea se clasifica astfel: © imobile prin natura lor ~ sunt bunurile care nu pot fi deplasate. Exemplu: aterenurile, izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse in ridacini, constructiile si orice alte lucrari fixate in paimant cu caracter permanent, platformele si alte instalajii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum gi tot ceea ce, in mod natural sau artificial. este incorporat in acestea cu caracter permanent”. © imobile prin destinatie — sunt bunuri mobile prin natura lor, considerate insi imobile in virtutea destinatiei lor. Intra in aceasta categorie: ‘© materialele separate in mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou intrebuinfate, atat timp cat sunt paistrate in aceeasi form: % A se vedea art. 539 alin. (2) C. civ % A se vedea art. $42 alin. (2) C. civ A se vedea art. $42 alin. (1) C. civ. ° A se vedea E.J, PREDIGER, Introducere in studiul dreptului civil, Raportul juridic civil, actul juriic civil gi prescriptia extinerivd, Ed, Hamangiu, Bucuresti. 2011, p. 77. A se vedea art. $37 C. civ.© plrtile integrante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destinate pentru a fi reintegrate"; © materialele aduse pentru a fi intrebuinjate in locul celor vechi din momentul dobéindirii acestei destinagii** © imobile prin obiectul la care se aplied — sunt acele bunuri care dobindese caracterul de bun imobil prin raportare la obiectul la care se aplicd. Exemplu: drepturile reale asupra bunutilor imobile, daca prin lege nu se prevede altfel TI. Bunuri individual determinate si bunuri generic determinate A. Bumurile individual determinate (res certa) sunt bunuri ale c&ror particularitayi le individualizeaza in raport cu alte bunuri (de exemplu, un tablou). B. Bumurile generic determinate (res genera) sunt acele bunuri ale caror caracteristici sunt comune speciei, categoris are sunt supuse cantacirii, careia ii apartin si nhumdrarii sau masuraii pentru a putea fi individualizate (de exemplu, alimentele). II. Bunuri fungibile si bunuri nefungibile Bunurile fungibile sunt .bunucile determinabile dupa numar, masura sau greutate, astfel incat pot fi inlocuite unele prin altele in executarea unei obligatii? (de exemplu, fructe, legume, bani etc). Bunurile nefungibile sunt bunuti ce nu pot fi inlocuite in executarea obligatiei (de exemplu, 0 lucrarea de arta). TV. Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile Bunurile conswmptibile sunt cele a cdror substangi se consuma prin folosirea lor. Exemplu: combustibilii. Bunurile neconsumpuibile sunt bunurile care nu se consumd prin intrebuinyarea acestora, Exemplu: clidirile, autoturismele, terenurile ete. ile si bunuri indivizibile Bumurile divizibile sunt cele care se pot impartifdiviza fara ca astfel sa-si inigiala, Exemplu: un material text. V. Bunuri schimbe destinatia mba. Bumurile indivizibile sunt bunurile ce nu pot fi impargite in naturd fara a li se destinayia'’, Exemplu: un tablou. * 4 se vedea art. $38 alin. (1) C. 4s se vedea art. 538 alin. (2). * & se vedea art. 543 alin. (2)C. * A se vedea art, $45 alin, 2) C.VI. Bunuri corporale si bunuri necorporale Bunurile corporate sunt bunurile care pot fi percepute cu ajutorul simturilor propr bunurilor au aceasta natura. Majoritatea Bunurile necorporale sunt cele pe care simfurile nu le pot percepe, existenta lor nefiind una material, Exemplu: drepturile, VI. Bunuri principale si bunuri accesorii Bunurile principale sunt acelea, a ciror intrebuingare nui este condigionata de folosirea unui alt bun. Majoritatea bunurilor sunt bunuri principale. Bunurile accesorii sunt acele bunuri care servese intrebuintarii altui bun"*, Exemplu: befele pentru schiuri, tastatura pentru computer. VIL Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere Bumurile frugifere sunt bunutile ce au capacitatea de a produce periodic fructe, far consumarea substantei lor. Potrivit definiiei legale, fructele sunt acele produse care deriva din folosirea unui bun, far a se diminua substanga acestuia™®. Fructele se clasifica la randul lor © fructe naturale; © fructe industriale; © fructe civile. tele naturale sunt produsele directe si periodice care se produc in mod natural, fir interventie uman’", Exemplu: iarba, Eructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun care se objin ca urmare a interventiei umane™, Exemplu: recoltele. Fructele civile reprezinta beneficiile obtinute prin punerea in valoare a unui bun, Exemplu: chiria, Bumurile nefrugifere, pe de alta parte, nu au capacitatea de a produce fructe IX. Bunuri sesizabile si bunuri nesesizabile Bunurile sesizabile sunt acelea care pot face obiectul urmariri include in aceasta categorie). ite (majoritatea bunurilor se “A se-vedea art, $46 alin. (1) C. civ * A se veden art. 548 alin. (1) teza intai C. civ * A se vedea art. 548 alin, (2). civ, “7 A se vedea art. 548 alin, (3) C. civBunurile insesizabile sunt bunurile nesupuse procedurii urméririi silite (de exemplu, portretele de fami