Sunteți pe pagina 1din 46

TRATAMENTUL

NEFARMACOLOGIC ÎN
DIABETUL ZAHARAT
Cercetător ştiinţific dr. Olivia Georgescu
Managementul terapeutic
 I. Terapia propriu-zisă
- Optimizarea stilului de viaţă
-Medicaţia specifică (antidiabetice orale)
- Insulinoterapia
II. Educaţia terapeutică
III. Monitorizarea periodică
IV. Evaluarea globală
I.Terapia propriu-zisă
1.Optimizarea stilului de viaţă

-dieta
-interzicerea sau reducerea consumului de
alcool
-abandonarea fumatului
-practicarea exerciţiului fizic
-asigurarea orelor de odihnă
-coabitarea cu stresul
Dieta
-individualizată, echilibrată caloric şi nutritiv
-în cazul excesului ponderal reducerea aportului
caloric cu 500-1000 kcal/zi faţă de consumul
iniţial
-aproximativ 1200-1400 kcal/zi
-scădere în greutate cu 0,5 kg/săptămână
(2 kg/lună)
-trepte de scădere-menţinere ponderală a câte 3 luni
Beneficiile scăderii ponderale
prin dietă
-aproximativ 5-10% din greutate

-scade insulinemia

-creşte utilizarea periferică a glucozei


Etapele întocmirii unei diete
1.Stabilirea necesarului caloric
2.Caracterizarea generală a dietei
3.Precizarea cantităţilor de principii nutritive
4.Precizarea cantităţilor de alimente necesare
5.Realizarea meniului zilnic, pe mese
6.Precizarea elementelor de gastrotehnie
Necesarul caloric

 Balanţa energetică reprezintă echilibrul între


aportul şi consumul de energie.
 Necesarul energetic total zilnic trebuie să
acopere:
 -consumul metabolismului bazal (cheltuiala
energetică de repaus) = 60%
 -consumul metabolizării alimentelor (acţiunea
dinamic specifică) = 10%
 -consumul activităţii fizice, variabil în funcţie de
tipul şi intensitatea efortului depus = 30%
Necesarul caloric trebuie ajustat în funcţie de:
 -greutatea ideală corespunzătoare sexului şi
vârstei
 -tipul de activitate fizică
 -temperatura mediului ambiant
 -stările fiziologice: sarcina, alăptarea
 -stările patologice: febră, arsuri, traumatisme,
hipertiroidie
Activitatea fizică
Necesarul caloric trebuie raportat la greutatea ideală
şi apreciat în funcţie de activitatea fizică, astfel:
-necesar bazal= 20-25 kcal/kg
-repaus la pat =25-30kcal/kg
-activitate fizică uşoară=30-35 kcal/kg
-activitate fizică medie=35-40 kcal/kg
-activitate fizică mare=40-45 kcal/kg
Kg = kilograme de greutate ideală
Greutatea ideală
 -pentru adulţi –cu formula Broca:
G = Î-100, unde G = greutatea ideală (kg) şi
Î= înălţimea (cm)
-cu formula Societăţii Americane de Asigurări:
G=50+ 0,75 (Î-150)+[(V-20)/4] , unde:
G= greutatea (kg)
Î=înălţimea (cm)
V=vârsta (ani)
Pentru femei rezultatul se înmulţeşte cu 0,9
Calculul necesarului caloric
 N.E = Greutatea ideală x kcal/kg corp
(în funcţie de activitatea fizică depusă)
Circumstanţe speciale
 Necesarul caloric
-în sarcină +300kcal/zi
-în perioada de lactaţie +500 kcal/zi

-pentru creşterea ponderală +500 kcal/zi


-pentru scăderea ponderală –500-1000 kcal/zi
Caracterizarea generală a
dietei
-în funcţie de tipul necesarului caloric, dieta poate fi:
hipocalorică, normocalorică, sau hipercalorică.
-în funcţie de distribuţia principiilor nutritive, dieta
poate fi: hipo/ normo/ sau hiper:
-glucidică
-lipidică
-protidică
-în funcţie de adaosul de sare, purine, fibre
alimentare se va face precizarea de rigoare
Repartiţia principiilor nutritive

 -50-55% glucide

 -20-30% lipide

 -15-20% proteine

 TOTAL = 100%
Calculul necesarului glucidic
Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor
enunţate anterior) x 50-55% procentul de glucide
din dietă = nr. kcal provenite din glucide (Y).
Prin metabolizare, 1 g glucide eliberează 4,1 kcal.
Deci, dieta va conţine:
Y kcal glucide/4,1 kcal = Z grame glucide pe zi
Exemplu: pentru 1600 kcal calculate, la o dietă cu
50% glucide, rezultă 800 kcal, provenite din 195 g
glucide (hidraţi de carbon)
Compoziţia glucidică a principalelor
grupe de alimente
Zahărul 100% şi produsele
zaharoase 60-90%
Pâinea 50%
Fructele 10-20%
Pastele făinoase 20%
Leguminoasele uscate 20%
Lactatele 4-5%
Legumele proaspete 2-5%
Carnea, peştele 0,5-1%
Fibrele alimentare
-sunt reprezentate de: pectine, gume, mucilagii,
hemiceluloze
-se găsesc în: leguminoase uscate, legume frunzoase
verzi, cereale, fructe
-formează geluri, prin care reduc rata de absorbţie a
principiilor nutritive şi încetinesc evacuarea
gastrică
-previn ascensiunea glicemică, hiperinsulinismul
şi dislipidemia
Fibrele alimentare
-cantitatea zilnică recomandată este de
14g fibre/1000kcal din care cel puţin 50%
trebuie să fie cereale integrale
Calculul necesarului lipidic
Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor
enunţate anterior) x 30% (procentul de lipide din
dietă)= nr. kcal provenite din lipide (Y).
Prin metabolizare, 1g lipide eliberează 9,3 kcal.
Deci dieta va conţine:
Y kcal lipide / 9,3 kcal = Z grame lipide/zi
Exemplu: pentru 1600 kcal calculate, la o dietă cu
30% lipide, rezultă 480 kcal, provenite din 51,6 g
de lipide.
Aportul de lipide
-nu trebuie să depăşească 30% din raţia calorică
-trebuie să conţină sub 7% acizi graşi saturaţi, 10%
acizi graşi polinesaturaţi şi 13% acizi graşi
mononesaturaţi
-cantitatea de colesterol ingerat nu trebuie să fie mai
mare de 300 g/zi
-trebuie să conţină în medie 2/3 lipide vegetale şi
1/3 lipide animale
Conţinutul lipidic al principalelor grupe
de alimente
Ulei 100% Legume 0,1-0,5%
Unt 75% Fructe 0,1-1%
Carne 2-25% Orez, griş, făinoase
Mezeluri 20-30% 0,5 -2,5%
Peşte 0,5 –20% Pâine 0,5-2%
Brânză 10-25%
Ouă 12%
Lapte 1,5-8%
Calculul necesarului de
proteine
Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor)
x 10-15% (procentul de proteine din dietă) = nr.
kcal provenite din proteine (Y).
Prin metabolizare, 1 g proteine eliberează 4,1 kcal.
Deci dieta va conţine:
Y kcal proteine /4,1 kcal = Z grame proteine pe zi
Exemplu : pentru 1600 kcal calculate, la o dietă cu
15% proteine, rezultă 240 kcal, provenite din 58,5
grame de proteine
Aportul de proteine
-trebuie să reprezinte 15-20 % din raţia calorică (nr.
total de calorii calculat)

-raţia de proteine cu valoare biologică mare


(proteine de origine animală: carne, lapte, ouă)
este pentru adult de 0,6 g/kg corp pe zi
-raţia de proteine cu valoare biologică medie şi
mică, provenind din legume, fructe, cereale este
de 0,80 g/kg corp pe zi

-35% din aportul de proteine trebuie să fie de origine


animală şi 65% de origine vegetală
Conţinutul în proteine al
alimentelor
Lapte 3,5% Mazăre, fasole boabe
Iaurt 1,8-3,5% 21-25%
Brânză 11-20% Fructe 0,5-2%
Carne 20% Arahide 25%
Peşte 15-20% Măsline negre 20%
Ouă 7% Orez, griş 8-9%
Legume 1-2% Pâine 7-12%
Cartofi 7% Unt 6%
Aportul hidric
-se recomandă 1 ml de apă pe kcal de energie consumată
-ingestia de apă trebuie să fie cel puţin egală cu suma
pierderilor fiziologice

-în mod normal:


-50-100 ml sunt secretaţi prin fecale
-500-1000 ml se elimină prin transpiraţie
şi respiraţie
-1000-1500 ml se elimină prin urină
Precizarea cantităţilor de
alimente necesare
Traducerea cantităţilor de principii nutritive în cantităţi de
alimente se realizează consultând tabelul de compoziţie al
alimentelor.
Realizarea meniului zilnic
pe mese
Dieta va cuprinde 5 pentru pacienţii cu tratament
ADO sau 6 mese pentru pacienţii insulinotrataţi,
dintre care 3 mese principale şi 2 sau 3 gustări,
astfel:
-ora 7: micul dejun
-ora 10: prima gustare
-ora 13: dejunul
-ora 16: a doua gustare
-ora 19: cina
-ora 21: a treia gustare
Realizarea meniului zilnic
pe mese
 Pentru pacienţii cu insulinoterapie
convenţională (1-2 prize/zi) mesele se vor
sincroniza cu injecţiile la ore relativ fixe.
 Pentru pacienţii cu insulinoterapie intensivă
basal-bolus (3-4 prize/zi) doza injectată va
fi adaptată la cantitatea de glucide.
 Programul meselor va fi individualizat.
Precizarea elementelor de
gastrotehnie
Se va explica modul de preparare al
alimentelor menţionate în dietă.
Elemente de gastrotehnie(I)
sursele de proteine animale: carne, lapte, ouă, se vor
prepara numai prin fierbere, frigere sau înăbuşire
-prăjirea în grăsime încinsă va fi înlocuită cu
fierberea în vapori sub presiune sau cu prepararea
în tigaie de teflon
-alimentele de origine vegetală vor fi consumate de
preferinţă crude sau, după caz, fierte în vapori sub
presiune, pentru conservarea vitaminelor şi
mineralelor
-prepararea sosurilor nu se va face cu făină, ci cu
legume trecute prin sită
Elemente de gastrotehnie (II)

-în general, cu cât prelucrarea termică a alimentelor


este mai laborioasă şi mai prelungită, cu atât
pierderile de substanţe nutritive sunt mai mari

-gustul alimentelor poate fi îmbunătăţit prin adaos de


condimente şi mirodenii: mărar, pătrunjel, cimbru,
tarhon, leuştean, dafin.
Diminuarea sau interzicerea
consumului de alcool
 1 g alcool = 7 kcal
Consumul de alcool:
-creşte aportul caloric prin stimularea secreţiei
gastrice
-creşte dezinhibiţia apetitului
-creşte valoarea trigliceridelor
-consumul preprandial de alcool poate induce
hipoglicemie!
Consumul de alcool
 -limitat la persoanele fără contraindicaţii:
 -cel mult 1 porţie/zi la femei şi
 cel mult 2 porţii/zi la bărbaţi
 1 porţie de alcool=
 350 ml bere
 125 ml vin
 45 ml tărie
Consumul de alcool
 va fi total contraindicat:
 -în cazurile în care se urmăreşte scăderea
ponderală
 -în sarcină
 -în hipertrigliceridemie
 -în afecţiunile hepatice (hepatite, ciroze)
Statusul de fumător
 Apreciere prin:
 indice pachete-ani =
 = nr.ţigărilor fumate
 în medie/zi x ani
 - indicator de risc
 pentru cancerul
 bronho-pulmonar
Efectele fumatului
 -favorizează apariţia dislipidemiei aterogene
 - favorizează excesul de cortizol şi
acumularea ţesutului adipos visceral
 -creşte riscul cardiovascular
 -reduce sensibilitatea la insulină prin efect
toxic direct pe receptori
 -creşte riscul de cancer bronho-pulmonar
Abandonarea fumatului
Practicarea exerciţiului fizic

-creşte sensibilitatea celulelor musculare la


insulină
-creşte numărul transportorilor de glucoză
GLUT 4
-scădere în greutate prin diminuarea ţesutului
adipos
Tipul de efort fizic
-individualizat
-adaptat patologiei asociate
-intensitate moderată:
-mers pe jos în ritm rapid
30-60 minute pe zi
-exerciţii fizice aerobice : ideal zilnic,
minim de 150 minute pe săptămână
Efectele benefice ale exerciţiului fizic

-scade ţesutul adipos şi menţine masa


musculară
-reduce obezitatea viscerală
-ameliorează controlul glicemic şi
dislipidemia (scade trigliceridele, creşte
HDL-colesterolul)
-creşte tonusul psihic
-ameliorează calitatea vieţii
Asigurarea orelor de odihnă
-minim 6 ore de somn pe zi (ideal 7-8 ore/zi)

-respectarea zilelor libere

-asigurarea unui
program de muncă
echilibrat
Coabitarea cu stressul
 Stressul – efect negativ prin eliberare de
hormoni cu efect hiperglicemiant
 Mijloace:
 -evitarea situaţiilor conflictuale
 -ieşirea din mediul ostil
 -consiliere psihologică
II. Educaţia terapeutică
=proces formativ continuu, de lungă durată
Obiective:
-informarea şi motivarea pacientului
-inducerea deprinderilor de auto-control şi
auto-observare
-implicarea în propriul tratament
III. Monitorizarea
-vizează fiecare componentă a educaţiei
-interpretarea rezultatelor se va face în context
global
IV.Evaluarea
-se va face periodic
-se va stabili eficienţa managementului clinic
-în funcţie de rezultate, se poate adapta şi ajusta
managementul clinic
-se va respecta principiul îngrijirii integrate, prin
colaborare între cele trei nivele de asistenţă
medicală (primară, secundară şi terţiară) precum şi
principiul colaborării multidisciplinare
(diabetolog, asistentă de educaţie, oftalmolog,
chirurg, nefrolog)