Lumea primeste de la americani spinii de la trandafirul nuclear iranian

Cristian Unteanu,

Incepand cu aseara, ora 21, Donald Trump a mai decis iesirea SUA din alt mare acord international dupa
Acordul climatic de la Paris si Tratatul transpacific, anuland semnatura americana pe ,,Acordul nuclear" cu
Iranul semnat in 2015.

Provocand o uriasa ingrijorare internationala, proteste din partea tuturor celorlalti semnatari ai Acordului, dar
beneficiind de aplauzele entuziaste din partea Israelului si Arabiei Saudite (impreuna cu cateva state minuscule
din Emirate).

Problemele de perspectiva generate de anularea de catre Trump a Acordului nuclear sunt enorme.
Politice, economice si militare deopotriva. Incep deja sa se simta odata cu reactivarea de catre Administratia
americana a vechiului pachet de sanctiuni si anuntarea unora noi, caracterizate de Donald Trump ca fiind cele
mai dure luate vreodata si care vor genera efect de bulgare de zapada la nivelul tuturor economiilor planetei.

Astfel, prima sanctiune de mare amploare reapare in actualitate din moment ce Casa Alba nu va mai recomanda
Congresului continuarea exonerarii Iranului de sanctiunile luate in 2012 impotriva exporturilor sale de petrol. La
asta se vor mai adauga, incepand de pe data de 11 iulie, reluarea unui alt pachet de sanctiuni, cel privind sectorul
financiar, al asigurarilor, transporturilor si comertului maritim.

John Bolton, consilierul american pentru securitate nationala, a afirmat foarte clar aseara, imediat dupa
interventia lui Donald Trump, ca restabilirea sanctiunilor intra in aplicare ,,imediat pentru orice tip de noi
contracte cu Iranul si, in cazul companiilor deja angajate in activitati economice in Iran, va exista o perioada de
cateva luni pentru a iesi de acolo". Conform regulilor din sistemul american, perioada respectiva poate fi de
minimum 90 de zile si de maximum 180 de zile.

Vor fi consecinte economice dintre cele mai neplacute pentru toata lumea.

Incepand cu acele companii americane care, imediat dupa semnarea Acordului din 2015, beneficiasera de
licente speciale pentru a demara activitati comerciale in Iran, asta in contextul in care si din Europa au aparut
imediat ,,deschizatori de drumuri", companii foarte importante care au redescoperit piata extrem de ofertanta a
Iranului.

Totul ar putea fi anulat, cu efect aproape imediat, in masura in care americanii vor aplica sanctiunile anuntate,
cele care urmeaza sa afecteze nu numai companiile americane, ci orice companie sau tara din lume care face
comert cu Iranul.

Astfel, compania Boeing si Iran Air au negociat si au semnat destul de rapid (decembrie 2016) cel mai mare
contract intre cele doua parti in ultimii 40 de ani pentru 80 de avioane (in valoare de 16,6 miliarde $). Livrarea
primului lot, prevazuta sa se faca in aceste zile, a fost amanata tocmai in asteptarea discursului lui Trump. Sa
vedem ce se va intampla in continuare... cum vom vedea si care va fi soarta unui alt contract important (3
miliarde $) intre Boeing si compania aeriana iraniana ASEMAN, 30 de avioane tip 737 MAX ce trebuiau sa fie
livrate in perioada 2022-2024.

Sigur ca Boeing va trebui sa se conformeze restrictiilor americane, dar care vor fi pierderile pentru companiea
Sau, ramanand la sectorul aviatic, care vor fi pierderile pentru AIRBUS care are comenzi in valoare de aproape
10 miliarde $ pentru 100 de avioane de la Iran Air Tour sau Zagros Airlinesn Intrebare logica deoarece aceste
avioane inglobeaza numeroase piese fabricate in SUA si care, de acum, vor fi interzise la exportul catre Iran. In
fine, la orizont se deseneaza probleme serioase si pentru gigantul american General Electric, multe dintre
filialele sale functionand in afara SUA primind deja contracte ferme totalizand zeci de milioane de dolari pentru
exploatarea de zacaminte de gaze si dezvoltarea in Iran de noi tipuri de produse petrochimice.

Companiile europene vor fi si ele lovite din greu. Si sunt multe. Printre ele, compania petroliera franceza
TOTAL, asociata cu grupul chinez CNPC, care a semnat cu iranienii un acord privind o investitie de 5 miliarde
$ pentru exploatarea zacamantului ,,South Pars". Dar si compania Renault care a vandut anul trecut in Iran peste
160.000 de masini sau colegii lor de la PSA care detin aproape 30% din piata auto iraniana. Sau cei de la
Volkswagen care, la randul lor, voiau sa demareze linie de vanzari in Iran, bazandu-se pe o analiza de piata care
promitea perspective extrem de promitatoare.

Dar totul ar putea fi anulat, cu efect aproape imediat, in masura in care americanii vor aplica sanctiunile
anuntate, cele care urmeaza sa afecteze nu numai companiile americane, ci orice companie sau tara din lume
care face comert cu Iranul. Deci inclusiv companiile de tip British Airways sau Lufthansa care deschisesera
zboruri directe catre Teheran pe care, fireste, vor trebui sa le anuleze daca vor dori sa-si mentina liniile
transatlantice.
Politic, ruptura Acordului poate semnifica, in cazul in care va fi dublata de declansarea unui adevarat razboi
comercial intre SUA si si UE din cauza masurilor ultra-protectioniste decise de Trump, deschiderea portilor
pentru angajarea celor doua parti pe un adevarat curs de coliziune. Cu urmari previzibile, dramatice si absolut de
nedorit pentru nimeni. Cine urmeaza sa izoleze pe cine in cazul in care SUA decide sa aplice europenilor
toate sanctiunile promise celor care nu se vor conforma liniei de joc impuse de americaniu Sau care ar
putea fi consecintele unui acord intre Germania, Franta, Marea Britanie, China si Rusia de a raspunde
favorabil ofertei iranienilor de a ramane in Acordul nuclear si ignora Washingtonult

Posibil, dar un asemenea conflict ar putea afecta semnificativ intreaga relatie transatlantica, oferind Chinei si
Rusiei o serie de atuuri colosal de importante in zona Orientului Apropiat, chiar daca unele, pentru moment cel
putin, de natura mai degraba simbolica. Le-ar intari prezenta de puteri garante ale tuturor jocurilor si, alaturi de
Turcia, parti componente esentiale ale unei noi structuri de putere din care americanii sunt exclusi.

De acum inainte, nu mai putem avea vechea neutralitate duios-balcanica. Va trebui sa zicem cu cine vrem sa
jucam, pe ce criterii si pana la ce limita.

Exista si un scenariu opus in care tot acest dezechilibru isi poate gasi o alta rezolvare (de data asta favorabila
SUA si aliatilor sai) in urma unei actiuni militare combinate desfasurate sub conducerea Arabiei Saudite. Greu
de imaginat rezultatele in teren a unei inclestari militare in care principala forta a ofensivei saudite sa fie armata
israeliana, convinsa sa intre in joc in urma unui foarte clasic ,,incident de frontiera" la granita sa de nord.Situatia
complicandu-se dramatic si in urma rezultatelor alegerilor din Liban care au consemnat victoria in Parlament a
celor din Hezbollah, dusmanii declarati ai existentei Statului Israel si beneficiind de un larg si sustinut sprijin
iranian.

Suntem de-abia la inceputul estimarii efectelor posibil de inregistrat pe cele trei planuri amintite. Vom vedea si
cum vor reactiona si ai nostri, aflati in pozitia de a alege, din nou, intre a exprima solidaritatea cu interesele
europene si pozitia lor comuna sau, dimpotriva, de a ne alia cu pozitia diametral opusa a americanilor. O optiune
foarte interesant si absolut necesar de aflat, cu toate consecintele ulterioare din ce in ce mai evidente pentru cei
care nu au realizat, la momentul respectiv, mizele reale ale unei neasteptate vizite guvernamentale si de partid la
Ierusalim.

Vazand ce se intampla acum, poate intelegem ca nu numai despre mutarea ambasadei a putut sa fie vorba ci si
despre altceva, cu mult mai serios si care de-abia de acum inainte ar putea sa vina. Oricum, de acum inainte, nu
mai putem avea vechea neutralitate duios-balcanica. Va trebui sa zicem cu cine vrem sa jucam, pe ce
criterii si pana la ce limita.