PALATUL CULTURII

Palatul din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din

Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale:
neogotic, romantic și neobaroc. Marcând puternic arhitectura vechii
capitale a Moldovei, Palatul s-a impus ca o adevarată efigie încă de la
apariţia ei în peisajul urbei.

Palatul de Justiție și Administrație din Iași, construit între anii 1906-1925

după planurile arhitectului I.D. Berindey, s-a impus prin dimensiunile sale
remarcabile. Astfel, turnul central al clădirii, care atinge 55 de metri
înălțime, făcea ca Palatul să fie considerat în epocă cea mai înaltă clădire
din oraș cu o amprentă la sol de 7330 mp și o suprafață desfășurată de
34.236, 35 mp.

În afara monumentalităţii și frumuseţii ei, clădirea se distingea prin instalaţii

şi echipamentele tehnice moderne, achiziţionate din Germania, precum şi
prin feroneria realizată de Casa Haug și de renumitele firme franceze
Krieger, Mericier și Bagvès. Mobilierul Palatului de Justiţie, în stil neogotic,
a fost proiectat şi realizat în celebrele ateliere Albert Goumain din Paris şi
de către firma Mappel din Anglia
Palatul Culturii - palat al muzeelor, recunoscut ca efigie a orașului Iași, a fost construit în stil
neogotic și a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială.

*in acelasi stil este

construita si gara din iasi*
Tunurile din faţa Palatului, donaţia regelui Carol

Cele două tunuri care străjuiesc statuia lui Ştefan cel Mare din faţa Palatului
Culturii au fost donate de regele Carol I, în anul 1883, la dezvelirea statuii.
Potrivit directoarei Ionuc, cele două tunuri, care pot fi observate şi în
ilustratele epocii, provin din Războiul de Independenţă de la 1877 şi au stat
neîntrerupt la stânga şi la dreapta statuii timp de 124 de ani.

VESTIGII ARHEOLOGICE PUSE ÎN VALOARE LA PALAS

Dispus pe fostul amplasament al grădinii Curţii Domneşti de la Iaşi, parcul de la Palas
acordă o importanţă aparte descoperirilor arheologice realizate în zonă. Mărturiile
trecutului care prezintă valoare istorică pentru specialişti vor fi conservate in situ,
inserate în zidurile clădirilor sau în pardoseli, vor fi expuse în grădina publică, precum şi
într-un spaţiu special amenajat.
„Lucrările de la ansamblul Palas au fost o ocazie unică de a cerceta zona pe care s-a
întins gospodăria Curţii Domneşti de la Iaşi. Multe dintre exponate – cum ar fi platforma
unui chioşc din timpul lui Vasile Lupu, un fragment dintr-o roată de aducţiune a apei sau
porţiuni din grajdul construit de Vasile Lupu, bucăţi din lemnul întrebuinţat pentru
întărirea malurilor iazului domnesc – toate acestea îşi vor găsi locul în grădina de la
Palas, pentru ca ieşenii să ia cunoştinţă despre trecutul acestei Curţi Domneşti. Numai
la Palas am avut această şansă extraordinară, prin săpăturile realizate până la stratul
bazal, cel de marnă, să găsim aceste vestigii şi numai aici pot fi puse în valoare pentru
a fi cunoscute de toată ţara, dar şi de turiştii din străinătate”, a declarat Stela Cheptea,
directorul Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană şi coordonatorul echipei de
arheologi de la Palas.

Un rol deosebit pentru amenajarea grădinii publice, precum şi a ansamblului urbanistic,

îl reprezintă consolidarea întregului areal Palas. Terenul a fost fixat cu peste 3.000 de
piloţi foraţi până la 25 m, iar trotuarele şi porţiuni din străzile Palat, Sfinţii Constantin şi
Elena şi Sfântul Lazăr au fost întărite cu peste 20.000 mp de “pereţi mulaţi”. Lucrările au
costat peste 8 milioane de euro şi au presupus şi instalarea unui sistem ultraperformant
de drenuri care preia vechea reţea a Iaşului şi apele pluviale, dar şi reglează nivelul
pânzei freatice din zona versantului.

“Evacuarea apelor a fost gândită astfel încât să nu afecteze terenul de sub Palatul
Culturii şi cel pe care sunt amenajate construcţiile actuale. Sistemele de captare a apei
au fost realizate pentru a păstra starea naturală a terenului aşa cum l-am găsit atunci
când s-au început lucrările. Ne asigurăm astfel că nivelul apei nu creşte ca să afecteze
fundaţiile, dar nici nu scade, să producă tasări necontrolate ale terenului”, a
declarat prof. univ. dr. Ionel Gosav, proiectantul de rezistenţă al ansamblului Palas.

Pentru amenajarea parcului, Iulius Group va consulta şi specialiştii Universităţii

„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi pe cei ai Grădinii Botanice.