Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului

Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

CURS I
AERUL

1. Importanţa biologică
- e vital pentru organismul uman, intervenind în funcţia respiratorie şi-n procesele de oxidare
- este principala sursă de energie pentru organism
- în condiţii de repaus, la o
o frecvenţă respiratorie de 16-20 respiraţii/minut,
o cu un volum respirator de 0,4 – 0,6 litri aer/fiecare inspire
o rezultă un necesar al ventilaţiei pulmonare = 400 – 600 l/oră
- influienţează procesele de termoreglare ale organismului
- aerul poluat constituie calea de pătrundere în organism a unor agenţi fizici, chimici şi
biologici cu efecte nocive

2. Compoziţia chimică a aerului

Gaze
- O2 20.7 – 20.9 %
- CO2 0.03 – 0.04 %
- H2 80.02 %
- O3 şi H2 0.01 %
- Gaze rare (neon, argon, xenon)
Vapori de apă

● Oxigenul – este un gaz vital

- provine din fotosinteza plantelor
- se consuma în respiraţie şi-n procesul de oxidare
● Valori normale
- concentraţia, este relativ, constantă în aer
● Variaţii ale concentraţiei de O2:
- reduceri până la 18-19 % în cazuri particulare
o în mine adânci
o scade proporţional cu altitudinea şi gradul de rarefiere al aerului
- creşteri au loc în situaţii deosebite (în scop terapeutic, la scafandri, aviatori, cosmonauţi;
oricum sunt bine tolerate)
Scăderi de până la 18 % - nu produc tulburări evidente
Scăderi de până la 18 % - 15 % - apar manifestări minore:
● accelerarea ritmului cardiac
● creşterea presiunii arteriale
● creşterea numarului de hematii în sânge periferic
● local (la nivelul ţesuturilor), hipoxia produce vasodilataţie
Scăderi de până la 15 %– 10 %
- produc dezechilibre acido-bazice (alcaloze)
- dispnee (creşterea ritmului şi amplitudinea respiratorie)
- manifestări nervoase
- bradicardie – colaps respirator şi cardiovascular

1
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

Sub 10% - 8 % viaţa nu mai este posibilă

CO2

- Rezultă în aer
o ca rezultat al transformărilor biochimice naturale din sol;
o din respiraţia umană şi animală,
o din arderile combustibililor,
o din activitatea vulcanică,
o din activitatea industrială;
o din transformările bicarbonaţilor în carbonaţi la suprafaţa apelor
- Este consumat de plante si de asemenea în apă se transformă din carbonaţi în bicarbonaţi
- Valori normale: 0,03 – 0,04 % în aer
- Valori crescute (rezultă din arderile combustibililor)
● la 1 % în spaţii închise, săli publice, locuinţe aglomerate
● la 3-4 % în industria berii, zahărului
● la 5-6 % în industria extractivă minieră, metalurgică, chimică
● la 5-10 % în fântâni adânci

- Urmări ale creşterii de concentraţie

● afectează actul respirator
Creşteri de 2-3 % ● apare dispnee
Creşteri de 5 % ● apare dispneea + manifestări digestive
Cresteri de 6-7 % ● cele precedente + cefalee, ameţeli, moarte prin stop cardiovascular
Creşteri de 20 % ● moartea survine imediat în câteva minute (paralizia centrilor respiratori)

!!! Din punct de vedere sanitar CO2 este considerat ca un indicator de apreciere a vicierii
aerului în spaţiile închise.

N2
- se găseşte în cea mai mare concentraţie - aproximativ 80 %
- concentraţia este asigurată prin circuitul continuu al acestuia în elementele mediului ambiant
(aer, apă, sol).
- nu are importanţă fiziologică în actul respirator; este considerat ca diluant al O 2 până la
concentraţia fiziologică
Celelalte gaze (argon, neon, heliu, H2, O3) – nu au o activitatea fiziologică bine stabilită

Vaporii de apă
- Provin din
o evaporarea apelor de suprafaţă şi a apei de la suprafaţa solului
o respiraţia animală
o transpiraţia plantelor
o activitatea vulcanilor
o activitatea industrială
o arderile cobustibililor
Rol
2
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

● intervin în procesul de termoreglare al organismelor homeoterme; confortul termic se

menţine cu umiditate mică la temperatură mare
● reţin o parte din radiaţiile UV şi IR.

3. Poluarea aerului

Conform definiţiei date de OMS (Oganizaţia Mondială a Sănătăţii) prin poluare se înţelege:
prezenţa unor substanţe străine de compoziţia normală a aerului atmosferic sau variaţii
importante ale concentraţiei componenţilor care pot produce direct sau indirect, afectarea stării
de sănătate.

Aerul atmosferic se poate polua cu:

- substanţe străine de compoziţia normală
- substanţe normale, dar care se găsesc în concentraţia la
care exercită un efect nociv

3.1. Agenţii poluanţi, dupa starea de agregare sunt reprezentaţi de :

Suspensii sau aerosoli
Gaze şi vaporii toxici

Suspensiile = aerosolii
 reprezintă particule lichide sau solide (pulberi) cu diametrul diferite cuprins între 100 -
0.001 microni, astfel :
o cele mai mari de 10 microni, au stabilitate mică în aer şi putere de difuzie mică,
sedimentează repede
o cele cu dimensiunea cuprinsă între 10-0.1microni au stabilitatea mai mare,
sedimentează uniform şi se reţin în timpul respiraţiei în alveolele pulmonare ; de
aceea se mai numesc şi « aerosoli respirabili »
o cele cu dimensiunea mai mică de 0.1microni au stabilitatea foarte mare, încât
plutesc în aer
 exemple de pulberi :
o pulberile emise de la termocentrale (oxizii de fier, magneziu, calciu, sodiu)
oţelăriile, fabricile de ciment, funingini, polen.

Gazele şi vaporii toxici

- au structură chimică diferită, stabilitate mare în atmosferă cu o putere mare de difuziune
- prin difuziune pătrund în zonele superioare ale arborelui bronşic, ceea ce asigură o
eliminare rapidă (efect toxic redus)
- exemple: SO2, oxizii de azot, radiaţiile UV, poluanţi cu acţiune oxidantă, amoniu, clor,
hidrogen sulfurat)

3.2. Surse de poluare ale aerului

● surse naturale
● surse artificiale 3
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

Surse naturale de poluare

- frecvent provin din
o poluarea cu pulberi desprinse prin erodarea straturilor superficiale ale solului şi
ridicate de vânt
o erupţii vulcanice, emanaţii de gaze din sol, incendii din pădure ; polenul

Surse artificiale de poluare

- poluanţii artificiali sunt reprezentaţi de :
 poluanţii de combustie, folosiţi în arderile industriale la obţinerea energiei electrice şi
calorice, când rezultă oxizi de S, de N, de C
-exemple de polenţi: petrolul, gazele naturale, motorină, păcură
 poluanţii industriali
- această poluare este restrânsă ca suprafaţă
- provin din industria metalurgică feroasă: Fe2O3, MnO, SO, H2S,
Nichel, Cobalt, Arsen
- industria metalurgică neferoasă: PbO, ZnO, CuO
- materialele de construcţii: ciment, azbest
- industria chimică
 poluanţii mobili ce provin de la :
- mijloacele de transport rutiere, feroviare, aeriene şi maritime ; acestea sunt :
- gazele de eşapament (CO, NO2, NO, Pb, hidrocarburi nearse) pulberi
- substanţele ce se adaugă în benzină pentru îmbunătăţirea calităţii (antioxidanţi,
anticorozivi)
Plumbul se adaugă în combustibil ca antidetonant, sub formă de tetraetil de
plumb. Acest plumb se elimină 70-80 % prin ţevile de eşapament sub formă de
halogenuri de plumb şi foarte puţin sub forma ca atare de tetraetilPb prin
evaporarea benzinei;
toxicitatea tetraetilPb > decât toxicitatea halogenurilor de plumb.
- aceşti poluanţi mobili se elimină aproape de sol şi astfel poluază aerul şi solul

3.3. Factorii ce influenţează poluarea/ purificarea aerului

- deşi aerul se poluază, există posibilitatea de a diminua concentraţia poluanţilor prin
autopurificare
- autopurificarea este influenţată de :
a. caracteristicile emisiilor
b. factorii meteorologici
c. factorii geografici
d. factorii urbanistici
a. Emisiile
- influenţează procesul poluării şi autopurificării prin:
- natura şi volumul lor
- modul de eliminare
- emisiile prin coşuri sau guri de ventilaţie produc o poluare maximă la
înalţime faţă de sol (se pot dilua în aer)
- emisiile neorganizate produse pe suprafeţe întinse, la înălţimi mici produc
o poluare maximă aproape de sol, pentru că nu se diluază în aer
4
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

b. Factorii meteorologici
- umiditatea aerului
- când se instalează ceaţa, se reduce capacitatea de difuzie a poluanţilor
- precipitaţiile
- odată cu ele se pot dizolva o serie de poluanţi toxici (nefavorabil)
sau se poate produce depunerea poluanţilor atmosferici pe sol (favorabil)
c. Factorii geografici
- relieful
- intervine la autopurificarea aerului prin influenţa asupra ventilaţiei teritoriului expus
poluării
o la câmpie, datorită curenţilor de aer se face diluarea agenţilor poluanţi
o în văi sau depresiuni, cu ventilaţie redusă, poluarea este mai accentuată
- vegetaţia
- funcţionează ca un filtru, reţinând impurităţile (mai puţin cei gazoşi)
- apa
- fixează suspensiile şi gazele

d. Factorii urbanistici
- accentuază poluarea prin ventilaţia redusă a aerului, datorită :
- străzilor aglomerate
- aglomerărilor de construcţii
- absenţa spaţiilor verzi

4. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei

 Efectele poluării aerului asupra sănătăţii umane pot fi :

4.1.directe
4.2.indirecte

4.1. Efecte directe

- produc modificări ca urmare a expunerii la agenţii poluanţi
- efectele directe sunt de două tipuri :
a. imediate
b. de lungă durată

a. Efecte directe imediate

- efectul toxic direct şi imediat este obţinut în următoarele cazuri :
 boli respiratorii
 iritaţii oculare
 intoxicaţii acute cu diverse substanţe chimice în cazul avariilor
- efectele pot fi mortale

a. Efecte directe de lungă durată

- apar după intervale lungi de timp (ani, zeci de ani) datorită expunerii prelungite la
poluanţii atmosferici
- de regulă acţionează nu numai un agent poluant ci mai mulţi poluanţi atmosferici
- din punct de vedere al acţiunii asupra organismului, poluanţii atmosferici sunt împărţiţi
în : 5
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

 poluanţi iritanţi
 poluanţi fibrozanţi
 poluanţi sistemici
 poluanţi toxici asfixianţi
 poluanţi alergenici
 poluanţi cancerigeni

Poluanţii iritanţi
- produc iritaţii asupra mucoasei oculare şi asupra aparatului respirator (bronşită cronică,
astm bronşic)
- sunt reprezentaţi de SO2, NO2, NH3, cloruri

Poluanţii fibrozanţi
- produc modificări fibroase la nivelul aparatului respirator
- de regulă sunt afectaţi cei din sectorul industrial
- sunt reprezentaţi de : SiO2→silicoză, oxizii de fier → siderioză, compuşi de Co, Be

Poluanţii asfixianţi: Co, H2S, HCH, NO2

- împiedică oxigenarea ţesuturilor
- este împiedicată fixarea oxigenului la hemoglobină
- poluantul reprezentativ este CO din gazele de eşapament sau rezultat în urma arderilor
incomplete, care formează cu Hb compusul COHb (carboxihemoglobină)→produce
hipoxie
o la concentraţia [CO]>60% decât concentraţia Hb-nei se instalează moartea prin
asfixiere; riscul asfixierii este mai mare cu cât spaţiul este mai închis şi neaerisit
o intoxicaţia poate fi şi cronică la persoanele ce-şi desfăşoară activitatea în străzi cu
trafic auto intens (vânzătorii, agenţii de circulaţie, şoferii)
- NO2 se combină cu Hb
- HCH împiedică utilizarea oxigenului la nivelul tisular
- H2S blochează centrul respirator
Poluanţii alergenici
 naturali
- produc alergii respiratorii şi cutanate
- sunt reprezentanţi de : polen, fungi, insecte, puf , praf
 artificiali
- sunt alergenii ce provin din industrii

Poluanţii cancerigeni
 organici
- sunt hidrocarburile policiclice aromatice conţinute în fum: (benzspirenul, benzantracenul)
ce produc cancerul pulmonar
- epoxizii
- nitrozaminele
- α, β-naftil amina (coloranţi de anilină) duc la cancerul de
vezică urinară
 anorganici
6
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

- azbest, Ar, Cr, Co, Be, Ni, Se

- provin din industrii

4.2. Efecte indirecte

 sunt reprezentate de modificările produse de poluarea aerului asupra mediului, plantelor şi
animalelor (se ajunge la dezechilibre ecologice + pagube economice)
 exemple :
 poluarea aerului are următoarele efecte :
o reduce radiaţia solară care ajunge la sol
o scade luminozitatea
o favorizează apariţia ceţii (crează un disconfort deprimant asupra
omului)
 degradarea construcţiilor, diferitelor materiale de construcţii, ceea ce crează
disconfort pentru populaţie şi pierdere economică