-P-

1+4+04+1414-0444-6414-14+11 4-144+11444
rt44111.4.48-11.44 114-14+11-11411+0+144444-111 r

ANUL Ifl. No. 1 I 24 PAGINI

a It
IL1

1 Dinned(' 1929 Apare Sambatil

4-144444.4444444+.14-4" 4444 .4 4 1104-11. 4*. 441-114+44
4+444+64.4.1.44++11+01-144+.44_wilorr-rrrr.44-1-8-4-.÷1.

'WA

REAUTATEA

,"

T.s.,

LA MULTI ANHT
www.digibuc.ro Preful 8 lei
 111
2 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 1 Ianuarie 1929

Anul care s'a dus

Anul care s'a dus, a inceput-o prost. Au
bintuit cutrernure de parnânt in Balcanii f ra- Iuliu Maniu a fost intampinatä cu excep-
mantati de conflicte politice, de revolutii. tionale manifestatii de simpatie. Popularita-
La nenoorcirile pe care ai le fac oamenii tea partidului d-sale se datoreste luptei pe
intre ei s'a adaogat catastrofala zguduire a care a dus-o cu hotdrire, in ultimii zece ani,
scoartei pamanteati.
Grecia i in special Bulgaria au suferit
imens. Au fost scene zguduitoare. Vi le-a-
mintiti ? Iar dupd cutremur au cäzut, pand
prin meleagurile noastre, ploile cu canuse,
fenomen pe care atiinta l-a explicat, dar
cäruia superstitia populard i-a dat semnifi-
catia räzbundrii divine.
Un fapt care a preocupat o bucatä de vre-
me opinia publicd dela noi a fost incercarea
avortatd a ex-printului Carol de a reveni
in tarä.
Cazul Gaetan a pasionat deasemeni,
desgustat prin turpitudinile cari au ieait la
iveald cu prilejul instructiei ai cu cel al
procesului. Inruditä cu aceastO penibilà a-
facere e desigur i crima recent sivaraitd
la Botoaani : aceeaa tristi lumina s'a proec-
tat asupra apucäturilor unei categorii so-
ciale care, imbuibatá si leneaà, s'a ficut cul-
pabilà de aberatiuni ce jignesc morala.
Intre timp altii, cei cari muncesc la camp
tAranii, au suferit cumplit din pricina se-
cetei. Pentru agriculturi anul a fost ingrat
N'a plouat mai de loc atunci cand ogoarele
aveau nevoe apriga astf el cO recolta a fos:
extrem de slaba. Deaceea foametea a ban-
tuit apoi prin numeroase locuri si in spe-
cial in Basarabia, unde situatia devenise asa
de grava incat guvernul s'a vazut silit sa ia
urgente másuri de ajutorare a populatiei.
Afacerea fraudelor cu terenurile petroli-
fere a dat mult de lucru parchetului. Pagu-
bele pe care Statul le-a suferit, sunt enorme
iar persoanele implicate fac parte, in majo-
ritatea lor, din tabära celor cocotati în var-
ful piramidei. Procesul e deschis. Rimane
de väzut cum anume se va sfarai.
Accidentul de cale ferati dela Recea a
impresionat cu drept cuvant prin numOrul raguay-Bolivia, credem ca putem incheia bi-
victimelor i prin imprejurdrile in care s'a
produs nenorocirea.
Victimà a unui alt accident, dar de auto-
mobil, a calzut in timpul acestui an fostu]
ministru Mihail Cantacuzino. Dealtminteri
numOrul accidentelor de automobil a fost
enorm, ceeace a determinat o sustinuta cam-
panic a presei .impotriva betiei vitezei.
Vizita maresalului Pilsudski in Romania
a dat prilejul unor calde manif estatii iz-
de
simpatie la adresa marelui militar care a
butit sa-ai elibereze patria din robie.
Cu entuziasm a fost luna trecuti sarba-
torita implinirea a zece ani dela Unire. Vi-
Dealtminteri, venirea la guvern a d-lui multe bucurii.
lantul sumar al unui an care se sfaraeste f A-
când loc altuia. Sä sperarn ci acesta va a-
duce mai putine frimintiri i ceva mai
REALITATEA ILUSTRATA"
S'a pus In vfinzare :
in interesul operei de refacere a tärii.
Alegerile parlamentare, acute in conditi-
uni absolut libere, ca i intreaga activitate
de pin& acum, dovedesc o conceptie politicA
superioard, de natura sä asigure ;aril mari
VORBA AMA
un interesant volum care cuprivae o
posibilitati de dezvoltare.
Dincolo de frontiere evenimentele s'au bcgatd materie cu:
succedat, variate, uluitoare, in alternanta lor Anecdote, Ghicitori, Mime, Ha-
In Grecia a fost si in cursul acestui an o
revolutie. Evident, s'a värsat iarda sange, zuri, Nonologuri, Froverbe,
iarda un zuvern a fost alungat de un altul. Snoave, etc.
Dupä revolutie a venit denga, maladie care Cartea ilustratei de rillurnu, va fi cititá
a lovit vreo douà sute de mii de cetäteni
de care nu a scdpat nici Venizelos. de toatä lumea cu !wad pleicere.
In Jugoslavia, conflictul cu croatii a cul- Ea tura .,CUGETAREA" Lei 50
minat in faimosul atentat din Scupcind cu
prilejul cäruia a fost ucis i Radici.
In Franta, a murit cu prilejul pribuairii BIBLIOTECA eEN rfitl TOT! "
unui avion, ministrul Boganowski.
In Albania, proclamatá regat, s'a incoro- este cea mai veche, mai cunoscutá, mai
nat ca rege d. Ahmed Zogu.
La Madrid a luat foc un teatru ai au pierit räspânditä, i mai folositoare publica-
zeci de oameni.
Pe ape au bantuit furtuni i s'au scufun- tie de :
dat cateva vase. LITERATURA, DE ARTA, SUiNTA, ett
La Polul Nord expeditia pornità cu zgo-
mot de generalul Nobile, a esuat. Cativa cuprinde scrieri dela clasicii románi
membrii ai expeditiei si-au pierdut viata, sträini precum i opere sträine traduse
dupä cum, i aceasta e cea mai mare lo- de scriitori români cunoscuti.
viturà suferita de omenire, pierdut
viata, incercand sá salveze expeditia italiana Un volum cuprizAnd c rca 100 pagini
marele Amundsen.
costa Lei 7. -
Dar in lupta pentru propasirea umanitatii, Au apärut pând in prezent aproape
infrangerile sunt urmate de biruinte. Ocea- 1200 numere.
nul a f ost Inca odatá stribatut pe calea ae- Catdlogul general se trimIte la cerere gratis de
rului, de astadatà de catre Zeppelin.
Amintind comemorarea lui Tolstoi, fric- catre Edit. Linn UNIVERSALA" ALCALAY
tiunile politice din Rusia, manevrele Unga- & Co. Bucuresti, Calea Victoriei No. 27.
riei, boala regelui Angliei i conflictul Pa- De va'nzare la toate Librarule dm farä.
www
INI.1/11,,111V"..."...V.111111111/".11111pqmirmwellirWWnor07.110,
v
BAGHETA MAGICA"
BUCUREST1 1. - STR. CAROL
No. 9, eta) (Ascensor)
ARTA MAGICA MODERNA. SC A M ATOR II
ARTA DE A TE FACE PLACUT IN SOCIETATE
EXPLICATII
10 SCAMATORII, APARATE I

sul de reintregire a tdrii a devenit, prin SE EXPEDIAZA CONTRA LEI 95- ptus PORTO
strädania conatiintelor romanesti luminate LA COMANDA 50.1n ACONTO.
prin jertf a celor opt sute de mii de ostas;
cari au murit pe front, o fericitd walitate CERET1 GRATIS CATALOGUL ILUSTRAT CU
$i e simbolic faptul cá s'OrbOtoarea aceastr SC AMATO RII SENZATIONALE ADÁUGAND
a fost prezidatä de un guvern nou in frunter
ardelean : d. Iuliu
cdruia se giseate un MARCI PENTRU RASPUNS.

Maniu. 111-* .0 ;Si " " " 4 44-144-0-04-14-04

fABRICA D TRICOTAJE 5I 'CIORAP1

LA TONI- Nouile premii ale ziaqui Radio"
Fafti de succesul 1nregistrat, ziarut
PREZINTA 0 ,-Padio" acordd noui oremii,Irstre cari
15 A PARATE si nenumdrate piese a
SERIE NOWS. IN cdror valoare trece de
TRICOTAJE DE
L X CE VL.
ffis.CE PLACERE
ffEMEII
100.000 lei
Toate aparatele si pfeseoe oferite
E L E &ANTE sunt furnizate de uzinele Nora-
Radio" Berlin-Chartottenburg, retire-
PffMAIAZA C 10- zentate in Bucuresti de firma Jacques
PAPI DE MATA 5E Pauker, din sir. Smeirdan No. 27-
51 TR OTA JE Cetiti amdnunte in ziarul Radio"
DE OQICE FEL No. 14, apdrut in 32 pagini mari, care
BUCURE P45. 2CIMAN publicd azi primul cupon.
MICHEL COHEN* 17-1g ow

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 1 Iannarie 1929 3

oMiss iiversum" Concursul de frumusete

m publicat schimbul de scrisori din-
tre noi si d. Wil let L. Roe. condued-
torul Asociatiei internationale pentru culti-
varea frumusetii" din Galveston, America.
Asociatia aceasta organizeazd in fiecare an
un concurs mondial de frumusete, procla-
?mind frumusetea universald, Miss Univer-
sum", din numdrul frumusetilor femenine
alese pe fiecare (cud.
Ignoratd pdnet acum, Romdnia este invi-
tatd anut acesta, datoritd noud, la concur-
sul al cdrui rdsunet se intinde ye intregul
glob. Cea mai frumoasd femee din Romd-
nia, ,,Miss Romania", aleasd la concursul
organizat de revista noastrd, va avea prin
urmare norocul sd intreprinda in conditiuni
princiare, o cdldtorie in America, sd fie
purtatd in triumf acolo, in patria dolari- cinematografice. Premiata de anul trecut a castigat, numai prin apari-
lor, sd ia parte la concursul la Care vor tiile ei pe scena, peste 25.000 dolari (adica mai bine de 4 milioane lei).
participa cele mai frumoase femei de pe
fata pdmdntutui si. ceeace ii dorim din care ni se confirma autorizajia i ni se dau totodata instructiunile ne-
suflet va aroea poate, prilejul sd cdstige
bdtdlia, sd fie adicd aleasa cea mai fru cesare, relative la organizarea concursului.
moaset dintre frumoase, frumusetea uni-
versald, Miss Universum".
Avantagiile acestei isbdnzi sunt formida- la Galveston, dam ad in traducere ultima scrisoare a Asociatiei inter-
bile. D. Wil let L. Roe nr-o derlarat:
afard de prerniul in buni, care se nationale pentru cultura frumusetii, adresata noua :
ridica la o suma de 5.000 dolari, cdstigd-
toarea la concursul international primeste
un trofeu de argint.de mare valoare, tLlul
de ,Milss Universum" precum j oferte pen-
tru cariera scenicti sau de film, ceeace in-
seamna multe mii de dolari, dacd eventual
cdstigdtoarea Primeste angajamentele. ed,y-
tigatoarea din anul trecwt, a strans pang,
acum numai din aparitiile ei pe scena.
vreo 25.000 dolari.
In timpul sederii lor in America, concu-
rentele sunt intretinute in mod princiar, $i
chiar cdlettoria trebue sd fie o ispitd atrd-
qdtoare pentru sute dintre tinerele din tara
dv., care sd se Prezinte sd-si incerce no-
rocul la dobdndirea titlului de Miss Uni-
versum".
Se poate inchipui on mai mare noroc?
Dealtminteri, evenimentul participdrii
revistei acesteia la concursul de frumusete
mondiald, organizat la Galveston, a fort
comentat pe larg in toate ziarele america-
ne. Frumusetea femeilor de pin aceste lo-
curi e proverbiald pe intregul glob.
Cdci femeia noastrd intruneste laolaltd
insusirile de gratie, de armonie si de inteli-
gent(' ale tuturor femeilor de pe glob.
Strdinii cari se abat pe la noi sunt unanimi
in a recunoaste cd frwmusetea femeilor
noastre e fard de pereche. Ei bine, Miss Ro-
mdnia", aleasa revistei pe care o cititi, a-
cd RectlitEitil ilustraae"
0 nouä scrisoa re deIa Galveston
N NUMARUL nostru de Craciun am aratat cá asociatia internati-
onalä pentru cultura frumusetii, initiatoarea si organizatoarea
concursurilor mondiale, care au loc de trei ani la Galveston, a autorizat in
mod expres Realitatea Ilustrata" sa organizeze un concurs in Romania,
pentru alegerea unei Miss Romania, pe care s'o trimeata apoi in
America.
D. Willett L. Roe, directorul executiv al asociajiei, ne-a aratat ca
aleasa noastra, daca are sansa, poate castiga premiul cel mare de 5.000
dolari (800.000 lei) si pe langa o calatorie placutä dus i intors in Ame-
rica i se ofera perspective neasteptate pentru angajamente scenice sau
Zile le acestea, am primit dela d. Willett Roe, o noua scrisoare, prin
Rezervandu-ne sä publicam inteun numar viitor, pe larg, aceste
condijiuni, ca i programul serbarilor ce vor avea lac, intre 9 si 12 Mai
Galveston, Texas, 1 Decembrie 1928.
D-lui Nic. Constantin
REALITATEA ILUSTRATA"
Str. Sdrindar 7-9-11
BUCURESTI, ROMANIA
Scumpul meu domn,
Conform promisiunei mele, fäcuta acum cateva zile, vd,
aläturez câteva exemplare tipärite, din regulamentul si con-
ditiunile concursului international pe anul 1929.
Remarc cà paragraful 12, care vorbeste despre tronuri,
cocarde sau stegulete, poate fi cu totul trecut cu vederea.
Comitetul concursului furnizeazd toate acestea concuren-
telor sträine, fard nici o platd.
Nädäjduim cà vom aveä in curând vesti dela dv., prin
care sd ne incredintati ca la concursul nostru va participa
o Miss România", aleasä prin bunele oficii ale Realitätii
Ilustrate", và doresc tot binele cu prilejul särbätorilor,
Cordial si sincer al dv.
WILLET L. ROE
Cititoarele noastre gfisesc conditiunile concursului pe care l'am in-
stituit, pentru alegerea unei Miss Romania" in numerile 47, 48 si 49
ale revistei noastre.
4444-4+++++0 -1----1-0-*4+114-0-44-1-4-11-144444+

died femeia cea mai frumoasd aleasd prin-

tre cele mai frumoase pe care tart/ le are,
va fi o rivald primejdioasd pentru frumu-
setile mondiale, care vor purticipa la Gal-
veston, si fitt avea toate sansele de a re-
purta biruinta.
Mai e iertswie deci sd stdruim in senzul
ca la concursul Realitdtii Rustrate" sd ia
parte cdt mai multe cititoare ale noastre,
cdt mai multe frumuseti ale noastre?
E un prilej unic in niata lor de a pune
in valoare tnsusirile cii cari providenta
le-a inzestrat.
Anii tree. Anotinvpurile se succed. Pri-
mdrara trece.
Trece si primdvara
Dudue dragd, stimatd domnisoard, ursi-
toarele au fort generoase cu voi. Tineretea
frumusetea roastrd sunt 'an poem. Mo-
mentul de acum reprezintd pentru voi a-
notimpul primdrdratec. In ochii vostri
noaptea enigmaticd si e cerul senin.
Prindeti acest moment. Vd oferim prile-
jul. Participati la concursul nestru. E o
splendidd luptd datd re judete, pe regiuni,
pe tard, .si lupta se va da apoi cu fru-
musetile de pe intregul glog.
Care va birui?
Cine stie, poate cd d-ta, sau d-ta, dudue,
tdndrd citRoare cu ochi in cari noaptea
si-a filtrat misterele, sau in cari cerul si-a
picurat seninul. ION PAS Repetifil de orchestra, pentrn Revellon, la Galveston

www.digibuc.ro
 4 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 - 1 Ianuarie 1929

Concursul de Ping - Pong 21-14; Adriani-Ionescu 21_11, 21-7; Fi-

lenz-Theiler 21-7, 21-8; Taubmann III-
Solomon 21-12, 21-13.
Turul II. - Adriani-Taubmann II 21-5,
21_4; Filenz-Taubmann III 21-11, 21-9.
al Ilustrate" Sfert de finale". - Filenz b. Adriani 16-
21; 21-15, 25-23.
CONCURSUL NOSTRU INREGISTREAZA UN SUCCES DESAVARSIT. a_ D-RA FI- SERIA III-a
LENZ I M. GOLDENBERG CUCERESC PRIMELE LOCURI Eliminatorii. - Visinevski-Fox 14-21.
DATA cu instituirea concursului mite eroarea de a juca neprecaut, ratand 21-19, 21-16; Magazanic-A. Gibson 21-7,
nostru, am intentionat introducerea multe mingi. Prefera loviturile tari celor 21-13; Efraim_Hiscox 21-18, 21-19; Gol-
denberg-Weitmann 21-1, 21-1; Sanft-
In Capita la a unei ramuri sportive intens de plasament. Se evidentiaza de asemenea Baicoianu 22-20, 21-14; Naschitz-Kauf-
practicata peste hotare. Consuenti de exi- Al. Botez, cel mai variat dintre concurenti, mann 21-16, 16-21, 21-17; Apogi-Silber-
stenta mai multor jucatori de ping-pong, Adriani, Koerner, Sanft, Fdgeträseanu, Ma- mann 16--21, 21-14, 22-20; Vladone-Brot-
am mute les ca numaj strângerea la olalta, lonescu, Theiler, Naschitz, D. Bet- mann 21-12, 21-16.
gratie unei bune initiative, va putea da lescu. Turul I. - Efraim-Visinevski 21_15,;
roadele dorite. In proba rezervata sexului frumos, d-ra 14-21, 21-13; Goldenberg-Magazanic 21-4,
In termenul record de 10 zile, dupa, Ian- Edith Filenz, In vârstä destul de fragedä, 21-5; Sanft-Naschitz
sarea apelului, au aderat 64 de jucatori ciar totus subtild jucatoare, elimina pe rand Vladone 21_8, 21-12. 21-4, 21-13; Apogi-
trei concurente, astfel ca Duminica trecuta pe d-ra M. Arlon si pe d-na Goldberg. Turul II. - Goldenberg-Efraim 21-11;
proectul nostru a intrat in faze unui fapt A furnizat un joc care poate fi invidiat 21-13; Sanft-Apogi 21-8, 21-17.
indeplinit. de multi jucatori si a demonstrat a fi o ex- Sfert de finald. - Goldenberg-Sanft 21-9,
In zitia concursului, sale Romcomit", celenta, reprezentanta a Bucurestilor, chiar 21-8, 21-13.
pusa cu deosebita amabilitate la dispozitia in probe internationale. SERIA IV-a
revistei, de d. Ettore Brunetti, presedintele D-ra Arlon, foarte abila ca joc, mai putin
Elirainatorii. - Gherbel b. Mac Veagh
w. o.; Zentler-Major 21-12, 21-11; Proda-
nov-Carianopol 22-20, 18-21, 21-9; Koer-
ner b. Mariotti w. o. Barber_Tökös
21-14, 21-16; D. Bälescu-C. Petrescu w.
o.; Botez b. Schoenhaus 21-7, 21-16; Staa-
decker-Teadorescu 21-16, 17-21, 21-15.
Turul I. - Zentler_Gherbel 21-11, 21-10;
Koerner b. Prodanov 21-18, 21-19; D. Ba-
lescu-Barber 21-10, 21-9; Botez-Staa-
decker 21-17, 19-21, 21-13.
Sfert de finald. Botez b. Zentler 18_21.
21-16, 21-19.
SEMIFINALE
Filenz b. Fagitraseanu 21-16, 21-18,
13-21, 21-19.
Goldenberg b. Botez 21-9, 21-8, 21-13.
FINALA
M. Goldenberg b. G Filenz 21-14, 21_11,
21-15.
Dupá terminarea concursurilor, - fara
djscursuri sau ceremonie, ci Intr'o atmosfe-
r6 de pura i cola, prietenie, Intre organi-
zatori i concurenti, a avut loc distribuirea
premiilor:
DOMNI:
Cupa ,,SOCEC' i placheta de aur a Re-
alitátii": M. GOLDENBERG.
Placheta de argint a Realitälii": G. FI-
LENZ.
Plachetele de bronz ale Realitátin AL.
BOTEZ si V. FAGARASEANU.
Rândul de jos (dela stânga): d. MC. CONSTANTIN, directorul Ilustrate"
d-ra EDITH FILENZ, ciistighloarea probei femenine; d. A. VOGEL, redactorul sportiv DOAMNE:
al revistef. Planul al cloilea (dela stânga) : d. O. CENDREA, redactor sportiv, AL Jocul de Ping-Pong (CASA PRAGER) si
BOTEZ, semifinalist in proba de simplu domni; MIH. GOLDENBERG, campionul placheta de aur a ReaLtMli": D-ra EDITH
Bucurestilor; G. FILENZ, finalist in campionat; V. FAGARASEANU, semjfinalist FILENZ.
THEODOR THEILER, arbitru. Placheta de argint a Realitatii": D-na
GOLDBERG.
asociatiei Juventus", a fost neincapatoare calma, dupá adjudecarea unui set, a cedat Placheta de bronz a Realitátii" d-ra M.
pentru numeroasa asistenta. In cele doua urrnatoare. ARION.
Oficialitatea este reprezentata prin d-nii Intructit am fast insistent solicitati, vom
Nic. Kovacs (Corn. Central F. S. S. R), Et- REZULTATEIE TECHNICE organiza in curând un campionat pe du-
tore Brunetti (Corn. Centrald Financiard), SERLA. buri, de cdte patru jucatori.
I. Otetelesanu (Corn. Regional Munte- a. vg.
nia), $t. Sfetescu (Corn. Centrald de Lawn- Elirninatorii.-Krupenski Macleod 19-21, 44444-111-11+44
Tennis) etc. etc. 21-4, 21-10 Balescu N. Poulieff W. O.:
Secretarul clubului gazda, d, Nic. Cos- Borbely - Weinberger 21-13, 14_21, 21-
tescu, ne da un pretios ajutor. 13; Págaraseanu-Pavelescu 21-7, 21-8;
Primele partide se desfasoara la orele 10, Taubmann b. Gibson H. W. O.; Maxim-
terminându-se eliminatoriile la orele 13 %. Eckstein 21-14, 21-17; Wetzer b. Nico-
Tururile urmatoare se disputa la orele 15, lescu W. O.;
finala ia sfârsit la orele 19 %. S'a jucat Turul I. - Krupenski - N. Balescu 22-
deci 8 ore, ceeace constitue o performanta 20-; 21-12; Fagardseanu Barbety 21-4.
inegalata la noi. 21-5; Taubmann 1 - Maxim 19-21, 21-16,
Printre concurenti, participa Krupenski 21-17; Wetzer bX(W. O.).
(T. C. R). care a cucerit un precedent Turul II. Fagáraseanu b. Krupenscki
campionat restrâns, organizat de soc. Pr. 21-6, 21-9; Taubmann I 6_b. Wetzer
Mircea", Botez, Invinsul säu, americanii 19-21. 21-16, 21-17;
Gibson, Fox. Hisoox, Macleod, fratii Taub- Sfert de finald: Fagaraseanu b. Taub-
mann etc. Prima surpriza o constitue eli- mann 21-11, 21-15.
minarea lui Krupenski In optime de finala, SERIA II-a
de catre Felgdrdsanu. Se remarca M. Gol- Eliminatorii. - Taubmann II - Ber-
denberg, care Invinge cu scoruri dezastroa- schatzki 21-5, 21_7; Edelstein b. Barbu-
se, pe adversarii sai. Posecla un joc de o lescu W. O.; Adriani b. Reis 21-12, 21-9.
regularitate matematica i plaseaza lovi- Ionescu-Rossin 3-21, 22-20. 24-22; Thei-
turile de efect in mamentul oportun. ler-Rosenthal 21-4, 21-1; Filenz-b. cap.
Mai abil In defensiva deck In atac, adop- Vladovici W. O.; Solomon b. Panajoth W.
ta cu predilectie tactica de speculare a gre- O.; Taubmann III b. Rosenberg 21-,-10.
selilor adverse. 21-17.
George Filenz, un alt excelent juctitor co- Turut I. - Taubmann II-Edelstein 21-16.

www.digibuc.ro
 REALITATZA ILUSTRATA No. 1 1 Ianuarie 1929

rry

Noi pe ploae sau pe vAnt"...

Factorul postal, care te called din an in
Paste, e nelipsit la Anul Non.

Sorcova, vesela,
SA trAili, sA'mbAtrAnifi. RAvase de plficintA
+4.444-1-14++4+4+ 0-4---444-1-+

Un pudding" urias, este preparat la Lon dra, In prezenta Negustoresele de sorcove, fac i anui acesta afaceri
primarului strAlucite

www.digibuc.ro
 6 REALITATEA ILUSTEATA No. i 1 Lanuarie 1929

Ca albina, care se suie, cade si se urcA

färit sfarsli pe geamul lucios, femeia relud
relua hotarâta tirul povestirei.
o ,tar de drept sa-mi scot baiatul dela
1;. armata, sa munciasca ca nu mai aud de
urechea asta de loc... hue de gandesti ca
de 0/ 2.Zircje-P5C4, sufla vantul pe horn... decand m'a batut
Ce poftesti? numai ce 'ntreabit: Ce vreti 1" A- domnu iova sa
notar ca la ce m'am dus la Cra-
cer dosarui...
Este o femeie care vrea sa vorbeasca pai, saru' mana, zic eu ca mai batrand Du-o la doctor... Uite doctorul... Draga
eu d-vdastra. am verrit i noi sa ludria dosaru, ca copiii do ctore...
sa intre. nostri urmeaza sa traga sortul... Dosa- Eu as. vrea, dacd s'ar putea...
rele vi le dau, zice,
0 taranza searbAdd, Imbroboditd cu sal Vi le-m da degeaba, dar le platim i noi, dar costa zece lei.
Ia vezi doctore.
de lana peste cloud tulpane, unal alb cu costa doi lei micata... Sunteti cinci, face ...sa capat un drept...
margerute albastre, celaialt negru spalacit, zece lei..." precum si era. Am dat noi bath, Du-te cu doctorul.
Inainta si se dpri haiucinata in mijlocul OA Inca nici n'am avut a dat Maria de-a Hai, vino cu mine... Sezi, ji zise eu
biuroului. schimbat o stab.", a oprit zece lei si ne-a blandete omul de stiintd, ca-i fi obosita.4
S mana. dat nouazeci de lei restul, puteti intreba Obosita domnisorule, zise femeia of-
Bund dimineata, ce vrei? femeiie. tand din adancul sufletului, cd vin tomite
Cu emotiune stapanitd, femeia porni sà Ei, ei, spune mai departe. de langa Craiova... Ma pun In trin la gara
desire final unzi litanii, chibzuita cu &add,
se vedea cat colo. ...51 am plecat bucuroase sa ne punem Livezi curesti...
si nu ma mai dau jos pand la Bu-
Eu, domnisorule, sunt vaduva de 1'52- In trin, sa asuncrein a.as1 Acas' dac'am a- Ce vant te-aduce pe la noi?
boiu cu trei copii, o fata o aa mdritatd, juns era noapte.aDimineMa cum s'a luminat lui Eu, domnisorule, Incepu femeia graind
la easa ei... Nu-i due grija... traeste si sunt de ziud, m'am dus la notar. Nevasta cu socoteala, sunt vaduva cu trei copii...
muitumita... N'are parnant, da's tincri, mun- daca m'a vazut a esit afard i zice: Tu
esti Frusina?".,, Daca n'o fi cum spun sA 0 fata am maritat-o la casa ei, nu-i duc
cesc la hoer si sd Oranesc grija... Trdeste N'are pd-
Lasit asta, spune ce vrei. dea Dumnezeu sa n'ajung Boboteaza...
alt baiat, care va sd zica cel Bine, mteapta Niculae. mant...
de-al doilea care trebue sä traga Porunca. VA pofteste doinnul secretar general.
si ma m'am dus la notar si i-am spus Du-o la domnul director... Du-te cu treabd.... Auzi, du-te femeie, lasa-ne... Avem
cum m'a Invatat i pe mine altii, ca eu cameristu. Ai nimerit-o rdu, vino altadatd..
daca's proasta si nu §-Liu carte deloc... Vino fb. 'ncoa. N'avern timp de ascultat povesti... Du-te eu
Ei, i pe urrna? Directorul era foarte ocupat. Mic, slab, dumnealui... Arata-i Niculae drumul.
M'am dus la domnul notar i-am ()aches, cu buzele tivite i parul rar, avea Hai, fa, n auzi ce spune domnul dof-
spus sa-mi facit hartiile precum ca sunt o manie inofensiva. Colectiona bilete de lo- tor, sd vii ardata....
vaduvd i sd-mi dea dosarul ea barbatul SA 'mai viu... Da, la ce sd mai viu...
mi-a murit pc frunt El zice, femeie, do- terie pe care le prindea ca pc cartile postale Gandesti
ilustrate In album, oranduindu-le pe suit, ca's dicolea?
sarul nu pociu sa ti-1 dau, fiMded nu-1 pe culori, pe districte. Avea biletul Intai Da de unde esti?
am la mine, trebue caut si costa cinci dela loteria Atheneului i n'avea odihna Sunt tornite de langa Craiova... MA pun
sute de lei... Eu am zis, zic, ma bdete, 'Ana nu capdta biletul unu din fiecare lo- In trin la gara Livezi si nu md inai opresc
cinci sute de lei n'am ca's vdduva, cum terie. Aceasta particularitate cunoscutd nu- pan'la Bucuresti...
prea bine stii... SA, fi trait barbatu!.. Si-am mai de cativa in414i constituia toata va- Mergi drept Inainte... La ce-ai venit?
plecat. Pe urma ce ne-am sfAtuit noi fe- loarea colectiu,nei ,pe care d-nul director Am venit, zise femeia cu sperantd noud.
meile, toate vaduvele din comund i ne-am ambitiona s'o doneze academiei, cu limba cd's vaduva i eu cu trei copii... 0 fata
dus la Craiova. Acolo dac'am ,ajuns, cum de moarte. o am maritatd... N'are pamant, da mutt-
ne-am dal. jos din trin, ne-am dus la cerc, Saru 'mana. ceste la boer...
unde am dat peste un domn ofiter gras Ce vrei nevasta? Ia-o p'ici.
de nu se mai and pe .semne de boalA .-1,.411111..P».

PAPFUMERIA
PQ,EZINTA ONOR,ATE I CLIENTELE
U LTI MA SA CIZEATI E

Noul stil de papusi, fabricate in Franta

ppa

Lin quartet simpatic, pe scena unui music-

hall stream.

www.digibuc.ro
ittALITAILTA ILÜSTRATA No. i fanuarie ION

www.digibuc.ro
 REALITAT2A ILUSTRATA No. 1
1 Ianuarie 1929
de scurt metraj, pentru a-si completa pro-
gramele.
Toate aceete filme, sunt aruncate Pe
piata mondiala, caci nici o alta WA, din lu-
me, nu mai produce comedii in adevara-
tul inteles al cuvântului.

,---.. 0MaEbsDoIlAt eneciens,srtrin&tate o cerintà

Nu poate exista la Berlin, Paris,
Londra sau New-York, un program
care sa' nu fie completat cu un jurnal si
cu o comedie americaná".
De unde si avântul extraordinar pe care
l-a luat aceastä ramurà a cinematografului
in America, unde exisM câteva firme cu
renume mondial, de pildä Pathé Exchange"
*i Cristie Comedies", care produc numai
comedii de metraj scurt si foarte rar ate
una de 7-8 acte. Mai socotiti pe Lang& a-

ffarele geniu al come-

1111/ CHARLIE
diet
CHAPLIN
Jos : Monty Banks la
an concurs de frumu-
Sete

e
,
1 N.--
BUSTER KEATON (Malec)
cestea, sectiile speciale ale raarilor firme HAROLD LLOYD, en partenerii sai inteo sil nu se creadá insg, a filmul comic
ca M. G. M.", First National", Para- noua comedie americana. s'a näscut in America. Nu. El e de originä
mount", Fox", Tif any", Columbia" 8i Marele artist, ia cu o lovitura, flute. europeanä si istoria lui se confunda cu tn-
altele, care produc cantitAti considerabile de sä,s istoria cinematografului.
Wale urnor¡gtjce Il cele mai lte cazuri Prima se vede in fotografia noastra. 1

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. i
Inteadevar, cinematograful la inceput
nu era cleat un simplu amuzament. Deci,
nu putea ofen pbiicuIuL ce asista la aces-
te realizari, decât un film care sag distreze.
Cititorii mai In varsta, si-aduc aminte, cre-
dem, de favoritii antebelici. Erau Max Lin-
der, Cocantin (Marcel Levesque), Bout de
Zan, Biscot, Polidor, Rigadin i altii, pe
cari vremea ne-a facut sa-i uitrun.
Dar in timpul razboiului, comedia euro-
peand decade si incepe sä se iviasca cea
americana, care nu avea deal o vechime
HARRY LAGDON
de câtiva ani. Urmând calea cinematogra-
fiei europene, Inceputurile americane s'au
fault tot cu filmul comic, caruia i se da, o
desvoltare formidabilä.
Mack Sennett e veteranul, si nu numai
al comediel, ci si al intregii cinematografii
americane.
Comedia americana, s'a bazat land, mai
acum 5-6 ani pe efecte burlesti, dar care
aveau totus un substrat de ironie pur a-
mericana.
Cu Charlie Chaplin comedie, devine un
film de arta; Chariot atinge culnitle ge-
niului, cu' Mir unata Goana dupa aur".
Pornit, ca i ceiialj Comici americani, dela
comeclide Intr'un act sau doua, odata ce BEN TURPIN, se simte foarte bine, bite()
devine independent, Chaplin incepe sä rea- toaleta strtivezie de dana, cu care va face
lizeze filme de metraj mai lung, care il evi-
dentiaza ca un creeator genial cinemato- De unde atâta spirit le observatie?
grafic.
Sa nu crecleti artistul comic e un ca- comic, realizarea unui film; e o munca ce
botin oarecare. Gresiti.
Un comic bun, merith .. mat multd atentie, duce la neurastenie. (Amintiti-vh
decât orice alt artist, fie acesta chiar tra-
gedian. Un comic al ecranului, e un crea-
tor in deplinul inteles al cuvântului; caci
el e, in cele mai multe cazuri, autorul, re-
gisorul, superviseur-ul i interpretul prin-
cipal al filmului ce-1 realizeaza.
Marii comici ca Chapin. Keaton, Lagdon
ei Lloyd in timpul at nu filmeaza, co-
lindä prin toate orasele, prin toate maha-
lele i prin toate arciumile, cantând idei
noui, atudfind oamenii i lucrurile.
In legAturd cu aceasta, e bine sa, adu-
g.m ceva despre felul cum lucreaza, Cha-
Plin.
Sunt !Zile intregi, când genialul comic
nu mai da nici un semn de viata.
Prietenii 11 conta prin toate locurile pe
care le Irecventeaza de obicei, dar totul e
zadarnic. Intamplarea li face insa, sa-1
gdseasca Inteo archund ram famata,
stand cu bratele rezemate de rnas i stu-
diind neclintit, acest mediu dubios.
Cornedianul ramâne In toate filmele sale
acelas; aceeas .inibrataminte, acelas mers,
aceleasi gesturi i cu toate acestea, come-
dia e nottä Nici o situatie repetata dela un
fiIm la altul.
Dar? ceva mai mult. Chaplin, Buster,
1 Ianuarie 1929
Lagdon, Lloyd ei Banks, turneazd, ate o Limier s'a sinucis din cauza neurasteniei;
comedie, de pildd, Charlot Pompier sau de asemenea si Larry Semon, n'a putut
Malec Pompier, etc. Cu toate acestea nici_ sä tie piept boalei, din cauza prea marei
una nu se aseamana, nici unul nu repeta surmendri cerebrak; iar Chaplin, acum a-
situatiile altui. De unde atâta imaginatie? proape doi ani, ingrijoraee pe intimii
prieteni, din cauza incordärii nervoase In
care ajunsese).
Acuni marii artilti comici nu se multu-
Billy Dolley
inesc cu scurte comedii In cloud, sau trei.
acte, ei s'au obisnuit cu cele de 7-10
bobine.
Si In cele mai multe cazuri, actiunea e
aproape inexistentd.
GAnditi-va numai la câteva filme, ale ce-
lebrului Buster Keaton (un - nedreptatit,
cAci e tot atât de mare artist ca
Chaplin). Vd amintitj din Malec' Navigator
scenele dupä yacht? Sau ati uitat acea
minunatd realizare Mecanicul Generalei"
(film ce fara, a exagera, ar putea sta alä-
turi de Goana dupa (rue); unde intreaga
actiune nu se petrece cleat pe o locomotiva
Generala" al cdrei mecanic este el?
Si mai addugati ca. Buster Keaton uräste
gesturile e sfoarte serios; el Anci odatti,
nu rdde.
Daca s'ar face o ancheta n toatd lumea
s'ar cere a se spun& care gen de film
place mai mult, desigur cit genul comic va
avea cele mai multe voturi.
E un- adevar ce nu poate fi desmintit:
furori la bal Ecranul comic e cel mai bine reprezentat
In a saptea arta. VALENTIN PODEANU
E o munca titania, Tientru un mare
Corsetul Adolphe Menlo"
cli, Max
DOLPHE MENJOU, povesteste istorioa-
ra de mai jos, care Ale cat e de ade-
vdrata, pe atât e de nostima.
In timpul vizitei sale de astAvara la Pa-
ris, uncle- s'a casatorit cu frumoasa Kathrin
Carver, primi vizita unei renumite corse-
tiere pariziene, care li ceru Incuviintarea de
a lansa corsetul Mertou".
Dar doarnna.", rdspunse artistul, nu
vd pot autóriza. Eu nu port corset!"
Se va zice tocmai, domnule, cà dv.
11 I,ansati". '
Incintat de compliment, doamna, dar
talia mea n'are nevoie de corset".
Totus, trebue sá va decideti de a-1
purta. Incercati fabricatia mea i va yeti
convinge ca"...
Antral de a mai insista, doanma. Pa-
tronez cu plAcere marci de cravate, cdmasi,
batiste, gulere, dar de corsete, mii de scuze".
Doamna se retrase Lirà a mai insista.
Dar cloud ore mai t/rziu, artistul primi
ambalat Intr'o elegant./ cutie, un corset bar-
batese, §i o scrisoare dela corsetiera cu ur-
mAtoarele cuvinte:
Este tocrnai pe talia dv. i vi-1 dA-
ruesc, Incredintata fiind c veti revord cAt
FELIX COTOIUL de curAnd, asupra deciziei dv.'
www.digibuc.ro
 Fortarea. ii omeniril
:111,1i,,
.,
.troo
vvio umnillft
ounitmitatk..'
is Pro 4.000141111.13114
,,,,,,,e2....011111Mk ... rd
4,1

:2:11,;:eto, 1,1441:1_442t_
4,....."."*..,,V,Y
Veal...4., ,
..'-t ,.."
4"t""t""V".*"".'".7t"4"...... r.,-,..T----,--:%*,.._,,-.....,..,V,,,,_..i..,:x.:27.,.,,,ii.
.."..."4.'":.""Irg:''.."1%314:4*1
.... ....41.1111.,44% ........411ii°
..........r.,...n.a
,....A.......44=.3,
-.....T'-
pf
#.
7"1%4

er---

INSTINCTUL de conservare
mentine omul pe aces pit- De un milion de ani cel purin de când omul De pildA, marele Washington,
intuit. Sramosii nostri, Ina- viefuefte pe peimezrzt, continuez sei se desceitu$eze de despre care stim din istorie cA
inte cu vre-o cinci sute de a fost pArAsit de soldatii
mii de ani, duceau o via% mi- barbarisme. Dealungul vremurilor, citadela omenirii pierzAnd Mane dup& bAtAlle,
zerit, vanând animate s&lbatice a fost mereu atacatez de berbecele furios al Timpu- retrIgAndu-se mereu, a casti-
si fiind vânati la rândul lor de lui, Nemultumirii i Suferintii. gat totus la efArsit si a reusit
altele mai salhatice In fate cd- In ciuda, tuturor acestor f urioase atacuri sh-si fondeze patria, Statele U-
rora puterile tmaenesti erau nite ale Americei, numai gra-
rasa omeneascd a rezistat. tie merit sale ambiliuni.

J
prea slabe. Dece deci, Mild Ii
pandea moartea, o ocoliau cu Trei puternice tumuli; instinctul de conservare,
cea rnai mare groazA? ambitia paternitatea, constituesc armele de pro- Ambitia a determinat pe me-
Tnstinctul de conservare ne tecfie ale omenirii. dici ca s& se inoculeze ei
explicit acest lticru. cu seruri primejdioase, pentru
0 and tntrebara care ne preo- Impotriva acestor trei mari instincte, seidite orn ca sit poatit astfel sA le studi-
cup it. este acea, pentru ce oame- de divina Providentà, timpul se ostenefte in zadar. eze.
nil, In acele vremuri de sitIbii- Ambi`ia a flcut pe experi-
tide, doreau totus stt-si perpe- mentatorii razelor. X, ca sâ
tueze specia dand viatA altor creaturi, care Experienta pe care a cdpAtat-o in viatA, persiste cu tenacitate In expo-
sA trAdascA mai departe in aceleasi mizera- i-a sugerat deseori aceastA Intrebare: Dece rientele lor, desi stiau prea bine, a moar-
bile conditiuni? sit aduc copii In lumea aceasta de suferin- tea ii pAndeste la fiece clipA, asa curn s'a
Puternicul instinct al paternitAtii, pre- te, ca Indure si ei ceeace am suferit eu? intAmplat sg, secere atâtea vieti folasitoare.
cum si afectiunea dintre sexele opuse, au Ce drept am eu condamn pe altii la $i la alte multe milioane de fiinte erne-
asigurat perpetuarea rasei omenesti. suferinte, pe care le cunosc atat de bine? nesti, dela câmpul de luptA pAnd la labora-
_
*** Dar instinctul paternitAtii, al reproduce- toriul chimistuluel, rmbila ambitie covarseste
Cea mai de seamd, In progresul fiintelor rii, f&când parte din mecanismul care-I in- instinctul de canservare, care e lAsat cu
omenesti, dispretuind timpuI, nenorocul, mult In urmA.
cAtuseaa,, e atM de puternic. Incat aricAt
plictiseala, nemultumirea, molimele, foa- de mare ar fi mizeria, omul creazA urmasi, ***
metea si rdzboaele, este amblia. cari sn. duca mai departe greul existentei... BArbatii si femeile tinere, nu trebue
Instinctul de conservare ne tine In viatA, Se stie doar sclavii, de obiceiu, au mai s& asemuiascA ambitia dorinta de stilt-
Ne zbatem uneorl, ca s5, trdim In cele mai multi copii decal aamenii liberi, iar lucire , sau s& creada c& dorinta de a fi
rele conditiuni. Sclavul in lanturi isi cer- mai multi decat au cei bogati. cineva, poate inlocui munca grea.
seste hrana, apa si aerul numai ca sA. *** Dec& cititi despre Napoleon, de pildtt,
trdiascl.
Omul din nemArginirea nordului, Mean- . La inceput, cea mai mare important& in (lac& voiti fiti clansul, dorinla nu vA
va fi de nici un folos clacti ea nu se va
du-si drum prin gheturi, luptandu-se cu existenta omului, a avut-o instinctul de con- schimba in acfiune, muncä sacrificlu si
foamea si cu frigul, se roagit doar ca sA, servare. Acesta a fAcut pe am, ca in ciuda et ort.
trdiascl si sA clea de hrand si de putind primejdiifor, lupte pentru viatd.
cAl.durd. Ast&zi, ambitia constitue cea mal mare
putere,
Si taus, toate aceste fiinte mizerabile, se teascd totcare indeamnd pe am sd imbunatl- Un om poate fi onest, cu toate c& este sd-
cgarttoresc si-si perpetulazit special. ceeeace are in maini, care se in- rac. Si, pe de altA parte, s& fie sArac, desi
In orice piept, fie chiar oel mai slab, ar- cuibeaz& in mintile cele mai slefuite, de- stApAneste milioane.
de nestinsA flacdra ambitiei, care Impinge terminandu-le BA indeplineasc& lucruri si Nu existit o alt& satisfactie mai mare, de-
fapte de mare valoare,
rasa omeneasca meren Inainte. cal aceea a mintil, satisfactia pe care ne-o cl&
Omul socoteste cb, se bucurit de complet/i *** intelepciunea, pe deasupra. tuturora, pa-
libertate. Cele trei principale izveare ale omenirii, cea care ne vine dela o constiintit curatA.
Stiut este insA astAzi, a libertatea omu- si-au schimbat intervertit mereu pozitiu- Bdrbati si femei mai in varstA, vor fi u-
lui e numai relativ&. Dorintele sale -au li- nile. Astfel, ambitia, care in epoca de pia- neori Intrebati de oittre cei mal tineri, in
mita peste care nu se poate trece. trd a fost la urmA, ocup& astitzi locul prin- felul urm&tor:
Divine putere care a creat pe om, a flcut cipal. Cum SQ poate desvolta ambitia, cum
aceasta pentru un anumit scop, pe care Puterea cea mai de seam& ambitia, poa- putem sA ne impunem in aceast& lunse?"
nu-1 putem intelege. Omul a fost urg'sit te fi obtinut& si cultivata, chiar dus& mai Raspundeti tineretului asa: Citette de
ca fiziceste si intelectualiceste prin in- departe pAnA In marginea puterilor noastre doul ori atat pe cat vorbesti. Gaudette
stinctele si pasiunile sale sd indepli- mintale si fizice. de zece ori mai mult decal citetti.
niascd acel scop. Ambitia reprezint& principalul izvor al Asculta pe altii. Ceeace cunosti, canotti;
De aceea, desi clealungul vremurilor a intelectului din om, tot asa precum instinc- nu mai e nevoe repeti pa sl-ti Incanti
dus o viat& mizerabild, deta care putea sh tul de conservare si acel al procrettrii, re- vanitatea. pe altii ad-ti spund ceeace
abdice, prin instmctul de conservare ce i-a prezintit izvoarele trupului. Ambitia este a- tu nu stii.
fost sAdit i s'a otelit si mentinut totus do- ceea cAreia se datoreste tot ce omul a fAcut Ascult&-i pe acestia.
rinta, pentru vigil, si pentru lupt6. de folos In acest univers. (N. L. R.)

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 1 Ianuarie 1929

Vizilá ministerilada
in Betsareibla
In cnrsul lunit Decembrie 1928,
d-nit ED. MIRTO mintstru subse-
cretar de Stat la Interne st PAN.
HALIPPA, mfnistrul Basarabiei,
an 1cut o vizita-inspectiune act-
airy in zona starii de asedin din
Basarabia.
PAZA
Ministrli, au fast insofiti in ca- LA
Marie, de reprezentanit ai tuturor
ziarelot din Capita la, cart au avut
pentru prima oara acces, in acea-
sta zona.
Constatarile la fata loculni ale
tl-lor ministri, au dat rezultate inte-
NISTRUH
resante. Gränicer român, facand
S'au interesat de-aproape de sta-
rea populatiet si a armatei, care de sentineld pe podul dela
face paza la Nistru, promitand tot
spritinul guvernului, pentru ridi-
carea la nivelul comun, a acestei
Tighina, distrus in 1919-
parti Wm Romania.
Ministrit au fost aclamati pe tot
parcursul i s'au inapoiat cu cele
mat frumoase imprestuni, d'n Ro-
mania de paste Prut.

D-nli ministri MIRTO i HALIPPA, in cercul z'ariltilor,

se intrefin cu sentinela de pe malul Nistrului. Populatia In asteptarea ministrilor

La stanga: Col mai bafran sergent din

Tigh:na.
La mijloc: 0 strada din Tighina.
La dreapta: atnistrii, insotiti de ziaristi,
viziteaza ruinele cetatii lui Stefan cel Mare,
la Tighina.
ww
GINERE MODEL.
Dow:ma Popescu si-a invitat mama la
masa". Domnul Popescu chiamä bucdtareasa
si li spine:
latà o listal de mancdruri care li plac
soacrei mele.
Am inteles. conasule.
$i daca' gate§ti vre-una din ele, te dau
alaa

www.digibuc.ro
12 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 1 Ianuarie ion REALrl'ATEA ILUSTRATA No. 1 1 Iannarie 1929 13

Pitorescul romanesc Prumuse i Exotice

MENI fADTE IDE1

Teresa palatului regal din Bald% pe malul Palatul regal din Balcic (Foto Gh. Iliescu)
(Foto Gh, Iliescu) Elevii unef scoli din Capitald, se bucura de o zi de li- D. DR. AL. VAIDA VOEVOD, ministru de interne, im-
bertate, deoarece scoala a lost transformatfi in local de preunfi cu directorul eabinetului, Dr. AUREL BUTEANU,
0 femee din Nigeria, in loaletà de gala. (stânga) i sefii de cabinet (spre dreapta), d-nii TAzhlua-
vot. nu, Serban, Codreanu 0 Gaspar, receptionând telefonic,
rezultatele elegerilor pentru Camerfi

Stradfi din Balcie. IDILA DE TARA: copil de patru ani mânä boli. PATINAJUL IN SUEDIA. Tineretul din La duwik e n, se
Un voiaj de nuntfi in Spania
distrgazA pe lacul inghefat

Pfistor macedonean, purtând pe mneri CAT NEMO, dansatoarea en masc.& Oblikkg Arcul de triumf, ridicat la MONSURA
Toamna in Parcul Cara. Tiran din Valea Timisn1ni PRIMA ZAPADA IN MUNTI. Ciobanii, Ornament sacru1in- mielul favorit. (Foto T. Biciolla). succese uriase la Vim's. (Egipt) in einstea noului prim-ministru e-
surprinsi de ninsoare in Bncegi. tr'un lamina inuia.s. giptean, MORVED MAHMUIL
_ _

www.digibuc.ro
 14 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 1 Ianuarie 1929

me5terul date foe easel protopopului

fur& l.dfta unde tinea Prea-Sfantul toatti
avutia. Iar In toiul noptil, Dragodan inträ
In biserica i fur& tome- lucrurile de pret
gasite acolo: icoane darttite, cadelnite de
argint, paharuI cu sfânta grijanie, precum
5i evanghelia veche cu scoartele batute in
pietre scumpe.
Apoi Isi lua moldoveanca i treeu Oltul,
In pädurile desc ale Arge5ului, uncle nici
un poteras nu putu sft-i dea de tirma 5i se
facu haiduc.
Intr'o zi, sg, tot fi avut eu 20 de ani
treceam prin pädure, In asfintit.
Deodatti, o matahala rtisari inaintea mea,
si un glas naprasnic Imi porunci :
Stai !
aprii In loc i namila incepu sä-mi
vorbeasca pripit:
Mi-e foame, fläcäule ! Da-mi traista
Cu mâncare i punga dela brau si dute cu
(I) te mare. Batrânii Isi aprinsera luleaua, cei D-zeu
tineri se intinsera pe spate si se uitau la Paine ti-oi da bucuros, data ti-e foa-
SIEARA SE LASA alene. 0 uriasd aripa cerul bogat, ca o mantie imparateasca, pli- me, ca, mie nu mi-e... Da' punga nu ti-o
viinata acoperea cerul, In vreme ce nä de pietre scumpe. dau. Dad, vrei s. mi-o iei cu sila, In-
dunga portocalie a amurgului se Intuneca 0 pala de lumina' luneca printre stele, a- ,..earcrt !...
incetul cu incetul. semeni unui fulger potolit... flacaule, te masori tu cu haiducul
Pe ici pe colo, se aprindeau focuri. ,Unde vânasi caprioara asta, Dragbdan ?
zittpârâitul märunt al paelor ce ardeau. intreba cineva. Nu Dragodan, i-am raspuns eu,
Batozele nu mai bazalau ci zaceau tacu- In padure!" raspunse fläcaul, aratând Dar srt fii d-ta chiar Iancu Jianu cel vestit
te 'n câmp, ca niste namile moarte. Cate o cu mâna dunga codrului cocosat in zare. si tot nu ma las !
palä de lumina, le lovia din cand in cand MA, da 5tiu e ai curaj, sä umbli prin Esti puternic, eu sunt tânar, sit luptarn
;I le rosia spaimantritor. ,neleagurile alea blesternate!" lupta dreapta. Daca te biruesc, m duc cu
Sfioas ä. o stea se agata de vârful cerului Si-apoi, n'am fost in inima padurii, D zeu. Daca ma razbesti d-ta pe mine, imi
späimantata par'ca de präpastia cascatá lânga stejarul traznit. Dac'ar fi strigoi ar iei punga i s'a isprävit !
dedesupt, incepu sä tremure de fried. fi p'acolo". M'asteptam sä-1 vad pe Dragodan
Era o noapte de August, verde si lumi- Bine ai facut, Mete, fost In asupra mea, dar ditnpotriva: fruntea i se
noasä. Grabile, incepura, s dasa alte stele... poiaia! Pentru comoara ingropata acola, descreti shun zâmbet Ii lumina ochii.
Cate una sgaria bolta, luneca repede-re- au murit destui oameni pe vremea mea; ar Imi placi Maude ! zise eL Ai suflet
pede i pocnea; spulberandu-se inteo pul- pdcat sa mai piarä i altii acum! Da'voi, bun, c:ai vrut sg-rni dai Nine. Si esti vi-
bere licaritoare. oltenilor, incotro o sa, plecati?" teaz, fiindca n'at vrut sa-mi dai punga. Mgte
Da stiu cá ploug' la stele astaseara! zi- Pai .. cam tot p`acolo!" raspunse tu esti bun de haiduc ! Minunat haiduc al
se Stan care sta 1âng mamaliga, de-i Stroe... ,,Umbläm doua-trei ceasuri prin pí fi tu, flacaule !
lingeau flacarile obrazul. dure i dam de Olt; pe urrati"... Pe and orbia, väzui niste ochi carS
Asta se 'ntâmpla In fiecare an, la gar Bägati de seams I" le tale vorba mos straluceau inteun tufis: Era Vidra, care
situl secerisului. Semn de räsboaie. Stan. Daca umblati drept, pe poteca ce taie asculta, gata-gata s sera in ajutorul lui
ratii se iau la bataie, ca sa-si fure gialli paclurea, nu va temeti de nimeni. Dar sâ Dragodan.
Si atunci stelele bleep O. cad& pe pamant . nu vrt batti gandul sä scurtati drumul Incotro te duceai ? imi mai spuse eL
sa, dea foe graului. Poate asa sa se sax- ind poiana crt nu stiu zu, ce se poate lu- In targ, raspunsei eu, cam incurcat,
seasca °dat a. vársarea de sânge !... tiimpla! E acolo un stejar traznit, cal.,' Mli duc la oras sa caut de lucru...
Mos Stan tacu dintr'oclatä, uitând poarta nenoroc... Nu te mai duce. Stai aici, sa lucram
Imparaiti si de ploaia de foc; un miros da Sunt orn batran, am vázut multe in \Pla- impreund !
friptura venia de undeva ci se raspandia ta mea si nu cred in povesti de inspäiman- Cum o sá lucrez aici ? Nu inteleg !
si se urea spre eer, par'ca s momiasca. tat femeile i copii. Da' când aud de comoa- Cum o sä lucrezi aici ? Nu intelegi ?
pe locuitorii lum4lor depärtate... ra ingropatä sub stejar, mi se face parul Stain la panda si cum trece cineva, sariro
M Mielule, mä!... Tu frigi vitelu-acolo, maciuca." pe el si-1 jefuim. Dac5, e orn sarac,
ma?!" Eu insu-mi am vazut ce-am Yizut am numai pâinea i i-o platim boere5te. Ca
Eu, mosule, eu!... striga de larva un cand voiu povesti ce- afost, o sti vIt cutre- patnea e rarä In singuratatile astea, MU-
alt foc, un fläcau." murati si tul e I Vrei?
Vrei ti dumneata o ciosvârta? Da-te Flacaii se sculard repede, iar mosnegii Vreau, aspunsei eu!
'ncoa"... rárnasera, cu luleaua incremenita in coltul Vä mirati, hai ? Pe vremea aceia, de !
, liai rn. eniti cu totii 'ncoa! Este pen- gurii, dornici s asculte povestirea lui Mos haiducia era o meserie. Când pleca omul
tru toatä lumea! Da 'nu e vitel ! E câprioa- Stan, care era vestit in trei judete, pentru de acasa si se ducea In lume s5 se pricop-
ra! Eu am vat-mho zise Mielu, in vreme ispravile lui....
Eu, mi copii, In tineretea mea am
siasc6.,, nu-1 intreba nimeni, la inters, cum
ce Mos Stan se apropia, cu cei doi olteni $i 5i-a adunat averea. Rusine era sa, vie omul
cu vre-o doi-trei Want., cari duceau ceau- fost haiduc. Si nu mi-e rusine sa, v'o spun. cu mane, goala, iar nicidecum s'o agonh
nul de mmìlig. i caleva plosti cu vin. Mestesugul Asta avea frumusetea lui odi- seasca pe cai piezise. Si i In ziva de
Vazand cdprioara, care se rumeMa pe ninara. Luam banii bogatului, ca i864 im-
bätrani
azi ! hot neprins, oinstit negustor spu-
jaratecul fumegator, Mos Stan striga: pärtim cu cel same. Cate vaduve neau batrânii i aveau dreptate.
,,0 sa mâneam ca niste haiduci !' $i-si rt'am adutat noi !... (Va urma)
freca palmele. SA tot fie cincisprezece ani de atuncir E-
Deodatä insä, It coplesi tristetea. ram o ceatä de vreo dougzeci-douazeci si
Cuvântul haidue n amintise toata ti- doi de Racal; capitan, ne era vestitul hai-
creocttot
neretea lui, pädurile de odinioará si tova- duc Dragodan, care varase spaima'n pote-
rile de arnäuti. Par'crt-I vad; 'Malt ca bra-
räsii dusi de mult in tara mortilor...
Dar, o 'nghititura de vin 11 fäcu sa-i vie dul, puternic ca stejarul si avea niste ochi
intunecati, cari te masurau cumplit, de sub deeciro5.."Are4
--Atecaraica

-
inima la loc.
Ma fläci, cand e vinu negru si bun, sprancenele negre i groase cat degetul. 3d i'vreu-a.re,44.s.",9 44
eu nu-1 beau; Il manânc! Ia mai toarna o- Inainte de a se fi facut father, Dragodan
data, s, vezi!" fusese papa' Inteml-sat din muntii Gorju-
Si mosneagul prime paharul shl duse la lui. Da de ce râdeti ? Vi se pare ciudat ?
gura, pref&cându-se cg. =sea din vin, pe Si noua ni se parea ciudat la inceput, dar ercoiaydi feecceei ea.& ote igar-met
care-I inghitea In sorbituri sgomotoase. cdpitanul ne spunea gluraind :
Neagu si cu Stroe se bucurau, c mai rà- Má b.eti, mai bine sä fie omul hai- .r.de etc )..re encichrbye
mseserà o elipa In mijlocul tovaräsilor de duc, deck srt slujeasca pe Mântuitorul, ec.
munca. cum it slujesc ca,lugarii astia de prin tare Jczca, ceZ
Cina fu vesela. Plostile se desfundau u- greceascä! ecji.4.frcelenie: ,r ,rzederv.an-
Pe-a Inca lege, nii copii, mireasma
na dupä alta. Mronaliga ramase cam ruai- proaspäta cltaa-id-iate. tat.
natg, cad avean pâine caida si alba, din a Odurii, e mult mad sfantd, de-
belsug, la masa cea imparateasca. ck mirosul de tämde, din mânästirile lor !" ecd.r..rw-az ,rr-na..eez...rrant /7r-ex:Ca&
Mos Stroe inchtina paharul in anktatea Stiam noi prea bine, ce e drePt ea' nu de princarearanclen.fa,cnree a:3E eeeva
boerului, binecuvânta ogoarele sa' fie vesnic bunavoe II ráspopise pe Dragodan ci pen- pv-E z...prna ,r.cotacx ,er;ercZ,o cal:Let:ma
rodnice i bogate, varsa i pentru morti o tructt Sfintia-Sa umbla pretutincleni
jumatate de pahar. prea des cu un fel de dbovnica a lui, o mol- ar-r-Picrnctut2:-. da. adindere JZ "Mg=
Si ptimântul sorbi cu sete vinul pentru doveana frumoasa, pe care o chema Vi- ar.A.44 z erepiai rabid& Carliell
cei pe cari ii acoperia. dra Din pricina ei, mi-1 raserti pe Drago-
""Nr-
In jurul focului ce apunea, se facu lini5- dan: ca s se räzbune de rusinea aceasta,

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 1 lanuarle 1029 15

PRIWND aletturatele reproduceri duvet
ultimele creatiuni artistice ate d-nei No-
ra Steriade, cititorii nostri isi vor da seama
de ce aceastd artistd romdnet, a fost nvv
tatit sd lucreze st set expand la Sevres.
In Franta aceste opere .de arlet rorad- trecutului folosind intr'adevar numai celor
neascd modern& au fdcut vn deosebit efect, "ce cautit o inspiratie, nu si telor ce asteap-
si nu numai pentru aratia deosehitd, adu- confortul. A. MANIU
set artei decorative ci e pentructl in aceastd
rafinatel perfectiane, pdstreazd caracteral
primitiv ai artei rorattnesti.
Asa cum dinteun cdntec tardnesc, un
bUn muzicant desvoltet tema unei simfonii,
si artistut decorator nu creiazet in artet o
frumusere noult, decdt amplificelnd sau sta-
biliztind 'an moth) decoratir descoperit de
preinergettori mai umili.
Noita arta romdneased nu trebue si nu
,poate sd se inchidd in inigarea mai Lund
sau mal rea a trecutului,- ci trebue in-
treacit ,realizetrile de altet date!, pdstreind to-
tus in perfectionare, caracteristicvl. _

Cei cari vor sd aibd in casa ve-

chituri, ci opere de artd in stil romdnesc
modern, vor incerca sit aibd nu numaj o
caset cladita in stil romdnesc, ci si opere
de art& care set cadreze cu viz interior ca-
rat si strdlucitor.
Credem cd sobele romeinesti,, create de
d-na N. Steriade, sunt cele mai potrivite,
ea noua arhitecturd e avem aceeos pdrere
desPre broderiite Si ceramic°, exnuse de
aceastd artist&
Interiorul modern romeinesc, incepe sd
se realizeze nu numai Ui trente de covoa-
re, bune uneori de- muzeu, e in
icoane care runt mai potrivite in biserici.
Interiona ram iinesc trebue acomodat
riefii de astdzi, ori de Otte ori ritmul con-
timporan, pretinde forme noui, cioburile

Amintiri
CELEBRUL DIRECTOR de circuri, Bar- male un fabricant Ii puse la dispozitie un
num,
0 enigma ciudati
1111/7.1111I.1110/.1111P

CINE-I TIORICA MIRIDON ?

supranumit Regele Arenei", pian solid, pentru concertul elefantului. Din descrierea pe care o face autorul ro-
poseda cele mai variate curiozitäti, n Veni j seara $i"In fate unui public se- manului Cuza-Vodr, rezult c aceastä
materie de dresurä, de animale: lect, animalul fäcu vreo data plecaciuni, Wirth de o mare curätenie de suflet, f and
Tigrii jongleuri, lei fechilihristi, pisici- inainte de a se aseza la pian. Muzica Wu. salvatà de Domnitorul Tärilor Românesti
matematiciane, armäsari - scamatori, *i elefantul Intinse trompa spre clape, dar s'a 'ndrägostit de El, ne$tiind c elibera-
erau numere care figurau pe mai &rate pro- o retrase repede, temându-se par'cg stt le ' orul ei este un personagiu atilt \ de Insem-
gramele lui. atingg. Zadarnic Incerca directorul sä-I a- nat.
Dar mändria dIrectorului, era un elefant due& la sentmente mai bune, cg.ci pahi- Ceva mai In urmä, Viorica Miridon aflb
indian, Lobo, care ante, cu trompa la pian. dermul nu voia sä se produca In ruptu, cin41 este bärbatul de care s'a alipit inima
Repertoriul ii era Inteadevär foarte redus, capului. Ce-i cu tine, Lobo?" II Iamb& direc-
ei pätrunsä de recunostintA.
dar ceeace stia, executa bine. Aci Incepe conflictul Intro sentirnentul ei
torul Ingrijorat. Dar cand se - apropie de e- de onestitate Intre marea iubire ce o are
Toate capitalele rtimaserit mute, In fata lefant, observa c lacrimi marl, fi curgeau pentru Domnitorul Cuza, sub a c'ärui
fenomenului muzical *1 Barnum fu decorat din ocht Atunci se intoarse si vorbi: rinteascä protectie se aflä
de mai multe ori, pentru talentele de care Onorat public ! Elefantul s'a pus In Si culraea pare a fi, a Viorica Miridon,
a dat dovadit. grevA, deoarece a recunoscut In fildesul fata unui boer care dusmänea- pe Alexan-
Inteo zs, ajunse la Pittsburg (America), clapelor, dintii regretatei sale mame"... dru Cuza se indrägostise de el si Il ur-
ii-sera-m-ess+144-esi+e+ft+.....44-44+4.4, meazá e cearcg ajute in luptele ce
duce Impotriva protipendadei de pe acele
NEVRALGINE vremurt.
Cititorul, pe Una. pläcerea ce-i produce
lectura acestel scrieri are $1 avantajul,
.. JURIST" VINDECA se documenteazä in mod pläcut asupra
unor evenimente pe care altfel ar trebui
sä le Koala de prin biblioteci.
DURERILE DE CAP Rornanul Cuza Voc15." merItd, 61 fie citit
de cMre toti admiratorii marelui Domn.

www.digibuc.ro
 16 REALITATEA ILUSTRATA No. I 1 /anuarle 1829

aparate, iar procedeut stiintific al masa-

jului, este, foarte bun. Exista mai multe
modele de electromaseuri. D:ntre toate, ru-
lout electric este cel mai scump, dar si cel

str de frunfusete din Paris l'a

mare instituf
mai activ. Diirectoarea unuiadoptat,
ea. Dupg. pärerea ei, masagiul cu mAna:
pentru
Coneste sbArciturile dintr'un loc Invaltul",
pe cAnd ruloul elecIric le suprimA radical.
Modelul vibrator, este mult mai ieftin.
dar efectele lui sunt- mai putin sigure, aleca
acele ale ruloului. Totus vibratorul
cArui mArci sunt numeroase, este foarte
des adoptat, ca aparatul individual practic
SbArciturile tenulul. Cum sa luptim impotriva Imo prin excelentA. El este utEizat Impotriva
RATIE UNEI higiene intelig-nte, fe- A dus o viata foarte sobrA. Nu a fost zbArciturilor fetei. Mai ne slujim de el pen-
Intregului corp si
meile d:n generatia noastrA sunt racomA niciodatd. A stiut sA se abtina dela tru a relnvia epiderma
mult mai tinere de cum erau ma- cel mai delicios fel de mAncare, and a a circulatiei sAnstelut, slAbite.
mele lor, and aveau aceias vâr- simtit cA-i face rAu.. Nu s'a culcat nici- FRUMUSETEA SI OZONUL
stà. Felul de-a se ImbrAca, de-a se pieptAna, odatA mai tArziu de ora 12 noaptea si In Rezultatele ce se obtin actualmente la
de-asi descoperi gAtul, bratele, picioarele, fiecare zi, orice s'ar fi Intâmplat, s'a In- Paris, pr:n Intrebuintarea ozonieut (aer.pur)
tins pe divanul ei, dunA dejun, o orA sunt InteadevAr miraculoase.
de-a face sport, IntArzie clipa fatalA a ba- sau doul. AfarA de asta, bàile dese, fric- FArA farduri sau alte artificii, yeti putea
trAnetii si o va IntArzia, din ce In ce mai tiunile, o higienA In de-aproape suprave- avea un ten trandafiriu si fraged, gratie
mult. ghiatd §i mai cu seamA un ambet anroape aerului pur, oxigenat, ce yeti introduce In
Soseste totu§ o vreme cAnd sbArciturile Permanent, In colrul buzelor, au coaribuit vartamentele dv. cu noul aparat.
apar, sau and pungulite disgratioase rasar sA facA din aceastA bunà prietenl a mea, - In spitalele Parisului, In cAsele moderne
sub ochi. DupA cum am vAzut, in numArul o femee moderna care va desfide bAtrAnetea particulare, acest aparat aduce aerul mun-
trecut, chirurgia esteticd face, In asemenea 'Ana In ultimele ei clipe.
cazuri minum. Dar cum nu oricine isi tilor si a) mat-4, fArd prea multA cheltuiall.
poate permite luxul de-a se supune la o MASAGII ELECTRICE Nu stiu dad. avem i la noi in tara astfel
ast-fel de operatie, care costa- extrem de Un puternic stimulent al frumusetii .§i de aparate, dar la Paris unde se Intrebu-
mult, cochetele noastre vor trebui sA In- pAstrAtor al tineretii, este incontestabil, ma- I inteazA din zi In zi mai cu folos, el face
LAURA
cerce, pe alte cäL IndepArtarea sbArcitu- sajul electric. In comert existd azi. citeva minuni.
rilor si netezirea tenului.
CUM SA NE SPALAM FATA
Mai IntAi o Intrebare pe care si-o Dune
oricare femee, dornicA de-a avea 1m ten
frumos:
Cum sA curete fata, cum sA Intretina
frAgezimea ei T'
SArnmul nu e potrivit deal pentru te-
nurile de rnAtase §i cele de portelan, pentru
celelalte el e dezastruos.
Apa caldA, cAnd nu e urmatA de aplicatii
de ghiata, moleseste pielea i muschii. Si
aici deasernenea intervine dificultatea pen-
tru cititoarle noastre d:-a avea zilnic gAata.
SA ascultAm deci sfaturile unui mare me-
dic francez, care s'a -consacrat Ingrijirei fru-
musetii femenine. El ne sfatuieste ca, di-
mineata si seara, sA ne curatim tenul cu
ulei de .migdale. Muiem un mic tampon
de vatA In acest ulei de migdale dulci,
stergem bine pielea §i apoi o frecAm cu
alte tampoane, pAnA cAnd ultimul rAmâne
curat.
0 recomandare. de care trebue neapeirat
sei(illq171 seam e de a intrebuinta o data
pc sàptàmâni. so'u'ia doctorului Sabourand
(alcool, ether si ni,nthol in Orti E
o apA de toaletA idealA, care ne da o frA-
gezime de ten incomparabita.
GESTURI SI ATITUDINI
SA trecem actun la alta parte.
femenine.
Pe tang Ingrijirea fizicA propriu zisA,
caracterul tineresc al femeei este &at de
supravegherea atitudinilor si a ,gesturilor.
Pentru a avea si pAstra un aspect tAnAr, lS 5
II
1115

va trebui sA avem o atitudine Weird: sA Il

ne tinem drept, cu capul sus, cu privirea

dreaptA, limpede, sincerA; sA vorbim clar,
cu o expresie veselä, pe fata. Nici o ne-
glijentä In toaleth, coafurA. S mergem mAnA
in mAnA cu vremea ì sa evoluAm odatA
cu ea.
Pentru a rAmfinea tânAfa" de caracter
expresie, va trebui sà rAmAnem tinere In
idei, s frecventdm tineretul. SA nu zicem
niciodatA Cu o mutrA acrA: Ehei, pe vre-
mea mea, lumea era altfel, \se purta altfel
CH ,
etc." In legAtura cu asta voi spune cA am
cunoscut o hunicutA modernA, care a Im-
p1Mit de cAtiva ani jumAtatea de veac. Ei
bine, ea e mereu mn societatea fetelor tinere,
DUPPE
care o tutuiesc cu plAcere, li spun pe nume,
Ii fac tot felul de confidente fArd a se
simti de loc stingherite societatea ei.
Gat despre aparenta acestei femei, pare BLECHNER-WEIrACH
atAt de t'AnrA i drAgAlase, cA nimem nu
vrea sA creadA cà e bunica i nu mama
copiIasului Ile care-I plimbA zilnic, foarte
1
PARFUM
mAndrA de el.
.Acum rnh yeti lntreba ce a fAcut aceastA
feinee spre a pAstra un astfel de aspect?
EAU DE COLOGNE
www.digibuc.ro
 fitAtItAITEA ILIISTRATÀ No. 1 1 iannarie 1029

CADOUL (Selina.)
gustoruiui. Socoti cl o va cApAta fArl plait
Intrehd taus:
Cat costd masina asta?
A! nu mult! Pentru d-ta doctore, un
chilipir: nurnai 385 lei §i 85 de bani!
ce sil facA cu casseta? Un object mort, pe Si doctoral, eonfuz, nu numai cA nu ava
HARPAGON e negustor de fierdrie, lu- care servitorut 11 si duse inapoi la locul de casseta, dar se vAzu nevoit sA mai due/
crat de naturd potrivit cu negotut lui, luase. Altd cassetä nu erd demnd singur acasA, pe o cdldurd tropicalA, ma-
lui- pare alatuitd din frail- unde II
cdci toad fiinta rand, Infalisarea e bä- de domnul doctor! vina de cAlcat pe care o plAtise.
turi de metal de Trebue sà tii cd mor de ciudd, doc- Dar vestea a mers In lame cA doetorul
dArdneascd i greoaie ca a unei
nicovale, tore, zicea nefericitul, dezolat, cum s'a ni- a primit un cadou superb din mana ne-
corpul lunguet capulteapdn
ca un drug
merit! Lasd, altddatd ti-oi face un cadou gustorullui de fierdrie, eel atAt de Inda-
de fier ruginit, la fel cu o mdciuca mai frumos! toritor, recunoscdtor
de fier colturoasd i noduroasä, iar ochii Asa cum era rostit cuvântul, ai fi jurat Scos din cadrul lui de metal ordinar,
par doud mici bile de fier inrosite jn foc,
cd. darut fusese Meat cd avea ur- negustorul de ficrdrie noud, nu e bun deal
din care tasnesc din când In and spantei tneze altul si mai mândru. de aruncat la gunoi. Dar In mijlocul fie-
de siretenie. de fier, rAu seDar doctoral, simtind siretenia, crezu cA rdriei sale, cu care serudna asa de bine,
Sufletul, In grAmada astafdpturd de orn, va despdgubi intealtfel. nu-i gAsesti pereche i chiar doctoral i-a
turnatd i abia asemuind o nu-1 turburd Ca gospodar, avea nevoie de o masind recunoscut aceastä Insusire.
e o ruginä. Nu-1 misled nimica, de cAlcat i zdrise una lin rafturile ne- GHEORGHE din BUDEASA
nimica. Nu Incape Indin el sitntire, dorintd,
patimt Nu izvoräste sufletul el nici o adiere.
nici o lumina. Nu e In vine.unui orn cu
sange, ci cu fier topit E vibrarea ce o
Totus, tipeori vibrsazd.
are orice corp anorgarlicräsundtor
cand e lovit. Cor-
pul greoi se zbucitand negustorulInn'a cloud
iz-
mari Imprejurdri: când
butit sd-si Insele Indeajuns sd clientul, sau
and i-se pare cä ar trebui dea marfd
pe credit sau bani pesin cu Imprumut; i-se
pare. cdci de dat, nu dd niciodatä, afard
numai dacä nu e vorba de o camdtd dintre
cele mai banoase si dintre cele mai sigure.
Dar dupd curn fierul are totus aparenta
dea seama ëä aceastd Infätisare de
fierdrie se -aratA indatoritor i mdrinimos.
E greu sA spui cd cine-I cunoaste ajunge
dea seamd cA aceastd Infalisare de
cinste si de prietenie nu e decât o masca.':
negustorul e asa de siret, asa de vorbd-
ret, cA. nu este niciodatd sigur, dacd te
minte, sau Iti spune adevärul. FAgAduieste
mult i cu ddrn:cie. Imparte cu ochii In-
0 se On-
chisi comorile pAmântului,fdrd
diascd o clipd la sine. E un dezinteresat
un binefIcAtor.
- Casa lui, e casd deschisd. Cu catd cäl-
durà dragoste invitä lumea la masd, la
serbAri familiare, la tot felul de petreceri
strAlucitel Sill dinainte cd vei manca Im-
pArdteste, cd tot ce e mai bun si mai
ales Iti va ta 4inainte, cd nu poti gäsi
aiurea bduturile de soi ce le vei savura
la masa lui. El simte o adevAratä bucurie
sa-ti lnsire trufandalele ce le preggeste.
A pregatit i surprize... ce surprize! tram-
Atâta numai cd aceste Imprejurdri
bitate nu se InfAptuiesc: prilejurde nu sunt
nici odatd prielnice; oamenii sau Dumne-
zeu pune piedici, care zaddrnicesc bundle
delicatele si drAgdstoasele Indem-
nuri ale negustoruhd de fierdrie.
0 singurä data acest drug de fier era
O se moaie, sd se Inmlädie i sä facA
an dar adevdrat: era... OLIVER HARDY eu partenera sa, intr'o naafi comedie
I-se irnboladvise un copil i trebuia 0 0+11+64***Wil.+1444-0+644-141141-1-11 54+41 #44444 /444444+114444-11444444+44+4441-4-04+1/ +01+44444i
cheme un doctor. Boala era grea i cerea
un adevdrat devotament din partea medi- '''M"r7rf-'A;''--"L-4-z:---
dicului; ,dar acesta nu se gandi decAt sà
scape o viatA de om i, fArd. 0 tie seama cd
e adus de mai matte ori pe zi, cd-si pig-
teste träsura din buzunar i cd nu i se
plätese regulat vizitele, nu se 1Asà pand
ce nu Invinse boald.
vAzu copilul sandlos, negustorul
de fierdrie avu o negrditA izbucnire de re-
cunostintl.
Doctore, sä treci pe la magazinul meu:
o 0-0 fac un cadou nemalpomenit: o
sd-ti ofer o cassetd de artA, care stiu cd-ti
trebuie.
Dar, obiectd doctoral cam In sild, mi-se
pare cd, pand una-alta, s'ar cuyeni sd-mi
achiti atâtea vizite i celelalte...
Lasd, doctore, vino la mine la ma-
gazin i ai sä vezi!
Negustorul vorbea cu avant, cu patirnd,
cu convingere, cu clipiri din ochi Inca-
rajatoare.
da Aarthia
ata ticzyzern-
Si Inteo zi, doctoral trecu pe la prävAlia
.6&-
negustorului.
Casseta? A. da! Era In magazin, e ade-
vArat. i-o aratä chiar descrise foloasele
frumusetile cu mult entuziasm, dar o,
he*
Intamplare nefericitä Meuse cà servitorul In fiecare stiptiimandi modele noi originate
pierduse tocmai cheia acestei cassete. Ser-
vitorul adeveri acest accident. Färd cheie, Materiale aduse direct din strainiitate

www.digibuc.ro
 18 REALITATEA ILUSTRATA No. i 1 Ianuarie itati

scartale de multe ori. Mi-e foarte indiferent

INTERWIEW (U KRISHNAMURTI
Intrebarea pusa de reporter:
Ati declarat de mai mule ori: Eu sunt
invatatorul lumii. Ce vreti sa, spuneti cu a-
ceste cuvinte?
Rfispunsul Messiei" de la Madras:
Vreau sa spun, ch. oricine indepline-
ste viata, din punctul meu de vedere, de-
vine el insusi invatator.
Intrebare: Exista a deosebire intre Krish-
namurti i Invatator?
Raspuns: Dupa parerea mea: nu.
Intrebare: Cine e invatatorul lumii?
!tannins: La asta am raspuns.
Intrebare: Cine e acela, pe care 11 nu-
mesti Mult iubitul"?
Räspuns: Viata.
Intrebare: Dece nu dati lumli preceptele
dv .ca pe o teorie, care cä apartine dv.
Krishamurti, personal? Nu sunteti oare
pur i simplu capul unei scoli?
Raspuns: Fiindca am gash, ca aceasta e
adevarul. Nu inseamnä fusà c toata lu-
mea trebue s'o creada.
Intrebare: Un propovaduitor postuleaza
un precein Veti educe lumii un precept, a-
die& un sistern metafizic sau o disciplinA
pentru viata?
Räspuns: In acest sens niciodatä.
Intrebare: Nici cel putin o disciplina
pentru viatd?
Raspuns: Cred, c fiecare isi va trasa
singur disciplina sa. Nu intentionez deice
stabilesc o singura disciplina pentru
toata. lumea.
Intrebare: Ce cereti de la discipolk dv.?
ce trebuesc ei faca?
Raspuns: In primul rand, eu nu am dis- sisul face si desface totul, el nu prezinth
cipoli.
Intrebare: Ce fel de sfaturi dati instt a- jurare
tie cu insemnhtatea persoanei care-I .pri-
celora, cari va inconjoara?
Rfispuns: 0, exist& atAt de multe... in pH- meste.
mul rand aceia de a fi cei mat cultivati Si
dintre oameni. Intelegeti,... nu in sensul testelath cateva din cele pe cari le poves-
de exterior-. Cititi vä rog Via% ca ter'.
Intrebaré: Nu credeti ca din cuvintele care neze".
dv. se pot face dogme?
Raspuns: 0, desigur... din nenorocire...
dar atunci voi fi mort... Atata vreme cat un
daca voi ramânea mereu eu seful acestui or-
din. Nu sunt ateu, dupa cum s'a spus.
Cred. Dar nu in.Dumnezeu, ci in viata. In
fiecare cm exist& un Dumnezeu, fiindca o-
mul e insas viata. Nimeni nu se poate Im-
piedica de a fi i D-zeu. Qe-aceia, in mod
inevita.bil, sunt i eu Dumnezeu.
cineva ar vroi al traiasca perceptele sale. Acel care e sincer i trezit la, viatA,
Raspuns: Deice. poate sa ma Inteleaga, indiferent din ce
Intrebare: Dece organizati acel lagar de etas& va face parte.
corturi pentru a propevadui de acolo per- Ma inrebati despre reincarnatie. Cred
ceptele dv.?
Raspuns: In primul rand acolo e mai Inteo renastere, dar nu e de prea mare im-
portanta in ochii mei.
mull kniste. Pentru a intelege deplin, tre- Nu trebuia lush., sa se feel dogma din ea.
bue mai Intai o anumitit departare de via- Vedeti, noi toti suntem produsul trecu-
ta de toate zilele, putinh. odihna... In acest tului.
scop i pentru multe alte motive, gasesc Nu aceeta e msa impcirtant; ci prezentul.
acest lagar de corturi necesar. Trebue sa traim In prezent. Numai astfel
Intrebare: Ce asteptati de la acest laghr putem stapani viitorul. Trebue sa traim
de cörturi In primul rand pentru dv.? In prezent, in sensul de vesnicie ins&
Räkpuns: Vreau creez oameni, cari In-
teleg scopul vieii, astfel incat sa nu mai Astfel vom domina viitorul, pe care ni-1 In--
apartina multa vreme congregatiunii mor- chipuim, and zicem: peste 5, 10, etc ant
deci nu In sensul timpului, ci îfl acel al le-
tilor. lului.
Intrebare: Day pentru ordinul Stelii? Intr. Inca o Intrebare: Spuneti ca fie-
Raspuns: Vreau sa creez oameni liberi! care frebue sa-si fie conducator, propovA-
Intrebare: Dar pentru lume?
Räspuns: Vreau ca oarnenii, cari pleacti duitor.
din acest legar de corturi sa fie o pilda Ce au fost atunci pentru dv. doamna dr.
pentru oameni_. Bessant i d. Leadbeater ?
Vreau sa creez o notia aristocratie, Rasp. Cand esti tanar, ai nevoe de
care sa fie creatoare pe toate taramurile profesor, de clneva care sa te ajute, de o
Aristocratia aceia nu e deice cea In- mama. Nu inseamna illSä, ca tot ei sunt
teleash sub riumele obicinuit de aristocra- telul tau; e doar o stare tranzitorie prezenta
tie. Ea va fi un pi odus al massei, floarea ei. lor. Nu sunt nerecunoscator, nu! Ei bash
Ordinal Stelei, nu are prea mare nu mi-au ramas telul. Acesta e cu tatul
important/. E o unealta, un mecanism. care altceva
"Ill
IlacMuri turboase
AAI CE POATE fi curios" Inteun bac- MOBILE de PRIMUL RANG
sis? La noi, uncle In atatea cazuri bac- anume: dormitoare, sutragerii, garni-
turi de salon, pezloane, scaune, etc. M
o curiozitate: dai bacsis in orice Impre- mare asortiment permanent la
bineInteles n bani si In propor- Depozitni de MOBILE ..VICTORIA"
totus existh bacsisuri foarte curioase. Str. Unirli
CRAIOVA
Pala* Minerva
InviMm pe rnult stimagil amatorl de mo- I
un scriitor german, Karl Erich Krack,
bile din CRAWVA gi OLTENIA Mimi-
a avut curiozitatea sa le colectio-
! vdlia noastrd spre a vedea mobilele noasire.
Un chelner din Viena .povesteste cA avea
Preturi si conditiuni avantaloass.
client socotit ca foarte sgarcit si care
la plecare, In loc de bani, li da bacsis
+114-044+04.114.

voi trai, niciodathl câte o march. postalh. Chelnerul, desi ne-

Intrebare: Cu ce va veti putea Impotrivi, multurnit, a phstkat totus mhrcile, pang
ca sh, nu se ridice pe cuvintele dv. o religie? când adunand vre-o mie de buchti, le-a a-
Itaspuns: SA. se lupte Impotriva acestui rhtat unui prieten, filatelist. Acesta desco-
fapt... neintrerupt! pert cAteva marci de mare valoare.
Intrebare: Nu vh, temetic yeti distruge Alt chelner, povesteste eh servea un client
ordinul (e vorba de ordinul Stelii)? . care Lisa zilnic pe mash cate o scobitoare
Raspuns: Mi-e cómplet egal. O organi- de argint. Si and aolunA 200 astfel de
zatie e ca un jilt. Un jilt exista pentru a scobitori, chelnerul le vandu unui argintar
sedea pe el, cand un jilt va ineerca sa cu pret foarte bun.
se aseze el pe cineva, faptul nu ar fi nor- Tot un chelner pc'vesteste ch. avea un
mal. client, care 1st aducea zilnic un tacarn pro,
Intrebare: $i daca se va incorca, sa se priu, pe care la. plecare 11 lAsa pe masa.
feel revolutia socialh In numele dv.? Ce Clientul acesta avea o groaza de microbi,
yeti face atunci? bleat nu vroia sa se serveasch nici el sin-
Raspuns: Ce vreti sa fac? Nu stiu. De- gur de douä ori de acelas Want. Si cum
tacâmurile erau din metal pretios, va In-
pinde de faptul cum va fi facuta. chipuiti ce afaceri bune facea chelnerul.
Intrebare: Si daca totus va fi facuta?
Raspuns: Va fi rau facuta. Si desigur Celebrul tenor italian Tamagno era si mai
in acest caz, voi lupta impotriva ei, ca a- celebru pentru ssarcenia lui. Fiind la Mos-
cum impotriva asa numitilor discipoli ai cova, a descins la until din cele mai marl
lui Krishamurti.
Intrebare: Eliberarea e compatibila cu
hoteluri. La plecare, In loc de bani, dadu
chelnerilor, drept bacsisl, o multime de bu- Proteza dentará
chti de lumindri, rhmase din cele ce i se
viata sociala, cu viata obicinuita din socie-
tatea omeneasca.
aducea zilnic In camerA. DENTISTII ASOCIATI
Cunoscutului desenator francez Gustave
Rfispuns: Para Indoiala. Doré, nu-i plAcea deasemeni sä dea ca bac- Str. Biserica Enei 14
Inrebare: Preceptele lui Krishamurthi sis bani. De aceea, dadea chelnerilor schite Ext., actil, plombe, dintl wtificiall
trhesc pe taramul spiritual si nu se pot pe care le Wee, In timpul cat lua masa.
aplica la viata materiala? Si chelnerii Ii scoteau parleala" cu vArf tn toate sistemele.
Ritspuns: Ceeace nu e compatibil eu viai- Indesat, vanzand amatorilor pretioasele
ta de toate vilele, nu e spiritual. Nu exist& schite.
o lume a spiritului si o alta a materiei. Preturl moderate .Inlesnirl de plata,
Exist& insa o lume a luziei si una a reali- Consultatii 8-1 a. m. 2 jumttate
atii.
Intrebare: Am auzit spunandu-se ar 8 p. rn. Teleton 338127
1:1440/44T1 §4 fie tradat Krishinurthi, daca

www.digibuc.ro
 HCALITATEA ILUSTRATA No. 1 1 lanuarie 1921k

Joc No. 4 (Bucovina)

(10 puncte) de G. CAISERLIU

Joc No. 1 (Cuvinte incruci*ate)

(10 puncte) de TEODOR STAMATE-Bräila

Orizontal: 1) Nota muzicala; 2) Fluviu in

zicala; 48) Specie de gran; 49) Transportat abtin; 5) Pisc in Carpatii Moldovei; 9) Un-
Orizontah 1) Padure taiata uncle nu um- de bucurie (fig.); 51) Patru litere din Lo- guent; 10) Ginerele lui Mahorned; 11) Lu-
oamenn; 9) larba flarelor (Bat.); 18)
Ceeace ramâne dintr'un tot; 23) Poftim ; rena;lustru (inv.); 57) Adverb; 59) Conjunctie ; 13)
24) Pronume; 25) Povesire fabuloasá; 26) ou) Pronume; 56) Plasez.
Sgarcita; 28) A se apnea cu unghiile de
ceva; 30) A lovi de mai multe ori; 31) Pa-
tru liters din actor; 32) De aeord; 33) Spe-
cAe de papagal; 34) Ncta muzicala; 35) Ali-
38) Pronume; 40) Conjunctie; 41) Pi-
fie;
bra; 43) Ratiune (fig.); 44) Republica In Sa se ajunga, pe calea cea mai scurth de din
America; 46) A se boci; 47) A se ivi; 49) la cuvantul amor la cuvântul brat.
Fudulii (fig.); 50) Rachiu mentinut prin
distilarea melasei; 52) Conjunctie; 53) Trei
litere din umil; 54) Excelenti (Dig.); 56) Cel
ce vorbeete WA a eti ce spune; 58) Pamant
ars; 60) Privitor la cuina sau bucatatrie ;
61) Animal foarte mic ce nu se poate ve-
dea decal cu ajutorul microscopului.
Vertical: 1) Amestecatura; 2) Protectiuni
(fig.); 3) Nenorocita; 4) Filamentele unor
plante (inv.); 5) Animal; 6) Noroi; 7) Cu-
loare de carti (inv.); 8) Zeu egiptean; 10)
Interjectie; 11) hbertate prea mare (fig.);
12) Sarin& groasa; 13) Unul din generalii
lui Mihai Viteazul; 14) Interval Intre dota
note consecutive ale gamei (inv.); 15) Ani-
mata; 16) Astrologi; 27) Nota muzicala.; 29)
Conjunctie; 36) Marra cumpaxata Inteo
cantitate mare spre a fi vanduta mai
scump; 37) Cazut la Invoiala; 39) Care e
de natura diferitä; 40) Vas mic de Weld
cu cernealti; 42) Fabricanti de vase de bu-
catarie; 43) Camion (Mold.); 45) Nottt mü-
Europa; 6) Orae In Ungaria; 7) Poet ro-
man; 8) Munti In Asia Centrala; 10) Mi-
nistru al lui Ashaver, regele Pereilor; 14)
Oras In Palestina; 15) Sat In Ungaria; 19)
Cifra romana; 20) Adrdinistratiunea supe-
tioara a marinei; 23) Pronume; 24) Pronu-
me; 26) Povara de porumb; 27) Ordinea ce-
remoniiler unui cult religios; 25) Rude; 30)
Conjunctie; 31) Care urmea d. dupa doctri-
ne lui Aristotel; 35) Afurisit; 37) Caracterul
celei care poate fi; 39) Lund evreeasca; 40)
Pronume; 42) Al saptelea imparat roman
care muri sinucis (69); 46) Nota muzicala;
47) Pronume; 49) Literä greceasca; 50) Fap-
te ce merite, a fi observate; 54) Soarta; 55)
Cifra romana; 56) Lumea romana (colec-
tiv); 59) Cei ce administreaza; 62) Caracte-
rul celor considerabili; 63) Rude (inv.); 64)
Biurouri; 65) Verigi; 67) Doti& litere; 68)
Proeminenta a incheieturilor; 69) Lucrare
iiterara.
Vertical : 1) Localitate in Bucovina; 2)
Care exista numai In imaginatitine; 4) M.
52) Camera Incapatoare; 55) Ce n'are me profand; 12) Rege a Ungariei (1041-1044);
Fara, efect; 16) Pronume; 17) Pronume
(inv.); 18) Livede (Tr.); 15) Turburati; 2,0)
Bis-velsulger moldovean (1662-1723); 21) Un
Joc No. 2 (Golf de cuvinte) fel de baston; 22) Epoca; 24) Corp sirdplu;
25) Un fel de eoimi; 27) Cel ce rainoeete;
de TEODOR STAMATE-Britila 28) Taxe puse pe márfuri la granita; 29)
(5 puncte) Aparut; 31) A risipi (fam.); 32) Trei litere
Plebeu"; 33) Rau In Transilvania ; 34)
Etaj; 36) Figura; 38) Mäsura sau greutate
controlatá de stapanire; 41) Batman de ca-
zaci (od.); 43) Ralea (bot.); 44) Numeral
Joc No. 3 (Polidrom) (inv.); 45) Formulele unor procedee indus-
(5 puncte) triale; 46) Numeral; 48) Foarte negru (fig.);
de TEODOR STAMATE-Bralla 51) Rau In Siberia; 52) Tortel (bot.); 53) Co-
Direct de ma yeti oiti mitat al Scotiei (inv.); 54) Domnita greacii
vestita prin sprinteneala ei la alergat. 57)
Dulama ma yeti g5si A zari abia. 58) Incaperi Inteo vie, unde se
Iar de ma inversati fabrica Vinul; 60) Tarie (fig.); 61) Planuri;
Aceiasi o 66) Stinghie; 68) Lac In- Africa.
.1111,1111,
REDACTIA SI ADMINISTRATIA
Deslegärile jocurilor se primesc la redac-
tie gala la 10 Februarie 1929. Fiecare joc Bucuresti, str. Shrindar 12
numär oarecare
acordä deslegatorului un numfaul Telefon 30667
de puncte. Cel care oMine cel mai PRETUL ABONAMENTULUI
mare de puncte, prin deslegarea celut mai Lei 360
Pe un an .
mare numár de jocuri, &n numerile 1, 2, 3, Pe o jumätate on I, 16130
si 5, va primi un premiu de 1000 lei. Pre- Pe trei luni ,, 55
miul al doilea e de 500 lei; premiul al tre- PENTRU STRAINATATE
ilea 300 lei. Urnifitar.i sapte deslegfitori 800
Pentru America
primesc câte un volum din operile autori- Pentru Cehoslovacia si augoslavia. ,, AO
lor renumiti. Deasemenea vom publica nu- Director redactional
mete tuturor deslegitorilor. Premille se vor NW, CONSTANTIN
ibstribul la 20 rebruarie 1929,

www.digibuc.ro
 20 REAL1TATEA ILIISTRATA No. 1 1 Iannarie 1929

IN CHIARELE POLITIEI ei-o puteau Idinuri ei constatând lipsa eAte Cap. 5

AceastA aventurd Imi rdsdri In minte, pe
and hoindream in cartierul cocainomanilor.
Dar peste putin, luai o hothrIre delinitivd,
Vroiam sd-mi scap prietenele dm gina-
rele politiei. Incercai tel ei chip, dar nu
iztutii sd le fac scdpate, chiar n acea
sear& Petrecui noaptea la secie, o noapte
nesfareitd ei abea dimineata zArii fetele
In grup cu tot felul de haimanale arestate.
cu ocazia razziei din seara trecutd. Erau
foarte fericite sd. mà vadd, dar nu era pri-
lej de conversatie, cAci furl transportate
la prefectura de politie.
Bine Inteles cà ml mnfiinai i eu acolo
descoperind eà prefectut era prieten cu
tatAl meu, izbuti ea fetele sd fie lAsate
libere. Ele nu mai puteau de bucurie ei-mi
erati nespus de recunosatoare. Aceastd a-
venturd strânse deci 0 mai mutt relatiile
noastre de prietenie. Cocaina juca un mare
rol In legdturile noastre, cdci Nataea nu
putea sd se lase de acest viciu i In curând
rnA seduse i pe mine ei pe surorile Vo-
ronin.
PARADISUL ARTIFICIAL
Dard prima card nu md putusem de lel
hnpAca cu praful alb, ddtdtor de senzatii de- Dar atunci Imi rdsdrea In miate chipul
marnei, inundat de lacrdmi, strangeam pam-
licloase, md hivatai acum sA-i- gust toate nil.
voluptAtile ascunse. Nimeni nu-ei poate in- Astfel trecurä ease sAptArnâni. Apoi pu-
chipui fericirea cocainomanului. E o betie terea
lungd ei dulce, i Mate ni se par mai fru-
moase, de o splendoare nemaipomenitd. $i Cerui medicului sd md lase sd plec ime-
cat de voluptoase sunt visele ce te arndgesc. diat 0 'deoarece venisem de bund voe, nu
Mereu md vedeau In bratele Notaeei sau ale terea mea de rezistentA se slei.
Ludmirei, cr2 Imi apAreau ca n *te fiinte su-
perbe, divine, iar când gustam impreund
otrava, deliciul acestor ceasuri de betie, era
mai ametitor. Natuea Iduda instleirea
concePtied -a cocainei.
Camplita InrAurire a otrAvii constd In acea,
cd rApeete cocainomanului orice reazdm mo-
ral. El nu. se gAndeete decat la cocaind
rdmâne indiferent pentru tot restul; cocaina
face din om o fiintd cu total imorald
asociald. Otrava fiind foarte #cumpd, de
oarece nu poate fi rocuratd de cat Ile
cale clandestind, neavind bani pierzand
orice scrupul normal, mA apucai sd-mi vând
toate lucrurile, iar apoi, epuizand i aceasid
resursd, lncepui sd scot la mezat toate lu-
crunle din casd.
ATMOSFERA IMORALA
Dacd am putut cddea atat de ulor victimd
grozavului viciu, e cd. atmosfera In care
trdiam pe atunci era Imbibatd de imorali-
tate i depresiune. Peste tot, numai
sinucideri. prdpAd
iar eu posedam
un mijloc, un mic prat alb, sxre a
scApa de aceastd atmosferd morbidd ei a
deveni eel mai fericit om de pe fata
-mantului. Nu e de mirare cd am sucombat
tendintei. Nu-i sucombaseni Inca complet
FAcearn adesea pauze lungi, dar In oele din
urmà imi reluam obiceiurile. Pe vremea fAcut-o!
MA
ceia, a fi fdeut orice doar sa-mi capdt
ratia de coco." sdrmana.
Bine Inteles, cd parintli mei observard o De desnAdejcle mi-am asctrps capul In
echimbare Iii felul meu de a fi, Insit nu perne.
unui obiect din casd se iviau mereu dis-
cutii. In cele din urrnd, mama stdrui hi- IN LIIPTA-GII PIEBUNIA
teatat, Meat li mdrturisii adevdrul: LA SPITALBÌ. DE ALIENATI
E Ingrozitor mama', iau cocaind.
$i astAzi mai vdd chipul Ingrozit al ma- deInfelzilele urmatoare, nu s'a vorbit In casd
mei mete. Era atAt de spdimântatd. Meat fried eh'deonoua mea ispravd. Mie-mi era
nu etia ce sd-mi zied. MA mângae in tAcere, nou i eram hotérAtsA
sA vrea md interneze din
sd nu md las.
iar lacrimile Ii curgean eiroae pe obraz.
Seara mà chemd tata la el. Peste câteva zile, m'am linitit i cdutam
Vrei sA te Indrepti, Alexandre? o ocupatie stabild. Aceasta mi-ar fi Inlesnit
Da, tatd, dac'o fi cu putintd. mult sd reintru In rândul societAtii ei al
-,-- Dac'o Ji cu putintd, repetd tatAl meu vietii de toate zilele. Dar era greu de gdsit.
Inteo dhnineatd, tatAl meu hni Incredintd
necdjit. Fireete, daed rdmai aici In casd,
n'o sd fie posibil. Trebue sd te laei internat ounuicarte, cu rugdmintea de a o Inapoia
dornn, pe care eu Msg. nu-1- cunoeteam.
inteo institutie unde vei fi supus unui con- Acesta m aprimi foarte amabil, i dupd
trol sever. Vrei ad te duci acolo?
Da tatA. ce am discutat cfitva timp Imi propuse
Insotesc putin prin orde unde are treabd.
LA CLINICA PSIBIATRICA FAA. sA bdnuesc nimic l'am Insotit prin di-
A doua zi de diminsatd, mama mA Insoti verse strAzi Intortochiate pand ce m'arn vd-
la clinica psihiatricd. Fusei primit 0 doc- zut 1nefAcat In dreptul portei unui spital de
torul md Inetiintd, el voiu trebui sd rAman alienati, de cativa gardieni, tarat Induntru
acolo vre-o cloud luni. SAptdmanile urind- depus Inteo celulà zdbrelitd.
toare, petrecute la clinicA, erau o luptd Eram grozav de furios, dar cuvintele me-
IduntricA continuA. Lipsa otrAvei Imi , pri- dicului ma' potolird. Imi declard anume cd
cinuia o dispozitie suftet. asod atit de neagrd, va fi nevoe de o jumdtate de an pentru ca
luck nu oLlatd md gandeam la sinucidiere. sd. md vindec,N0 dacd nu 1ncetez, mA voi
distruge In scurtd vreme; cd otrava cere
sd fie luatd In cantitAti din ce In ce mai
ei-mi ziceam, cd trebue sA rdman. mari ceiace duce la o ruing. sigurd. Abia
and mi-a- amintit de necazurile ce le pri-
mea de rezistentA se stela. cinuesc pdrintilor, m'am lAsat ta voia soartd.
Dupd cateva sAptdmâni am simtit cd nu
voi putea suporta multi vreme vista din
spital. FAcusem canoetinta unei tinere doc-
torite care serve& î.n spital i ei i-am mar-
CAND OMUL E SLAB... turisit-o Intr'o band zi: Claudia, nu mai
PArintii meu nu prea erau Mcantati and pot, trebue sd-mi ajuti sa lug".
md Infiintai iar la ei. Le fdgklui Insd, SI vedem" fu rdspunsul:
cd pe viitor md voi feri de cocaind ca de Ea venia des la mine ei In curind se
ciumA. $i la Inceput nici nu-mi venea greu, ndscu o, prietenie mai intimd. lntre noi: ne
sd md tin de cuvânt. Aveam foarte putini iubiam.
bani de buzunar iar de vechii mei prieteni Imprennd am fAurit planul evaddrii
Ind feream. inteo zi ea 1mi aduse o chee potrivitd la
Totue Inteo zi, aprins de dragocte, nu ua spitalului. In sfdr0t veni i ziva de-
nid putui tuft-Ana, ei md dusei iar In rasa cisivA. M'am silit sA nu-mi trAdez secre-
surorilor Voronin, unde Isttalnii ei pe Na- tul prin starea mea nervoasd. Seara, dujA
taea, care era pe atunci amanta maui ne- ce toti ceilalti internati, trecuserd in sa a
gustor bogat 0 dispunea deci de bani, de mAncare, am cobordt i eu cu cheia
Incepu sd ind tachineze pe searna eu- ascunsA la mine. M'am folosit de o clipd
minteniei mele iar apoi deschise poectla and Ind §tiam nesupraveghiat i m'am a-
ei-mi dAdu un praf. propiat de im loc ochit de inainte; dintr'o
Jlefuzai sd iau praful numaidecat; vroiam zmunciturd am rupt sarmele electrice. Se
sd-I tM pentru o clipA, in care li voiu fAcu beznd i toatd lumea din spital fu
shnti mai dureros lipsa. Dar chiar M aceiae cuprinsd de panicd.
seard, -venind acasA, nu md putuì stdpani.
MA trânti pe pat, trAgated pe nas lIelicioasa
otravd.
Peste putin simti iar acea divind heatitu-
Idine, eram transportat, fernei goale jucau MAURICE DEKOBRA
o sarabandd voluptoasd In preajma mea,
pierea In -umbrd, apoi aptireau din nou
zâmbitoare In splendida lor goliciune. De- Serenada Cglä ului
odatA zdrii chipul marnei mPle, plecat peste
mine. Imi pdrea fata unei uriaee. Iar al ROMAN .
hni eopti.
trezii. Mama sta in MO mea. Etlitura ,-,CtIGETAREA", Bucuregi
Ce-o,, sd ne facem acUm? se tingida La toate librorilie Lei 60
MARELE SUCCES

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 i Ianuarie 1929 21

Printul Carnaval gi adoratoarelede LAURA

lui
ANARUL i frumosul suveran, care so- turi, intrunind tot odatd bunul gust si ul- Iar acum le clou des clous" Pingou-
tima noutate.
seste in fiecare iarnd, cu cortegiul lui in-ul: fetisul Parisului, dupd care deli-
de muzicanti, de vesele i superbe zâne, Ce ziceti de pildd de un costum Infati- reazd frumoasele toate, cucoanele, arlistele
e un domnitor a cdrui origind se pierde sând tillimul cuvânt al stiintei, Radio. midinetele.
In trecutul tuturor o rochie princesse" volantd din satin Pingouin-ul din satin alb si negru, care
Din timpuri strdvechi, ornenirea sAtuldWu de presse" sau bleu de Sèvns" cu- se reproduce cu doui trei metri de satin
de Infdtisarea neschimbatd cu care a dd- loarea aerului, pe care se va broda cu si va fi masca delitioasd a balurilor uncle
ruit-o natura, a cdutat sd ia poetice In-coton perlé negru, notele muzicale ce sboard va apare.
velisuri i zeii i zeitele Olympulm de sute
pe undele invizibile. Modelul lui e foarte usor de reprodus,
mii de ori, se transformau fie In a- La urechi o cased de telefon obisnuitd, dar ca i oul lui Columb trebuia sd ne
nirnale fie In ploi de aur, sau nori fan- iar In fatA cutia de radio care se poate fi gAndit la el. Am fdcut-o eu pentru dum-
tastici, spre a pdcAli, seduce sau rdpi, pe face usor din scAndurd subtire sau carton neavoastrd, dragi cititoare urAndu-vd tot
simplele muriloare sau naivii pArnântului. gros, Imbrdcat in hârtie rosu-Inchis.- odatA petrecere
Aceastà pildd divind, a fost apoi imitatd Indtmtru ei, o baterie electricA e ascunsd
cu deliciu pe pdmânt i n'a existat col- in creturile sistemului cu care sunt prinse de

tisor din continent, care ad nu aibd zilele rochie trel 1.1mpi mici electrice In fat/
tut consacrate mdstilor i costumelor trans- Aceste lAmpi sunt Intretinute de mica batere
formatoare ale eului. ce se poate cumpdra la orice magazin de
PoVta mea
IMPOTRIVA DEGERATURILOR
finul din cele mai vechi popoare, Evreii, electricitate sau radio. ,CAt de dureroase
li continua i azi In apropierea primd- Un al doilea costum i mai eftin i foarte nesuferite, sunt de-
verii sArbdtorite. unde costumele i inks- de senzatie e Posta. gerAturile cdrora le cad victime cele mai
tile constituesc cea mai mare atractie, pe frumoase si delicate degete, expuse frigu-
cAnd romanii i grecii antici, Inainte de cuJupa din plicuri mari de hArtie albL
pecetia rosie ,lui. mi-o spun numeroasele scrisori orimite
era crestind, gdsiau pretext de nenumdrate curi mici la fel. laPutin mijloc. talie pli-
gust In aranjarea
dela drayile cilitoare, care toate md ropad
ori pe an, sd. dea banchete unde fastul, lor i costumul va fi unul ad le dau o reketa Impotriva lor. MA execial
tuxul. fAceau din invilatii costumati, per- reusite, costând numai câteva din cele mai Seara i dimineata, muiati mâinile atinse
sonagii de mit sau legendl. sute de lei. de deaerdturi. In urmAtoarea lotiune si IA-
Mai tArziu, gustul de transformAri, de fi si ea, una din reginele serii?foi nu va
Minunata, parfumata tigard de sati sA se usuce fArd a o sterge:
mdsti si costume, se intensified la ma- Apd distilatd de lAptuci 100 gr.
ximum In Franta cea crestind, ai cdrei regi Jnpa din benti de hArtie aur:td., pc care AO de laura-cerasium 50 gr.
serbard Carnavalul Inteun chip rAmas ne- sA se scrie mArcile tigArilor: Cuba, Porto- Borax 2 gr. 50.
sters In paginile cronicarilor acelor timpuri. Rico, Havana, etc. iar talia din frunze mari Spre a scdpa Insd sigur de acest incon-
Frumoasele ducese i marchize, printe- de tutun, se face tot din 'Artie culoare
venient, va trebui ad faceti o curd de un-
turd de peste.
sele i contesele, cu mdstile lor de catifea cafenie deschis. Nervii frunzelor se de-
neagra, cutreerau In orice timp strAzile, seneazd cu negru. 0 UMBRA IN JURUL OCHILOR
plimbau In palanchine aurite i un yes- unul din brate e InfAsuratA o bandd Nimic mai seducdtor Intr'un chip fru-
nic carnaval pdrea cd e Intronat pe strd- de 'Artie maron, ca o fâsie de frunzd pe- mos, ca doi ochi langurosi, umbriti de gene
zile Parisului. cetluitä cu pecelia auritd a unei mArci de lungi. Cum insd. aceastA podoabd e un dar
rar al naturii, ad vedem ee putem face
AstAzi insd, cand epoca de muned si de- tigard. In cap, frunze de tigard, fAcpte tot ca sd-1 avem dacd nu noi, cel putin co-
mocratie a triumfat, Carnavalul a fast mdr- din bailie, cad ca o bonetd. pilele noastre.
ginit In lunile de iarnä tocmai fiindeä Esind cu totul din banalul costumelor ce SfAtuiesc deci pe fiece mamA, doritoare
e restrAnsA, domnia lui e si mai strAlu- InfAtisau pind acum, o lunA pctatd pe voa- de a-si vedea fiica cu gene fungi i rds-
citd, mai veseld, mai triumfdtoare. luri negre, Luna. 4,1 cdrui model vd. InfAtisez frAnte, sd i le ungd usor In fieéare seard
Baturile costumate, rdmAn mereu cele mai e cu totul modernä. cu degetul muiat In ulei de migdale. Si
iubite de tineret, prin variatia, frdgezimea Un corsaj din satin bleu litchis, pe care asta fArà incetare, arii j ani de zile. CAnd
noutAtii ce aduc i dupd care ori cine se lipeate bine o lund, de hârtie auritd micuta pdpuse va avea 18 ani, genele ei
e avid. cAteva stele. vor fi incomparabil de frumoase. CAt despre
Aceste baluri, la noi ca i In Franta, sunt Jupa InfAtiseazd norii. Ea se face din mame, le voi da reteta unui Kohl" mud
destul de numeroase si cum se aud pri- bufuri de satin de cloud tonuri de gri. mai inofensiv ca obisnuitul rimmel care us-
mete acorduri ce insotesc aparitia printu- Tot In aceias notd modernd e costumul turd,
tui Carnaval, frumoasele 1st pun creerul ce InfAtiseazk cdttile de ,joc. Pentru cine are
cAnd atinge putin lumina ochilor.
Avantagiul acestw. kohl", e cA-I puteti
la torturd, pentru a creia un costum, care putm talent la desen, nu e greu de loc prepara singure.
Incalziti deci 50 centilitri de apA de flori
sA le ajute a eclipsa, a lumi, a seduce. a picta pe carton subtire alb, cArti de de portocal, apoi muiati cu acest lichid 30
Pentru a le ajuta, pentru a fi pe placul joc, aranjAndu-le dupd. modelul nostru.Cor- gr. de praf de cerneald de China. \Teti
drAgutelor mele cititoare, voi da aci cAte- sajul se poate face din satin alb pictat astepta ca acest amestec sA fie uscat si-1
va modele de bal costumat, care toate se la fel. La cap o garniturd de cArti de joc, veti putea utilize apoi cu o micA periutA
pot confecliona cu cele mai modeste pre- tot din carton. umedl. LAURA

www.digibuc.ro
 22 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 1 Ianuarte 1029

Refetele IsProlesorului" Branderine

Prafuri miraculoase pentru lecuirea sotilor, cari nu sunt destul de
atenti si dragastosi fata de sotii.
veste desamdgite, duPA o oarecare scurgere
de vreme dela cdsätorie, au incetat sä se
mai poarte drägostos i cu gingäsie faä
de consoartele lor.
Veti spune desigur, cä dacd purtArile a-.
cestea duceau nevestele, la disperare, ele
ar fi putut recurge la binecuvântata insti
tutie a divortului. Au aflat Insd despre
omul-miracol, care le-ar fi putut fi de fo-
Los, ca sd mai fie nevoe sd treacd

Branderine. prin Intregul cortegiu de greutdti i ne- oamenii cei mai indiferenti din lume.
AND PROFESORUL" plAceri intrente cazurilor de divort. Prafurile trebuiau administrate In mot.
lansd de curdnd vestea, prin c- ascuns, In cafea. Dar nu pentrucl sunt vd-
rawl Charlotte d:n Carolina. (Sta- Asa dar, mult mai natural pentru ele,
tele Unite ale Americei), cd dân- era sd. se intereseze la profesor" pentru tämätoare, ci fiinded sotii sunt de obiceiu
sul posedd un mijloc sigur pentru le- un leac, care ar preface pe bdrbat Inteun earn neincrezdtori i n'ar putea §ti ceeace
cuirea sotilor neatenti i morocänosi, nu mieluzel bland, dr4gu i suns. e bwi sau ceeace e rdu pentru ei. i a-
prea a trebuit sdi astepte mutt ca sà i se Sunând la poarta resedintei profesoru- poi, uncle oare s'a mai auzit ca o nevastA
tur fiecare dintre cliente a rdmas cu ade- sA dea sotului indemn la drAgäldsenie, Etta.
anunte cliente. vArat surprinsd. constatând cd persoana can- In mod vizibil?
Dar, drept rezultat, in urrna acestui nou Profesorul", al cdrui nume adevdrat
si original tratament, un sot morocInos tata era un mulatru, profesor de magie. este Sam Daniels.
zace in mormânt, alti doi au pArdsit de cu- Cu toate acestea, dupd declaraliile femei- constatat de politie
rând spitalul iar nevasta celui mort i cu tor, amdnuntul acesta le-a inspirat spune In declaratia so, cd. tot ceeace de-
noul ei sot, Impreund cu profesorul" stau multA Incredere. Branderine era profesor clard femeile e purl inveutie. Adevärul e
de voodrism". cum se numeste magia nea- eh' femeile doriau cu ardoare, sd devIt
acurna... la rAcoare. NTAcluve. AflAnd cd ddnsul e posesorul unei
In fata instantelor judiciare, tot In aceastA grA i dupd credinta femeilor, numai un otrAvi care .poate ornorl, fArd ca moartea
curioail afacere, aparé i un preot, a- magician ar fi in stare sd relndrepte a- sd. fie suspectatä de medici, au ven'a
nume revcrendul I. H. Moore, care cluta tentia sotilor la névestele respective. mi-au scos sufletul" cum declarl dân-
&IA transforme pe Branderine, §i a siâr- Fiecare dinre cele trei coriite au declarat
it a deveni el Insus un client al cd. au fost introduse Inteo camerd plind Sul fiând ce am trebuit sd le-o dau"
profesorului misterios, ludnd din praful mi- de miresme imbätätoare. P pereti, atdr- Pe de altd parte, pärerea politiei e eg
raculos i cercând s.1-0 InsdnAtoseasce nau animate impdiate.cu Infälisare groaz- nici una dintre pdrti, nu spune ddevdrul
consdarta. nicd. Pe o masd mare de lemn se gdseau: Ptljtjtii cred cd femeile au venit la ma-
Din declaratiile Mute instantelor judi- Wi craniu imens, o pisicd neagrA iIn alte
gician, cu nAdejdea cd leacul miraculos",
ciare, de cAtre femeile arestate, profe- ustensile care inspirau groazd. te-ar putea inapoia dragostea sotilor
a- fArd
.

sor" si de cAtre agentii politienesti ca prin acesta sd-i clued la mormânt.

ceastd impresionantd Incdpere, femeile au
desi cam variazA intre reconstitui spus tot ceeace le apAsa greu pe un nou sot ar fi de preferat celui mai bur
mai jos aceastd tristA i curioasä afacere. tecuit".
De aci incolo, declaratiunile nu se mai
Eroinele principale, care figureazä drept potrivesc. Clientele sustin, ed. Branderine Intocrnai cum un pneumatic nou, face
cliente ale prafului miraculos", sunt toate te-a asigurat cd. prafurile sale, sunt fabri- serviciu mai bun deal eel mai bun pneu-
din aceeas localitate j se numesc: d-na cate din ierburi'. aduse cu mari sacrificii matic vulcanizat.
L. M. Lockomy, L. W. Pridgen §i R. B. din jungtele africane, care nu pot face nici Cele trei femei neagd insA. cA ar fi 'Stint
Townley. un rdu, decit doar sA reintoarcd la dea- ceva despre acest Incru. DAnsele suNtin cd
Dupa cAt se pare, sotii acestor trei ne- goste... oitele ritdcite. $i asta chiar pentru In intentiunea lor era numai partea sea-

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 1 1 Ianuarie 1929 23

timentald. Ma declard chiar i d-na Prid- cd s'a hotdrât sd s..rveascd. sotului praf niels nu se ldsä i insistd atat, pand a reu-
gen. care e mama a 10 copii... rile miraculoase" pentrucA acesta o certa sll sä-1 mai aducd odatA pe Moore in stu-
Iii to,t cazul praful miraculos", In urtna mereu". dio"-ul sAti.
analizelor fäcute, s'a constatat cd este o Dupd prirnul prat domnul Townley a De data aceasta avu loc un adevdrat
otravd destul de puternicd. Profesorul" era fost apucat de crampe ingrozitoare. Dar match'', fiecare clutänd ca prin mijtoacele
prea optimist In credinta sa, CA va putea revenit curänd si a inceput din nou ce posedd, sd invingd pe celllalt.
pe oamenii stEntei cu certurile. Stimata sa consoartd, a conti- La sfärsit, profesorul a reusit sá obtie
Cea dinläi, care dorea sd-si trateze sotul. fiat atunci cura i probabil cd ea si-ar fi o mare superioritate asupra adversarului
a 'lost d-na Lockomy. L-a tralat chiar pind atins scopul, dacd nu intervenia politiq &du. $i nu numai atät. Prin spiritele mis-
La caplt". In declaratia scrisd pe care a la vreme, ducand pe bärbat la un spital. terioase. Sam Daniels a Inteles cà pas-
orezentat-o. dansa spline cl In loc ca bdr- iar pe dânsa la inchisoare. Acolo, femeia torul era cdsätorit i ducea o cdsMcie ne-
aa a gdsit pe tovargele celelalte afard fericitA. L-a Indemnat de aceea, sd accepte
batul ei sd devind mai drägostos de cete trei femei, mai erau profesorul" din prafurile sale misterioase" pentru o
cum se astepta a devenit foarte... li-
nistit, pierzandu-si tot patosul pentru cer- noul sot al d-nei Lockomy. d. Preslur. curd de administrat preolesei.
turi. Inainte de a-i administra ultimile doze, Acesta din urmä, a ajuns in Inchisoare Preolut stia bine, ed. nu-i este permis
a cdzut rau bolnav. Hind trans_portat apoi in urma declaratiei lui Branderine, care sd intrebuinteze astfel de tnijloace, dar a
la tin spital, a murit acolo, dupd un foarte spunea cd Preslar a Insotit odatd pe d-na Inceput Lotus sd spere cd dacd inteadevär
scurt timp. Fdcându-se In urmd autopsia Lockomy. in timpul unel ,,consultatii" s'ar put( a descotorosi de plictiselile
cadavrului, s'au constatat urtne de otrd- cd i-a oferit un bacsis gras ca sd grd- candle nevestei sale, ce admirabile canoane
vire dar cum nu existau bänueli in- biased curätarea" indezirabilului. ar fi In stare sd scrie!.. Putea poate sd
temeiate, poIiia s'a mdrgnit sä intr4orindà Dar In cea mai tragi-cornicd situatie, In ajungd, chiar cel mai de searnd pr.x:ot din
numai uncle investigatii discrete.' fata instantelor judi.Lre, care instruesc a- tinut, ga cum sitntea el o trebue sd fie.
Dupd trei sdptämäni insd, dela decesul so- facerea, se gäseste preotul Rey. 1. H. Moore. Pastorul Moore primi deci ,.prafurile mi-
tului säu, d-na Lockomy s'a recdsätorit in Dânsul e preotul negru, dela o eparlde raculoase" si penancd din prieilla lor ne-
taind, cu un anume Emsley F. Preslar. din- din Newton, (Carolina), apailinând unei vastd-sa era gata sd moarä, d-sa se gd-
teo localitate vecind. Tändra Pereche n'a secte religioase, rezultate din1A1 combinatie seste acum la inchisoare, impreund. cu cei-
avut insä parte de multd bucurie, cdci in- a baptismutui cu mothodismul. talti acuzati.
nainte Inch.' de a se completa Km de Preotul 1-a cunoscul pe Sam Daniels Inca Acum, Sum Daniels, in inchisoare, sperd
miere" au si incdput amândoi pe mâna din vremea când magicianul" de astdzi, sd-i se dea o pedeapsd mai ward, ,gän-
politiei. era copil de scoalá i yenta in fiecare Du- dindu-se cd dansuf n'a Meat altceva decât
Cam In aceeas vreme, d-na Pridgen, a minicd sd asiste la slujba religioasä. De a vändut". La apropiata judecare a pro-
doua cientd, a inceput i dânsa sd se in- curând, când preotul a aflat eh enoriasul cesului, i va da insd seama cd nu prea
grijeascil de bdrbat. sdu e initiat In Voodoism" j alte lucruri e cunoscdtor in materie de legi.
Aceasta declard cd s'a dus la .,studio-ul" intunecoase, a crezut de datoria sa, sä re- Prin:re lucrurile magiclanului s'a gäsit
lui Brand-rine. cu convingerea cä specia- aducd pe vechiul salt prieten la calea cea un carnet care contine un sir de nume de
listul In stiintele oculte" putea face ca bung.. ate altor femei albe. Politia cerceteazd dacd
spiritele bune sä revie sotului ei, i cd Asa cd, inteo bund zi, inarmat cu biblia nu cumva i acestea doriau sä-si Irnbuneze"
prm cura" s'ar administra, ar putea cartea de imnurr, vent acasá la pro- sotii.
recdpdta o dragoste pentru dânsa, cel pu- fesor". Sam 1-a primit foarte cordial si (N. L. ROTEANU)
tin tot atfit de mare cum nutrea inainte I-a introdus in cameia misterelor. Totul
a mers bine, pand când veni vorba de re-
ca ea sl-i fi ddruil cei zece copii.
Intocmai ca In precedentul caz, sotul d-nei formarea" voodoist-ului. Acesta a refuzat Cinematograte
Pridgen s'a Imbolndvit In mod subit si CU inddrätnicie. Pastorul, In exercilarea no-
dânsa spune cd a dat fuga Inapoi la spe- bilei sale misiuni, cázu In genunchi i in- Untie mergem ?..
cialist", sd-1 intrebe dacd acestea nu sunt cepu sà cânte imnurile salvatoare.
curnva simptomele insdnätosirii". Profesorul, luând aceasta drept o provo-
Dupd cinci doze, bietul orn a fost trans- care la forlele misterioase pe care el e In ini
Nk.A
INEMATOGRAFUL Select" reprezintd
mult asteptatul film cu Emil Iannings:
portat la acelas spital, unde a murit si stare sd le conduck suflä In luminare
Lockomy. Acolo, medicii au recunoscut deodata In beznd, scaunele i intreg mo- .,Ispitele truputui".
simplomele si au lag mdsurile de apdrare bilierul, incepurd sd se miste, ochi scam- INEMA Boalevard Palace" proecteazd
a vietii teetori se ivir i o intreagd serie de lu- frumoasa comedie a lui Harold Lloyd:
Cetäteanul s'a fäcut bine i acum declard cruri fantastice se petrecurd. Croat'.
cd... nu crede ca sotia sa sd fi stiut cä-i Dupd o orà de astfel de experiente, bie- INE MA Trianon" reprezintä Volga...
administreazd ceva vätämdtor si se indoe- tul preot, abia t:nându-si rdsuflarea, o Volga".
ste chiar, dacd ea i-a dat ceva färd sä-i sterse din casa iadului". INEMA Scala" in afar& de revista ,,Vin
spun& Pastorul ar fi renuntat desigur, sä mai Bibicule" reprezintä i filmul Casa en
Doamna Townley. a treia clientä, d-clard intervie pe Iângd rdtdcit", dar Sam Da- No. 17-`.

Cel mai nou model de Gramofon palaliv

,,ODEON" Tip. 1929

Captusit in interior cu imit. piele ..
de cdprioara, separat o imbracd- .
rninte de panza solida. impermea-
bird cu colturi de piele.
.
I
Reproducere foarte naturala :
lipsita" complect de sunete me-
talice.
Constructie etegantet 0 extrem de solidd
Garantia fabricei scris.
ti
I Lei impreund cu 10 cantece (5 placi) plätibil in 6
6500 rate lunare.
Cereti-I tuturor depozitarilor nostri din tara.
Reprezenkanta si Depozitul General p. Romania a
lIZINELOR ODEON"
79 Calea Victoriei 79 (vis a-vis de Biserica
Sucursale : Butevardut Elisabeta 1 (sub. Hotel Bulevard),
Strada fitirtiliei 52.
Cluj: Strada Memorandului 16.

www.digibuc.ro
 AIM. HI. No. 1
24 PAGINI
1 lanuarte 1929
Hums Kra lteli

(Foto M. G. M.)
Cornul Fortune!
Frumoasa JOAN CRAWFORD, in ultimul ei rol.
www.digibuc.ro Atelier& Adevärul" S. A.