LICEUL ,,TEHNOLOGIC” CRIȘAN CRIȘCIOR

Nr.

Director, Consilier educativ,

Jurca Cosmin Oros Corina

TUDOR ARGHEZI
Proiect educativ
Argument: Ritmul tot mai accelerat de evoluţie a lumii contemporane şi acumularea progresivă
de informaţii a pus amprenta asupra preocupărilor şi modului de viaţă al familiei de azi.
„Oamenii ocupaţi” s-au îndepărtat de lumea cărţilor, iar televizorul, calculatorul, internetul au
devenit pentru ei cele mai importante surse de informaţie, făcând tot mai rar sau deloc „gestul”
de a citi o carte, de a intra într-o bibliotecă, într-o librărie, de a-şi construi o bibliotecă proprie.

Proiectul educaţional pe care-l propunem, reprezintă o încercare de a repune în drepturi „cartea ”

şi „biblioteca”, de a le aduce în atenţia copiilor şi părinţilor, de a contribui la redescoperirea
lecturii ca o plăcere, o relaxare, un izvor de cunoaştere şi visare fără de egal! Proiectul
promovează conduita pozitivă a copilului spre literatură

Scop: Dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi
bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru lectura, facilitarea integrării în mediul şcolar,
oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.

OBIECTIVE SPECIFICE:

- stimularea gustului pentru lectură;

- apropierea elevilor de carte şi de cuvântul scris;

- formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de carte;

- familiarizarea copiilor cu diferite tipuri de scriere;

- îmbunătăţirea comunicării orale şi stimularea interesului pentru citit-scris;

- stimularea imaginaţiei şi a creativităţii verbale;

- împărtăşirea experienţelor personale.

Coordonatori activitate: Hărduț Adriana, Dronca Nadia

Grupul ţintă: elevii cls. a VII-a A și a VII-a B

Perioada: 15.05.2018

Resurse: colii A4, laptop, conexiune la Internet, videoproiector, ecran de proiecție, boxe ,
markere, fișe individuale;

Descrierea activității:

- Rebus
- Audiție: Arghezi recitând ,,Testament”;
- Prezentarea vieții și a activității poetului;
- Recunoașteți titlul poeziei;
- Completați versurile;
- Poezia ,,Cuvântul” prezentare PowerPoint;
- Pe tot parcursul orei se vor audia: ,,De-abea plecaseși” ,,Niciodată toamna” ,,Cântec de
adormit Mițura” ,,O furnică”, în interpretarea maestrului Tudor Gheorghe;
 REBUS

Completând rebusul veți descoperi numele unui mare poet interbelic.

1. Arată ordinea obiectelor prin numărare

2. Procedeu care atașează sufixe și prefixe cuvintelor
3. Sinonim pentru ,,îndrumător”
4. Figură de stil care constă în exagerarea expresiei
5. Verbul este partea de vorbire care exprimă acțiunea, starea și……
6. Antonimul cuvântului ,,noapte”
7. Momentul subiectului care denumește declanșarea acțiunii, într-o operă epică.
 RECUNOAȘTE TITLUL POEZIEI

1. "Unde-i oul? a-ntrebat

Gospodina. - "L-a mâncat!"
"Stai niţel, că te dezvăţ
Fără mătură şi băţ.
Te învaţă mama minte."
Şi i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a îmbucat,
Zdreanţă l-a şi lepădat
Şi-a-njurat cu un lătrat.

Când se uita la găină,

Cu culcuşul lui, vecină,
Zice Zdreanţă-n gândul lui
"S-a făcut a dracului!"

TITLUL POEZIEI……………………………….

2. Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere

Şi te pândesc în timp, ca pe vânat,

Să văd: eşti şoimul meu cel căutat?

Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.

Pentru credinţă sau pentru tagadă,

Te caut darz şi fără de folos.

Eşti visul meu, din toate, cel frumos

Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.

TITLUL POEZIEI…………………
 COMPLETAȚI VERSURILE

1.Cum te găsești, ………………..,

Zăcând aici, pe-o margine de drum,
Si nu dormind intr-un………………..,
Învăluita-n aur si …………….

Neascultând de vântul de la stup,

Te-ai aruncat in plasa verde-a ………………
Si darurile-acum, ale zambilei,
Puterile-amorțite ți le ……………

2. O furnică mică, ………….

Dar înfiptă, va să zică,
Ieri, la prânz, mi s-a……………
De pe vişinul uscat
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept nişte …………….

Mărunţica de făptură
Duse, harnică la……………………
O fărâmă de ceva
Care-acasă …………….
Aşezat în magazie
Pentru iarna ce-o să …………….
 Tudor Arghezi – viața și opera

Tudor Arghezi, poet, prozator şi gazetar cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, unul
dintre autorii de prim rang a-i perioadei interbelice. Biografia scriitorului, plină de
cotituri, a rămas până astăzi controversată în multe detalii. S-a născut la 23 mai 1880 la
Bucureşti, într-o familie originară din Cărbuneşti – judeţul Gorj. Numele său adevărat a
fost Ion N. Theodorescu; pseudonimul Arghezi este explicat de scriitor ca fiind în legătură
cu Argesis, vechiul nume al râului Argeş. Copilăria nu i-a lăsat scriitorului decât amintiri
dureroase, acesta mărturisind: “Este cea mai amară vârstă a vieţii. N-aş mai voi să fiu o dată
copil”.

În perioada de şcoală, câteva chipuri i-au încălzit sufletul. Pe blândul învăţător Abramescu
şi pe profesorul de română Gîrbea îi va evoca, peste ani, cu dragoste şi recunoştinţă.

Între 1891-1896 a urmat cursurile Liceului “Sfântul Sava”, perioadă în care se

împrieteneşte cu viitorii scriitori Gala Galaction şi N. D. Cocea. “… această prietenie a
alcătuit pentru noi o insulă, o concretizare de aspiraţii comune … pentru toată viaţa. Insula
noastră nu a cunoscut invidia şi orgoliul”. În 1896, la 16 ani se produce şi debutul său
literar, sub îndrumarea lui Alexandru Macedonski, în revista “Liga Ortodoxă”. Poetul se
semnează cu numele său real, Ion Theo. Nu-şi încheie studiile, începe să lucreze în fabrică.

Începând cu 1900 şi până în 1904, poetul este călugăr la Mănăstirea Cernica. Acolo, în
liniştea chiliei va învăţa, pe îndelete, taina mânuirii cuvintelor.

În 1905 pleacă într-o călătorie prin străinătate, la Paris apoi prin Elveţia, la Mănăstirea
Cordelierilor, unde este rugat insistent să devină catolic. Plictisit de insistenţe, se mută la
Geneva, unde scrie poezii, asistă la cursurile universităţii şi lucrează într-un atelier de inele
şi capace de ceasornice din aur pentru a-şi câştiga existenţa. Totodată, în cursul anului
1909 vizitează Italia.

În 1912 revine în România. Până în 1916, când România intră în primul război mondial,
publică versuri, pamflete şi articole polemice la “Facla”, “Viaţa Românească”, “Teatru”,
“Rampa”. În 1918, în timpul realizării Marii Uniri, împreună cu alţi 11 ziarişti şi scriitori
este închis în penitenciarul Văcăreşti, acuzat de trădare pentru că se pronunţase în
favoarea neutralităţii României în primul război mondial.

Prima sa carte de poezie, “Cuvinte potrivite” apare, cu întârziere, în 1927. Poetul avea 47 de
ani. Sub direcţia sa, în anul următor, apare ziarul “Bilete de papagal”. Debutul în proză se
produce în 1929, odată cu apariţia cărţii “Icoane de lemn”.

În 1931 apare volumul de versuri “Flori de mucigai”, legat ca de altfel şi “Poarta neagră”
de anii de detenţie. Tot acum, pentru copii, publică volumul în proză “Cartea cu jucării”,
inaugurând o direcţie secundară în creaţia sa, ce va continua mai apoi cu volumele:
“Cântec de adormit Mitzura”, “Buruieni”, “Mărţişoare”, “Prisaca”, “Zdreanţă”, etc.

În 1934 apare romanul “Ochii maicii domnului” în care este evocată dragostea maternă şi
devotamentul filial. Urmează în 1935 “Versuri de seară”, romanul “Cimitirul Buna-Vestire”
– 1936, volumul de versuri “Hore” – 1939, romanul “Lina” – 1942.

Sub genericul “Bilete de papagal” publică pamflete usturătoare pentru care este cercetat de
poliţie (1943). La 30 septembrie 1943 apare excepţionalul pamflet “Baroane” în care este
atacat ambasadorul german la Bucureşti, Manfred von Killinger. Ziarul este imediat
confiscat iar autorul închis la Bucureşti şi ulterior în lagărul de la Târgu Jiu.

Odată cu instaurarea regimului comunist, în 1944, iese din lagăr. Din 1952, Arghezi a
început să fie reabilitat, la sugestia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Poetul a plătit un preţ
pentru revenirea în viaţa publică: articole favorabile regimului Dej. Compromisul făcut cu
regimul pentru a supravieţui ca poet i-a permis lui Arghezi să publice din nou, însă despre
volumele din acea perioadă se spune că nu l-ar reprezenta ca poet, având o anume
înclinaţie socialistă. Complet reintegrat în viaţa publică, Arghezi este sărbătorit ca poet
naţional în 1960, la împlinirea vârstei de 80 de ani şi în 1965, când aniversează 85 de ani.

În 1965, Universitatea din Viena îi decernează premiul “Gottfried von Herder”, iar
Academia Sârbă de Ştiinţe îl alege membru al secţiei de literatură. Publică: “1907 –
peisaje”, “Cântare omului”, “Stihuri pestriţe”, “Poeme noi”, “Cu bastonul prin Bucureşti”.

Arghezi a murit pe 14 iulie 1967 şi a fost înmormântat cu funeralii naţionale.

Opera:

 Cuvinte potrivite, poezii, 1927

 Icoana de lemn, tablete, 1929
 Poarta neagră, tablete, 1930
 Flori de mucigai, poezii, 1931
 Cartea cu jucării, poezii, 1931
 Tablete din Țara de Kuty, povestiri swiftiene, 1933
 Ochii Maicii Domnului, 1934
 Cărticica de seară, poezii, 1935
 Cimitirul Buna-Vestire, roman parabolic, 1934
 Versuri, 1936
 Ce-ai cu mine vântule?, 1937
 Lina, roman, 1942
 Eminescu, studiu critic, 1943
 Versuri alese, 1946
 Bilete de papagal, 1946
 Una sută una poeme, 1947
 Prisaca, 1948, poeme pentru copii
 1907-Peizaje, 1955
 Pagini din trecut, publicistică, 1955
 Cântare omului, 1955
 Frunze, 1961
 Poeme noi, 1963
 Cadențe, 1964
 Silabe, 1965
 Răzlețe, 1965
 Versuri lungi, 1965
 Ritmuri, 1966
 Litanii, 1967
 Noaptea, 1967
 O Furnică
 Testament

N U M E R A L
D E R I V A R E

G H I D

H I P E R B O L A

E X I S T E N Ț A

Z I

I N T R I G A