BOALA DIAREICA ACUTA LA COPIL ( BDA )

Diareea acuta-se defineste clinic,ca o emitere prea frecventa (de 3 ori si mai mult in 24 de ore) de mase fecale
prea lichide ce duce la pierdere spontana de apa si electroliti.
Boala diareica acuta(BDA)-dureaza de la cateva zile pana la 2 saptamani.
Boala diareica persistenta(BDP)-dureaza 14 zile si mai mult.
CAUZE:
Boala diareica este data de:
-shigelloza (dizenteria bacilara)- este o boala diareica infectioasa, provocata de bacterii de genul Shigella si
caracterizata clinic, prin sindrom toxic si colitic;
-salmonelloza- este o boala diareica infectioasa produsa de Salmonella si toxine bacteriene, clinic manifestata prin
afectiuni gastrointestinale sau septicemie;
-escherichiozele- sunt boli infectioase acute provocate de tupinile diareegene ale escherichiilor, caracterizate
clinic prin manifestari de gastroenterita, enterocolita sau prin localizari extraintestinale( meningita, pielonefrita,
colecistita, pneumonie, etc) si septicemie;
-campylobacter;
-yersinia enterocolitica;
-vibrion holeric.
La nou- nascut - volumul scaunului ce depaseste 10 g/kg/zi= diaree.
La copilul peste 10 ani ,volumul scaunului este echivalent cu cel al adultului( volumele mai mari de 200
grame).
BDA-ramane una dintre cele mai importante probleme medicale.
 DIAREEA SECRETORIE-cu germeni toxicogeni(Vibrion holeric, Escherichia coli
enterotoxicogena).Enterotoxina, cauzeaza o secretie abundenta de apa si electroliti.Cresterea
secretiei de apa si electroliti (la nivelul epiteliului intestinului subtire in special) prin activarea de
catre toxine a adenilatciclazei membranice, ce sporeste prin urmare concentratia intracelulara de
adenozinmonofosfat ciclic fara alterarea epiteliului mucoasei intestinale.
-cu germeni enteroaderenti(Escherichia coli enteroaderenta,
Escherichia coli enterohemoragica).Diminuarea absorbtiei cauzate de leziunile enterocitelor si atrofia mai mult
sau mai putin pronuntata a vilozitatilor si pierderea osmotica a apei.
 DIAREEA INVAZIVA (sanguinolenta, dizenteriforma)
-cu germeni enteroinvazivi (Salmonella, shigella, yersinia
enterocolitica, Escherichia coli enteroinvaziva, campylobacter) , ce
se multiplica intracellular si duc la dezagregarea celulelor.
-cu germeni citotoxici (salmonella, Escherichia coli enteropatogena,
Escherichia coli enterohemoragica, shigella, clostridium dificille).
 DIAREEA OSMOTICA CU VIRUSURI- in urma dereglarii functiei sistemului fermentetiv al
enterocitelor.
EPIDEMIOLOGIE:
BDA- este cauza principala a morbiditatii si mortalitatii copiilor, in tarile in curs de dezvoltare.
Annual , in lume, numarul de episoade de diaree la copiii in varsta de pana la 5 ani , atinge 1 miliard si cauzeaza
3,5 milioane decese.
BDA- prezinta in fond, doua riscuri majore: deshidratarea si denutritia.
BDA- are anumite particularitati epidemiologice:
 raspandire in toata lumea;
 contagiozitate inalta;
 mecanismul de infectare fecalo-oral;
 aparitia focarelor epidemice.
Sursa de infectie: omul bolnav si purtatorii de germeni sanatosi sau convalescenti.
Transmiterea:-fecal-orala, alimentara, hidrica.
Receptivitatea:-mai frecvent fac BDA , copiii de varsta frageda.
Sezonalitatea maladiei:vara, toamna; pentru diareile virale-iarna.
Imunitatea-specifica de tip, de scurta durata.
BDA- ocupa locul doi, dupa infectiile respiratorii acute, in structura morbiditatii cauzate de boli infectioase.
Morbiditatea sumsra prin BDA , continua a fi determinate de morbiditatea inregistrata in randul copiilor in
varsta de pana la 17 ani(71,5%).Cea mai inalta morbiditate prin BDA ,s-a inregistrat la copiii in varsta de 0-2 ani.
Etiologia bolilor diareice acute:
a) bacterii:Shigella, Salmonella, Escherichia coli diareegena/ Clostridium difficile, Bacillus cereus ,
Campylobacter(coli, jejuni) , Klebsiella , Stafilococcus aureus ,Yersinia enterocolitica, Vibrio cholerae.
b) virusuri: Rotavirus , Adenovirus , Enterovirus , Coronavirus , Calicivirus , Cytomegalovirus , Astrovirus .
c) paraziti : Cryptosporidium , Giardia lamblia , Entamoeba histolytica , Isospora beli , Microsporidium .
Escherichiozele- detin un loc important in patologia sugarului si a copiilor mici.
Actualmente , bolile diareice acute , sunt clasificate dupa factorul etiologic , confirmat in baza datelor
investigatiilor specifice , care permit depistarea formelor nosologice ale IIA(Shigelloza , Salmonelloza , etc).In
lipsa confirmarii de laborator , diagnosticul se stabileste dupa localizarea topica a procesului patologic (enterita ,
gastroenterita , enterocolita , gastroenterocolita).
Printre diareile virale , rotaviroza ocupa un rol de frunte , inregistrandu-se cel mai frecvent la copiii de
varsta frageda .
NIVEL DE ASISTENTA MEDICALA URGENTA LA ETAPA PRESPITALICEASCA
1.Protectia personalului-protejarea de contact cu lichidele biologice , de expunere la agenti infectiosi si se
efectueaza in timpul contactului cu pacientul .
-utilizarea articolelor de protectie: halite , masti , manusi .
-spalarea mainilor cu apa curate si sapun .
2. Diagnosticul precoce a BDA – permite prevenirea raspandirii bolii si initierea terapiei de rehidratare corecta si
precoce , contribuind la reducerea considerabila a complicatiilor si a sechelelor .
3. Tratamentul starilor de urgenta la etapa prespitaliceasca
Initierea precoce a tratamentului de urgenta stopeaza progresarea bolii si va preveni consecintele grave .
4. Luarea deciziei versus necessitate in spitalizare: - aprecierea criteriilor de severitate a bolii;
-evaluarea criteriilor de spitalizare .
5. Transportarea- stabilizarea si monitorizarea functiilor vitale , permite evaluarea complicatiilor si transportarea
pacientului in stationarul de profil .
NIVEL DE ASISTENTA MEDICALA PRIMARA
-Depistarea precoce a bolnavului , izolarea lui la domiciliu sau la necesitete , spitalizarea lui .
-Declararea cazului la CMP teritorial .
-Examenul clinic si bacteriologic al persoanelor de contact .
-E videnta persoanelor de contact .
-Dezinfectia curenta .
-Investigatii de laborator : analiza generala a sangelui , coprocitograma .
Vor fi spitalizati pacientii care prezinta cel putin un criteriu de spitalizare .
Pacientii cu BDA se vor spitaliza in sectii de boli infectioase si in spitalele clinice de boli contagioase .
In sectiile de Reanimare si Terapie intensive , se vor spitaliza copiii cu BDA forme grave si /sau stari de
urgenta .
DIAGNOSTICUL PRELIMINAR AL BDA SI EVALUAREA GRADULUI DE SEVERITATE A BOLII:
- tactica de conduita a pacientului cu BDA si alegerea tratamentului medicamentos in functie de
severitatea bolii , forma clinica , complicatiile posibile , precum si factorii de risc individuali si
maladiile concomitente .
OBLIGATORIU:- anamneza clinico-epidemiologica ;
-date obiective;
-examen de laborator;
-diagnostic diferential;
-determinarea gradului de urgenta;
-deciderea necesitatii consultului specialistilor;
-investigatii de laborator:analiza generala a sangelui , coprocitograma .
Externarea pacientului se recomanda dupa vindecarea completa sau ameliorarea , in lipsa complicatiilor .
Obligatoriu – conform criterriilor de externare ;
- -eliberarea extrasului din foaia de observatie care va contine obligatoriu :
-diagnosticul confirmat;
-rezultatele investigatiilor effectuate;
 -tratamentul efectuat;
-recomandarile explicite pentru pacient;
-recomandari pentru medicul de familie.
PROFILAXIA COMUNA TUTUROR BOLILOR , LEGATE DE POLUAREA FECALA
- Ameliorarea cantitativa si calitativa a apei;
- Amenajarea si asanarea mediului prin colectare , depozitare si neutralizare a deseurilor;
- Eliminarea insectelor si rozatoarelor;
- Educatia sanitara , lupta contra obiceiurilor alimentare nesanatoase.
PROFILAXIA NESPECIFICA A BDA
- Depistarea precoce si izolarea bolnavului(in caz de suspectie de holera , spitalizarea este obligatorie)
cu aplicarea tratamentului adecvat;
- Informarea urgenta a CMP teritoriale despre fiecare caz de boala;
- Ancheta epidemiologica a focarului : pentru toate imbolnavirile de holera , focarelor cu cazuri multiple
de diaree(3 si mai multe cazuri) , toate cazurile de deces , cauzate de BDA , toate cazurile de BDA la
copiii pana la 5 ani;
- Determinarea limitelor focarului;
- Colectarea probelor de la pacienti , din mediul ambient si de la persoanele care au avut contact cu
bolnavul;
- Dezinfectia terminala sau curenta in focare , dezinfectia profilactica ;
- Efectuarea profilaxiei de urgenta (conform indicatiilor suplimentare);
- Supravegherea medicala a persoanei de contact in focare ( persoanele suspecte de holera sau bolnavi
cu BDA din focarele de holera , li se aplica aceleasi masuri ca si bolnavului de holera );
- Externarea bolnavului dupa examene bacteriologice si evidenta lor;
- Externarea din stationar , a copiilor cu BDA confirmata etiologic , se va efectua dupa o coprpcultura
negative , efectuata peste 2 zile de la finalizarea tratamentului antibacterian;

- Pacientii cu salmonelloze sau shigelloze , tratati , stationar sau la domiciliu , vor fi supravegheati de
catre medical de familie si medicul infectionist timp de o luna , efectuandu-se coproculturi(2 , cu
interval de 2 zile ) peste 2-3 saptamani , din momentul externarii .

- CRITERII DE EVALUARE A GRADULUI DE SEVERITATE A BDA:

CRITERII GENERALE:
- Sindrom neurotoxic;
- Dereglari metabolice;
- Dereglari cardiovasculare;
- Gradul de deshidratare
- Forme generalizate.
CRITERII LOCALE:
- Aspectul scaunelor (afecaloide , cu mucus si striuri de sange , apoase );
- Dureri abdominale permanente , colici abdominele ;
- Prolaps rectal , anus beant , anus rezilent ;
- Frecventa scaunelor : - forma usoara : 5-10 ori/zi;
-forma medie : 10 -20 ori/zi ;
-forma grava :peste 20 ori/zi.
CONDUITA PACIENTILOR CU BDA :
Perioada de incubatie : 1-7 zile ( mai frecvent 2-3 zile ).
 In majoritatea cazurilor debutul este brusc , cu febra de 38-39 grade C , neregulata . Ea poate lipsi in
formele usoare . Tulburarile digestive se manifesta prin greturi , vome , dureri abdominale , scaune diareice cu
sau fara incluziuni patologice.
RECOMANDARI PENTRU CULEGEREA ANAMNESTICULUI:
1. DATE EPIDEMIOLOGICE :
- contact direct cu un bolnav cu diaree ;
- contact direct cu o persoana purtatoare de germeni diareegeni( enterobacterii , virusuri ) ;
- situatie epidemica cu BDA in zona geografica ;
- cazuri cu BDA in institutie prescolara , scolara ;
- pacient din focar cu BDA;
- nerespectarea igienei personale;
- utilizarea alimentelor posibil contaminate , cu termen expirat , pastrate incorect in conditii
antisanitare ;
- imbolnaviri in grup a persoanelor , ce au utilizat acelasi produs;
- prezenta unor focare epidemice in colectivitati.
2. DATE CLINICE: - sindroamele de baza:
a) sindromul toxic: -febra,
-slabiciune,
-scaderea poftei de mancare , anorexie ,
-vome repetate,
-in formele severe : hipertermie,astenie, adinamie, cefalee ,
somnolenta , tulburari de constienta , convulsii , semne meningiene , dereglari cardiovasculare ,
soc endotoxic ( presiunea arteriala scade , cianoza , acrocianoza , extremitati reci , hipotermie ).
b) sindromul gastrointestinal: -dureri abdominale ,
-flatulenta ,
-spasm sigmoidian ,
-diaree: aspectul scaunelor si frecventa lor (sarace sau
voluminoase , apoase , nedigerate , frecvente , afecaloide , cu mucus si striuri de sange ).
c) semne de deshidratare .
La copiii de varsta frageda , cu enterocolita , se asociaza semne de deshidratare , initial isotona ( pielea
uscata , limba saburala , ochii infundati , plica cutanata se reface lent ) , care apoi se transforma indeshidratare
hipotona : tulburari metabolice , hipopotasemie , acidoza metabolica , azotemie .
Nou-nascutii si sugarii pot fi atacate de infectiile generalizate cu salmonelle , yersinii , stafilococi ,
klebsielle , campylobacterii ( bacteriemie , septicemie ) . La sugari , sunt frecvente (15-20 %) infectiile
intestinale acute mixte (bacteriene , bacterio- virale ).Acestea influenteaza nefavorabil prognosticul .
La copiii mici si sugari , mult mai frecvent apare sindromul enterocolitic .
Apar scaune apoase voluminoase cu mucus si striuri de sange .
La sugari si in formele usoare , pot intervene tulburari metabolice in deshidratarea initial isotona , care
apoi se transforma in deshidratare hipotona .
Dismicrobismul intestinal , ce se instaleaza la copiii mici , favorizeaza suprainfectiile virale , bacteriene
care agraveaza starea si pot fi cauza a deceselor .

DIAGNOSTICUL BDA LA COPIL :

Diagnosticul bolilor diareice acute , se stabileste in doua etape :
1. diagnosticul preliminar
2. diagnosticul confirmat
 Diagnosticul preliminary al BDA poate fi sindromal (topic) , in functie de sectiunea tubului digestive ,
afectata :
-GASTRITA ACUTA: -debut acut cu febra , dureri si presiune in epigastru , greturi , vome repetate .
-ENTERITA ACUTA: -garguismente , dureri abdominale difuze , care apar periodic , scaune diareice ,
spumoase , voluminoase , nedigerate , de culoare galbena sau galbena-verzuie , cu miros acriu , fara incluziuni
patologice , cu miros fetid .
-GASTROENTERITA ACUTA:-asociere de enterita si colita .
-GASTROENTEROCOLITA :-se intalneste in shigelloza , salmonelloza , yersinioza ,etc.
-COLITA DISTALA:-dureri spastice in zona infraombilicala stanga , tenesme ,spasm sigmoidian , anus beant (sau
rezilent ) la sugari , scaune afecaloide sarece , cu mucus si striuri de sange . Acest sindrom este frecvent in
shigelloza la copiii mari si adulti . La copiii mici si sugari , mult mai frecvent apare sindromul enterocolitic .
La etapa a doua se stabileste diagnosticul confirmat bacteriologic , virusologic , serologic . Drept baza a
acestuia , servesc datele investigatiilor specifice ( izolarea agentului cauzal si decelarea anticorpilor specifici ) .
INVESTIGATII PARACLINICE IN BDA :
-analiza generala a sangelui: leucocitoza , neutrofilie , VSH accelerata;
-analiza generala a urinei: in formele severe: microhematurie , leucociturie , hematurie ;
-coprocitograma: mucus , eritrocite , leucocite , fibre musculare , acizi grasi , amidon ;
-analiza materiilor fecale la oua de helminti;
-coprocultura-depistarea agentului cauzal;
-antibiograma – sensibilitatea agentului causal depistat;
-reactia de hemaglutinare indirecta cu diagnosticum de shigelle , salmonelle , escherichii , etc . acestea
favorizand cresterea titrelor de anticorpi specifici de 4 si mai multe ori pe parcursul bolii;
-ELISA pentru antigenul rotaviral care este pozitiv .
IN FORME SEVERE SI GENERALIZATE:
-hemocultura ,
-urocultura,
-cultura LCR la flora enteropatogena ,
-culturi ale maselor vomitive sau spalaturilor gastrice ,
-reactia LATEX ,
-echilibrul acido-bazic (acidoza metabolica ) ,
-ionograma ( K , Na , Cl, Ca ) a sangelui (hipopotasemie , hiponatremie , hipocloremie ) ;
-proteina totala (hipoproteinemie );
-testul protrombinic ( redus ) ;
-hematocritul crescut;
-trombocite scazute;
-indexul de coagulabilitate (hipo/hipercoagulare );
-creatinina crescuta;
-ureea crescuta;
-bilirubina totala si bilirubina conjugate in limite normale;
-bilirubina neconjugata posibil crescuta;’
-ALT , AST posibil crescute;
-alfa-amilaza sangelui posibil crescuta;
-alfa-amilaza urinei posibil crescuta;
-glucoza sangelui crescuta sau scazuta;
-grupa de sange si Rh;
-analiza generala a LCR ( in caz de meningita in forma generalizata scazuta )
 -clorizii LCR ( in caz de meningita generalizata normal );
-electrocardiograma (ECG);
-punctia lombara (la necessitate );
-radiografia toracelui ( la necessitate );
-consultatia chirurgului, oftalmologului, neurologului (la necessitate ).
MONITORIZAREA PACIENTULUI CU BDA FORME SEVERE:
-Monitorizarea clinica:- diureza (fiecare ora );
-tensiunea arteriala (fiecare ora );
-reexaminare clinica (fiecare ora );
-monitorizare cardiopulmonara (fiecare 15 minute );
-evidenta scaunului;
-evidenta vomelor;
-evidenta TRO;
-masa corpului.
-Monitorizare paraclinica:-ionograma sangelui (K , Na , Cl , Ca )
-echilibrul acido-bazic;
-ureea;
-creatinina;
-glucoza;
-test protrombinic;
-AST , ALT ;
-HCT;
-proteina totala;
-ECG.
In primele 2-3 zile , zilnic, apoi la necessitate
.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL BDA : IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE :
- datele clinice si epidemiologice permit diferentierea BDA de origine infectioasa , de cele
neinfectioasa .
Diareea infectioasa difera de cea neinfectioasa prin debutul acut , febra, scaune cu mucus , si uneori cu
striuri de sange .
ESCHERICHIOZELE se intalnesc la copiii cu varsta intre 2 -7 ani vara , toamna ,calea de transmitere :
alimentara,debut acut, ,febra 38-39 grade Celsius timp de 1-2 zile; voma : 1-2 zile;dureri abdominale
spastice in zona iliaca stanga ; caracterul scaunelor : frecvent, lichid , cu mucus si striuri de sange;
analiza generala a sangelui:leucocitoza neinsemnata, neutrofilie , VSH accelerate moderat;
coprocitograma: multe leucocite polinucleare si hematii . Mai pot fi insotite cu sindrom de diaree
secretorie .
DIAREEA: A. Maladii infectioase:a)BDA infectia rotavirala , escherichioze, salmonelloze forma
gastroenteritica;
b)BDA cu enterobacterii conditionat patogene (Proteus , Klebsiella ,
Clostridii , Enterobacter ) forma enteritica;
c)Botulism;
d)Protozoare;
e)Cryptosporidii.
 B.Maladii neinfectioase :a) Patologia gastroenterologica: dyspepsia simpla, disbacterioza
intestinala , alergia alimentara , boala celiaca , mucoviscidoza , malabsorbtia dizahzridelor si
monozaharidelor , enteropatia exudativa , boala Crohn .
b)Otraviri cu ciuperci
c)Otraviri cu substante chimice .
FEBRA: DA: a) BDA
b)Protozoare:Cryptosporidioza
NU:a)dispepsia simpla ,scaun lichid , cu ghemuri albe , dereglari de regim alimentar.
b)alergie alimentara: scaun apos , abundent , lichid cu mucus , rinoree , diateza catarala
exudativa .
c)malabsorbtia- scaun lichid, spumos, cu miros fetid, in primele luni de viata .
d)otraviri cu ciuperci –anamneza de toxiinfectie , diaree propusa , dureri acute in abdomen ,
intensificarea sudoratiei , icter.
e)holera in stadiu de algida , EPEC,ETEC, forma severa.
CARACTERUL SCAUNELOR:
-in infectia rotavirala :lichid apos, galben , galben-verzui,, uneori cu mucus;
-in EPEC : lichid apos , nefermentat , de 20-30 de ori in 24 de ore , de culoare galbena intense ;
-in holera ETEC , clostridioza : lichid , apos , pana la 20 -30 de ori in 24 de ore , albicios;
- in salmonelloza : lichid , apos , de culoare verde cu mucus .

TRATAMENTUL DE SPITAL AL COPIILOR CU BDA FORME SEVERE:

A. TRATAMENT NEMEDICAMENTOS
-repaus la pat in toate zilele febrile + inca 2 zile afebrile;
-dieta:la sugar se va continua alimentatia naturala , dar alaptarile vor fi mai frecvente;
-la necessitate , alimentatie prin sonda nazo-gastrica;
-in caz de alimentatie artificiala copilului in varsta de pana la 6 luni I se vor administra amestecur
adaptate , de preferinta cu activitatea lactozei scazute , copilului mai mare de 6 luni –piureuri din
legume , terciuri , supa de legume cu carne fiarta toccata, peste , daugand ulei vegetal, jeleuri din
mere coapte , chefir;
-lichide in baza produselor alimentare : fiertura de orez, fierturi din legume , iaurt , apa fiarta .
B. TRATAMENT MEDICAMENTOS
- tratament epiotrop :a) in diaree invaziva.
 AMOXICILINA per os 5 zile-30-60 mg/kg/zi la fiecare 8 ore;
 CO-TRIMOXAZOL-per os 5 zile;
 FURAZOLIDON-(dupa mese) per os 5 zile;
 ACID NALIDIXIC-60mg/kg/zi la fiecare 8 ore;
 CIPROFLOXACINA-10mg/kg/per os in 2 prize- 5 zile.
ANTIPARAZITARE:-METRONIDAZOL-30-40mg/kg/zi per os in 3 prize-5 zile;
TRATAMENT EPIOTROP IN FORMELE GENERALIZATE SEPTICE:
 AMPICILINA -30-50mg/zi in 4 prize,per os sau 100mg/kg/24 ore in 3 prize IM,IV;
 CIPROFLOXACINA-7,5-10 mg/kg/zi IV in 2 prize;
 CLORAMFENICOL-50-75mg/kg/zi in 4 prize per os sau IM;
 AMOXICILINA+CLAVULANAT DE POTASIU_40-60mg/kg/zi/per os IV;
 GENTAMICINA-3-5mg/kg/zi,IM sau IV;
 CEFOTAXIM-50-100mg/kg/zi in 2-3 prize IV sau IM;
 CEFTRIAXON-20-75/mggg/zi in 1-2 prize IM sau IV.
 Antibioticele sunt indicate separat sau in forme generalizate in asociere IV sau/si IM cu durata de 10-12
zile ;
ANTICONVULSIVANTELE:
 SOL. DIEZEPAM 0,5 % IM SAU IV doza unica;
 DIAZEPAM RECTAL10mg/2 ml (doza de 0,5 mg /kg );
 Sol. Oxibutirat de sodiu20 %- 50-100 MG /KG;
 SOL. FENOBARBITAL 10mg/kg cu sol. De clorura de sodium 0.9 % IV (IN 10-15 min. );
ANTIPIRETICE, ANALGEZICE SI SPASMOLITICE LA FEBRA PESTE 38, 5 grade Celsius);
 Fricrionati copilul cu apa de temperature camerei;
 AMESTEC LITIC IM: -SOL. Metamizol 50 %;
-SOL. Difenhidramina 1%;
-Sol. Papaverina- 2 % ;

 PARACETAMOL 500mg – 10-15mg /kg- doza unica per os;

Terapia de detoxifiere si rehidratare:
 Rehidratare per orala (SRO) ;
 Perfuzii IV cu sol. NaCl 0,9%,sol. Ringer lactat;/ sol. Glucoza 5-10%, sol. Dextran 40- 5-10 ml /kg ( in
caz de dereglari de microcirculatie si soc hipovolemic);
 Monitorizarea diurezei orare.
LA NECESITATE:
 SOL. ALBUMINA 10%- 10-15 ml/kg;
 SOL. CLORURA DE POTASIU 4 %;
 SOL. GLUCONET DE CLCIU 10%;
 SOL. SULFAT DE MAGNEZIU 25% - O,2 ml/kg;
SPASMOLITICE:
 PAPAVERINA- 10-20 mg de 2-3 ori /zi per os;
 SOL. PAPAVERINA 2%- 10-20mg de 2-3 ori / zi IM – 3-5 ZILE;
 DROTAVERINA -40 mg de 2-3 ori /zi per os;
 SOL. DROTAVERINA 2%- 40 mg de 2-3 ori /zi IM SAU IV.
ANTIHISTAMINICE: -CLORAPIRAMINA-25 MG /PER OS 7-10 ZILE;
-CLEMASTIN- 1 mg /per os – 7-10 zile;
-PROMETAZINA -25 mg per os -7-10 zile.
VITAMINE:-SOL.ACID ASCORBIC 5 % - 1-2 ml /IV
- ACID ASCORBIC – 100 mg d 2 ori /zi per os 10 14 zile
- REVIT per os – 10- 14 zile – 1-2 dj / zi;

GLUCOCORTICOIZI (la necesitate în şoc

toxiinfecţios)
 Prednisolon − 1-2 mg/kg/zi i.m. – 3-5 zile, sau
 Dexametazonă 0,1-0,2 mg/kg/zi – 3-5 zile.
ANTIFIBRINOLITICE SI ANGIOPROTECTORE : _-( in diaree cu sange ) ;
 SOL. ETAMSILAT 12,5 % - 1-2 ml - IM SAU iv ;
 Acid aminocaproic granule – de dizolva in apa proaspat fiarta pana la semnul de 100 de ml ;
COMBATEREA SCID: HEPARINA 5000 U / ml de 2-3 ori pe zi SC ;
ANTIFUNGICE( profilaxia candidozei antibiotice )
 FLUCONAZOL 50-100 mg o data pe zi.
ANTIFLATULENTE : -SIMECOTINA 0.04 capsule per os de 3-5 ori / zi - 4-5 zile .
PREBIOTICE , PROBIOTICE
 LINEX (SE DIZOLVA IN CEAI, SUC)
 BACTISUBTIL -1 CPS. De 3-6 ori/zi per os
 BIFIDUMBACTERIN- per os
 BIOSPORIN-1-2 doze de 2ori/zi per os 3-7 zile
 IOGURT per os7-10 zile
 LACTACID –per os dupa mese 7-10 zile
Exetrnarea di spital: dupa vindecarea si paraclinica peste 5-7 zile de la dubutul bolii, sau 10-14 zile in
forme generalizate,cu normalizarea scaunelor si a starii generale

EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL BDA

- In formele usoare si medii , durata bolii este de 5-7 zile cu vinde care completa;
- I n formele severe si in formele generalizate, boala dureaza 2-3 saptamani;
- In formele associate sau cu complicatii , boala are o evolutie ondulata , caracterizata prin aparitia
similara a formelor clinice prelungind durata bolii.
TRATAMENTUL PACIENTILOR CU BDA LA ETAPA SPITALICEASCA:
I n caz de infectare pe cale alimentara , se recomanda lavaj gastric ( daca starea copilului
permite) prin sonda cu SRO si apa fiarta racorita pana la ape curate. Cantitatea de lichide pentru lavaj
gastric , depinde de varsta copilului si se va utiliza fractionat .
CANTITATEA DE LICHIDE PENTRU LAVAJUL GASTRIC
Varsta copilului:- N-N- 200 ml;
-<3 luni – 500 ml;
-4-12 luni-1000ml;
-1-5 ani -3000-5000 ml’
-5-10 ani – 6000-8000ml;
->10 ani – 8000- 10000 ml.
Lavajul gastric , este contraindicat in stare de soc hipovolemic.
INDICATII PENTRU REHIDRATARE INTRAVENOASA A PACIENTULUI CU BDA

- deshidratare severa ;
- scaune voluminoase foarte frecvente;
- rehidratare orala ineficienta ;
- ileus paralitic;
- Intoleranta alimentara ( refuz sa bea apa , sa manance , vome repetate frevente )
- Voma repetata , incoercibila.

REHIDRATAREA CORECTA ESTE CONFIRMATA DE :

-normalizarea pulsului (amplitudine si ritm) ;
- TA se normalizeaza mai incet , dupa administrarea a jumatate din deficitul de lichide
-normalizarea starii de hidratare cutanata (pliul cutanat);
-ameliorarea evidenta a starii generale, cu disparitia crampelor musculare , cianozei , varsaturilor ,
precum si a modificarilor constientei ( stupoarea si coma pot dura intre 10 – 24 de ore la copil );
-normalizarea greutatii corpului ;
-restabilirea diurezei (dupa 6-12 ore ) .

COMPLICATIILE IN BDA
A. Complicatii specifice :
 Soc toxiinfectios
 SCID
 IRA
 Sindromul hemolitico-uremic GASSER ;
 Hemoragia intestinala
 Peritonita
 Prolaps rectal
 Invaginatie intestinala
 Dismicrobism intestinal.
B.Complicatii nespecifice ( cu suprainfectii virale si bacteriene ) :
 Otita medie;
 Pneumonia
 Infectia reno – urinara;
 Piodermita.