Fiinţa umană îşi are punctul de plecare în îngemănarea dintre ovul

şi spermatozoid. Dar ce se întâmplă cu ovulul fecundat şi cum se

dezvoltă acesta în aşa fel încât un nou om să se nască? Urmăriţi în
continuare o scurtă prezentare a stadiilor iniţiale de dezvoltare a
embrionului uman - de la ovulul nefecundat până la embrionul de 8
săptămâni.

Primele stadii ale dezvoltării embrionului uman au loc la nivelul

ovarului. La începutul videoclipului de mai jos se poate vedea un
ovul nefecundat îndreptându-se către trompa uterină. Procesul de
fertilizare începe în momentul în care ovulul întâlneşte
spermatozoizii. Deşi mai mulţi pot nimeri ovulul, unul singur reuşeşte
să transmită propria sa informaţie genetică. Şi când acest lucru se
întâmplă, peretele exterior al ovulului se întăreşte imediat pentru a
preveni intrarea altor spermatozoizi. Ovulul acum fecundat se
divide în mod repetat de-a lungul a aproximativ 5 zile, ajungându-se
după această perioadă la exact 32 de celule înghesuite în spatele
aceluiaşi dur înveliş exterior.
În interiorul blastocistului1 găsim acum un grup de celule care se
vor transforma treptat într-o fiinţă umană. Celulele dispuse în
exterior vor da naştere placentei şi altor ţesuturi auxiliare de
sprijin. Este momentul în care embrionul se autoimplantează în
peretele uterului, iar sarcina începe. Se poate distinge acum masa de
celule interioare care formează un disc, iar la 14 zile se observă cum
apare aşa-zisa "linie primitivă"2, care stabileşte şi linia de
demarcaţie a simetriei bilaterale ce va caracteriza fătul.

Apoi, celulele din compunerea discului migrează pe măsură ce

dezvoltarea embrionului continuă. Cum celulele de pe o faţă a
discului se dezvoltă mai repede decât celelalte, întregul disc se
rulează sub forma unor tuburi parţial suprapuse ce vor da naştere
tractului digestiv şi altor ţesuturi. La acest moment embrionul are în
jur de 28 de zile şi măsoară în jur de un sfert de ţol (6,5 mm). Se pot
observa stadiile incipiente de dezvoltare ale celor patru membre şi
ale urechii interioare. Patru zile mai târziu încep să se dezvolte
orbitele ochilor, iar membrele superioare timpurii capătă o formă
conică.

După încă o zi, putem vedea cum îşi fac apariţia nările şi palmele. În
acest moment embrionul are cu puţin sub o jumătate de ţol. După
37 de zile, lungimea sa atinge trei sferturi de ţol. Nasul şi urechile
continuă să se dezvolte, iar coapsele, gambele şi tălpile picioarelor
pot fi şi ele distinse. După 41 de zile putem vedea degetele, o falcă şi
curbura lombară.

Trec încă trei zile şi îşi fac apariţia coatele şi pleoapele în formă
incipientă. La 47 de zile embrionul nostru se poate lăuda cu un
trunchi relativ solid. Picioarele sunt întinse către înainte, iar
degetele de la picioare sunt vizibile. După alte câteva zile embrionul
are membrele superioare uşor îndoite la nivelul coatelor, degeţele
mici şi boante la mâini, acestea din urmă curbându-se una către
cealaltă dar fiind încă destul de depărtate una de alta.

La vârsta de 52 de zile şi lungimea de un ţol putem distinge palmele,

încheieturile mâinilor şi putem diferenţia clar degetele de la
picioare. După încă două zile apare urechea externă, iar mâinile se
pot acum atinge una pe cealaltă. La 8 săptămâni, embrionul are încă
doar un ţol şi un sfert lungime, dar detaliile pe care le putem
observa în dezvoltarea acestuia sunt extraordinare.
_______
1. blastocist - stadiu în dezvoltarea embrionului la mamifere, în care
acesta se prezintă ca o cavitate înconjurată de un număr variabil de
celule.
2. linia (striaţia) primitivă (primitive streak) - structură care se
formează în stadiile incipiente de dezvoltare a embrionului la
păsări, reptile şi mamifere. Reprezintă şi un concept foarte
important în bioetică, unii experţi susţinând că experimentarea cu
embrioni umani ar trebui permisă doar înainte de atingerea acestui
stadiu de dezvoltare - care reprezintă începutul dezvoltării
individuale a embrionului deci, în concepţia acestora, semnul
potenţialului de apariţie a unei noi şi unice fiinţe umane, o entitate
individuală.
 n stadiile timpurii ale dezvoltării embrionare, celulele embrionare
alcătuiesc două tipurifundamentale de !esuturi# epitelial şi mezenc+imatos.
Kesutul epitelial formează cele trei foi!eembrionare# ectodermul,
endodermul şi mezodermul.
Ectodermul
va da naştere#- e c t o d e r m u l u i g e n e r a l a l c o r p u l u i & -
plăcii neurale&-crestelor neurale&-
p l a c o d e l o r e c t o d e r m a l e . %in ectodermul general al corpului se vor
forma#-stratul epidermic al tegumentului& celulele secretoare,
celulele care tapetează ductele şicelulele mioepiteliale ale glandelor
sudoripare, sebacee şi mamare& foliculii piloşi şiung+iile&-epiteliile
corneei, co n unctivei şi glandelo r lacrimale& -epiteliul
cavită!ii nazale şi sinusurilor paranazale& -epiteliul cavită!ii
o rale şi al glandelo r salivare& -epiteliul por!iunii terminale a
canalului anal şi uretei& - a d e n o + i p o f i z a . %in placa neurală
se vor forma#- n e u r o n i i s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l & -
c e l u l e l e g l i a l e & -celulele ependimare şi ale ple5urilor
coro idiene& - c e l u l e l e s i s t e m u l u i 8 P H % & -celulele retinei,
irisului, co rpul şi pro cesele ciliare& -
n e u r o + i p o f i z a & Ectodermul crestelor neurale va da naştere#-
ganglio nilo r nervilo r spinali şi cranieni ' :::,?,?:::,:L,L(& -
ganglionilor simpatici şi parasimpatici&-o parte din
celulele sistemului 8PH%&- e m a i l u l u i d e n t a r & -
celulelo r cMann şi leptomeningelui 'pia mater şi ara+no ida(&

-medulo suprarenalei& celulelo r secretore de calcito nină,

celulelo r de tip : la nivelul glomusului carotic&-celulelo r
pigmentare de la nivelul epidermului& -!esutului adipos,
muşc+ilor netezi şi dermului de la nivelul capului şi gâtului&-
!esutului con unctiv al glandelor salivare, lacrimale, timusului,
tiroidei şi epifizei.Placodele ectodermale vor da naştere epiteliului
olfactiv, urec+ii interne şi cristalinului.
Endodermul
va da naştere#-e piteliului tractului digestiv şi respirato r& -
amigdalei palatine,
tiroidei, paratiroidelor, timusului, ficatului, pancreasului&-
epiteliului vezicii urinare, uretrei şi par!ial al vaginei& -
epiteliul cavită!ii timpanice, tubei auditive, glandelor sali
v a r e s u b m a n d i b u l a r ă ş i sublinguală.
ezodermul
va da naştere#-!esuturilo r co n unctive, cartilaginoase şi o so ase&-
! e s u t u l u i m u s c u l a r s t r i a t ş i n e t e d & -elementelor
figurate ale sângelui, vaselor de sânge, vaselor limfatice&-
cordului, rinic+iului, glandelo r genitale , cortico suprarenalei,
dentinei şi cementului dentar&-seroaselor pericardică, pleurală
şi peritoneală.

Perioada fetala sau de organogeneza care dureaza pana la nastere& se

caracterizeaza prin procese de +istio- si morfogeneza prin care primordiile
de organe se transforma in aparatele sisistemele noului nascut.Perioada
fetala, care se intinde de la saptamana a *-a a dezvoltarii pana la nastere
prezinta oserie de caracteristici principale#". cresterea in lungime a
corpului, in special pana in saptamana a $ -a&$. cresterea in greutate
in ultimele saptamani& . maturarea tesuturilor si organelor&3.
definitivarea infatisarii umane.Da inceputul saptamanii a *-a capul
fetusului reprezinta o umatate din lungimea totala
aco rpului. Bata este larga, oc+ii lateralizat i c u pleo apele fuzio n
ate iar urec+ile sunt o simplantate. ;embrele sunt scurte, cu
degetele mici iar pana la sfarsitul saptaminii a "$-amembrele
superioare capata proportii definitive, in timp ce membrele
inferioare isi capata

proportiile definitive cu o saptamana mai tarziu. Bicatul este principala surs

a de elementefigurate sangvine, dar spre finele saptamanii a "$-a,
activitatea sa incepe sa scada si splina preia acest rol. Betusul
reactioneaza la stimuli, dar miscarile sale nu sunt percepute de catremama.
Da sfarsitul saptamanii a "$-a este prezent refle5ul palpebral si cel
de suctiune
laa t i
n g e r
e a b
u z e l
o r . :ntre saptamanile
$0-$* fetusul este viabil, c+iar daca se naste prematur, datorita
dezvoltariisuficiente a plamanilor si vaselor sale& sistemul nervos central
este suficient de matur pentru acontrola
miscarile respiratorii ritmice precum si temperatura corpului.