A N A L G E T I C E - A N T I P I R E T I C E - A N T I I N F L A M ATO A R E ( A N T I I N F L A M ATO A R E

N E S T E R O I D A L E - AI N S )
B . 2 . i . D E R I VAŢI P I R A Z O L O N I C I ( F E N I L B U TAZ O N A , D I P I R O N A )
Fenilbutazona este rapid şi complet absorbită la nivelul tractului gastro-intestinal. Nivelele plasmatice
maxime se ating la 2,5h de la administrare. Consecutiv administrării de doze terapeutice, 98% se cuplează cu
proteinele plasmatice. T1/2 plasmatic este foarte mare = 50-100h. Suferă un proces de metabolizare hepatică
masivă, cu formarea unui metabolit activ, oxifenilbutazona, având efecte antireumatice şi de retenţie sodică
similare drogului din care a luat naştere. Metabolitul activ este la rândul său, cuplat cu proteinele plasmatice şi
are un T1/2 de câteva zile. Prin administrare cronică, de lungă durată de fenilbutazonă, metabolitul activ se
acumulează în cantităţi crescute ce contribuie la producerea efectelor farmacologice şi toxice (ulceraţii digestive,
anemie aplazică, edeme renale). Se excretă pe cale renală (60%) şi digestiv (27%).

Antipirinul (fenazona) şi aminopirina (amidopirinul) , introduse în terapie în a doua jumătate a secolului

trecut, în scop antipiretic cu o eficienţă sporită, antiinflamatorii şi analgetice, sunt actualmente prohibite în cea
mai mare parte a lumii datorită potenţialului toxic crescut, în special cel la nivel medular. Dipirona este un
metabolit al aminopirinei, cu o toxicitate diminuată comparativ cu drogurile menţionate anterior. Administrat pe
cale internă, este rapid metabolizat prin hidroliză, la nivelul tractului gastro-intestinal, la un metabolit activ, 4-metil-
amino-antipirina (MAA). Studii recente demonstrează o biodisponibilitate orală de 85%, concentraţiile maxime
plasmatice consecutive administrării unei doze de 0,75-1,5g fiind atinse după 1-1,5 ore. Alimentele nu par să
influenţeze în mod considerabil absorbţia.
La om pot fi detectaţi în plasmă 20 de metaboliţi diferiţi, dintre care însă patru sunt consideraţi ca fiind
majori: doi activi, MAA şi 4-amino-antipirina (AA), şi doi inactivi : 4-formil-amino-antipirina (FAA) şi 4-acetil-amino-
antipirina (AAA). Ultimul menţionat este format prin intervenţia N-acetil-transferazei hepatice, ceea ce explică
variaţiile individuale, unii indivizi fiind acetilatori slabi, iar alţii rapizi. Consecutiv, şi T1/2 variază între 3,8 şi 5,5 ore.
Eliminarea metaboliţilor se face, la doze mici, după o cinetică liniară pentru ca la doze crescute (1-3g),
datorită procesului de saturare a enzimelor metabolice, să se realizeze o eliminare funcţie de doză.
Valorile clearance-ului sunt influenţate mai puţin de vîrsta înaintată şi mai mult de afectarea hepatică,
respectiv renală.
Pe baza particularităţilor de farmacocinetică expuse, s-a stabilit că fracţionarea dozelor în patru prize
zilnice este cea mai justificată, dozele recomandate fiind cuprinse între 0,5 şi 1g p.o., zilnic. În cazul durerilor
acute de natură colicativă, se recomandă administrarea i.v. de doze mai mari (1-2g/zi).
B . 2 . j . A LTE A I N S
ALCANONE (NABUMETON)
Se absoarbe rapid la nivel digestiv, atingând nivele maxime plasmatice la 3h după administrare. Este un
inhibitor specific al COX2, prin metabolitul său activ, acidul 6-metoxi-2-naftilacetic. Tot la nivel hepatic, acest
metabolit activ este inactivat prin demetilare şi ulterior, excretat renal. Are un T1/2 de 24h.

APAZONE
Este un slab inhibitor COX, cu proprietăţi antiinflamatoare, analgetice, antipiretice şi uricozurice. Este
rapid şi aproape complet absorbit la nivelul mucoasei digestive. Nivelele maxime plasmatice sunt atinse după 4h
de la administrare. În plasmă se cuplează cu albuminele. T1/2=20-24h. Pătrunde lent în lichidul sinovial.
Majoritatea medicamentului (cca 65%) este excretat ca atare, iar în proporţie de 20%, sub formă de derivat
hidroxilat. Pătrunde în circuitul hepato-entero-hepatic.

NIMESULIDE
Este un compus sulfonanidilic, slab inhibitor al sintezei de PG. Este şi un inhibitor al funcţiei leucocitare
şi al metalo-proteinazelor condrocitelor articulare, ceea ce explică efectul antireumatic. În administrare p.o., este
rapid şi aproape complet absorbit. Nivelele maxime plasmatice sunt atinse după 1-4h. Administrat intrarectal, are
o biodisponibilitate de aproape 70% din cea orală. La nivel plasmatic, se leagă de proteinele plasmatice în
proporţie de 95%. T1/2 este de 3h. Prin metabolizare, rezultă un 4-hidroxiderivat, care este excretat renal (80%).
Medicamentul se administrează în două prize zilnice şi este util ca terapie alternativă în cazurile de
hipersensibilitate la aspirină şi alte AINS.
Din informaţiile prezentate reiese că o bună cunoaştere a farmacocineticii AAA-AINS ne permite:
- o recomandare corectă, cu respectarea ritmului de administrare optim;
- adecvarea posologiei la particularităţile pacientului (hipersensibilitate, insuficienţă renală, ulcere
digestive în antecedente etc.);
- o monitorizare farmacocinetică adecvată în cazul terapiilor de lungă durată;
- evitarea apariţiei efectelor adverse grave;
- alegerea celui mai bun preparat pentru o anumită stare patologică, acută sau cronică.

B.3. PREPARATE ANALGEZICE NEOPIOIDE

ACID ACETILSALICILIC
 INDICAŢII TERAPEUTICE:
- dureri moderate de natură reumatismală
- febră
- cefalee de tensiune
- afecţiuni de natură trombo-embolică

 EFECTE ADVERSE:
SNC DIGESTIV HEMATOLOGIC RENAL REACŢII
ALERGICE
 tinitus  greţuri  anemie  retenţie  edem laringian
 tulburări de  vărsături  sângerări hidro-salină  şoc anafilactic
auz  pirozis (efect  sdr. Reye (la
 epigastralgii antiagregant copii)
 ulceraţii plachetar)
mucoase
 hepatită
medicam.
 OBSERVAŢII:
 de evitat o automedicaţie ce depăşeşte 10 zile la adulţi, respectiv 5 zile la copii;
 simptomele afecţiunii trebuie alinate fără inducerea alterării stării de conştienţă, ritmului respirator, valorilor
tensionale;
 alimentele scad rata absorbţiei, dar nu şi cantitatea absorbită;
 sfărâmarea tabletelor creşte rata absorbţiei gastrice (a nu se sfărâma tabletele cu înveliş protector!)
 se vor îndepărta tabletele cu miros de acid acetic.
 Pacienţii aflaţi sub tratament cronic necesită evaluare de specialitate înaintea oricărei intervenţii chirurgicale
(risc de sângerare) postoperator.
 Contraindicată administrarea la copii cu varicelă, gripă.
 Contraindicată la pacienţii cu hiperreactivitate bronşică.
 Semnalarea apariţiei de zgomote în urechi (mai ales la vârstnici).
 Semnalarea sângerării gingiilor sau a apariţiei de echimoze.
 Semnalarea apariţiei melenei (scaun negru, moale şi lucios). Acidul acetilsalicilic induce cele mai frecvente
reacţii adverse gastro-intestinale.
 Adresarea la medic în situaţia reapariţiei sau persistenţei mai mult de 3 zile, a febrei.
 Contraindicat consumul concomitent de băuturi alcoolice.
 Contraindicată asocierea în terapie de antiinflamatoare steroidiene sau alte AINS.
 La pacienţi cu funcţia cardiacă la limită (de exemplu, reumatism articular acut cu atingere cardiacă), dozele
terapeutice mari pot precipita instalarea insuficienţei cardiace. Folosirea preparatelor tamponate nu este
indicată în această situaţie: determină creşterea aportului de sodiu, deci retenţia hidro-salină.
 Acidul acetilsalicilic are un risc mai redus de inducere a nefropatiei intersiţiale, comparativ cu alte anagetice-
antipiretice.
 În condiţiile existenţei unei predispoziţii, reacţiile alergice sunt de 8 ori mai frecvente faţă de persoanele
normale.
 Apariţia reacţiilor anafilactoide are caracter încrucişat pentru toate AINS.
 Nu se administrează aspirina în sarcină, deoarece:
 prelungeşte travaliul,
 favorizează hemoragiile postpartum,
 se suspectează un efect teratogen,
 predispune la naştere de feţi cu greutate mică.
A C E TAM I N O P H E N
 CALE DE ADMINISTRARE. DOZE:
P.O 325-1000 mg, la 4-6 ore. Doză maximă: 4g/zi.
 INDICAŢII TERAPEUTICE:
 dureri uşoare şi moderate de natură reumatismală
 cefalee de tensiune
 EFECTE ADVERSE:
SNC DIGESTIV RENAL PIELE ŞI
MUCOASE
ameţeli necroză hepatică (în condiţii de necroză tubulară rash
excitaţie supradozare) insuficienţă renală prurit
confuzie cronică urticarie
 OBSERVAŢII:
 Evaluare periodică a funcţiei hepatice, în special intr-un tratament de lungă durată
 Evaluare periodică a funcţiei renale, în special intr-un tratament de lungă durată
 Evaluare hematologică, periodic
 Evaluarea stării generale (inclusiv de nutriţie) a pacientului, înainte de prescrierea tratamentului cu
Acetaminophen (Paracetamol).
 Interzicerea consumului de alcool etilic pe durata tratamentului (creşte potenţialul hepatotoxic).
NORAMINOFENAZONA
CALE DE ADMINISTRARE. DOZE:
P.O 300-500 mg, de 3 ori/zi. Doză maximă: 3g/zi.
I.m.: 500-1000 mg, o dată.
EFECTE ADVERSE:
Cel mai important efect advers este agranulocitoza, semnalată eventual de instalarea unei stări febrile, însoţită
de angină pectorală şi de hemoragii cutanate spontane.
F E N I L B U TAZ O N A
CALE DE ADMINISTRARE. DOZE:
P.o.:
Doza de atac: 300-400mg/zi, în 3-4 prize zilnice, timp de 1 săptămână (max. 10 zile)
Doza de întreţinere: 100-400 mg/zi, doar în situaţii de excepţie
Intrarectal: 1-2 supozitoare (250mg)/zi
I.m.: 600mg, profund. Efectul se instalează de 6 ori mai lent faţă de administrarea p.o. (legare de proteine
tisulare)
Unguent 4%
INDICAŢII TERAPEUTICE: pentru îndepărtarea durerilor, edemului şi creşterii temperaturii locale, în afecţiuni
reumatismale (ca terapie de scurtă durată):
 gută (criză)
 poliartrită reumatoidă,spondilită ankilopoetică,osteoartroză
 artrita psoriazică
 tromboflebita superficială acută
 sindrom de umăr dureros
EFECTE ADVERSE: grave; determină oprirea tratamentului în cca 10-15% din cazuri.
SNC SISTEM C- SISTEM DIGESTIV RENAL VARIA
V
cefalee edeme gastrită litiază renală perturbări
ameţeli miocardită epigastralgii sindrom hematologice
afectare oculară hipertensiun pirozis nefrotic perturbări
hipotiroidism e greţuri necroză renală electrolitice
iatrogen, prin vărsături tubulară leziuni cutanate
inhibarea diaree / constipaţie insuficienţă sindrom Stevens-
hormonilor ulceraţii gastro- renală acută Johnson, posibil şoc
tiroidieni) intestinale, perforaţii şi anafilactic
agitaţie hemoragie (rar) hiperglicemie.
confuzie mentală istensie abdominală sindrom pulmonar
insomnii, depresie hepatită (necroză acut (dispnee, febră,
hepatică) opacităţi radiologice)
OBSERVAŢII:
 Instruirea pacientului în vederea administrării corecte a medicamentului (postprandial sau cu lapte) şi
raportării imediate a oricărei reacţii adverse depistate.
 Examinare periodică a lichidului de vărsătură şi a materiilor fecale, în scopul depistării sângerărilor oculte.
 Pe perioada tratamentului, se prescrie dietă hiposodată.
 Cântărire zilnică.
 Consumul de alcool este contraindicat.
 Examene hematologice înaintea începerii terapiei şi la intervale regulate (obişnuit, la 1-2 săptămâni). Apariţia
febrei, anginei pectorale sau a hemoragiilor poate semnala instalarea anemiei aplazice sau agranulocitoxei.
 Controale dermatologice pentru depistare precoce a oricărui rash cutanat, vezicule, edeme, purpură sau
orice altă manifestare a unei eventuale reacţii adverse.
 Verificarea periodică a nivelelor plasmatice.
 Monitorizarea T.A.
 Oprirea tratamentului la apariţia “sindromului pulmonar acut”
 Evaluarea integrităţii funcţiilor auditivă şi vizuală
 Evaluarea statusului mental (poate precipita crizele de epilepsie)
 Instruirea pacienţilor pentru a evita implicarea în activităţi periculoase, cu risc de sângerare (efect
antiagregant ce predispune la sângerări).
 Se contraindică administrarea la gravide, la mamele care alăptează şi la copii mai mici de 14 ani.
 Reacţiile toxice grave apar mai ales la vârstnici (la peste 60 de ani, tratamentul trebuie limitat la maxim 7
zile).
 Nu se asociază cu: alte AINS, glucocortocosteroizi, săruri de aur (potenţează efectele toxice).
 Nu se asociază cu anticoagulante orale sau antidiabetice orale, deoarece intensifică efectele acestora din
urmă.
 Asociată cu digitoxina, determină reducerea efectelor acesteia.
 Administrată cu fenitoina, produce o inhibare a eliminării antiepilepticului.
I N D O M E TAC I N
CALE DE ADMINISTRARE. DOZE:
P.O.:25-50mg de 2-4 ori pe zi (max 200mg/zi); capsule retard: 75mg, de 2 ori /zi
Intrarectal: 75-150mg/zi, în 3 d.p. zilnice
Unguent (tub de 35g)
INDICAŢII TERAPEUTICE:
 gută (în criză), poliartrita reumatoidă (moderată sau severă), spondilita ankilopoietică, osteoartroza
articulaţiilor mari (scapulo-humerală, articulaţia şoldului), persistenţa de canal arterial
 dismenoree primară
 naştere prematură
 pericardită, pleurezie
 sindrom Bartter (hiperaldosteronism)
 stări febrile.
EFECTE ADVERSE: determină oprirea tratamentului în cca 10-15% din cazuri.
SNC DIGESTIV RENAL VARIA
cefalee severă greaţă, vărsături, edeme (rar, mai puţin tulburări hematologice
ameţeli anorexie frecvent decât salicilaţii) (trombopenie, anemie aplazică)
sedare epigastralgii glomerulonefrită fenomene alergice, inclusiv
depresie sângerări gastro- hiperpotasemie edem angioneurotic
confuzie intestinale
halucinaţii uscăciunea/congestia
tulburări de mucoasei bucale
vedere. stomatită ulcerativă
tinnitus-uri iritaţie rectală
diaree / constipaţie
hepatită, pancreatită
OBSERVAŢII:
 Administrare în două prize zilnice, dimineaţa şi seara.
 Administrarea nu se face niciodată pe stomacul gol, ci odată cu alimentele sau imediat după mese ori în
asociere cu un antacid, pentru a reduce efectele iritante gastrice. În cazul Indometacinului, pot apare ulceraţii
ale mucoasei sau sângerări, dar mult mai rar comparativ cu cele sesizate la administrare de salicilaţi. Ulcerul
este rar. Tulburările digestive sunt atenuate sau dispar la reducerea dozelor (75mg/zi). De asemenea,
frecvenţa lor se reduce mult în administrare intrarectală.
 Cefaleea severă care poate însoţi administrarea Indometacinului este de tip frontal, pulsatilă, matinală,
supărătoare şi rebelă la tratament (patogenia: posibil, vasomotorie)
 Evaluarea statusului mental (fenomene psihotice? depresie? epilepsie? Parkinson?)
 Monitorizare hematologică.
 Monitorizarea kaliemiei.
 Monitorizarea nivelelor plasmatice.
 Control oftalmologic la începutul şi pe toată perioada tratamentului.
 Contraindicarea terapiei în timpul sarcinii şi alăptării.
 Reducerea dozelor la pacienţii vârstnici.
 Se va evita administrarea la pacienţi cu patologie renală asociată.
 Instruirea pacienţilor pentru a nu se implica în activităţi cu risc de sângerare.
 Contraindicată asocierea cu anticoagulante.
 Contraindicarea tratamentului asociat de acid acetilsalicilic.
 În asociere cu Furosemidul, poate să scadă efectele antihipertensiv şi natriuretic al acestuia.
SULINDAC
CALE DE ADMINISTRARE. DOZE:
P.O 150-200mg, în 2 prize zilnice. Doza maximă: 400 mg/zi.
INDICAŢII TERAPEUTICE:
 Poliartrita reumatoidă, osteoartroză, spondilită ankilozantă, umăr dureros, gută (criză)
EFECTE ADVERSE:
SNC DIGESTIV PIELE ŞI MUCOASE RENAL HEMATOLOGIC
cefalee iritaţie gastrică rash edeme tulburări hematologie
ameţeli constipaţie/diaree prurit afectare renală (tombocitopenie,
sindrom Stevens- Johnson agranulocitoză
vertij meteorism, (sindrom
tinitus anorexie nefrotic)
nervozitate ulceraţii gastrice
somnolenţă/ (rar)
insomnie greaţă
stomatită
dureri abdominale
OBSERVAŢII:
 Durata de acţiune creşte la 16 ore, datorită parcurgerii ciclului hepato-enterohepatic
 Administrare asociată cu lapte sau alcaline, în vederea reducerii iritaţiei gastrice determinată de medicaţie.
Alimentele întârzie mult absorbţia, deci atingerea concentraţiilor plasmatice maxime
 Control dermatologic şi al mucoasei bucale (repetat)
 Consilierea pacienţilor privitor la implicarea în activităţi cu risc de sângerare.
 Controale hematologice periodice.
 De evitat la gravide şi copii.
 Monitorizarea funcţiei renale (sumar de urină, proba Addis).
TOLMETIN
CALE DE ADMINISTRARE. DOZE:
P.O 600-1800 mg, în 3-4 prize zilnice, una la trezire. Doza maximă: 2000mg/zi. Se poate administra în doză de
atac de 200-400 mg, de 3-4 ori/zi.
INDICAŢII TERAPEUTICE: îndepărtarea semnelor şi simptomelor din:
 poliartrita reumatoidă, artrita cronică juvenilă, osteoartroză , sindrom Bartter.
EFECTE ADVERSE:
SNC DIGESTIV RENAL HEMATOLO- VARIA
GIC
ameţeli anorexie edeme (retenţie tulburări hiper /
nervozitat iritaţie gastrică hidrosalină) hematopoietice hipoglicemie
e ulceraţii ale hiperpotasiemie dureri toracice
tinitus mucoasei gastrice hiponatriemie (datorită anafilaxie
hipoaldosteronismului)
OBSERVAŢII:
 Administrare cu alimente sau antacide (laptele scade biodisponibilitatea).
 Ameliorarea simptomatologiei poate surveni după câteva zile, săptămâni.
 Semnalarea edemelor.
 Semnalarea apariţiei durerii toracice.
 Control hematologic repetat.
 Evitarea asocierii de aspirină.
 Evaluarea stării psihice.
 Evaluare biochimică la intervale regulate.
 Util în pediatrie.
FENOPROFEN
CALE DE ADMINISTRARE. DOZE: P.O.=600-800mg/zi, în 3-4 prize zilnice. Doză maximă: 3200 mg/zi.
INDICAŢII TERAPEUTICE:
 poliartrita reumatoidă, spondilita ankilopoietică, gută
EFECTE ADVERSE:
SNC C-V DIGESTIV CUTANAT RENAL HEMATOL
cefalee, ameţeli palpitaţii indigestie rash disurie anemie
somnolenţă tahicardie dureri abdominale prurit hematurie
nervozitate, edeme greţuri, vărsături hipersudoraţi nefrită
tremor periferice diaree /constipaţie e interstiţială
insomnii, anorexie urticarie
slăbiciune sângerări gastro- reacţii
tinnitus-uri intestinale anafilactoide
tulburări de meteorism
vedere uscăciunea gurii
scăderea acuităţii icter
auditive

OBSERVAŢII:
 Evaluarea statusului mental.
 Evaluarea somnului (insomnii, somnolenţă, nervozitate).
 Semnalarea oricărui tremor.
 Evaluarea acuităţilor vizuale şi auditivă.
 Monitorizarea pulsului apical şi modificărilor electrocardiografice (toxicitate cardiacă).
 Cântărire zilnică.
 Semnalarea edemelor.
 Evaluarea apetitului.
 Examinarea materiilor fecale.
 Examinarea produsului de vărsătură şi a fecalelor în scopul depistării hemoragiilor digestive (mai ales în
cazul asocierii de anticoagulante).
 Controale hematologice la intervale regulate (timp de protrombină).
 Controale dermatologice pentru depistare precoce a oricărui rash cutanat, vezicule sau prurit.
 Semnalarea hipersudoraţiei.
 Verificarea periodică a nivelelor plasmatice.
 Semnalarea oricărei tulburări legate de micţiune.
 Administrarea cu 20 min. înainte sau la 2 ore după mese, întrucât alimentele retardează mult rata absorbţiei.
În situaţia apariţiei simptomelor de iritare gastro-intestinală, se asociază cu lapte sau alimente.
 Contraindicată administrarea simultan cu acid acetilsalicilic.
Nu interferă cu terapia anticoagulantă.