Anexa 5 – Dimensionarea conductelor pentru hidrotransport

Diametrul conductelor pentru hidrotransport trebuie să respecte condi ția D ≥ 3d max unde dmax
reprezintă dimensiunea maximă a granulelor solide transportateție(condi impusă pentru evitarea
colmatării conductei).
La stabilirea grosimii conductei de hidrotransport se au în vedere grosimea necesară pentru
asigurarea rezistenţei la solicitarea interioară s0, grosimea necesară pentru rezistenţa la coroziune sc şi
grosimea necesară pentru asigurarea rezistenţei la abraziune sa. Grosimea totală a conductei de
hidrotransport va fi dată de o relaţie de forma:
s = s0 + sc + sa

Calculul grosimii s0 se face după formula dimensionării vaselor cu pereţi subţiri:

pDn
s0 =
2 Kσ a

unde p este presiunea interioară, D este diametrul conductei, n = 1,15÷1,50 este coeficientul pentru
suprapresiune (închidere bruscă a robinetelor, lovituri de berbec etc.), σa este efortul unitar admisibil
(rezistenţa admisibilă), iar K = 0,7÷0,8 este coeficientul de slăbire al secţiunii prin sudură.
În cazul în care nu se dispune de date asupra efortului unitar admisibil acesta se consideră de
forma:
 pentru materiale tenace: σ a = ( 0,80,9 )σ c unde σc este limita de curgere a materialului;
 pentru materiale casante: σ a = 0, 4σ r unde σr este limita de rupere a materialului;

Grosimea necesară pentru coroziune (de exemplu fenomenul de ruginire al materialelor feroase) se
adoptă în limitele sc = 2÷3 mm.
Grosimea necesară pentru abraziune se calculează cu relaţia:
sa = Nsa'

în care N este numărul de ani de funcţionare, iar s’a = 0,5÷12 mm/an este un coeficient care se stabileşte
experimental pentru cazul concret al unui material transportat şi al unei conducte alese (tabel 1).

Tabel 1 – Uzura abrazivă a conductelor de hidrotransport

Material transportat
Caracteristici conductă
Argilă nisipoasă Nisip argilos Nisip Pietriş
Diametru D [mm] Grosime s [mm] A B A B A B A B
200 8 150 600 115 460 104 416 58 290
300 10 338 2000 260 1560 234 1400 130 780
350 11 435 2700 350 2300 316 2065 175 1250
400 11 600 3600 463 3000 417 2700 230 1610
450 11 747 4500 575 3750 518 3365 290 2000
500 12 955 6700 735 5500 652 4380 370 2960

În tabelul 1, o uzură a conductei cu valoare de 1 mm/an este realizată la transportul unei cantităţi A de material solid
în [mii m3/an]. Uzura totală a conductei se realizează la transportul unei cantităţi B de material solid în [mii m3/an].

Greutăţi specifice echivalente

Greutatea specifică a unui fluid bifazic atunci când se cunoaşte concentraţia în greutate a fazei
solide este dată de relaţia:
γ ⋅γ s
γn =
γ s − CG ( γ s − γ )

iar atunci când se cunoaşte concentraţia volumică este dată de relaţia:

γ n = γ (1 − C ) + γ s C
 Viteze medii de curgere şi viteze de transport

Viteza critică de transport este viteza medie a curentului de fluid bifazic pentru care întreaga masă
de particule solide este pusă în mişcare. Valoarea vitezei critice delimitează regimul de curgere fără
depozite de fund faţă de cel cu depuneri.
Se recomandă ca viteza medie de curgere prin conductă să fie cu 20% mai mare decât viteza critică
de transport (sau de trei ori mai mare decât viteza limită de sedimentare sau depunere).

Tabel 2 – Efectul vitezei de transport în conducte circulare sub presiune

Valoarea vitezei de transport în [m/s] Efect

0,075 Începe să transporte mâluri argiloase fine
0,150 Începe să transporte nisip fin
0,200 Pune în mişcare nisip fin
0,300 Transportă nisip de 1,5 mm
0,600 Mişcă pietriş de cca. 25 mm
1,016 Deplasează pietriş de cca. 50...70 mm
1,616 Deplasează pietriş de cca. 75...100 mm
2,030 Deplasează bucăţi de cca. 150...200 mm
3,030 Deplasează bucăţi de cca. 300...460 mm

Tabel 3 – Estimarea vitezei critice de transport

Dimensiune Greutate Dimensiune Greutate

Diametru Diametru
medie specifică Viteza critică medie specifică Viteza critică
conductă conductă
particulă echivalentă particulă echivalentă
D [mm] dm [mm] γn [daN/dm3] vcr [m/s] D [mm] dm [mm] γn [daN/dm3] vcr [m/s]
800 0,28 1,10 3,95 200 0,20 1,05 2,40
1,20 4,30 1,10 2,60
600 0,28 1,10 3,50 100 0,20 1,10 2,00
1,20 3,70 1,20 2,20
400 0,25 1,10 2,70 50 0,15 1,10 2,00
1,20 2,85 1,20 2,10
1,30 3,00 1,30 2,30
300 0,25 1,05 2,90 25 0,15 1,05 0,80
1,10 3,10 1,10 1,05
1,20 3,45 1,20 1,25

În funcție de dimensiunea particulelor care fac obiectul hidrot ransportului și în condițiile unei
dispersii uniforme a particulelor în lichid, viteza critică se poate determina cu diverse rela
ții de calcul:

• pentru transportul hidraulic al particulelor fine ( d m= 0 ÷ 0, 25 mm):

γs −γ
vcr = n gDC [m/s]
γ

unde = n 0,7 ÷ 1,05 dacă d m ≤ 0,15 și = n 1,1 ÷ 1, 2 dacă d m ≥ 0,15 , D este diametrul conductei de
hidrotransport, iar C este concentrația volumică a particulelor solide.

• pentru transportul hidraulic al particulelor medii (=

d m 0, 26 ÷ 3 mm):

γs −γ
gC
γ
vcr = n wm D [m/s]
 γs −γ 
1 + γ C  d m
 

n 3,0 ÷ 3, 2 , wm este mărimea hidraulică medie corespunzătoare particulei cu diametrul mediu dm.
unde =

• pentru transportul hidraulic al particulelor mari, grosiere ( d m > 3 mm):

γs −γ
vcr = n f gDC [m/s]
γ
unde =n 7,5 ÷ 9,5 și depinde de tehnologia de transport, iar f este un coeficient volumic de frecare al
particulelor solide cu peretele conductei (tabel 4).

Tabel 4 – Valorile coeficientului de frecare f în func ție de natura materialului transportat

Coeficient de frecare
Material
Particule rugoase Particule rotunjite
cărbune de tip huilă - particule rezistente 0,30÷0,25 0,25÷0,20
Cărbune de pământ cărbune de tip huilă - particule mari 0,20÷0,18 0,18÷0,15
cărbune de tip antracit 0,15÷0,10 0,10÷0,08
particule rezistente de tipul nisipului 0,55÷0,50 0,50÷0,45
Minereuri și steril particule tari de tipul calcarului 0,45÷0,40 0,40÷0,35
particule mici de tipul șisturilor 0,40÷0,35 0,35÷0,30
Pietriș particule grosiere - 0,40÷0,35
Minereu caracterizat de γ s ≤ 45 [kN/m3] 0,70÷0,60 0,60÷0,50

• pentru transportul hidraulic al materialelor granulate, cu dispersie mare a diametrului particulelor:

γs  γs −γ  γs  γs −γ 
 − 1 + C1    − 1 + C1  
 γ  γ   C wd −1 + n ⋅  γ  γ   gDC
vcr = n1 ⋅ gD ⋅ 3 f [m/s]
 γs −γ  2 m 2
 γs −γ  3

 1 + γ C1   1 + γ C1 
   

unde n=
1 n2 6,0 ÷ 7,0 ; C1, C2 și C3 sunt concentrațiile fracțiilor de particule fine, medii,
1,8 ÷ 2,1 ; =
respectiv grosiere; C este concentrația volumică medie a materialului solid; d m = ∑ pi di 100 este
diametrul mediu al granulelor dispersate în mediul fluid;= w w0 (1 − C ) este mărimea hidraulică
n

corectată în func ție de concentrația medie C; w0 este mărimea hidraulică a granulei izolate;
n = 5 1 − 2lg ( Re s )  ; iar Re s = w0 d m ν este numărul Reynolds atașat particulei solide.
Mărimea hidraulică a particulei izolate se poate determinași cu relația empirică:
γs −γ γ −γ
=w0 68 d m + β1 s
γ γ

T 
=
în care β1 0,5  − 1 este un coeficient care depinde de temperatura T în [°C] a fluidului purtător.
 26 

23. Să se calculeze grosimea peretelui pentru o conductă de hidrotransport cu diametrul D = 400 mm,
utilizată pentru transportul unui fluid bifazic format dintr-un amestec de apă cu nisip, pentru o durată
de 2 ani de funcţionare continuă, la un debit de lichid Q = 1800 m3/h, asigurând o presiune p = 4 bar
la capătul aval al conductei. Conducta trebuie să aibă lungimea L = 1000 m, iar pe traseu sunt două
coturi şi un robinet. Diametrul mediu al particulelor de nisip este dm = 0,25 mm, iar concentraţia în
greutate este CG = 20%. Se precizează coeficienţii de rezistenţă locală pentru coturi ζc = 0,3 şi pentru
robinet ζv = 2, rezistenţa admisibilă a materialului conductei σa = 600 daN/cm2, precum şi greutatea
specifică a nisipului γs = 25996 N/m3. Distribuția particulelor se consideră a fi uniformă iar
coeficientul de pierdere de sarcină uniform distribuită se consideră λ = 0,04.

24. Să se dimensionezeși să se calculeze grosimea peretelui pentru o conductă de hidrotransport utilizată

pentru transportul particulelor de cărbune cu densitatea ρs = 1600 kg/m3 și diametrul mediu dm = 0,25
mm, la un debit de material solid QMs = 150 t/h. Hidrotransportul se realizează pe un tronson de
conductă orizontală având lungimea L = 3000 m, la concentrația volumică medie C = 30%. Durata de
funcţionare continuă a instalației este de 0,5 ani. Distribuția particulelor se consideră a fi uniformă iar
coeficientul de pierdere de sarcină uniform distribuită se consideră λ = 0,04. Din punct de vedere al
efectului abraziv, se consideră echivalent cu al argilei nisipoase. Se recomandă ca diametrul
conductei de transport să fie D ≥ 200 mm.