Sunteți pe pagina 1din 98

Observa{ii

sunt conectate cel


cind conductorii de legdturS dintre punctele unei relele, in care
respective pot fi
pulin trei laturi, au ,""rirt"tt1t n"gii.lubit" (K 9i H)' puncteie
considerate ca un singur nod.
O catesorie deosebita de ochiuri o reprezintd
acestea sunt ochiurile care nu au diagonale. Circuitul
dinfigra 2.20 are patnt ochitri
tundamentale: I(LABCDFZGXHK; rscrur; HTGXH; GYFZG. Celeiaite ochitui nu
sunt ochiuri fundamentale.

in nodul de re{ea reprezentat infigura 2'21,


se intAlnesc 6 laturi. intr-un interval de timp
Al,
curen{ii din fiecare laturd transportd sarcinile
electrice: Q v Qr,..., Qu.

Deoarece sarcina electricd:


nu poate fi creatS,
nu poate sd disPard 9t
nu se acumuleaz[ in nod,
rezult6: sarcina totald care iese din nod trebuie 2.21. Nod de
sa fie egald cu sarcina totald care intrd
in nod'
adicS:
Q, +Q, +Q, =Qo +Qt +Qu
imp[4ind aceastd relafie la A/, rezu1t6:
(2.20) Ir+lr*lr=Io+],5+16
nod' in
primul membru al ecuafiei reprezintd suma intensitdlilor curenfilor ce ,,intr[" in
intensit[lilor clrrenlilor ce "ies"
timp ce al doilea membru ai relaliei reprezintd suma
dinnod.AcestrezultatSevaoblinepentruoricenoddereleaqiestecunoscutsub
denumirea de

Legea I a lui Kirchhoff (I)


Sumaintensitdlilorcurenlilorcareiesdintr-unnoddereleaesteegaldcusuma
intensitalilor cuienlilor catt:intrdinacelno

Observafii
Relatia (2.20) se poate scrie 9i sub forma:
Ir+Ir+13-14-15-16=0

106 2. Producerea Si utilizarea curentLtlui continuu


ry1 apBaT
'g'7
llorltlctly

t.rl- nl
s-tQ+u)= (zz'z)
g_ IJ IA Pcps
(S-) + p + IV = t/l-'A+'l-'t1+ tl-'l= 'r- 'tl
:OIJCS

eleod es 'lrncJlo ep ounrirod 9N€ace nqued


pnlsuat e4urp e$e1ea'97'7 urnS;g 'eunlsuel op gleepl ssJns nc elJes
ug pleseld g aleod umlsete s PJsolJolut eiualstzar
'roleraue8 ruluad euas Flapour pusolod 'euas u!
aleldnc rolslzoJ un tS rolereua8 un-4utp pl€tuJoJ
(97'7 otnS{) gV prnlul o Iupraplsuor 9S
'qco urp elrunrsuol a4urp epmlp8el putpq4s'eei
-aJ ep alrJnlqco €l pJeJsJ es pruaJoel plsBecv

goqqcrDl ;n1 e 1 ;;341 uerecldy'77'7 en71g

ne tiplrsuelut eJ
177'7 otnBgf uI el€clpw luns nu IJoIE^ JoJpc e1e ttiuemc
'eluepuedoput uience 1 - a
uriqo es eruoroel relsec€ eerecrlde uud'u alse eeier o-rlulP rJnpou ep lruplunu Ec€c

o='13 0z'z)
:glnu alse pou un-Jlul cseulglul es eJ€c roltiuamc rolliplrsuelur e pcuqe8le eurng

fif goqqrr;y gn1 u 1 ue8al

:BruroJ qns rS gteiunue rcop g orod;;oqqcrry1


rn1 e 1 ee3e1 'pou ulp sat ntlcedser'9l1ut eluc ropiuernc elfPllsuoltll 'asndo auutas
nc ,epuudnc ec pn.tqa41o Dwns o else I InJqueur urp erserdxe 'etieler glsBecB uJ
Considerdm ochiul de refea din Jigura 2.24. Alegem arbitrar cdte un sens pentru
eurentul din fiecare laturd gi aplicim laturii ralionamentul care a condus la relafia
(2.22). Se oblin astfel relagiile:

Flgura 2.24,Ochi de relea

Vn-Vu *-1,(\ +nr)+I'r


V, -V, = -I zrz * Ez
V" -Vo = */16l
Vo -Vu = I o(rc+ 15 +rR4) - Eo + Et
V, -Vn = -/sRo
Adrurdnd aceste relafii membru cu membru, dupd separarea termenilor de tip diferit,
obqinem:
(2.23) -E, - E, * Eo - Es = -I t(4 +R,) - Izrz + IrR' + I o(ro +r, + Ro) - I tRu
Analizdnd aceastd relafie, constatim cI cei doi membri contin sume algebrice referi-
toare la toate elementele de circuit de pe ochiul respectiv:
membrul I al relafiei (2.23) este suma algebrici a tensiunilor electromotoare ale
generatoarelor aflate in ochiul de refea considerat;
membrul II al relaliei (2.23) este suma algebricd a tensiunilor de pe fiecare consu-
mator (produsele dintre intensitatea gi rezistenfa totald a fiecdrei laturi)'
in ceea ce privegte semnele termenilor din aceste sume, se observd cd ele pot fi Corelate
cu un ser?s de referinld ales in ochiul respectiv (numit 9i sens de parcurgere):
intensitdlilor qi tensiunilor electromotoare ce au acelagi sens cu sensul de referin{5 le
corespunde in relafia (2.23) semnul ,,+", iar celorlalte le corespunde ,,-". Trebuie
remarcat faptul ci inversarea sensului de referinf[ nu schimbd ecua{ia care se obline
(aceasta va avea toate semnele inversate).

108 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


lloqqc.rly m7 apBaT

eues 14 eludnf 'e,rtlcedse; aJ€oloruoJlcole JolIunISuel


oreolereuaD' 97' 7 e n81g
Insues ap luoc guri os ps pulnqeg 'pcuqa81o
".t,,,I ..... iJ,.Z tJ ,tg puns o olse eJPoloruorlcole Jollunlsuel €tuns
t,n
".\ _- PUaPaulcar)

ptt6lD^r4)a d
i Gtz)
'sZ= ,IJ
I

:riualezrrqce tulouBred Iuolpuun


nc rolureue8 rnEuts un nc pluol€Aqco else Jolersol
-BreueE B olJos eeredruS gc plpzoJ 'ltncltc 1n8e4u1
ru1ued ruqg rn1 eeEel nc erieler pls€ece pugreduo3
o'3*u-
,s7 _t'
:ef rolpugulos€ poru uI ecnpuoc (97'7 on81fi olres uI
oledru8 ereolereue8 ellnu l?tu euliuoc oc lscglluereu
llncJtc un el JJoqqcJI) Inl e s-11 e tr8el uarecrldy '7

!*v
g =I
:lrnclc ln8e4ug n4ued urqg tn1 ee8el 3l gclp€
(t+Y)J=g
:el ocnpuoc (97'7 otn81fi nldwts
lrncrrc un el JJoqqcJI) Inl B €-II e u8el eereclldy 'I
aiugcesuo3
'olrJnt€l anot vlp rolduernc
,(eleiuetsrzer ellunlsuel) lmctn mun
a1liplrsuelur op)pc 1od es rs areolourorlcsla
ornpn4s lalduoc elseounc es p3€p :JJoqqsrr) rnl roletuaroet Iruotnfe nc elscgllusJ
JolelrncJrc u geldwoc DztlDuD altwred (ta1ng m1 ouaroal ep oleunu qns glncsounc)
e1e1r1e3eptseecv 'fi) releiar rollrnlel lruEumu nc eplculoc 'I + 0- t't) ';;oqqcn;
rnl JolaueJoel uarectlde uud uriqo 3s eJPc eluapuedepul yienco op InJPunN
'oluepuedepul llienca / ep rpurnu rntm eareuliqo elnured3So{+lcJI) Inl
3-II ? reuaroel eerecrldu
,elelueruepung rrnrqco
,f epurrdnc erec pueld eeier o ru1ue4 ,

IIlu^rasqo

'Y't7='gZ
:eeier ep rqco lec€ ulp JoleJ€oluJeua8 e1u oJuololuoJlcele Jolllmlsuel e gcuqeEle uurns
nc pleEa i1i6 eeier ep iilco irn-rlul liuge tuolurunsuoc ed ep rollunlsuel s pcrrqeSle erunS

JJorlqcr[)J lnl s B-IJ E

ap eaJrlunuep qns lnJsounc slse rs ueier ap FIco ecuo rulued eutiqo es lEllnzeJ lsacv
Arezolvaorgteaelectricdpresupune'ingeneral,aaflaintensitililecurenlilordin
generatoarelor $l consuma-
fiecare latur[ atunci cdnd se cunosc toate caracteristicile
toarelor. Fie, pentru ilustrare, releaua electricS prezentatS
infigura 2.22. Etapele care
trebuie parcurse pentru analiza acestui sistem fizic sunt:

Se identificd nodurile Circuitul are 3 noduri: G, F 9i K (sau H, deoarece intre K 9i


circuitului. H nu existd nici un element activ sau pasiv de relea, astfel
incdt K Ei H se pot considera qryt"Cglggl
Se identificd larurile' Circuitul are 6 laturi:
Se noteazd curenlii; se
I' Rs..,Ez; 2, RiRBl,
aleg arbitrar sensuri
pentru ace$tia. 3. Ru; 4. Er."Rr;
5. R,; 6. Ro'
Se aleg cele n - lnoduri Se aleg nodurile in care se intdlnesc un numdr cAt mai mic
pentru care se aPlicd de curen{i:
legea I.
Pentru nodul K: I, = I, +I3+I 4

Pentru nodul F: ./, + 1. =./

Se identificd cele/ R, S N, R.'I


ochiuri simple gi se
stabilesc cele/ ochiuri
pentru legea II.
Se alege gi se noteazi
sensul de referinld in
lfrecane din ce\ef

Se aplicd legea a II-a in Pentru ochiul KHXGZFBK:


cele/ochiuri alese. +Et * E, * r, * R,+ R, )+ I o(r, + Rr)+16R4
= I r(r,
-E,
Pentru ochiul HTGXH: -Et = I tRe -10 (6 + R, )
PentruochiulKSGTHK: 0=Ir(Rt+R, )-I,Ru
Pentru ochiul GYFZG: 0=1,R, -/oRr
=1 Rezolvdnd sistemul format din cele !.=6 ecuafii,
(n-l)+ f se oblin
Cu cele
ecua{ii oblinute se for- intensit6!ile curen(ilor din fiecare latur6.
meazd un sistem de Sensurile curenlilor a cdror intensitate calculatd este
ecualii care are ca pozitivd coincid cu sensurile arbitrar alese la punctul 2'
necunoscute cele /
intensitd{i. Sensurile curen{ilor a cdror intensitate calculatd este
negativd sunt inverse fa15 de sensurile arbitrar alese la

110 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


{lot4t4ct1y m1 ay3a"7' g' 7

igllf.rzor'ecuotunu eluolB^ pulncopl

+ yzt + ytt
ztt,t
,----"g)+ . -- ='I ?
(S)
u('s- "1'g
zlt,t+yz.t+>Jtt
- '_ = t_, (S\
u('g-tg)+"'g
uzt\
I'I'IU
-+--l--
ffii=t (r)

'g* \
:elinlos euriqo eg (g) ts (Z) '(1) elniunce ulp l€uiloJ Intuolsls g^lozal eS (u
tttl-'.tzJ=tg-'g (g)

vI+'t'I-tl Q)
:sluapuadeput
rJnrqco 7 = t epc qe-II 8 ?Lualoel pctlde es
t(97' 7 o.m8 1fi nlduts qco
ereceg n4ued piuue;ar ep suos un aEale es

'I+tI=/ (I)
:( = I - u) y ppou uI I eluaroel pcl1de..as
:(8
IS y) Z - !r :Irnpou ap lruPtunu upclJlluopl
lg = 7 :(ropiueJnc lruPtunu nc PBe)
F$BI ep ltuplunu rulllqels ts (sz'z otnS{)
prruBl er€cog ed roltiuernc lnsues uraEap
eJBAlozoll
'(toE
ug eunrsuel) U mlruolslzar Incol u! 4ceu
-oc r€-s eruc l€opl tulelullol tnun etiectput (p
i(lmcrrcuncs) U Inlruolsuar
lnJol ul 1ese1d g J€ oJBc 'giuelstzer 9rg
rolcnpuoc un-rlupd Inlnluomc eel4lsuelut (r
ly rnlruolsrzar oleuoq €l ?eunlsuel (q
:?Jnurer areceg uud royiuernc selellsuolur (u
:pzeeFcl€c
zg
'AE= U9 = ', :ttSt = Y irlgg=
zt
IS
i41g=tI:nup os 27'7 otnS{ ulp lnllncrlc uI

?rr4rt"d -t
__J
= -2 A'
urmirind varor'e ffi :.';; !,i;
"{:
) intensitdfile 1 gi 1, sunt pozitive, deci sensul curen{ilor pe laturile respective coincide
cu cel considerat;
a intensitatea 1, este negativd, deci sensul curentului pe latura FG este invers celui
considerat.
b) Deoarece U = /R, inlocuind l din relalia (4), rezulti:

L*E-
(7) (J=rrL
lll =12:
-+-+-
trtzR
inlocuind valorile numerice in (7), rezultd U =36V.
c) Scriind relalia (4) sub forma;

!" *!t
(4) t= r*
Rl :+: l+l
\4 rz )
Impundnd condifia de scurtcircuit (n = 0), se obfine:

(8) I""=EJ*E'
It tz

inlocuind valorile numerice, rezultE;


' I'"=20A
d) in relalia (7) impunem conditia funclionirii ln gol: R - - ruu {n -+ 0 Se obfine:
9L *!z
(9) u*,=#
\-\
inlocuind valorile numerice. rezultd:
(10) U *, =40V

Relafia (4') poate fi utilizatd pentru a demonstra ci gruparea celor doud


generatoare este echivalenti cu un generator. Determind parametrii
generatorului echivalent!

tt2 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


lbqqc4y m7 aPBaT'g'7
TII

IePrsd lqapot{'0€'z
8rnftd
'gr€ouelul es eiualstzer nc p1e3e eiuelsrzer nc rol
-srzeJ un rS lua.mc ap psrns o-Jlulp g]€lluoJ '1a1ered
eredru8 o nc llncolul else (g1ernSuq euoz) leer
lnrolureue8 eJeJ uI 'g2'7
otn7t{ap Iec €c llncJlc
un gzeere8ns erieler Pls€acu '(luernc ep Inlnroz
-r,rrp cgrceds) aiuelsrzer ep mlnpoder pllJolsc
.1+y." t+[
l=-= I \92'Z)
I'J'
.t-
!1

:glltzor nlduns lIncJIc Im nuued urqg m1 ea8el ulq

IelsrBd Inlapow' 7' 9' E'7


euos Flsponl'67'3 urnE;g
'9J€olrelul es eiuelsrzer nc pleEo eiuel
-srzer nc Jolslzer un tS aunrsual ap osJns o-JlulP
gleuuoJ 'eues erednr8 o nc lmcolul else (plernS
-eq uuoz) i€ar InrolerauaD '62'7, nm7gf wp 1nr.nc
-JrJ nc lusl€^Iqce olse 9I'Z nm8gf ulp lnllncJlc
gc 'nBS InJoltunuutrd 'gzeera8ns etielar ElsPeJV
./+u
|
,c

:nldruts llnorlc -=
un ruluad urqo FI u8el u:o;uo3
alres Inlepontr'I'S'g'z
alsaunu es lopour lsocv 'Jol€runsuoc
,1ueJn3 tselecu Jollelxe mlruIncJls gzeezlurnJ erBc Jo1€roue8 un :etieruts
ep lueJeJlpul
elSaugep es eclJlsolo JolollncJlc Inprus rulued
llseec€ el JoluoJeJ IePou un rS
'lmcJlJlmcs op
EolElISueluI 'tottelxe FIrUIns4c
eel€lrsualq nc pp8a 'ctlcerd 'olsa lrncttc ulp InlnluoJnc
mrm ? 9J€ouelut uiuelstzer pceq
uiuolszar lgcep eJBlu r€ur llru.u 31se clJ]cala rolereueS

elporrerur eiuels'er o rs
ru.a.r elrunup o-rru'd ,"rr",rJl;1l;ffi [:il#ilrffi:
-eueSnr}uedIepowInungeJIuIJepEIIlnelsoeclJlceloJoIelIncJIcInIpnlSnlluad
'toIJelxo lnlnllnJJIJ eiualstzar

ep ptuepuedeput 'ctlcurd 'o1se tS !r = n euoq


€l ap €atmlsuel Itunls 'lottelxe mlnllncJlc
.nidruts lIncIIc un-Jlul .pJECI
niu"1,.,"., ep gi€J plrqe|r18eu olse gJuolJolut eiuelstzar
2.3.5.3. Gruparea generatoarelor
Folosind modelul serie gi modelul paralel pentru un generator electric, se poate
demonstra posibilitatea inlocuirii unei grupdri serie, respectiv a unei grupdri paralel de
generatoare, cu un singur generator.

Aplicdnd generator modelul serie gi reordondnd elementele de circuit, se


constatd cd:

lt =Zur
lr = lr*

Aplicdnd fiecdrui generator modelul paralel qi reordondnd elementele de circuit. se


constatd cd:

\-,/.-Eo
,--'o
lI* =Zt,",o
il_slo,r adicl tr
-ro
l;- l=yLroI
r

Intensitatea curentului ce strdbate un circuit simplu care cuprinde un rezistor cu rezis-


tentaR =9O gi o sursi cu rezisten,ta interioard r= 1Cl este I =l40mA. Calculeazi:
a) tensiunea la bomele circuitului;
b) tensiunea interioari;
c) t.e.m.
I La func{ionarea in gol a unei surse, tensiunea la borne este % =20Y, iar la func-
lionarea in scurtcircuit, curentul are intensitatea 1,, =49 tr. Calculeazd:
a) rezisten{a interioari a sursei;
b) tensiunea la bome, dacd se conecteazi la bomele sursei un rezistor R = 39,5O'

Un consumator de rezisten{i R = 65C) este conectat, prin intermediul a doi conductori


avdndrezistentaro=2C>fiecare, laosursdcut.e.m. E=140V girezistenfainterioari
r= 1C). Calculeazd:
a) tensiuneainterioari;
ff

b) rapornrl Y;
U bo^"

c) cdderea de tensiune pe conductorii de legituri.

tt4 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


SII lloqqc4y ml aYBaT'E'7

'9pqefr18eu

ournep Inlruolcnpuoc zeu:t8un1 gc€p 'Jolluorcelo


8 eleuerlu? op €zolll g Je oJBc (c
a'
is lwtu 97'1=
Jolluorlcole IB u clunlo^ Irugrunu (q
olso Jolluor1colo e eJ€uar1ue ap BzolIA gcep 'r'reqr1
lculcele Inlnluomc eeleltsuelur (u
:1zuep$PJ '(OI'0=' 3trZ= g)'w'e'r
rolcnpuoc un '0I
ep psrns o 3l lelceuoc else (rww I = S IS u 96= V 1uU ,-01= d; reg ulp
'llncJlcuncs op InlnluoJnc eeleltsuelut (c

V=+lruroder elseounc es PceP 'lruol


.u.o.l rf i$t r reun € greoualur eiuelsrzel (q
_cnpuoc plcouoc olse arorpc sleuoq el !r
irnlnrolcnpuoc eleuoq e1 eeuntsuel (u
:?z€aIncleJ

ISlrl 001 = / ourl8unl aP'(ru


u
fww gg'g = t elsa ' zuu
's g'0= S eunlicos ar1l=
0p 3z0ll^
tuA ,-01.8'Z= d) ntuturnle urp Jolcnpuoc un-JluJ rolluo$calo ? eleueJluB.g.u.a.r
'6
(e

lzYeiuelstzor (e
z7 eutr'ep eiuelstzer pug'ru
ryzea1rltq) 'V f0= Bel€llsuolul 'zy
nc ;'ptg; wf 'v aur'rep puuarnc '(J9= 'u
rolsrzeJ ll€ un 'y elsemcopi szg'o=17
srnc;ed llncrlc un-Ilul pugJ '8
piuslsper ep rolslzel un ecnpoJlul os U I = 1 Inluernc ep
S olse ?s eauntices 'lruol
gc?p
,ww gg'g=
'

(uo 8-gl'sl'i -d) rudnc ulp Inlruolcnpuoc eeurEunl (r


-srzor trnlgcle etse erec u1p
iY rnlruolsrzer eiuelstzer (q
irnlnlue;nc eeteltsuelut (e
un 9zaslceuoc
:gzeeFcl?3 'U' = n fn lruode'r lgcul loJlss 'y rolstzer
.t,00I '"7 ilncrrcuncs op InlueJnc Is l00I = E 'tt '1 pug^€ osJns leun oleuJoq e'I
'o
es =
.66 n Jolslzol un ?zeelceuoc os 'u 00I = '"7 ltncttcuncs
= f }lWOder tgcul IAJ1SS 'U '9
ieu.t eltu'oq el pugc Inlnluomc €elellsuolul gzuelncl€J
1nl"u".rn"'puvle 'esJns
"p 'PJ€oueluleeunrsuel (c
Itos:ns elau-loq e1 eeunrsual (q
iltnc;lcuncs aP InluernJ (B

:pzeelncl€J 'O S0'0 = '1 €r?ouelul eiuelstzer I! AE = g piupr'e osms laun olouoq e1 te3el
's
olsa zuwg'€=SISt//SL'8lI=/pug^€('Or-Ot'S'Z=d;nruturnleulprolcnpuocufl
'IJnz€c pnop elec ru1ued eruoq ?l rollunlsuol pilode'l (c

:unz€cPnopelecruluedzn/rneuntsuelepoj?ouelulrollrepgcpuroder(Q
:preouelul es eiuelstzer tS testns ? A
'ru'o'l (B
zu
:92€olncl?3'Vw sz=21 else rolstzer uud eeleltsuelul'os'6ll -
rSetalace elouoq sl gcup rer.'YltlgS=11 olse llnc
IruolsrzeJ pz€olceuoc a, "rrrrc ,v
ry gzselceuoc es esJns loun alouoq €l PoEO
-rrc utrd €el€llsuolul 'U 5'68 = 1ruo1stzeJ
11. Pentru circuitul dinJigura 2.31 se cunosc:
R, =1C), Rz=4Cl,R: =1O,Ra =5O'
I r =2 A,I t =1,5 A'
Rezistenfa interioard 12 este neglijabild'
Calculeazd:
a) tensiunea Pe R;
b) intensitatea Prin R;
c) tensiunea dintre noduri;
d) t.e.m. E.
t2. Pentru circuitul dinfigura2'32 se cunosc:
E, = E, = 1,5V, E, = E o = 4,5V,

/,= rz = 13 = t =0,5O, & = 1O, Rz =2{1, Ro = 4{1,


Rs = 3C)'
Calculeaz6:
R, " Er, r, R, Ent',
a) intensitatea Prin circuit;
b) tensiunea Ur, '

13. Pentru circuitul dinfigura 2.33 se cunosc:


E r = 40V, E z = 20V, r, = r, = 4 {1,

R: = lO, Rq = 6O, Rs = 3C)'


Calculeazd:
a) intensitatea prin fiecare ramur6;
b) tensiunea la bomele circuitului exterior'
iden-
14. Cele doud surse din citcuit(figura 2'34) sunt
tice. Se cunosc: F." r,
U, =9,5ViUz=9V,Rr =lC) 9iR =60'
Figura 2.33. Problema 13
Calculeazd tensiunea electromotoare E qi rezistenla
interioard r a generatoarelor'
15. Un circuit are aceea$i structuri ca 9i cel reprezentat
inligura 2.27 . Se cunosc:

E, = 4,5Y, Ez =91/,rr = 0,5f), rz =l(l'


Calculeazd:
a) intensitatea .I prin consumatorn dacd tensiunea
la bomele surselor esteU =4Y;
b) tensiunea U dacd intensitatea prin consumator
at fr I' =9 A.

116 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


Ltt lloqqc4y yl ag8aT'g'g

IZ ewelqord'gg3 ernS;g
iltncrtc uud
Inluomc ep€cs nes e1Ser3 '07< '"7 pugzre rolureuo8
un gcul '1ruo1ereue8 nc erJos ug 'acnporlur es '01
IquoJnc ep srnc:ed 'nlduus crilcele lrncJrc un-Iul LC
'x lncsouncou rnlnrols"rzeJ eeleoleL gzeel
-ncleC uZ'0=r7 eur,rep lnlnJu e t7 rrunri.rod
eeurSunl puec orez gcrpur grnspru ep lnlerede
'1erqr1ec rnlnrrJ p8rml e-ep lruosmc pugseldeq
ut g'0= v rctqr.pc
rnlruolcnpuoc eeun8un; IS O00t= 0y uo1ele uiuel
-srzer alSeounc os 8€'Z otnBgf urp InlrncJrc ruluod 'tz
'rolsrzer ereceg uud eliglrsuelur (q
Irnplmcrrc olouoq e1 eaunrsual (u
:gzPelnclec' 199 = I,r:s
ul =./ 'o9s = 'u 'oil = t[ '|Jrz= zu '(Jg= ru
:csounc es LE'Z on8gfurp In]lncrrc ruluod '02
iosJns a nc
lolered u1 lelcouoc leapr rutaullorr un gcrpur o3 (q

losrns op mlrupunu eorlfglgunful el


8l snnlqord'9g'g urnftg
:osJns op Inlu?unu €al€lqnp sl .l

:lrneJrc u! salqlsualu! Eoglporu as run3 (u


'sqtul llncJlo un ?z€aur
-rog 1$ plnu pfualslzar 6p lJolonpuoe Joun lnpatu
-ra1m upd aFos ul olaloauoo luns aopuapl osrns /.1 '6I
'slqoul olsa y 1ruolgdruarlul pugo rounle (q
:slrltsop atsa t lruolgdruagul pugo rcuqe (u
:JolsFaJ rruPosrJ olauoq €l ap ?omFuol 9z€aFcl€c
'UZ= eU'Ut= zU'Ut= lUtUg'0= ,t'lZI= g
9t ruelqord'S€'Z Brntld
:osouno as 9g'z otngyfurp Fllne4o ruluod '8t
'lJZ'y=', 'UI'0 = ,oAZ= zg
'lZ= g t

:esouno aS'y Z'l= I


olsllsuatq ap FluaJnc ap s:norcd og gs lgcu! laJls?
'17'7 otn?{up ar mFuolslzar ulualszo.t pzBalnol€J ,LT
''y efualslzar zU'V,
?zeotnoleJ'U€ = =' I
'v 9= I :csormc as St'Z o,mt1{urp lqrncJtc tquad '9I
:. ,
:,lillilj'!l:i

Orice porliune a unui circuit electric comunicd cu restul circuitului printr-un numdr
oarecare de borne. Cea mai simpld situa{ie este in cazul in care por,tiunea de circuit
este un dipot. Dacd dipolul este pasiv (nu confine generatoare), fiind format numai din
rezistori, atunci el poate fi inlocuit cu un singur rezistor, numit ,

astfel incdt restul circuitului sd nu ,,simtd" inlocuirea.


Un rezistor este echivalent unei grupdri de rezistoare (dipol pasiv) dacd, la aplicarea
aceleiaqi tensiuni la bornele rezistorului echivalent ca gi la bornele grup[rii, rezistorul
echivalent este parcurs de un curent cu aceeagi intensitate ca gi gruparea de rezistoare'
Un dipol pasiv poate cuprinde oricdte rezistoare interconectate. Cele mai simple mo-
duri de grupare a rezistoarelor sunt 9i

Doui sau mai multe rezistoare sunt conectate in I A R, Rr...".'R, B


serie dac[ aparlin aceleiagi laturi. Rezistoarele gru-
pate in serie sunt parcurse de acelaqi curent.
in figura 2.39 sunt reprezentate n rezistoare co-
nectate in serie qi rezistorul echivalent R..
Pentru circuitul serie, avem:
U =U r +U 2+....+a ,,
Exprimdnd tensiunile Ll k (k =13),teanha:
(2.27) U =IRr +1Rr+...+1R,
Rezistorul echivalent este parcurs de acelasi curent,
daci i se aplicd aceeasi tensiune. Pentru acesta avem:
(2.28) U = IR,
Din(2.27) 9i (2.28) rezult6:
(2.2e) R" =R, +R2+'.'+R,,

\2.5U) ^ = \-n
K, Lho k=l

Rezistenfa echivalentd R" este intotdeauna mai mare decdt oricare dintre rezis-
tenfele Ro.

118 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


toPt7olslzat Dandntg' r' e
6II

.'U+'Y n

'vT=Y
:etieler puISoloJ gluele^
_qce eiuelszeJ l€lncpc ap pouoc alse '1e1ered q el€lcouoc eJ€olslzoJ Enop rulued
u
rr - d {s8 7,)
tI
gcu6l
:lcunl€ '(y) ele8e alaiualslzeJ n€ Iel€JBd ul nes eues ul elelcouoc oleJuolslzoJ
lliu,uasqg

'";l?:11ffi
-srzer eJlulp er€cIJO lpcap pna lpw eurreep\olul a1s3 'y g1ua1e'rtqce eiu
oa
'uE tvt'z)
T+= I

"u tY "Y '[


T*"'nT* r =T Gtz)
:Eltnzal (OU'Z) tS (0C'Z) utA
ov

T=I \zt'7,)

:rusl€ slseou rutrued 'auntsual $oaacp pcllde es t pcep


lspred eerudrug '69'3 ern3;g
tuatnc tsolaco ap srncred else luelsllqco IruolslzeU
,,u ,a 'y
n*"'*v*T= I tlt'z)
:ptlnzer '(y1= ,1r1 egigtlsuetur pugruudxg

" I+"'+" +'I = I


:l€4IuI InllncJIc
ury V Inpou ru1uad;;oqqc4) Inl e 1 ee8el rupcqdy
'oy luelentqca InJolslzeJ tS runcard '1e1ered u1 a1e1

-couot eJ€olslzeJ u alvluazetdal luns Ot'Z on3{u1


'oluoq
el ounlsuel tseoece ne lelered u3 elednr8 eloJ€olslze5
'rmpou gnop rSeelec€ eJlu1 el€lceuoc llms gcep Iel€J
-ed u1 elednr8 luns eruolslzeJ ellnu IBru n€s EnoC
I

?vinhrte aqalz4tt
*
Patru rezistoare au valorile rezistenfelor: R, = Rz = Ro = 120Q' R: 60o 9i
Ro = 399'
1.
Calculeazd valoarea minimd 9i valoarea maxim[ a rezistenfei echivalentc
obtinutd prin
corespunzetoare
conectarea celor patru rezistoare, indicand 9i modurile de coneetare
acestor valori,
Rezolvare:
gerie a rezistoarelorl
Valoarea maximd se ob{ine la eoneetarea in
R =Rr +Rz +rR, +Ro =330o
Valoarea minima se ob{ine la eonectarea in paralel a rezistoarelor:

! = l. **J- *I *l * R *15Q
nRrR2n3R4
repre-
2, Caleuleazl rezistenla eehivalentd intre bomele A $i B, pentru refeaua electricd
zentatd inJigura 2'41'
Se cunosc: R, = 15Q, Rz -20O,R: =30f,l,Rr =50O,Rs *39Q,Rc =70n,
fir = 30O, Re = 10Q, l?r =3O'Rro =12Q,Rrt =Rrz =6f,)'
Rezolvare
R gi R sunt conectate ln serie:
Rr, =R, +Rl = 50O'
Rr, $i Rr sunt conectate in Paralel:
R"o =25O;
Rr,o gi R, sunt conectate in serie:
Rrrro =Rrro+R,, deci R,rro =40O;
Ru qi R, sunt conectate in Paralel:
RuR'
R..
"' =Ru +R, =2lgr;
Ru, $i Rs sunt conectate in serie:
Rru, =R, +Rur =$QQ' Figura 2.41. Problema 2
R,, gi R,, sunt conectate in serie:
R,,,,, =ft,, +Rrr-12{l;
Re, Rr0 $i R,,.,, sunt conectate in paralel:
Rr,,0,,t,,, = 2ol
Rr.,0,,,,,, gi R, sunt conectate in serie:
Rr.n,,o,,',,, =12C2;
Rrrro, Rrur gi Rr,r,,s,r,,rz sunt conectate in paralel:
R=80.

t20 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


VI tolaloolslzar Dal0drug' h' z

quep fqce qa{uqqzer Fpdlst n:4usd'U?:U GrnEH


(r)

lTuIJuI BI
9nqluoc
eseneafel___

I
(€)

i+f+i+
TA__T
6 3gv
(r)
I

s
,1"=th:lJ:J"
a
,l

| |
!-l
I lv

'tnv
( eYU.lrv 3sYA .i
sv gnu
l,lpgul ?l epup JoIIJnFI llu?tunu ptep ' A ue^e €A eJ€olel eC : '9

lr1ugul ?l epup Joluru€l lrugrunu gcep'sry vete BA eJBolBA eJ lslf, 'S


i*a 't
.3sA.JYU.8YA .€
.ooY.)/V ssrA .Z
.oYU.)YA.srY .I
:pzsetum umc gdnp'e1€cretu elouoq aJlul gluep^Iqca
eiuelsrzgr Ez?epcls3 'apEa luns e;aiuelsrzer epol '7p'7 omBgf ulp elellncrlc rulued
Aqa cum am vdzut la pagina ll8, o por{iune de circuit poate comunica cu restul
circuitului printr-un numdr oarecare de borne 9i am analizat gnrpdrile serie 9i paralel,
variantele cele mai simple de structurd a dipolilor pasivi'
Dacd o por{iune de circuit comunici cu restul cir-
cuitului prin trei borne, structurile cele mai simple
sunt $l
(/igura 2.43). Pentru o astfel de porliune de circuit'
nu existi un rezistor echivalent, dar, in anumite
condilii, o grupare in triunghi poate fi echivalentd cu
o grupare in stea.
Se poate demonstra cd cele doud grupiri sunt
echivalente, dacd 9i numai dacd ele sunt echivalente
in raport cu oricare doud dintre borne, a treia bornd
fiind neconectatd (in,,aer"). Sd impunem aceastd con-
dilie circuitelor din ./igrra 2.43. Pentru gruparea in
triunghi (figura 2.44), in raport cu bornele A 9i B
@oma C fiind neconectati), rezistenJa echivalenti
este:

na R,R, Figura 2.43. Circuite tripolare


K,o = -----=-, in care Rr, = R, + R,
R, +R*
adicd
na R,R, +R,R,
ltto
--
R, +R, +R,
Pentru gruparea in stea (figura 2.45), in raport cu
bornele A qi B (borna C fiind neconectati), rezis-
ten{a echivalentd este: Figura 2.44. GruPare in riunghi
R'Y' =R'' +R,'
lmpundnd condilia de echivalen{d a celor doud cir-
cuite, este necesar ca R!, = Ria, adic6
R,R, +R,R,
R,. +R.,
R, +R, +R,
Prin permutdri circulare se obqin 9i ecualiile pentru
celelalte doud perechi de borne, rezultdnd sistemul: Figura 2.45. Grupare in stea

122 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


EZI rolaloolsuil DaJDdntD' r' z

'elnwer etpceg urp rolriuernJ olli?llsuolur


grJu 'Aezr= n 'sv ereuoq erlur eunrs ffil t*u
-uo1 o pcrlde as r Inlrurncrrc pc pugroprsuol
n'o"Y
mm}
O0€=
:gY eleuroq
orlul pluale^rqca eiuelsrzer '1eug u3 '1eg1se euriqo
fzru
oS 'orros ug eleldnc lrms rcy rS ,y alereolsueU .t
U0Z= .Y
:olso gluel?^rqce ro1 eiuelsrzet lgcul IoJlse
'1e1ered ug eleldnc luns
s€zy t"U eleruolsrzeli 'g
IS
ttry lO0€= o,'y
O09=
:(gy'7 otnSyf tgcul loJlse 'egas uedru3 pzesur
-roJ tU rS tzy aqcedser ''y rS zry pc prr:asqo eS 'Z
ItU iC-lSt= tty iU9= t'U
O0I=
:puglprzsr '(yp'7 otn8gff ests trncrrc
nc tU"U'ry urp leuuo;;nrq8unul rurncolul .I
:er8alozou
'OS?= tUI$OtZ= oU
,O0S tU ,O0[ zV ,<J1Z=ry :csounc
= = e5
'9p'7 otnSgfuW rolaiar ep
flv olouroq erluJ gluele^rqce eiuelsrzeJ gzeolncleJ

'oa1s anwotsuotl
"rt"qryd
ap alllo1at elnunu luns uielar alsacv
- tt73un14
ty+'y+'y ,. . tU+ tU+'y .. ,'V+'U+'y
j-E-= ''Y : ta,? - !'Y :-- 'ru (Lt'z)
:e1se (yy'7) rnlnruolsrs erinlog 'erBInJJrc uplnuued uud auriqo
1od as alelpzeJ gnop
elleleleJ'Erer1 B epecs esrS uienca gnop eloruud punp€ es','yege e rulued'nlduraxo
eCI 'erarl € epscs es rS glegu ernqeJl ec €lncsounoau uriuoc arec rrience pnop alec punpg
es :leJlss ecBJ os r€U"rzy'zry aleiuelsrzar nc poder u1 rdence op rnlnwolsls eaJEAIozeU

@tz)
2.4.4.1. Aparate de misuri
Introducerea unui aparat de misurd intr-un circuit
electric perturbd funcfionarea circuitului. Ca urmare,
indicafia aparatului de mdsurd va fi diferitd de valoarea
mdrimii respective in absenla aparatului' Problema
care se pune in cazul mdsurdrilor este ca aceastd
diferenld sd fie cdt mai mic6.
in absenla aparatului de mdsurd:
F
(2.38) " R+r
ln=-

Prin introducerea {rmpennetrului, care se conecteazi in serie 9i care se


caracterizeazd

prin rezistenld proprie R' intensitatea mdsurati va fi:

(2.3e) ,E
I =-
R, +R +r
dacd Rn << R + r'
Compardnd (2.38) cu (2.39), se observd cd 1 este apropiat de 1o
Un ampermetru cu rezistentd interioard mai micd masoard o valoare a intensitafii
/
mai apropiat6 de valoarea intensitatii 1o din circuit in absenfa ampermetrului.
lntroducerea
in cazul in care masurim tensiuni, intervine, evident, aceeaqi problemd.
Pe o porliune de circuit, a
voltmetrului in circuit modificd funclionarea circuitului.
cdrei rezisten[d este R, prin care trece curentul 1, tensiunea electrici
este:

(2.40) uo=RI
pentru a mdsura tensiunea, se introduce intre cele dou6 puncte, deci in paralel cu R, un
r6m6ne
voltmetru a cdrui rezistenla interioard este Rn. ca urmare, dac6 intensitatea
constante. tensiunea mdsuratd devine:
RR, r
(2.4r) U =-l
R+R,

(2.42) g= R I=U^
3+t "+l
P

RV RV

t24 2, Producerea Si utilizarea curentului continuu


tolaloolsaal oalodnJg' f '
e

'pcnu purg leJnspu ep raiuolsrzeJ €eJeols^ el ep BeJelEqB '(gV'Z)


Iep€lor rrroJuoc raiuelsrzor FInclEc elnurad p,tr pfeluour 'o1w elualslzer ruluod

'('U nc adereduroc ug) pcnu else


/7 pugc rcunte ptlurldepu! atse (9y'7) etipuo3
lemsgru ap uiualszer tcop 'areur else
,I
(gv'z)
==u
II
edeler urp e1nclec aleod es eiuelstza.t
nv
Gv'z)
II
PC€(I
na
f
n'I
-_, _ \t (w'z)
nn
_ _

:aucs welnd'y reiuelstzer eaJeolel elncl€c E lulued


'I $ / I ropiuernc ropiplrsuelul Bruns Elulzalder erec
11 eelelsuelul gclpul prlau:edrry 'elseo? nc lelerud ug
lelceuoc pulg 'y rnlnJolslzeJ eleruoq el , lltmlsuel BaJ
-eole^ gcrpu lrulerullo^ '(gg'7 o"rnBgl) zuc lsoc€ uI

:IJnpow pnop uI e leet eleod as gJnsgw ap elerede gnop rolec u lIncJIc


uJ EeJelceuo3 'ruleturedure tm tS ru1eru11ol un trIncrlc uJ luecnpor1ul ps elnqerl 'Elspece
n4ued 'Jolsrzel urrd ecerl eJ Inlnluemc e 1 selqlsuolut tS mlruolslzeJ eletuoq el n eeu
-nrsuel rupJnsglu pcep 'tolstzer Inun s eclJlcola eiualstzar IOun Ealeols^ slnsplu tuolnd
f

;=y (w'z)
It
:else ecrJlcelo teiuelstzar e etitugep op e$e1eg
a

eclrlJale laluelslzer B erurnsFur ap apoletr l'z'v'v'T


'rnlrulourtrlo^ eiuesqe uI llncJlc utp 02 ttrmtsuel BeJ€oleA ep glerdorde
retu f) rrunrsuetr € eJ€olel o pJeosptu alstu I€tu gJ€oIJaluI giuelstzer nc nJlerulo^ un
'co <- "u pugc

rcep
,naj
'0<- pcep 0p nc gleEe ,rtlewtxorde else IJ eounlsuel'(7y'7) te{e1er wJoJuoC
in indici valoarea tensiunii Un
acest caz, voltmetrul
care reprezintd suma tensiunilor U dela bomele rezis-
torului R gi U, de la bomele ampermetrului, fiind co-
nectat in paralel cu rezistorul R 9i ampermetrul l.
Ampermetrul indicd valoarea intensitdlii / care trece
prin rezistor. Pentru a calcula valoarea rezistenlei R,
putem scrie:
Figura 2.51. Montaj amonte
(2.47) n=!=u,
III _uu =!3-^^
DacS

(2.48) !r-22 Pn
I"
rezistenfa se poate calcula din relafia

(2.4s) R =+ f

Condilia (2.48) este indepliniti atunci cdnd l este mic, deci rezistenla de mdsurat
este mare (in comparalie cu Rr)'

pentru rezistenle mari, montajul amonte permrte calculul rezistenlei conform rela{iei
(2.4g), abaterea de la valoarea rezisten{ei de mdsurat fiind micd'

Circuitul dinfigura 2.52 se nume$te :

circuitul are $ase laturi, dintre care doud ,,diagonale":


diagonala activd AC, confine sursa de t.e'm. E;
diagonala pasivd BD pe care este intercalat, un
aparat de mdsurd foarte sensibil (galvanometru).
Puntea este echilibrard atunci c6nd diagonala pasivd
nu este parcursd de curent, deci diferenla de poten{ial
R.\T,I/R,
VB -VD =0.
Aplic6nd legea I a lui Kirchhoff:
innodulB:I',=lo
in nodul D: I, = I,
deoarece /so = 0, puntea fiind echilibrat5.

126 2. Producerea si utilizarea curentului continuu


Lz,l rop.tootsqat DaJDdnJg' r' z

uaE rm pup nu
_,s'ns'", ep eiuels,'er :T::Jffi:',yo i::""#i ;,ff :"T :l;":iililffi
csesoloJ es 'elerrlsnpur rJolpJnspu nrlued '(rcnu eiualsrzer nrlued) lune r$ (ueu
eiuelsrzeJ ru1ued) eluotue elepoleru csesoloJ es 'lecrpu eard eg gs ornqoJl nu erzrcard
ep pper8 eJBc uI ecrlcale reiualsrzer ele uolgJnspru ruluod 'onz ap ppopw o
pullJ '(rlJ nc rriund upoleu) euolsl€ar1lfi rriund epolau elso psrcerd reu
eec 'sns reru elquezerd aculcale reiuelsrzal elu eruJnspu ep alopolaru oJlur(l
zaI
; Y='Y
0
(e s'z)
rg nc etmd'69'g urnS;g :erie1a.r
urp gzeelnclec es ty'uo1e1e piualsrzar elso 'y pce6

I e?
N?S
i'?l olSaumu es 1nu{qo IeJl$ Inlrncl3 'pleperE plEu o ad
:----j--.--*) smlul elso Iqc ' lnrmu 'Jo193aunl3 lc8luoc rm
eseldap eleod es erec ed'1e1ozreu 'pluelsuoc eunlices
ep 'uaEotuo Jolcnpuoc Jg un nc 'U I$ tU aleJeolsrzoJ
cserncolul eS '€S'Z otn8gfu1ec gzeez.laet es ZS'Z otnS{
urp crJlcele rnlnlrncJrc Brueqcs :ecrJlJalo rajuelsrzer
€ arems€ru ep ppoleur o pzeere8ns (79'7) e{elea

'S .{
'? z)' 'v- /--,-\
7- = ---=- = -;--
'a _UJ,r 'u
|Ct L)
"v
:eunricas rSeaece
rS lerrelew rSelece urp oJsolcnpuoc urp eleuorfceguoc luns €y 1$ zy eloreolsvatgcee

"v,
(rs'z)
?'y='y
:JolsrzeJ mrm reiualsrzeJ ueJelncl€c olpued edeler plseecy
'e1und rnlnlrncrrc e ruqrlrqce ep eriryuoc glutzerdar (gg'7) epdeleg'o1eEe rcap
lrms aleJqrlqco rrirmd o1e osndo eleierq urp rolereolstzer roleiueluzal olosnpoJd

'vtu
,U.y= .dr,y nps (0S.2)
,y = k
:plpzer 'gieler pnop elec purirpdwl

0= ,1tU+ 'IoU-:C(gJ Inrqco uI


0=rIrV -,/'U,VOSV Inrqco uI
:JJorllcrr) rnl E €-Il u eeEel pugcrldy
2.4.4.3. Adaptarea aparatelor de mlsuri

unui curent de
Prin construc{ie, un instrument de mdsurd permite mdsurarea
intensitate:
(2.62) I elD' I of
^^
in care 10 Se numegte curent nominal sau curent maxim mdsurabil' Pentru a putea mdri
domeniul de m6surare la [0;1] in care:
(2.55) I =nlo (n>l)
se conecteazl, in paralel cu instrumentul, un
rezistor t*l
tl
care si preia diferenfa de curent' Acest rezlstor se __-+__{&
| /'i\
+_
|

numegte . Rezistenla guntului depinde de n 9i de


rezistenfa instrumentului, Ro' AplicAnd legile lui
Kirchhofi rezultd: Figura 2.54. CuPlarea guntului
(I +t,,=I
(2.s6)
{*"r, =
^oro
Din (2.55) li (2.56) rezult5:

(2.57) R, =
jt
" n-l
ampermetrului astfel obfinut, rezultd Rr=4-9-' Se con-
lCalculdnd rezisten{a
stat6 astfel cd, pe ldngS cre$terea domeniului de
masurare, acest aparat perturbS
puyincircuitul in care ie introduce, decdt instrumentul inilial'
ini
de bard, dintr-un material care are coeficientul termic
$untul se realizeazdsub form6
ampermetrele moderne, guntul se g6segte in aceeaqi
cutie cu
al rezisten{ei neglijabil. La
cdnd se schimba scala de mdsurare'
aparatul de masura gi se conecteazd la acesta atunci

valorii nominale a curentului trnui instrument de m6sur6 ii corespunde


o tensiune
nominald',
(2.58) Uo=RoIo
aceasta Ia bornele instrumentului, cdreia ii corespunde indicafia
fiind tensiunea aplicatd
ca voltmetru pentru masurarea
maximi a instrumentului. Deci, instrumentul poate servi
unor tensiuni cuprinse in intervalul:
(2,59) U,o" e[0;Uo]

t28 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


tolatDolsEat oalDaru9' r' z

.UI,l6I= /y:euriqo eg

,', ,N
* =,
12
:else l€msEru ep sotmlsuol rE\'Y ru = :e1sa Plsulluou €ounlsueJ (q
tN
'I
t-TT ,.- -"'r'N 'r
Ol'0='U*-y =UIST1:=I=u
,'N
',
r =,
:€alellsuolul nc Inluemc epundseroc
Inluemc aprmdsaroc IunIzIAIp '1g e1 pceq (u
,17 eeleilsuolur nc
runrzr^rp N BI rcunlE
:erBAlozel{
'gZ='N zr) eunts
EeunIzIAIp eclpul 9s rnlnlerede lnce'119'6 =
-uol o €l ,€J leJlse lusunJlsul lseo€ €l Plelceuoc emqeJl pleuorirpe giuelstzor e3 (q
'02 = 'N ?eunrzr^lp 9JIpu mlnl

-erede lncu ,v z= It
luemc rnun BeJeceJl e1 'elec ruluad luns eiualszal gzBelncl€c (u
fw 001= ' I ptu|1"r PSuIle else
MnEAtp 0s = N ap Fulxetu e{eneq
.7J
6,v =u gJeouelur siuelstzor eI€ n[ewolls^p8 un

t- ?rqrtud
'1etirut pluaurnJlsul lgcep'ecnpoJlul 3s oJBc uI Inl
-rnctc u'nd tow pqnpad lerede lssce 'elernspru ap rnlnrueuop ueretsarc p3u91
.oya /y else lnuriqo
ed ,gc lepse Elslsuoc es = leJlss rnlrulerul1o,t eiuelstze5
ou(I-a)='u (zs'z)
:plpzoI (OS'Z) ls (Sg'Z) ulA
gpuorirpe eiuelszed'SS'U e.rnfl g nyor
=
ool'
Qs'z)
(oy+ 'u)01= nJ
:pl1nzoU'0y'lnlnluaulnrlsut eiuel
-srzsJ ep rS n ep epurdap pleuorirpe uiuelsuaA
' elSeurnu es JolslzeJ lsecv
'eunrsuol ep eiuaragrp elerd ps eJ?c rolstzor
un '1n1uewnr1sut nc alJas uJ 'gzaelcer:oc es

(1<u) opu= 2 @yz)


:arec ur tn:O] et eJuJnsgru ap 1nluatuop upur ealnd B ulued
l. Un voltmetru, avdnd rezistenfa interioard R, =lldl, are tensiunea nominald U =lV.
Calculeazi:
a) valoarea rezistenfei adi{ionale pentru care voltmetrul poate mdsura tensiunea
maximiU, = 10/;
b) valoarea tensiunii maxime, dacd se conecteazd o rezisten{d adi{ionald R, = 5lf).
7 Un ampermetrg avdnd rezisten{a interioard R,,, = 0,99C), are intensitatea nominald / =lmA,

Calculeaz6:
a) valoarea guntului pentru care ampermetrul poate misura ctrenli maximi 1, =10 mA.

b) valoarea intensitdlii maxime mdsurabile dacd se conecteazd un gunt R" = 0,01(-l.

3. Un ampermetru are N =400diviziuni pe scali, rezistenla interioardR,r =lO gi indicd


diviziunea 220, pentru un curent de 55 mA. Pentru a modifrca domeniul de mdsurare al
ampermetrului, dispunem de doud rezistoare R r = 0,3 C) ti Rz - Q6 O. Calculeazi:
a) intensitdfile maxime ce pot fi misurate cu acest amperrnetru, daci folosegti drept
funt, pe rdnd, fiecare combinafie posibild realizati cu rezistoarele R, gi Rr;
b) cdte diviziuni indicd acul ampermetrului, in fiecare caz, dacd valoarea intensitdlii
curentului ce trece prin ampermetru este I: 55 mA.
4. Un voltmetru are N= 280 diviziuni pe scal6, Rv =lldl gi indicd diviziunea 56, pentru
o tensiune de 2 V. Pentru a modifica domeniul de misurare al voltmetrului. dispunem
de doud rezistoare Rr = 3 &O, Rt = 6 lct2. Calculeazd:
a) tensiunile maxime ce pot fi mdsurate cu acest voltmetru, dacd folosegti drept
rezisten{i adilionald, pe r6nd, fiecare combina{ie posibil[ realizatd cu rezistoarele
pe care le ai la dispozi{ie;
b) c6te diviziuni indicd acul voltmetrului, in fiecare caz, dacd valoarea tensiunii la
bomele voltmetrului este U:5 V.
Un instrument are rezistenfa Ro =200Q, iar acul indicator suferi deviafia maximd
pentru un curent 1o = I 00 Fl. Deseneazd schema unui aparat construit cu acest instru-
ment gi care este capabil sd misoare:
a) curenfi in domeniile lQ l mAl ,lQ l0 mAl ,lQ 100 mAl;
b) tensiuni in.domeniile lA,l(l, [q 10I/], [q 100/] .

Rezistenfa totalL a unui potenliometru este R=180&O. Cursorul se afld la l/3 de


capdtul A al inflgurdrii potenfiometrului.
a) Ce tensiune se aplici intre bomele A qi B ale potenfiometrului, dacd un voltmetru
avind R" = 40 ldl, conectat intre boma A gi cursor, indici U, = 40V?
b) Ce tensiune indicd voltmetru conectat acum intre cursor 9i boma B?

130 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


Q)upap Danfid Is 013"taug'9'e

'(tnlnroleurnsuoc te tS tnlnrolereueS tulourered) InInlIncJIc e|B


a^lpnllsuo, 3le1€p
tot8reue ual€lncl€t eltu:ed (39'7) etitlea
csounc as gc€p 'JorJelul InlruInoJlc olBzIuJnJ
(rnv)
/Vil-------'= (sq'z)
,x ''
''tt+l

:euriqo os 'ltncltc P3ar1u3


ulrlcolu1 j'S;d uI gce6l
nrluad tuqo Inl eo8el ap plep etserdxo nc €el€llsuelul
v
N+=u24 rS tV,rI..t="'!rLl (19'7;
z
:plpzer 'n ar1 'J ag eriuler pls€ac€ uI pulnJolul

|V' I'n*O'n=""114 GyZ)


:pllnzeJ '(7'7) ateornlul llunlsuel terirugep IrrroJuo3
rolrelq IntlncrlJ'z' T' 9' 7

.(rnlnroleurnsuoc te tS tn1ruo1ereue8 tr4ewered) InInlIncIIc ale a^u?nJlsuoc elel€p


tetfiraua €eJulncluc ellwled (99'7) etieleg
csounc os Ecsp 'Jollolxe InlnllncJlc slezlgry

-(, + u)
wtr.u = fl
.lS9'Z)

1n'a4u1 nrtued
',,qo
FI ee'el ep glep etserdxe
"' *'o"""t' -'t""';"'T;;"''";;Hi:
u '"rLl
lY --== ' fu| I s 1V ' zI 'Y = (VS'Z)
z1I
:piuelirzer uud teumu lvz;'rellarac otrso Inrol€unsuoc 93ep rel
N' I' n=A' n--'"",+1 Gs'z)
ap Inls^Jalul uI 'InlnJ
:etsa'Jy dull
efraug 'Jolglunsuoo erds etfireue ep mlrueJsu€Jl pllJolep nO nc
-ol€urnsuoc gslusugl
epecsppriuelodBtsreue.f,ectrlcalelulcJ?sIOun€Jolelunsuocun.JlulJdeeracarlel
'ptru?lsuoc else Inlnluernc

€el€lrsuelur rcunle'(drut1 u1) g1ue1suoc olsa


slllcela tnlndrugc eelsllsuolul gc€O'clJlJele
utld eatacerl PuruJelop rolerauefi ep 1€3Ic clJlcole
pdug3
lusJnc rnun € llnJJrc
rolralxe Inllnrrf J'l' l's' 7
"t"S'tr
:'f i:.l:"*!;i t$t .tff{qjsgnei t& .$#!*tSJ8i"6S #g?i**'idXH
2.5.1.3. Circuitul intreg
Din definifia t.e.m. rezult6:
(2.6e) Wr*=E'Q=E.I'A,t
inlocuind fie E, fie l din legea lui Ohm pentru intregul circuit, rezultd:
(2.70) L/r", =(R + r).t' . tt

(2;r1) w*=fltt
Relafia (2.71) permite calcularea energiei furnizate intregului circuit, dacd se cunosc
datele constructive aIe circuitului (parametrii generatorului qi ai consumatorului).
impirtind fiecare dintre relaliile (2.63) - (2.71) la durata At a hansferului de energie,
se oblin puterile respective. Expresiile puterilor in funclie de datele constructive ale
circuitului sunt:
=, . L-
E2
(2.12)
R+r , -!-;
P,* Po, = P Pr,
(n + r)- (R + r)-
Rezultd astfel c6, pentru un circuit simplu, poate fi definitd m[rimea fizicd ,
asemdndtor modului in care se definegte $i pentru diferite mecanisme simple (raportul
dintre lucrul mecanic util gi lucrul mecanic consumat pentru a produce acel lucru
mecanic util).

Randamentul circuitului electric simplu (q)

Randamentul unui circuit electric simplu este o mdrime ttzicd egald cu raportul dintre
energia utild din circuit (energia furnizatd consumatorului) gi energia electricd totald din
circuit (energia datd de generator intregului circuit):

Randamentul natd cefracsiune din energia disponibili in sistem este utild. Randamentul
este o mdrime adimensionald.

Expresia randamentului circuitului electric simplu in funcfie de parametrii constructivi


ai acestuia se poate obtine inlocuind energiile. Rezultd:

(2.74) ,l' =
=4-
R+r
Relafia (2.74) confirmd faptul ci randamentul este o mdrime subunitard. Pentru un
generator dat, randamentul cre$te la creqterea rezisten{ei consumatorului. Pentru un
consumator dat, randamentul cregte la micgorarea rezistenfei interioare a generatorului.

132 2. Producerea qi utilizarea curentului continuu


grupap Dararud $ D8nug'9'z

',16='* *
6ollqlsltupB o{ulxeul rollunlsuel e gclLu I€tu eoc Boreole^
n= 29c1pe
gcseespdep ps ornqorl nu glecrlde ?ounrsuol'leJered u! elelceuoc puIU aleJBolslzou
'tlnZ= z-2,rt1cedser '16= t" n euriqo es opun op
a'tvz'lwd 7'l*
= O
:luns ereolstzer gnop olec ap ellqls[up? tulxslu ellunlsual (q
I(V + 'U) = '/l
*
tl L7,=
:?oJ€olel'tnlnltncltc glectlde ?ounlsugl ru1ued'1e31se eutiqo
es 'u € =t* I =* I gorpe 'eltqtstrupe oturx€tu rollipltsualut B Pclur Istu €0c eoreol?A
gcseesgdep gs omqel nu ole uud Fluornc 'eues u1 ol€lceuoc pulg eloreolslzeu
'V , = " I,rtlcedsor 'Y E= t' I :euliqo es epun ep
,''u
1l ="'
ll

:luns ot?olslzor gnop eloc ep ollqlsnupe eullxeul el4ptlsuslul (u


:aJBAIOZeU

ilelered uI Ez€elceuoc es elereolsrzer (q


leues u1 Pzualcouoc os aloreolslzoJ (s
:PceP 'areolstzeJ gnoP Joloc

rrrpdruS ecrlde eleod es oJ?c gtulxetu sounlsuol else ors3


'Ag6="d 'ttlcedser'11 LZ=t'd
erurxp[u eygelnd IS U9=
zy,rtlcedser'O€= tU eleiuelstzer nB al€olslzeJ 9no(l
OlrqrslrupB

r
.' ',' '
'
l,zroooopor ,=wwl
''o';:;,'{:1!;;T,f ;ff ;le::##Tiil
"f s}I'gt=sAW Et=*n.
'009€
'1 Y,Li
000 i1= qilL r
or"uuo$ur{t aP
p*o9u n4ued or"uuo;pur+ epdelag
ap q11ie1q
l

, "
iuns 51
qnurr p*o1u
.
r ' r. ' '(pro+Fn€Eaur),,Wnf' a
(fro-ltemgEevl),,Wnf' O
:,1;. :(pro-11ur*rop-$
"t144lf:
)'
'
,.p$q*iiffiT#n#I;nui"^
gqp,un le"dlsoloJ pap ;uur';ac 1ldppy
',,e1no{" ep col q Bel€ilun luema- poru
.sgtu ep Bel€{un-lqemc
(ppunces-uem) ,,stI1u gmsglrl !t1so1o3 else
pour uJ FIsoloJ
prp'q" Jrar"ii
"a*a
relul reqe ''
ar1tnd"$ued
arslnd
:,:t:^t'' rr-sued Bmspur ep selellm
lmsnu
* 'T-l;ji"t
,'Pmur

- r glmqt8e elsa ,,$EA\'t Bs."4umuop, lSsg

"*'
Br8reue n.
;:: :::
1rg
' "1
ffiffii;d#,
irilnd
=ia)
'{e,nlw n;r""o.i1Jltnot qI purlrqp qs
TF1l3
:1"1.,oq
!:'(^l
ralnd nqcadsr opcttntol upraua 1S gcluecsw
Ji ripcal,e rS efraug
gcpcalC eerelnd rs
""t"ly
erEraug

lra1e elSreua n4uad llrnspru ap $prlun


grgteale
:i::.-
Erlrrsaln lS
"t rTr
*: . 5. ;l'T' a-e $ r*,t !-r: *n tr* n g $* ru I ut I rm nxi m r.lp f:ut*re
intr-un circuit electric simplu, puterea furnizatd exterior este datd de

relalia (2.72.2):

P =--l- g'
(R + r)'

Simplificdnd fraclia prin R, rezult6:

(2.1s) ,=--)-- .n'


f JR.+ l
\ a/R/
Se observd cd in paranteza dela numitor este o sumd
a doi termeni pozitivi, a cdror
sunt egali'
produs este constant. Aceastd sumd este minim6, cdnd termenii

Concluzii
.F puterea admite un maxim pentru o anumita valoare a rezistenfei
consumatorului;

il" maximul se obline pentru Jn = +,de underezult6:


a/R

(2.76) R =r
b,valoareamaximiaputeriitransferatecircuituluiexterioreste:

(2.71) 'mx=L
P^"
4r
Dependenfa puterii transferate cir-
cuitului exterior de rezistenta acestuia P"-i
este reprezen tatd in fi gur a 2,56'
Atunci cind un generator transferd E,
circuitului exterior puterea maximd,
6
randamentul circuitului este de 50 %.
Din grafic se observd ci existd doud
valori ale rezistenfei exterioare, R', res-
pectiv Rr, pentru care se obline aceeasi
putere pe circuitul exterior'
;'#tiT& Demonstreazd cd intre valorile
'H€F , respectiv R", existd relalia: Flgura 2.56. Puterea pe circuitul exterior

(2.78) R,R, = 7'2

Care dintre rezistenlele R,, respecttv R, este mai convenabild din Punct de
vedere energetic?

134 2. Producerea qi utilizarea curentului continuu


pn4)ap Dilaffid Is or&nug's'z

pcIJIroA
'(13'7) e{u1er pulsoloJ '111 eur8ed BI ep ep^lozer taruelqord elelelrrzor W
'et8reue eun€oPlol Puturud
IrueIIueJ 'llnoJls ulp eleJ€olslzoJ
rrJolEtunsuoc 'r,rrltzod Btmeeplolul ltms oums Islsec€
ed gledrsrp eerelnd omlllsuoc 11 InJqrueu
qp eums '(mplmcrtc FlseJ €l ep el8reua
tS (mplmclc et8reue AIlcoJo qzeez\LmJ
elsaruud lruolereue8) J€4uoc zec u1 rntle8eu
rselecu ne rolereueS uud pluemc ts 'ulo'l gcep nqtzod ltms €Iolsoce
1ruo1ereue3) suas
rruerruel iaruolereus3 ep pl€znurg eeralnd elnlllsuoc I IruqueIIJ urp gcrrqe81e eumg
(rs'z)
ifaZ='lnZ
ppololu Pl€clpul
:retielar €eJ€cIJIJaA pctpe'rc1ua|nd ptunpq olse
,eculcolo eleiar leun IIJPAIozeI €ruJn ul alnuliqo eletretluel €oIJIJoA 8 rulued
ratu €ec

rotuolnd lniuellg't'g'z
.(t-)v Dv xau,d
Y = *d g,Pn 'j:=
' v-= :oP 13P olso re$cury Intu1xBI l
l=[

:@1.7)pteqnzereur|qoes.1tnclcF8e.4uln.+uedruqgmleeSelncl€ilvellsocepu-eredulo3
(os'z)
:gclp€

:ru1ued tulxelu rm elrurPe uli


-cu(u '(/-) ,rtle8eu pqu il lnper8 ep tnlnueuuel

1nrut1"g"o3
'11 pper8 ep giuepuedep o gcrpe
Ig+ ztt-=d Gt'z)
,d :9llnzeu

xout Ir - n = narax ul IO= d


d :else JolJelxe InlIncJIc ed pledtstp seralnd
:orBAlozau
d
G!-rrer uud mpluarnc eel?llsuelu ep e{curg u! rolralxe
os pS 'PIIqBIJ€A else Piuolslzer Irupc
lnlFcrlc u3 eledtsrP rtrelnd uiuepuedep ezezr.leul
pJsoualul g1o.1ttr"t rS g 'ure'1 nc rolereue8 mtm oleluoq e'I
e JolslzeJ un Pzeeldnc es't
R = 8O o
l. DouE surse identice, conectate in serie, fumizeazdunui rezistor cu rezistenfa
aceluiagi rezis.
putere P, = 10,125 W, Cdndsunt conectate in paralel, sursele fumizeazd
ior puteiea Pr=|rI'. Care este puterea maximd pe care o pot furniza unui circuit
exteiior ales cbrespunzitor cele doud surse conectate in serie?
) cum trebuie cuplate dou6 surse cu tensiunile electromotoare Et =4V, respectiv
putere pe
Ez=2V gi rezistenfele interne rt =rz=0,4(>, pentru a disipa cea mai mare
un rezistor cu rezistenfa R = lO? CAt este valoarea acestei
puteri?

3. Doui rezistoare, conectate in serie la o relea cu tensiunea U=12V, consumi puterea


puterea
P, =14,4W. Conectate in paralel la aceeagi tensiune, rezistoarele consumd
F, = 60 ll . Calculeazd valorile rezisten{elor R , $i R z '
Pz = 500W'
4. Doi consumatori au parametrii nominali Pr = 1000 W qiU, =110V' respectiv
unui rezistor care, conectat in
gi u, = I I 0 I/. calcule azd valoile posibile ale rezistenfei
funclionarea normali a ambilor consumatori alimentafi la tensiunea
.ir.iir, permite
electricdUo =220V, bare dintre montaje consum6 o putere mai mic[?
Conectate in serie gi alimentate la tensiunea U, doud rezistoare
disipd o cdlduri Q in
f,.
intervalul de timp tr=lh4\min' Conectate in paralel 9i alimentate la tensiunea U'
cele doud rezistoare'disipd aceeagi caldurd Q in timpul tz=2lmin, \n ce intervale de
R, numai R, la
ii.p li 9i ti se va disipa aceeagi cdlduri Q,Tacdconectdm numai sau

aceeagi tensiune U?
aceeagi tensiune nominald 9i puterile nominale Pr = 40 I'/,
respectiv
6. Doud becuri au
pz =60W. in ce raport se vor afla puterile consumate la conectarea celor doui becuri
in serie?
transferului de
7. Dac[ se conecteazd un rezistor la un generator cu t.e.m. E, randamentul
putere este I r = 0,75. Conectand acelagi rezistor la un generator cu t.e.m. E, randa-
mentul transierului de putere este n2 = 0'6 Care va fi randamentul' dacd se conecteaze
cele doul surse in serie cu acelagi rezistor?
puterea
8. Un generator electric avdnd E =lZV $i r=1C)' fumizeazd circuitului exterior
P =20W. Calculeazd:
a) tensiunea la bomele sursei;
b) rezisten[a circuitului exterior corespunzatoare acestei tensiuni'
este aceeagi in cazul
9. Puterea furnizatS de un generator electric circuitului exterior
conectlrii in serie sau in p-aralel a doud rezistoare R, = lCl 9i R, = 3c)' Calculeaza:
a) t.e.m. a sursei, daci aceasta fumizeazd puterea Pz =0'75W rezistorului R' conectat
singur la bomele sursei;
b) curentul de scurtcircuit al sursei;
de la generator
c) valoarea rezistenfei circuitului exterior (R') pentru care s-ar obline
putereamaximdpecircuitulexterior,precumqivaloareaacesteiputeri;
d) relaliileintre randamentele circuitului in cele trei cazuri'

136 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


alapatg'9' 7
1!oc17dV')upap mlnluarnc

'tlrllelo plnluarnc as
|g tlruJel 1ra3a alSaumu
ep sarufetep ul ptsuoc 3t InuaruoueJ
cl4cole luemc ap srncrud rolcnpuoc rm-Ilul EJnplpt 4

JlrlJele lnFlualnr IG tllrJel |nlceJg

.Jolsnpuos uud ecarl ersc rnlnluemc €olgllsuelul ep apurdop ptefeSap ?mPI9t


sleJ€olcnpuoc
iprnplgc pfeEap slrlcola truomc ep asmcred
!!znltuoJ
pctlulaur
'alulu I?III al€llsuelul ep lueJnc (m op gsJncJ€d alse
eerelSerc
elelds pczp epedor ryu gzeeotluer os rulerulJol€c ury tade tunlersdutel
pogt alsarc nrteuuolec utp tade erruuredtuel
iruemc ecarl prlleteru BIBri;;u'ia "o*e lrElBlsuoc
'eretu Ietu aunlsuel o BI gclluleu e1e4ds puptuerulp'pluerugadxa 91edar
drup op olu^Jelul €l9r€os9tu
:ruletuuol€c up pd? einleredual eleEe
lcplcele lruoleraue8 €l gcll€letu elelds Ez?elceum :

:nJlotulJolec ury tede ernleredual EJPosPu


u1 pde npo4u1
iectlelatu lalertds Bertradoce 3l Pugd n4eluuolst
nJtnl ep potr/ltr

'Ed€
irutauourel
igctlelau gPlds nc nr1ewlJolec
iPrnlPEel eP ereolcnpuoc
iculcele rolereue8
a.Icsoteu olBlJolBtrAtr

pcruqol
'olceJa olsece undns es eroJpc a1Ba1 edqzeezvqos
lsoJ ne JlJlcale InlnlueJnc
uI rol EoJezIIIln Jsl ''1'7u'*"ui'" alcc ed altrodocsepclqcap
un-'t-uud Datacari Pl Prua-rnc ap asnpotd
e1a1fe3e e\eol'ropnpuo, 1,'1:'''"ro*
alatcalaedgzeezeqesacl$'eleroleleredelom]n]eereuoticung.elerede€euouas€ell€
,"ono,r1"i'oluozt,re1a1 'otper ap eleredB 'ecl4ca1o uncaq atiuodstp
rS acrrlcale oJeolotu
eleod teur as nN '
€l rue^€ nu gs eJ?c uI olunl o tzplse edacuoc tS umcerd
**'n"rnrunn ap puldep luuosrad n''sou I$JoJuoc
ep luuuorsardurr JErunu
Jolligll^llc? eoltltrofeN
,e1e1r,rr1ce ep Inrueuop ep lueJeJlput 'octullz "tltnou

: :,
La nivel microscopic, efectul termic al curentului electric este rezultatul
interacliunii sarcinilor electrice aflate in miScare cu particulele care
formeazd materialul conductor.
in cazul unui consumator caracterizat numai prin rezistenfd, energia transmisd de la
generator consumatorului intr-un interval de timp Ar este datd de telalia (2.64). Pentru
acest tip de consumator, energia transmisd de la generator se transformi integral in
caldurd. in consecinlS, cdldura degajatd intr-un interval de timp Ar de un consumator
cu rezisten{a electricd R, parcurs de un curent de intensitate -/, este:
(2.82) Q = RI2 L,t (legea lui Joule)
Folosind legea lui Ohm pentru o porliune de circuit, cdldura degajata se poate scrie
qi in funclie de tensiunea U aplicatd consumatorului:

(2.83) o= u'
R
L,

Pornind de la Experimentul I descris in paragraful anterior 9i uttlizAnd


cunogtinlele dobdndite la studiul calorimetriei qi respectiv al circuitelor electrice,
proiecteazi Sirealizeazdun experimentpebaza cdruia sd verifici legea lui Joule.
Efectul termic al curentului electric este
utilizat in practicd in funcfionarea multor aparate
electrocasnice: becul cu incandescenfi, cuptoare,
plite, radiatoare, suflante de aer cald, aparate penffu
uscare etc.
Printre aparatele electrocasnice cu o rdspdn-
dire larg6, funcjiondnd pe baza efectului termic
al curentului electric, se num5r6 9i uscitorul de
pdr (figura 2.58). in uscdtorul de pdr, un venti-
lator pus in miqcare de un motor electric sufl6
aer printr-o o spirala metalicd parcursd de curent
(figura 2.59). Datoritd efectului termic, spirala Figura 2.58; Uscitsr d€ pir
metalicd se incdlzegte, iar o parte din cdldura
produsd este absorbitd de aerul aflat in miqcare,
determinAnd astfel cregterea temperaturii acestuia.
Yiteza curentului de aer este controlati prin
turatia motorului electric. La unele modele, este
posibila reglarea temperaturii aerului suflat prin
controlul rezisten{ei totale utilizate pentru efectul
termic. Spirala de incdlzire se realizeazd dintr-un
aliaj de crom-nichel (prezentdnd avantajul unei
rezistivitdli ridicate gi stabilitate la oxidare la Figura 2.59. Spirala uscdtorului
temperaturi inalte).

138 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


6€r limnd7' )Iocala mpruilnr apPaJg'9' e

oll?lroleo erdnse euntice


;gpueprq8 ulp lrnceq
els€ec€ ere eiurcesuoc
eU€ aJ'"e t"lt'coq tlty:: '€
"]'-Y:i:":::^t:,*:"t"t:T:ir:'1t'f;Xl
:iilffi;illTffi; ff;"il;;un1"p,3 'rnceq
"p
*ba un-rurp
qns Jol €oJ€lceuoc €l lualceg leru acnpord
ap
"o*]1':1:l
;rueuoricunJ lndurrl uJ lgcep 'ounlsuel umC '7
ectldxa es umc
6^ r^!r'h^^n prrtnrn
n" ,oi,rnr"q €orepl€ sc 1nrde, pcrldxa
pc tnrdel
,. 1,n1t*iilin;;""il"r)1i;."r.pun"ut
--i- ') .,,^'J . ta
= 'e
^'
eelezuode'\ ocnpord es dup 19c uI 06 -
ipdu ap Iiptpuec rt8erlul
oon\'L?oorr=a) gde ep 3009=xd cnporlul os clul?oc
ernle;edural et( Trrrr=
n r
ut voue.p ru"#dun, * * u*:i1jii:y.lT1:"?^::n:;:,:":I:A"j,IXTt;
culcalo clul?ec un
.r
prolnfe nc ede e1Saz19cu1
UOn = Ut*lslzeJ ep rolslzor tnun
"

upuL= ,v = 1r;{56=,v
:9llnz3U

PnA
(,g-rg)(cw+ J) = w\esqoT=
,rorral*" erds gmplpc ep elraprerd pug[13a51
:acrJrorurJol?c rerience uuoJuoc
('e-.eXcrr+J)="'A
Bu€c ts ede ocnpe e n4ued 9J€se3eu €Jnpl9c
,o00I = 6 urnleradurel €l
z
:else
U
lv-='' o
ep IB^JaluI un-rlul JolgqJag ep
plepac €JnplEC
:else rv drult
:eIuAIozall
erds
'guec ulp ede pqrrg 9s edecul durp tgc gdnp pzuepclec'rotralxe
n Eetmlsuel el leluarull?'O002= ur eiuelstzar
grnplgc ep eluepretd pugfq8eSl
"'1072=
es rode Berlzlprul nrluod'Jo8I=r6ernlereduel e1
nc crrlcola rotEqrarJ,";;;";li$"

t4 oozv= r) ap 3 002 = trl 9lI€ os 'l o"= t €cgol€' aleltceduc ep pu€c o-rul
I 'de

'ocIIEleIuIq

e eJBlualuIIB ep Inlqlnc{c uereldncap pullrualep


aletu€l leun €eJeqmc urrd mlnlerede
'mlnlerede IruoIJeluI ury aclJlcale
prnleradual gllurnu€ o elsad InlnJeB serlzlgcul rulued lg]e
n rulued td 19' '1-o1n'lllln €leloJd e
ro'rie1oz1 € nES les€cre" e"ldot n'n' aloJeol?csn
ep ualsls rm lnzp'rord ne rgd ep
- elrseoxe llJlzlgcul e,u4odur1 ericalord
l .,rra*r3S:st1,

2.6.2.1. Cimpul magnetic


I
tryzzzttt ct I

Materiale necesare
un magnet in formd de bard;
o folie transparenti sau o foaie de hdrtie;
pilihrrd de fier;
un ac magnetic mic.
Mod de lucru
agazdpe magnet folia transparentd gi presard pe aceasta piliturd de fier;
plaseazd acul magnetic in diferite pozilii in apropierea magnetului.

Constatiri
'. pilitura de fier
se orienteazd preferential pe folie (/igura2.60);
orientarea preferenfiald este mai accentuatd in apropierea polilor magnetului;
direcfia acului magnetic corespunde cu direcfia particulelor de piliturd de fier,

"t*i,i,r.:i

Concluzii
in apropierea magnetului, spaliut are proprietd{i speciale: existd direclii privi-
legiate, existenfa acestora fiind demonstratd de orientarea piliturii de fier gi a acului
magnetic.
Orientarea acului magnetic sugereazd cd direcfiilor privilegiate li se poate asocia un
anumit sens.
Manifestarea acestor proprietdli speciale este mai intensd in apropierea polilor.
Experimente de acest tip sugereazd cd in apropierea unui magnet existii un cdmp fuic
specific ce determind efectele observate. Acest cdmp a fost numit ','.i'r1i" rii:;::!1.:ll,'. La
inceputul secolului al XIX-lea, studii efectuate asupra interacfiunilor magnetice au
evidenliat existenla interacliunii dintre cdmpul magnetic Si curentul electric, precum qi
generarea cdmpului magnetic de cdtre curenlii electrici (1820, H.C. Oersted).

140 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


7!n47dy'cr4rala mlnuarnc a1aqcatg'9' 7

'ctlsu8eu durgc
'seuoruese aP 'cnPord PIA uJ orecstur ul eleg?
eclJlselo ellurcJus 'rulnctged G
uI 'Balsec? PcStur es eJec uI FrpeIrI ep luepuadeput ecnpord as tS acu1ca1" S"t X

royutcres ttrpcStur lruellnzoJ alse clJlcelo InlnluaJnc 1e ctleuEeur InlceJg |sj-J


'rolcnpuoc urp tn1.1u"rnffifrtsue*1 poldep ec IcIlsIJelcBJ€c oJ€ leJaue3 cpau3eur
:ttf".ihn"i "p
0."g" un plslxo clrlcole luomc ep smcred rolcnpuot lrugclJo InJn[ul
pO"tni
JlJlcela lnlnlueJnc pi r;lau8utu FlteJg
'crlou8uur durgc glsxe cl4cele luamc op ssJncJ?d JolalIncJIJ 1runf u1
olznlJuoJ
$uemc ep elureueB ecrleuEetu ropmdrugc
elarpadg '79'7 rrnS;g

'lrncJro uud tnlnluarnc Fsues op epurdep ctleuEeur Inlncu eeJ€lueuo


:ieg ep urnlqgd lS ec t{certp rseelect ad pzeeluetro es ctlsu8eur lnce
i(79'7 otn311[1
ep ernlrltd
rolelrnJJrc eererdorde ulp prieds u1 flicoJlp elnunuE ed gzeeluatro es JoIJ
IrElslsuoJ
'ellncJlc uud tnlnluernc Insues Pqurlqcs
iroleltncrtc earetdorde u1 rlirzod ellJeJlp u1 cqeu8eur pce gzeSe
ilncrrc Inrgoeg 1e ueld plrodns ed reg ep pm1111d greserd
:lIncJIc Irupceg BeJeluewll€'pugr ad'qze?zrleet
nJrnl ep potr l
'ctur crlau8eru ce
euubj nc ellncrl3 '19'3 urnS;g
ireg eP grnlqtd
igmlp8al eP lJolcnPuoc
iculcale roleroue8
:(19'7 em8g) rolectld
-qlnlu rup?c 'JBIUII Jolcnpuoc
'aleiuelstp ertds nc gutqoq o :a1u
-eJIp auuoJ nc oclJlcele ollncJlc
eJBsecou alBIJalBtr tr
Pentru reprezentarea intuitiva a cimpului mag-
netic, la fel ca gi in cazul cdmpului electric, se pot
folosi /irii de cdmp.

Spre deosebire de liniile cdmpului elechic, liniile


cdmpului magnetic sunt curbe tnchise. Prin conven-
astfel:
{ie, sensul liniilor de cdmp se stabileqte
* pentru cAmpul creat de un magnet' in exteriorul
Fisura 2.63. Linii de cdmP ale
acestuia, linia de cdmp magnetic iese din polul
unui magnet in formd de bari
nord gi intrdinpolul sud (figura2.63);
& pentru cdmpul creat de un curent electric, sensul
liniei de cdmp este dat de regula burghiului
drept (/igura 2.64).

Regula burghiului (drePt)

Pentru conductor liniar: se agazd burghiul pe


direclia conductorului qi se roteqte astfel incdt sensul
de inaintare sd coincidd cu sensul curentului; sensul
de rotire reprezinti sensul liniei de cimp.
i-l
\" >
Pentru un conductor circular: se aqazi burghiul
oemendicular pe planul conductonrlui 9i se roteqte in J
sensul curentuluil sensul de inaintare al burghiului
reprezintd sensul liniilor de cdmp prin suprafala deli- Figitra 2,64. Regtrla burClti"l"i
mitatd de conductor.

2.6.2.2. Forta electromagnetici


"t. l'.:.p*rimente tunda rntnt*le
Udlizand dispozitiwl dnfgura 2.65, se poate studia
ac{iunea cdmpului magnetic asupra curenhllui electric
ce trece printr-un circuit'
-T*l
rlr:il Trebuie utilizat un conductor ce nu con,tlne
tw.f . fr substanfe feromagnetice!

Constatiri
* Cdnd circuitul electric este inchis' porfiunea de
conductor aflatd in cAmpul magnetic se miqcd pe
o direcfie perpendiculari pe liniile de cdmp.
# Conductorul nu se miqc6, dacd porliunea de con-
ductor este paraleld cu liniile cimpului magnetic'
& Modificdnd sensul curenfului prin conductor, se
modificd qi sensul forlei ce deplaseazd conductorul'
s Modificdnd sensul cdmpului magnetic, se modificd 9i sensul forfei.

142 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


1!oc11dV' clqcala mlnruarn) ala1calg'9' 7

'/ nc pl€uoliJodord lcertp else aclleu8eruoJlcele toiro; eoreolen *


teiro; eereolen #
7 nr gleuorirodord lcerrp else octleuEuruoJlcole
lrElElsuoJ
.drugc ul gtegB rolcnpuoc ep lrunrirod e 7 uarurSunl pugcgtpour'pluourrredxa pladog r
'Inlnlualnc B / selsllsuelul pugcglpotu 'lnlueruuadxe g1edag gn
' 'tn1-pn" erdnse gzeauofice ac gcqeuturuorlcals uiro;
gzeelncllc 'arerqrpqceer nrluad slezllqn Esetu ep Joleusolelo ?eJeol?A
pugJsoun3 E
'ol€JJ€tu Psuru 3p euuolule pugzese 'elueleqpzeatqlllllseeg
'clJlcele IruFcJIc epqcq n
'olJlcole Inlnluernt eiuesqz u1 eiueleq gz€erqlllqcg ffi
ocrleu8eurorlcole 'ctleu8eur mlndurgc aprutl ed
reirog prpnr5 '19'7 u'rn31g I grnlnrpuedrad ag ps pllqour eml€l lgcul IeJlse
'lnJp€c pzeeseld 'llqou Irup€c uud tnlnluornc
€oJecoJl elnutad ec clrlcole InlIncJIc gzaozrlee16 f
nrrnl ap potr l
'(rotcnPuoc

1rupuc leip8u olse oJBc ep


piueleq o'nldruexe ap)
ocrleu8eruorlcala teiro; e erzmspru ap uelsls un t&
lrolcnPuoc *
HH:,:l
op tuetcgns ctleu8eru drugc un gcnpord pt t'"t
(leu8euorlcale nes),,n" ep puuoJ u1 leu8eur un *
eJBsaJeu elBlralstrAtr

ut (1ere1e1 *ry1) ereru PlaBaP


ieruled ,,edeiul" 9s crlau'Eeru rnlndur-ec oulurl IEI Ylf--1lf:]1ii[*:t:
irlpq p. u"arl otii €ugts trutgur eruled pzese o5
"o1"lBI91-
il;!;"ti';;;rip rure-o 1gcug'1epse

.1Au;rualg ;n; uln8a'r) ;3u91s ;;u;gru uln8ag

(3urue1g rn1 eln8ar)


iaugs iruigur i1n8a11 '99'7 urnE;g '99'7 ntnS{ ul l€rlsnll etse qnSor tal
-set€ € erectlde ep Inpohl 'IeiJoJ uJplualJo ueJ€U?
aluuod arec gleraue8 pln8er o plpedocsep 1so3
s 'tuomc ep rS dugc op rdem8guoc ollroJlp uI oop
-eu8eurorlcele reiroS soJulualJo es-npugzlluuv

'FttJ*8r-orlJala pfrol elSerunu ss 'dtugc Iec€ uI l"UB


.culcelo luaJnc ep smcred rol"frpoo" mtm erdnse cllouEeu durgc rm ep plelrcrexe ei:og

6w1du1 uiro;) po;lau8uruorlre;a rirog


Concluzie
Rezultatele experimentului conduc la rela{ia:

(2.84) F-Il.adicd
Dac6 acest experiment se realizeazd utilizind magnefi diferili (surse diferite pentru
cdmpul magneticj, se constatd cd, pentru o aceeaqi intensitate ,I 9i aceeaEi lungime
Ia
porfiunii de-conductor aflatd in cdmp magnetic, forfa electromagneticd are valori diferite'
Rezultd astfel cd qi raPortul:

(2.8s) n =1"
il.
fiind o caracteristicd pentru cdmpul magnetic '
are valori diferite,
Evident, rela{ia (2.85) este valabild in condiliile experimentului realizat, in care
B
conductorul este perpendicular pe liniile c6mpului magnetic uniform. Mdrimea fizicd
este numitd ' . in cazul in care conductorul nu este perpendicular pe

liniile cdmpului magnetic, for,ta electromagneticd se


datoreazd doar componentei inducfiei magnetipe
perpendiculare pe conductor (figura 2'68). Deoarece:
(2.86) F = BI!.
$i 8.l =,8 sin cr, rezult6:
(2.87) F = Bl(sincr
Deoarece:
forta electromagneticX este perpendiculard pe Figura 2.68. ComPonentele
planul determinat de conductor 9i de direcfia
liniilor cdmpului magnetic;
in expresia forfei estJprezent sinusul unghiului dintre conductor 9i liniile de
cdmp;
.
empiric a fost gdsitd regula mdinii stdngi (regula lui Fleming);

rezultd cd expresia forlei electromagnetice se poate scrie vectorial astfel:


(2.88) F=IlxB
Aceast[ relalie exprimd forfa electromagneticd. in acelaqi timp, rela{ia constituie 9i
relatie de definilie pentru induclia magneticd.

tnduc{ia magnetici (B)

Inductia masneticd este mdrimea fizica vectoriald, tangentd la linia {e c.dmp magnetic,
pe llnllle oe
avdnd sensuT acesteia. Pentru un conductor (corp de probl) perpendlcular

'Ecua{ia unitdlii de mdsurd pentru


inducfia magneticd este:

(2.e0) (a)=*
\/Am =r (testa)

144 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


ItiwUdY' )14cap mlntuatnc aPpalg' 9' Z

€- I sleurolqor d,' 0 L' z srn;ld


(el
a@64
ssels
n
e%-6te
+8668

*l
s++++
Fl I

'l€clpul Iec eg 9s octleuSeulorlcele tei:o; Insuos lgcuJ I0J1s€


,cg2.7 o,m*1/up rnlruolcnpuo, nidnti pzeeuorice ec ctleuSeru rnlndurgc psues elSeltqelS
't
'qg1'7 on*1[wp rolcnpuoc 1n"ryec elSelor os eruc ul Insuas e1Sa1tqels U

'eg2'7 otn8g[
.I
ulpJoleJ€olcnpuocerdnsegzeeuotlrceerecectleuSeruol}colereiro;lnsuesOlsellqsls

fulntrr4led l

e.. :911nze: ''


.gtl\= N =',N orel€o3q
t- f 7y
6 ep pieg (erielor ep)
ut t=v'vg"alsagFlcund
ruqrpqce ep erirpuoc 'tn1ruo1cnpuoc Ber?rqlllqce
ru1ued preseceu y
rN nc pugloN '(cunrirod Plssot€ ed 91tnqu1s1p
glsuuou eeunticeer
Inlcund u1 grelueurrldns
uuoJlun purg) erelsece ealelEurnl e1 eriecrlde ep
g I else durgc uI l€Ue Inlru
lnlcund are tS
i t=
-olcnpuoc rrunrirbd erdnse gzeeuorice arec eiJo{
:aJBAlOzau

luoJnc rm eP smcred elso IruolJnP


I
-uoc pugc'mplmclc eeroprqcu! u1 'e8ugs qp FFI
-rodns erdnse eresqde ep gre1ueur11dns ziro; ege es
a 'le1uozuo
?S 'rnlnuosop pueld ed ;elncrpuefued
'g ruro3.tun crleu8eur dugc un-4u1 9U€ es edugls
urp es eoletPurnIret 'leluoztro elsa '/ aur8unl ap
'gv lruolcnpuoJ'69'ZnnBgfutp InuIe]sIS 9p oS

:^"""u."-r"a-rr rtiffi, t
Jolcnpuoc tnun erdnse uoUwau 1 ep
op €slellsuelul nc lueJnc un ep sJncJ€d ntutllcer
olsal I
crlouSuw drugc tnrm e pctlauSeru ericnpul else
?iroJ o glrcJexe oJBc rruoJrun
Un conductor rectiliniu, parcurs de un curent cu intensitatea 1 = 10 l, este plasat
intr-un cAmp magnetic omogen cu inducfia magneticd B : 1,5 T. Calculeazd fo4a ce
aclioneazd, asupra unitdlii de lungime a conductorului, dacd:
a) conductorul este perpendicular pe liniile de cAmp;
b) conductorul face un unghi de 30o cu liniile de cdmp.
Sistemul de conductoare radiale,
fiecare avdnd lungimea l, se poate
roti in jurul unui ax ce trece prin O
(figura 2.71). Sistemul este plasat
in aer, iar cdmpul magretic aplicat
este uniform. Explicd fenomenele
care se produc.
Un conductor rectiliniu este par-
curs de curentul cu intensitatea
I =1A. Acesta se poate migca
intr-o fantd practicatd perpendicular pe axul unei bobine cu lungimea / : 40 cm, sec-
liunea transversald circulari cu raza r : 2 cm, format6 din N : 1000 spire gi
parcursi de un curent I =10 A. Calculeazd'.
a) fo4a electromagneticd maximi exercitatd asupra conductorului rectiliniu;
b) lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa conductorul rectiliniu paralel cu el insugi,
pe toatd lungimea fantei, in sens invers fo4ei exercitate de cAmpul magnetic.
Se considerd fanta suficient de ingust6, iar bobina plasatd in aer.
7, Un cadru multiplicator de formd dreptunghiulard, avdnd dimensiunile a: l0 cm gi
b : 5 cm, cuprinzdnd N: 500 spire, se poate roti in jurul unui ax longitudinal intr-un
cdmp magnetic de induc{ie magneticd B =47, perpendicular pe ax. Spirele cadrului
sunt parcurse de un curent I : 2 A, iar normala la suprafa{a acestuia face unghiul
a: 30o cu B. Calculeazd momentul cuplului de forfe ce acfioneazd asupra cadrului.
2.6.2.3. For{a electrodinamicl
Aqa cum s-a observat in experimentele prezentate in paragraful 2.6.2.1., in jurul
oricSrui circuit parcurs de curent electric apare un cdmp magnetic. Spectrul cdmpului
magnetic produs depinde de forma circuitului.
in mod evident, induclia magnetici intr-un punct al unui cdmp magnetic generat de
un curent electric ar trebui sd depindd de:
$ intensitatea curentului respectiv;
e forma circuirului;
* pozilia punctului fafd de circuit;
* mediul in care se afl6 sistemul.
Un numdr mare de experimente efectuate in prima jumitate a secolului al XIX-lea
i-a condus pe fizicienii francezi Jean-Baptiste Biot 9i F6lix Savart la descoperirea legii

146 2. Producerea ;i utilizarea curentului continuu


apqatg'9'
UiD4tdV'clqcala mlnruatnc Z
LVI

tgx?zl=t.I
:eiro; nc zJ KllruolcnPuoc erd
rg pcrlouEeur elicnp
-nse pzeauotice tS
-ul er€ Elsese 3p learc lndurgo "J ap
p eiuelsp B'I 'llel?loc ep leerc lndugc
uI pg? es IJolcnpuos eJlulp encolJ
'suas t$e1ece ne tiuornc

rop rec gc urarmdnsard,'(zL'Z on?tl[)


I€tu
2 gunluoc ro1 eeur€tm1 lgcep Pctru
o €l elege
tlnur Inlle op 1nun p piuelslp
,(rI IS
'I) fpeJtp liuernc op asrncred
(rJ IS 'J) elalerud erBolcnPuoc ?nop
EJOpISuoc ruo'r 'tunticBJelul ep IeJlsB
raun Inlnlpnls eerectstldurls nJluod
'ellnJJlC
rolellncrlc
rolundrupc FIpeuFluI utrd ectrlcele
erurp er€33g ep elereua3 ecrlau8eur
eJlgc ap crleu8eru rnlndrugc €er€Joueo
ueunricerelul ppqrsod ec€J slrlcala Iruuamc

'#V oi alse etruelsuoc


t-ot'?rts =
u
rir llitc * rt!* Bltqqwilu'
i'lclloub€ru
:]l-Y:
retsoce ?eJuol€^'pt,t nrlued i 1''l 1 uI Flpetu
etse plu€lsuoc 91s€ecB :prolcnpuoc li
eJapel ep lcund orp p'i'""'"1ierec
ac 1n""1n* tp ptonltoo" o ttt"
iq*--t-:^:j:"
gieJ uiuelsp alse "t
gzxelntleces eJ€c €l Jolcnpuoc ep
lg erfcnpul
olse aJec uI
irolcnpuoc ulp InlruueJnc eol€llsuelul
ILL .
= {l fie'z)
I
-r1
:alse gctleuEeu edcnPut

aiwlstp e1 'rerutl Jolsnpuoo un n-r1uad '1epsV


'es eeurt8unl lgcep Icllu I€lu llnru
'lnuolsls pue os OJEC
ap srncred InlnllnoJlc€uuo; ep gluapuodap *
uI rnlnrpou€J$eu ep rs crrlcele luemc
e1 ep eiuelsrp nc gluuorirodold
ste'r'ut t
iluerno ep smcred Iruolcnpuoc e1 ]crmd
iculcele rninluemc eal€llsuolul nc
pleuori'rodord lcortp .*..

crlauSeur drugc tnun 1u lcund


:olse cl4cele lueJnc Im ep lereueB

Im-JluJpctlauSeruericnpul.tSeltelsaceIruoJuoJ.ue^€S.lolgea8elepoleumuqnsIz9lSB
efuepuedap gurudxe arec
€lncsounc e8el 'rfereurnuoIIrolc€J ep g ectlauEeur lericnpul
Din definilia produsului vectorial rezultd c[ aceastd forfd este in planul determinat
de cele dou6 conductoare, este perpendiculari pe acestea 9i are sensul spre
c,
(figura 2.72). Modulul acestei for{e este:
(2.92) Fr,=Irl.B,
Din (2.9 1), avind in vedere cd d << /, se poate aproxima:
I'
(2.e3)
' =v 2nd
B,

lnlocuind (2.93) in (2.92), se obline:

F^, = )tl 'I '(


2nd
in mod analog se deduce cd asupra conductorului C, aclioneazd o fo\6 orientatd spre
c' 9i care are modulul:
F,. =rtr ,I ,(
21rd
Se constati urmdtoarele:
se atrag;
cele dou6 conductoare paralele, parcurse de curenfi av6nd acelagi sens,
cele doud forle F,, 9i F, au aceeagi direclie, sensuri opuse 9i module
egale; acest

rezultat este in concordanfd cu principiul acliunilor reciproce'


opuse,
Dacd cele dou6 conductoare paralele sunt parcurse de curenfi av6nd sensuri
in mod analog, se demonstreazd cd ele se resping'
in concluzie, douS conductoare paralele aflate la o distanfa d mult mai mici dec6t
lungimea lor comund ( parcurse de curen{ii 1,, respectiv /r, interacfioneazd,
fo4ele

avdnd modulul:

(2.s4) , =u':"!,
' 2nd

parcurse de curenli
Forla electromagnetic6 de interacfiune dintre doui circuite electrice
electrici se numegte forfi electrodinamici'
pentru inten-
Rela{ia (2.94) este utilizatd in SI pentru definirea unitefi de misurd
sitatea curentului electric, amperul,

I I este intensitatea unui curent electric constant care, menlinut


prin doui conductoare
circuiar6^ neglijabild, plasate la
;;;"1;i;; ;;.tilinii, cu Gg1m; infinita ei.secfiune
"aiJ"iii'4" i7 *rie" ;ifiiin vid, ur ptbdu"e'o
fo(d de 2'10 Npe fiecare metru de

148 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


rrim!MV' il&raP Inlttruarn) aPPaJg'9' Z
2.6.3" Efectul chirnic al curentului electric
2.6.3.1. Disocierea electroliticl
Lichidele pure nu conduc curentul electric, deoarece nu au purtdtori de sarcind elec-
tricd liberi. Substanlele ale cdror solulii in apd sau in alte lichide conduc curentul elec-
tric se numesc electroli{i. Electrolilii potfr acizi, baze, sdruri etc. (solufii sau topituri).
in solulie, fiecare moleculd a electrolitului (solvatului) este inconjuratd de un grup
de molecule ale solventului. Moleculele solventului tind s5,,frpff'moleculele electroli-
tului in doud pirfi cu sarcini electrice diferite. Ca urmare, moleculele solvatului se
desfac in contact cu solventul, in ioni pozitivi numili crtioni gi in ioni negativi numili
anioni. Este posibil ca qi moleculele solventului sd se desfacd in ioni.

Procesul de desfacere a moleculelor, electrolitului in ioni de sernn opus, in contact cu


solventul, se numegte disociere elecholitici.

Al5hrri de procesul de disociere electrolitici, in prezenfa ionilor de semn contrar,


are loc Ai procesul invers de recombinare a ionilor, ce produce formarea de molecule.
Procesul de recombinare este frdnat de moleculele de solvent care inconjoari fiecare
ion. La temperaturd constantd, se ajunge la echilibru: numdrul de molecule care se
disociazd in unitatea de timp este egal cu cel al moleculelor rezultate din procese de
recombindri.
La cregterea temperaturii, cre;te rata proceselor de disociere, ceea ce determind
creqterea numdrului de ioni din solu{ie. Dacd ionii devin mai deSi, cregte probabilitatea
de intdlnire a acestora gi astfel creSte Si rata proceselor de recombinare.in consecin{d,
la cregterea temperaturii, dupd un anumit interval de timp (foarte scurt) se restabilegte
echilibrul intre cele doud procese, dar la o valoare mai mare a numdrului de ioni din
solu!ie.
Ludnd in considerare toate aceste dependenle, se constatd cd o cregte la cregterea
concentrafiei solu[iei gi la cregterea temperaturii.

2.6.3.2. Electroliza
Aplicdnd nn cdmp electric intre elecffozii unui voltametru (/igura 2.73), apare o
componentd ordonatd a miqcdrii ionilor. in solulie, ionii igi pdstreazd individualitatea,
dar, ajungi la electrozi - unde are loc trecerea de la conducfia ionici la cea electronicS,
au loc diferite procese fizice:
t anionii (ionii negativi) cedeazd anodului electronii in surplus (oxidrre) care trec in
circuitul exterior;
+ cationii (ionii pozitivi) primesc electroni din circuitul exterior (reduccre).

1s0 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


17ioc11dy')upap mlnruatnc alanatg'9' 7

:{!.rp!:ii,,,r1,' il,r {Nt.!$run!r nc (g6'z) loriuler I? [ IruqluauI gcgttdure


es ,(31 ep else uor rnun esBru eceJsoep) ppowoc rsur ereutudxe o nJlued
ez_0l Inulpro

'a (so'z)
u,7=*
:pttnz?r (te'Z) lS (Se'Z)'G6d alttieler utq
'uot tnun eselu elso oaa
eruc u1

ottt1l
=tu (tS'Z)
eJolsSc€ €seuI r3I

b
A/ @e'z)
arr
-=
:a1se tieztp4nau IuoI op lruPrunu'llncrc uud

rurcr€s rorm eeJeceJl E-I 'uol ap riepac nus dnuud IuoJlcale ep InJPIImU also a eJec ul
au = b (sO'z)
:putcJss
op JeJSuBrl un Jol sJ€ por1cole tS elsece erlug 'uot IrupcoIJ €eJezllur1neu rulued

Iezllorlrola ou8eT'v' E'g'z


6 'pluelsuoc cllcerd
pugugrugJ arinlos urp m1rudnc etierluacuoc 'po1ec ed rudnc ep tFemdep €eJ€nulluoc
elmued 1de; lsecy 'rudnc ep ruot d1e pun4pd alinlos uI 19cul 1eJlse 'poue utp rudnc
op rruole ,,ucE!E" -!OS Iluo1un tcunle 'nrdnc vrp \ez\eet else 1npouu gsul gJe6l
'lelderl epecs elinlos utp rudnc ep Joltuol
eriurluecuoc 'ueundep Ielsece llpo1uq '+znC lolluollec eerotmdep col sJB pol€c e1 'gde
u1 rudnc ap leJlns ap erinlos 'nldurexe ap - plew Inun 3 er€s o else Fullo4cala PceC

uqnlos pouB nJ u4lorlcalfl't'E'g'z


'llEllnlec sunep uI'Izo4Jale egulp FIrn
ruleruello1 '€l'? urnfltd
BI ruorcele ep er€lillmJe o lulder1 ecnpord re-s
'ru4uoc zec u7 ielefla ltms eJocnpal ep tS arepuo ap
elesecord z1 pdrcrged oJBc luo4cele ep olaJeumN

'9zlloJlcela
alSeunu es 'oct1qor1ce1e epinlos uud nnuluoc
JrJlsOIe rnlnlueJnc ?eJesoJl ep l€uluJelep
'pcl1r1o4ce1e eJalcoslp qp ri4pzar ropSnpord
€ aJEJoqIIs nes erormdep ap tS (arecnpor nes
erepxo uud) oreztle4neu'ereseldap ep lnsacoJd
(2'gg) Nne n n
^=-J-^oNn
Deoarece N, sunt constante universale, produsul lor eSte, de asemenea, o constantd
gi e

universald. Aceastd constante este numitd ' Valoarea sa este:

(2.100) F=N.e=9,65'rc^+
mol

Produsul moN n este egal cu a substantei care suferd neutralizarea:

(2.101) *= N tmo

inlocuind (2.100) 9i (2.101) in(2.99), rezulti:

(2.102) *=+LQ
rn
Q=It, relalia (2.98)
Dac6 intensitatea curentului din circuit este constantE, atunci
devenind:

(2.103) *=4Ln
Fn
posibilitatea calculErii
Aceast6 relalie constituie legea generall a electrolizei. Ea oferi
masei de substanfd cafe se neutralizeazd la oricare dintre electrozi'

2.6.3,5. Aplicafii practice ale electrolizei


Ramurd a indusniei chimice, s-a dezvoltat datoritd aplicaf iilor Prac-
tice ale electrolizei. Ea are doud subramuri: 9i
electrometalur'
Obfinerea unor metale neferoase prin electroliz6 constituie obiectul
giei. Atuminiul se obfine, in esenf6, pe cale electroliticd. Purificarea unor metale se
iaceprin (de exemplu, cuprul utilizat in electrotehnicd)'
Galvanotehnica are doud ramuri:
electrolitici a unor sfiaturi anticorozive pe suprafafa unor
: depunerea
lor
corpuri, pentru protejarea lor impotriva corodirii sau pentru infrumusefarea
(zincar e, nichelare, aurire, argintare etc.) ;

: arta de a modela unele metale, de a reproduce dup6 tipar un


obiect,
De exemplu, pentru realizarca unei statui din bronz, un
prin metode electrolitice.
'mulaj cu un strat fin de cirbune, este catodul
realizat identic cu statuia dorit6, acoperit
unui Llectrolizor cu anod solubil. Se obline astfel negativul metalic al
statuii, adicd o
matritrd in care se toarnd ulterior bronzul'
O aplicalie interesantd a electrolizei o constituie utilizatd in tratamen-
tul anumitor boli. Pacientul este introdus cu mdinile gi picioarele in vase din porfelan,
,.-ptut. cu anumite solufii. Trecerea curentului prin corp 9i prin acele solu{ii transportd
in organism ionii sirurilor dizolvate.

152 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


'ereolsrzor op g1ep eredru8 o e1 y eiuet
zp+tp -sFoJ nc JolslzeJ lnun Bej€lceuoc ulrd 's
'--"n'nz
, (P ,-3-1, :Burueplolu! oP€cs (P
"tc+']3
:€uruePlolul elSerc (c
l €,
:,"n+'nz
:=-: ,
"pz+'n G ("
2lA<, PceP'ePucs (q
:g €A lusls^lqce tnlruolslzel llA>r PceP'elSarc (r
1e
sn prnleredutel ep InlualctJeoC
:Jolrelxe FllncJlc ed PedrstP
'elres uJ lrolslzor Iop Iec pEeel.eg 'L earelnd 'g eurelqord u1 ep ay{puoc u1 't
'gculcela 4ual
'elSerc tu'7'elSerc 7'ePecs 2 (P
-srzstgzvoiusngul nu serel€llp r€t 'lcttu
zn tp toy pc elSeotmc eg :epecs
tul'opecsl'a1Serc2 (r
luns I$ "oUZ =
'lligtlirltslzer te grnluradural ep rriuatc iepecs t"'.2,'e1Sa.tc
7 'ePecs 2 (q
-gaoc r$ zoy ,rllcedser 'r'y alefualstzer
n€ JoO ?l eJsc oJ€olslzeJ Pnop n?p es ielSerc t"k'eP?cs/'elSarc;1 (u
:lolse ?cglpotu es '"l''rouolut plmanc ed
8-L BpccsBJ
pledtsrp earelnd rS topreua8 q:d mpl
I
'uncJIc
-usJnc Ealellsuglul'2 'euroq el €eunlsuol
uI JorJolus luelslxe InlruueJnc ?el€lls 'oJeolsrzeJ erlulp Blnun SeJelcguocep
-uolur nc pye8e alse leBnPPe mlruol uud 'er?ceg U eiuslstzer nc or€olslzer 4
-eraue8 I? llncJlcuncs ep InpqueJnc urp gl?rluoJ '1a1erud eredru8 o gge es
solelrsuetrul pcep'rseeece eugurpr zl (p "t
pJ?orJelul gluolslzor tS g ereoloruorlcela
lgluelsuoc EugurEJ Ps eluod nu (c seunlsuel nc roleraueE Inun gleluoq ?'I 't
:€uneePlolu! aPecs (q 'lrulerlltrlo^ nc elJes u!
,rucedssr '1ru1ewredure nc lalered ug (p
ieuneePlolul elSerc (g
iPrleu4lon nc lePred
:Jlncrrc uud m1nl
u1 zrtlcedsar'lru1oureduu nc ar-res u1 (c
-uoJnc gelellsuglul lcunF 'loleteue8 un
pcug pEngpu I€tu ss lBcIJIluEJou llncrlc lorecag nc lalered u1 (q
un-$u! lu3Jnc ?z?ellqop orEc ecucela laruceg nc eues u1 (r
ereolereueS ap aues oJ?dnj8 o ?l gce( 't :JolslzeJ un elgc gEnepe es gcBp
'ayetirut g:pdru8 e plueprrqce eiuel upur eleod ss n4euJedulB Inun l3 nEs tul
-srzeJ lgCop ?CIlu IsIu n?s eJglu l?ru -eurllo^ mun p 3J?rns9lu eP Inluotuoc 'z
else y tunc PdnP ePecs nes elSerc (P 'uo ruled eP aPecs (P
iglup eeredruE nc lelered ipluulsuoc euguPr (r
u! gzueluotu es lruolslzer pcep epecs (r :uo PnoP eP alSerc (q
:eunseplolul aPecs (q luo PnoP eP ePecs (u
:?uneoPlolul elSerc (e (uo
:€s siuelslzal lctml€?noP
:lsrluoJ ap elSerc letelsouuel Jolcnpuoc un a13q
3 pluelB^lqce eiuelslzer -?$s eJ€c lnl$ueJnc eelellsuelul gc?(l
IeJlse FlnllncJlc
8. Se leagd cei doi rezistori in paralel. c) gase grupdri in paralel de cite
Coeficientul de temperaturd a" al rezis- cincizeci de surse legate in serie;
torului echivalent va fi: d) cinzeci de grupiri serie a cdte gase
. cr., +2q..
a)-l b)-l 2s", +s.. surse legate in paralel.
'aa'
JJ Cascada 12-13
. cr.,' +cr"
c) ': --
dl 2a,a"
' O sursl de parametri -E 9i r degaji pe
z zctt +q'2 un rezistor R, legat la bomele sale, o
putere egal6 cu puterea maximd pe care
9. Fie un circuit neramificat, av6nd rezisten(a
o poate ea debita in exterior. inlocuim
2R. Tensiunea de la bomele rezistonrlui R,
rezistorul R cu altul de rezisten{i elec-
ce face parte din circuit, este U. Legdm
tricd hipl6. Ca urmare:
la bomele acestui rezistor un voltmetru
a cdrui rezistenld internd este R/ =R. 12. Puterea disipatd pe rezistor, comparativ
Voltmetrul va indica, comparativ cu U, cu valoarea anterioari:
o tensiune: a) scade cu25o/o;
a) cu33Yo mai mare; b) scade de trei ori;
b) de 1,5 ori mai micd; c) cregte de trei ori;
c) cu66,66oh mai micd; d) scade cn33,33%o.
d) de doud ori mai micd. 13. Randamentul de utilizare a energiei sursei:
10. Doud generatoare au aceea$i tensirure elec- a) scade, pentru cd puterea exterioari
tromotoarc. Pukrile maxime pe care le pot scade;
fumiza cele doui generatoare unor circuite b) rdmdne acelagi;
exterioare alese corespunzdtor sunt P,,
respectiv Q. Gruparea serie a celor doud
c) cregte cu50%o;

generatoare va putea fumiza unui circuit d) scade cu 50%,


exterior convenabil ales o putere maxim6: Cascada 14-15
pp T'P,
a)' '''t: bI' :
Doui consumatoare au rezistentele elec-
P tP' Pr+Pr' tice R, =R, respectiv Rz = 3R qi puterile
nominale P, = P, respectiv Pz =3P12
.
c)'
4P,P,
"l d) P')P'. 14. Se leagi consumatoarele in serie. Puterea
Pr+P,
maximi disipati pe cele doui consuma-
11. Dispunem de N = 300 de surse identice, toare in acest caz, fa16 de puterea totald
avdnd fiecare rezistenta interioarn r= 0,3C). nominald, va reprezenta:
Pentru ca sursele sd debiteze pe un a) 60%; b) 75%;
rezistor exterior de rezistenfi R = l0C) o
putere maximd, ele trebuie grupate in c) 80%; d) r00%.
felul urmdtor: 15. Se leagd consunatoarele in paralel. Puterea
maximd disipatd pe cele doui consuma-
a) trei gfupdri paralel de cdte o sutd de
toare in acestcaz, fafi de puterea totali
surse in serie;
nominald, va reprezenta:
b) zece grup6ri serie de cAte treizeci
de surse legate in paralel;
a) 80o/o; b) 60%;
c) peste 50%; d) peste 60%.

154 2. Producerea Si utilizarea curentului continuu


'AZggeleod (P
l-u y :eereole^ pug^e (p :Ogt U eleod (r
-=d i6691nc gle8e nes gclru reru else (q
(t -,) ou = ur :€er?olel Pug'ne (e
i671nc gle8e nes or€w Istu else (u
ilnlerede nc euos uI (q
:nFIIIDJIC B
iPuorirPe lnunu (e
pcr4celo eiualszeg 'lmcrc tm-'qt{ slslcou
:Jolslzar tm Ezeotuotu es '0y pueoueln -oc luns 6 77 ,rrlcedser 'u0? 'o09 ecFl
piuelsrzer op ruleuuedrue Iilm IB eJel -ce1e aleiuelstzeJ pugle 'eteolstzet te:1 's
-ns$u op Fr-ueuop Fo u 0p tI9Iu ? 1l4u0d '0I
'?wlxeu olse Belullsuelul (P
pcgrpour as (p
lgluelsuoc eugtugr (c
ig= 2 (t
.U
iuo PnoP aP e1$erc (q :-= 1 (e
irro PnoP eP aPecs (u lgrururur else eelsltsuelut (e
:es eiuelstzer tcurge 'uo gnoP
:(nldrurs llncnc) llncJlclmcs ep ut8ar u1 't
ep elSerc lel€lsouuol Jolcnpuoc un elsq
,6 'plurede nc lelered ug (p
-gJlS ejec rnFlueJnc ?ol8trIsuelul pc€cl
t/ ilnlerede nc eues u1 (c
'ouos uI erelcauoc ru1ued zl + (p
lesrns nc lelered u1 (q
tl
ilelered u! orelcouoc n4ued + 'l (c
:€sJns nc eues u1 (u
zrtl
:Jolsrzer un g8eel es 'n4eu:edrue rnun
llelured u! alelrauor ruyuad 7 _; (Q
IB er8Jnsgtu ep Inlueuop u?lu B rulued 't
"1,1 'rouolxe lnlnl
:eues ul erelcauoJ rutued (B -rncrrc ololuoq e1 lepred uI JolslzsJ
* 1 lnun eore8el €l '€uneoplolug epecs (p
eloqtu€ Pz€elseuoc es
:e1se 'sreo1tz19cul
gcep 'pde ep {plquec tseelece Ie eroqleu lrouelxe Inplrncrrc eleruoq e1 lepred
ep pdtutl 'JolslzoJ eellop I€ Ielunu n€s uJ JolslzoJ tnun eere8el e; 'e1Serc (c
lnurrrd reumu eeier e1 gzeelcsuoc es umc :effoloruor1celo ?armlsuol ep eputdep (q
pdnp 'zl ,rtlcedser "/
olse Jollzlgcul ulp :ouroq ?l eeunlsuel eP ePurdeP (u
pde ep Iliptlluec s oraqrog ep lndwt1 pctrlcelo eiualstzs1
:EJeotJOlxe c
'oreolslzer gnop 3Je cl4cela roll4Pcul un '8
'rolereueE uud ct4cala luemc ecerl (p
)r t+a
.-=
'i= u to tr (c iglnu else eruoq el eeuntsuel (r
lereolouorlcelo saunls
to :9=u G -uel nc gp8a else aruoq el eeuntsuel (q
'n=u s
:g lplnu else preouelxe eiuelstzer (o
eleod culcele l1nctrc rnun 1nluour€pue1 '9 :srqcsop lFcllc uI 'I
11. Pentru a mdri de n ori domeniul de 13. Dac6 q , qi q, sunt randamentele circui-
mSsurare al unui voltmetru de rezis- tului atunci cdnd sunt conectate, pe rdnd,
tenlI interioard Ro, se monteazd un rezutor: rezistoarele R, , respectiv R, intre aceste
a) numit rezistor gunt; randamente existd relatia:

b) in paralel cu aParatul; a) q,'n2 =l b) n' =nri


c) avdndvaloarea: R =Ro(n-1) c) r1 , +qr =l; d) q, +qr <l
R^ Cascada 14-15
d) avdnd valoarea: R = -*.
Dou6 generatoare de curent continuu au
Cascada 12-13 intensitAtile curenfilor de scurtcircuit 1,,
respectiv I, iar rezistenlele interioare
La acelagi generator electric, se conec-
satisfac relalia r, = 2Yr.
teazd, pe rAnd, doud rezistoare, cu rezis-
ten{eleR,, respectivR2 (Rr >Rr). Valo- 14. Conect6nd generatoarele in serie, gene-
rile rezisten{elor sunt astfel alese, incAt ratorul echivalent va avea curentul de
rezistenfa interioard a sursei este egali scurtcircuit:
cu media geometrici a rezistenfelor
R, qi R' a) I, + Ir; u)T; f t)f

12. intre puterile disipate pe cele doud rezis- 1l L| 27


I
.
cl'a
41
-i d) I,+21,
toare, existd relagiile:
a) P, > Pr; 15. Conectdnd generatoarele in paralel, gene-
b) 4 <Pz; ratorul echivalent va avea un curent de
scurtcircuit:
c) P, = Pr; ff
. I,I,
a):-7; b)'
t,t
'';-
P tP , r
l1+12 ^t 1t12
zl
d)'2+=Po, in care ft este Puterea
51 ,1^
maximi ce poate fi transmisd circui- c)' ''; d) Ir+1,
tului exterior de acest generator' Ir+1,

156 2. Producerea si utilizarea curentului continuu


a)IrrsBJoJlJaIa alP- Jedv .
aJIJpeIa aJsOlOI l'IrUOlsrUJOJSrr"JI (|
luarnr op alImJIr ur 13 z16.raug o
^p"uJall"
lIn)JIc ap alueruelfl'AIlsuJalI" "eJalnd
InIraJnJ o

EaJPz!llln
;S ea-rarnpoJd
3.1 "'! " ftfiSrirni {iziee afternmttve
in funclie de dependenga de timp, mdrimile fizice pot fr constante sau variabile. De
exemplu, intensitatea curentului, tensiunea electricS, intensitatea cdmpului electric ai
induclia cdmpului magnetic, puterea disipati pot fi constante sau variabile, in funcfie
de factorii care determind funclionarea sistemelor electrice respective.
in cazul mdrimilor variabile, o importanld practicd deosebiti o au sistemele elec-
trice in care dependenla de timp a diferitelor mdrimi este periodicri. O mdrime fizici
este periodicfl, dacd existd un interval de timp I astfel incdt, pentru orice /, sd fie
adeviratd relatia:
(3.1) u(t +T) = v171

Mdrimea Z este numitd perioadd. Evident, gi un multiplu intreg al perioadei este tot
perioadS. Pentru a evita o astfel de neclaritate, tn matematicd sunt utilizate - de obicei -
denumirile:
* perioadd pentru orice interval dupd care o funcfie ,,se repet5" 9i
* perioadd principald pentru cel mai mic interval dupi care funcfia se repetS.

in fizicd, denumirea pericad5 este atribuiti - de obicei - celui mai mic interval dupi
care func(ia se repetd.
Pentru orice mdrime fizicd dependentd de timp, prezinti importanfd valoaren
rrredie in tirnp a acestei mdrimi.
Valoarea medie a unei func{ii nu se poate defini la fel ca in cazul unui gir de

numere, deoarece numdrul de valori ale unei func1ii este infinit.

Fie I graficul fimcliei a(l) li [/',rr] inter-


valul pe care se calculeazd valoarea medie,
Se numegte valoare medie a funcliei u(t)
pe intervalul [/,, /r] valoarea funcliei constan-
te al cdrei grafic f'delimiteazd aceeagi arie ca
gi graficul f, pe acelaqi interval (/igura 3,1).

in cazul unor dependente periodice, dome-


niul implicit pentru calcularea valorii medii il
reprezintd o perioadd. Valoarea medie calculatd
pentru un interval ce este un multiplu al perioadei
este aceeagi cu cea calculatd pentru o perioadd.

158 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


^lwurailo
fltuan)'['t

'o^Il€Iuell€ Ilipllsualur lltinslnrlnss lnlr'l € ;ltittt'lttl r!l er"}|tr'315s g)

!(6= I e1 BZEJ) I lliili!Eti'il'l{ t: t:Ftlilrl! H'nl alse o


:l !!iiji!!\lliuu| *;rFJ 31ss d+1ff)
*1
i1 o8utle oleod o oJ€c ed (H'rrtlptttlldulg f lrJlrlr{$ *t}Jgltl!:'t315s
( tl.;i.!,t1![i]it! ;ilU lll$']r.!!i ngg ;U]14$ f UtB]!$!
!i {t
!;1: ti!.u llr:i g11qIng else :1 Flualuow uJ Iligllsuolul €eJBoleA else eJec ul
(dl+lor)urs*I=! (z't)
:€truoJ oP e4€loJ o oP PleP

elsa durrl ep re eiuepuedap pcep 'gleplosnuls plll€ruolp olse elullsuelut


o'nldurexa aq
'snars eticurg ep plup else durtl ep eiuepuadap '(€'€ o'm&g[) Bolsoc€ nluod "llsp{t}6itil!}i
::,:iiil! ir!!!l,' .'rij:'.tl rf iil glutzerder o o^IlBulelle ellrulJPtu arlutrd eueds atroSalec o
'gpeouad o lgcep eJ€Iu Isru tlmu durp ep Ie^JeluI
tm-Jlul '^Il
ecrro uI g[qefr18eu ts (z.g o,m*El) orsz elso 'epeolred ep 3e4u1 JPIunu
sulcJes
-s11;all€ lueJnc un ep gtepodsueJl BuIcJss Ec gllnzeJ 'luetnc IocE ep Plegodsuerl
also drurl ep adcwg ul rnlnluoJnc IliPllsuolq lncger8 3p
plslllillop €IJ€ ooer€oe(I
'c'c) luern
^!luuJells
elsg InlueJnc .9^IlsuJoll? etulJglu o ols.o luomc Inun selellsuelul 9ceCI
llunu
'g^lluuJel|g el.ulJgtll gllumu else p'rqcedseJ €etulJplu Ictmls '9lnu alse

(ermrsuel 'ele1tsuo1ut) ectpoued ocl4celo nuIJPru retm e drutl uI otperu "eJEolB^ PceO

PIsptosnuB
p'firureq'e eug?ni'€'€ sm8ld
true:nc mtued -elulloJol ap lnlnsues lua:nc nrlued piutJoJu ap lnlnsuas
sla^ul suos u! ElsuodsusJl 9u!JrDS sJo^ur suts uI gluuodsue4 gulueg

luaJnJ nllucd giul:o.lel aP lnsuas


lurmc nrluod liuuaJoJ oP Insuos
nc sues rsulace u! ?luuodsuerl pulcrcs
ni soas lsBlaa€ ul pl8Uodsuell pulJleS
' (7' g onBgfi err4u8eu 1S

ps (l)1 edcurg Bc rssecau else'PInu ag PS


1gc 'a,rrlrzod rJol?^ lglB'ppeoued o-r1u1'pqtu
luernc rnun e erpeu €elBlrsuelur ec nrlued 'nldruexe
aQ'pru else durq uI otpetu eJBolBA
roJgc s elac Flqesoep piuegodrur o gluuard 'ectpoued eculcole elwlJplu e4ulq
Demonstreaz[ cd, pentru o mdrime alternativd sinusoidald, intre pulsalie 9i
perioadd exist6 relalia:

(3.3) (D--2n
T
La fel ca gi in cazul fenomenelor mecanice penodice (de exemplu, migcarea circulard),
fenomenele electrice periodice descrise prin mdrimi alternative sunt caracterizate 9i
prin mdrimea fizicd numitd f :'{:i n i'rr!.i;' definitd prin relafia:
I
(3.4)
I

Amplificdnd fracfia cu numirul de perioade, l/, dintr-un interval de timp oarecare Al,
rezultd:
N
(3.s)
Lt
adic6, frecvenla este numeric egald cu numdrul de perioade din unitatea de timp
(num6ru1 de perioade dintr-o secundd). Ecualia unitAlii de mdsurd pentru frecvenld
este:
(3.6) (v) = t-' = Hz (hertz)

Curentul alternativ prezintd o serie de avantaje,


- in particular, cel sinusoidal -
incepdnd cu producerea qi continudnd cu transportul qi alimentarea consumatorilor de
mare putere. Practic, aria de utilizare a curentului alternativ cuprinde aproape toate
domeniile in care este utilizatd energia electricd. Multe procese biologice implicd
curenti alternativi care dau posibilitatea investigirii 9i diagnosticarii in medicind
(electroencefalogramele qi electrocardiogramele). Circuitele utilizate in echipamentele
din telecomunicafii, radio qi televiziune utilizeazl' curentul alternativ'
in tabelul de mai jos, sunt prezentate cdteva domenii de utilizare a curentului
alternativ qi frecvenfele acestuia.

, * 50 Hz pentru majoritatea f6rilor; 60 Hz in SUA, Canada 9i Australia.

160 3. Producerea si utilizarea curentului alternativ


Mrcurauo pluarnc
19I

'JOlJa$a lnllncto - InJOI€Unsuoc


ret'tolntut lrytnJttc €urqoq 'sns IBtu slJJsop tIzIJ Inruelsls nJluod
(odr + lto)ursorggN =a (Ot'e)
:(eues u1 aleldnc eluePuedePut ffii
Ioulqoq alerrds) oreru I€ru rro N ap alse psnpul
oleolereua8 ec Eroduroc es
es oc €ulqoq ec€C
I**;*J
I I
€ounrsuel'actluept artds 1*r are cqeu8uru dugc u1 alSolor
coSg = ''g (0'g)

:nJp?c uI osnpul 'Iu'e'l 3 alse ''g eJuc uJ

( odr + lo)urs ''g = ( od, + lco)utsogg = a (s' e)

:3lse Iergc e Psnpq 'tu'o'l o ertde nrpec u1 'gclleuEeuro4cols


'ctleuEuru tnpdutgc aprut1
a{cnpur ep rnlnusuoual gllJolep '^ec erlsuourep aleod og
rS rnlnrpec pueld e1 Elerruou op lep luetuow un el lncq; plqEun
olsa odr + ro eJBc uI
( odr + lor)soc 59 = 6 (L'e)

:alse ctlou8euJ lnxng 'lereptsuoc InJpBc ruluod


'(nlo[otdns pquts atoc dwpt ap W1 ap lnfiwnu pctzg atiecgturues EJ eJ€ eJ ewlJptu)
. urfeler uud llugep un ep Plnlpqprls elso mlnrpBc efeJurdng
s s = aD
'(gmspu 3P luoIurulsul un 'IoIB)
ingruoldureqa iiridlcupJ'9' g u.rn61g rolsrunsuoc un e1 'xt; lculuoc un e19c
pcaunlc eruc ed'( ) eleur gnop
urrd eletceuoc luns mlrupec e1e1ede3

'@'g otn&1fi uuoJlun ctleu8eur drugc


rnun alIIuII ed repctpuedrsd gleluatro
oxe reun lnrnf u1 uuoJllm tlor eleod es

eJ?c rolcnpuoc rup?J Im UpJaplsuoc ES


'crlau8eur durgc u1 ollloJ g 1od sc eutqoq
ep Jprunu lnunuu un eputrdnc Jol€tuelle
un 'a.rlcngsuoc alapel ep lcund ulcl
mFxnu rerieue,r $lJolBp lIncJIc uJ 9z€eIuJoJ os ec 9snpu 'Iu'e'l op
.crlauEeru

lEu[rrJelep elso crlcsla luamr lsocv


'( lrurnu) crrlcale lu3mc tm ep srncred
elsa lrncJrc IecB rcrml€ 'dtup u1 IIqEITSA ctleu8eru xng un ep lruPqgJls
alse SIqcsJ clJlcele
pcryauSowo'ttcala aicnput
lrncJrc un gcep :(e-IIIA e €s€lc nrlued I€nueru - ocrztg)
'alruo$)aP
ap FueuouoJ ed gzeezeq es Jolelualle Inun IE ereuoticun3 ap lntdtcuu4
ailnotp olIJoJIp ap snpord else eJBw giua,rce4 ep Aq€ruell€ Inluemc rel '
elllunu ereolereueS erlgc ep 'e1n8er ep 'snpord else IBIISnpUI AIlBIUells InlueJnS
Tensiuneaindusdincadrudetermindapariliaunuicurentindus,av6ndintensitatea:
(3.11) t=;Tn
in care I t este rezisten[a electricd a cadrului;
exterior'
ln este rezistenia electricd a circuitului

inlocuind (3.10) in (3.1 l), se ob{ine expresia

(3.12) i=1'sin(cot+qo)
indus:
) a intensitilii curentului
in care.f , este (

(3. I 3) I
. =-
NBSor
r+R
inJigura3.5 surt reprezentate U**
flux: o= <D(t);
t,e.m': e= e(t);
intensitate: i = i(t).
Constatiri
cele trei mirimi trec Periodic
prin valori maxime 9i minime'
variatia fiind sinusoidald;
cele trei mdrimi au aceea$l
oerioad6;
cele trei mlriminu trec simultan
prin aceleaqi stiri, $i anumeten-
tiun.u electromotoare indusi
in urma
e= e(t) este (x10as)
fluxului magnetic = O(t)cu
O
rJTrad, iar intensitatea curen-
tului i = d(t) este in fazi cu
ohmic)'
e = e(t) (consumator Pur

mdrimi sau
Defazaj = diferenla razetor a dou6 ?jlilante ?l,teTlti,v"e'

Din punct de vedere constructiv' "tPS{i:9i:1"^:::3;:d;3,i:#,frffiffifffl;


.."'f 'ectrice),
:fJ:f"i':?#ffJtllilii'd;6.'"*;ffi
nent doar ln cazul alf,ernaruarsrvr
uw ''ve r"---- r--
,:T:::::'i':R"$
tt"o:t":,",:"
putere (de exemplu' cele din
ctmpul
""JlXliff
."^i"frt."t"arelor de mare *n curent
rte un
parcurs€ de cureil
mametic este produs cu ajutorul unor (sau ), iar
Circuitul de excitalie este numtt 9t (sau
"oriinuu. tt-lu^*"::: ).
circuitul in care apare t'e'm' indusi (element rotitor) sau
ilil;;;;;'p""t n r eatizat astfel inc 6t inaf :t-:i.
Il .

8[il:l:?l-]:i::H1H,,;"lii;1;;e!ry:r*:':','*;*":'J".:fJ"'l':ffil
a evita contactele alunecdtoare de
pe colector'
,.nrr",f;li$ift:,#:,ffi;;;;il
este stator.
indusul

alternativ
t62 3. Producerea gi utilizarea curentului
ptuaffiJ'['t
€9r ^vouratl0

'aau€luglsul lllelno 8 elPe|,u


"n, m
plutzordea ffiH*-l
-€ol?^ glrruJE€rp rseeac€ ad gzetiueptrre t$ aeueluelsut earelnd cgerE
7tr
(ole)
11
polu uI
:pu$FzeJ 'euntsual nluad 9^IlteJe saleole^ elsaugep es '3ol€ue
( I' 1grlPt)
.zr = t (st's)
LOL'O=
f,
:11f911sua1ur e a4nala yroln^ etsetdxa gllnzer'(gt'g) nc (/I'€) pugredruo3
J|IA = fu 0t'e)
:ttitPuoc tSeelecu uJ'nnulluoc
g1e8a eIJ 9s elnqaJl atEraue 91s3ocs 'totilugep uIoJuoJ
luernc un ap gledrsrp BrEreue nc
7

titYi= ll € t4Paud = 1!l (gt'e)

:olse apuouad term lndrup u1 gtedrsrp e6roug


.
iNl= "'P*d
I
(S'e)

:elso aeuulu€lsut ttralnd e dwp u1 olpelu BoJEolB^ 9c


... z 'luaptlo potu uI
pl*ze' .oroz elso tozsoc
ifUi nnut*.,e' e dunl uI olpatu €ereol€A
77.2 (rozsoc a
,(rtzsoc iN;- irv 7= - t)ita 1=
:€IIIJOJ

qns 3IJCS eleod es (tI'€) eti€lag '0= od 'erecgtldurts nrued leleptsuoc rue erec uI
ltn zurs ilv = ,!y = d (tt'g)
:else JolslzoJ un ed pledrsry eoueluelsul €eJalnd

rureuJelle mlnluoJns ? J €p€olJed nc I


uud'criureilJtSi is"1"tn ecnlord arec nnslluoc
dwn ep l?^relu tm'rul'rolsper 1$e1ece
alse rrrluu:e11B rnlnlueJnc e fi) p,r;1reJa Bolullsuelul
lueJnc rnun €slslrsualur nc !1eEi
fi) g,r;1ca;a Batullsualul

sols lsoJ € clr


snd ap roSn teur 1ec) cnural lnlceJe - docs lsere uI -
'(Piuapne u1
rolelceJe saroucsep nrluad
-cele mFluemc alelceJe e4u1q '6uamc ap rrndp pnop rolas
rl") eruelqord snd e-5 'piuelsrp €l eculcela tet8raue
ole4lrln JolIruIJpIu ,rrp1rn lapse
rnlnuodsueneiuetogeepaleEolaurelqordlrupdenepugclctmlB.nnutluocln]ueJnclg'ep
orepen ep lcund u1C
nrzJgl IEtu lszlllln ag 9s lndecul € AllsuJolle InluoJnc 'ctJolst
Prin extrapolare, nofiunea valoare efectivd este utilizatd gi pentru mdrimt
alternative care nu sunt legate direct, in nici un fel. de efectul termic: flux
magnetic, induclie magneticd etc. Pentru mdrimi altemative sinusoidale:
valoareQ maxlmq
valoarea e|ectwa

Avdnd in vedere modul in care a fost demonstratd relalia (3.18), rezultd cd


valoarea efectivd mai poate fi numitd medie pdtraticd a valorii instantanee.
Majoritatea instrumentelor de mdsurd pentru curent alternativ sunt etalo-
nate astfel incat indice valorile efective ale tensiunii $i intensitSfii.
Pentru relelele de distribulie a energiei electrice, valorile indicate pentru tensiuni qi
intensitdf constituie valorile efective ale acestor mdrimi. De exemplu, pentru curentul
din reteaua casnic6, tensiunea ,220V* inseamnd valoarea efectivi U =220V, valoarea
maximd fiind IJ , =U Ji V . in general, indicarea valorii unei tensiuni sau a unei
=3ll
intensitdli alternative, fErd alte precizdri, se referi la valoarea efectivd a acesteia.

in circuitele de curent alternativ se produc ai fenomene specifice acestora, care Ie


disting de circuitele de curent continuu aflate in regim stalionar'
De exemplu, intr-un circuit de curent alternativ, condensatoarele sufer6 un peffna-
nent proces de incdrcare-descdrcare, ceea ce face ca ele sd nu tntrerupd circuitul, aqa
cum se intdmpli in circuitele de curent continuu (dupd ce se incarci).
$i prezen{a bobinelor aduce un element specific: inductia elecbomagnetic6 va conduce
la aparilia unor t.e.m. suplimentare, care se suprapun peste cele produse de generatoare.

---
Re+tnal
I

I
'-,...1

curentul alternativ are valoarea medie in timp nuli;


frecven{a curentului alternativ in RomAnia este 50 Hz;
dacl dependenfa de timp a tensiunii sau intensit6lii este sinusoidali, curentul este
numit curent alternativ sinusoidal ;
generatorul de curent altemativ este numit alternator;
intensitatea gi tensiunea alternativd este descrisi cu ajutorul a trei mlrimi:
valoarea instantanee, valoarea maximd Si valoarea efectivd'

t64 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


ilncrlc ap aruawalg'z'€

15 (l)3 = i
'(t)n = n rolIuIIrPIu 2 puollnwts
erfultcso g^Jesqo eS 'All?uJetl€ luoJnc

t. -.. --..
ul JolslzeJ un nrlued 'dwll ep eticun;
t.... r r. uI €ountsuel tS eelultsuelut ctSurE eleruez
-erder lrms '2'g nn&{ up eurerEetp u1

0=
,od
- 'odl =dl (sz's)
:oJez olse alellsuelul tS euntsuel e4utp
pznl
lnfuzegep ,rtlcadser '(tod- '0dt)
uJ gz*elrllso ?olellsuelul tS eeuntsuel '€
u u w_
t (vz't)
V=Ie5=
(e'rr1ce;e tS) eruxeu eluol€^ erlul 'Z
:erieler glslxo IIrmISuel lS uiplsuelur e1e
'(cordtcer rS) giuelceg rSeeecB nc '?l?plosnuls p^IlsuJell€

olseeermrsusllStctmle'PIBpIosnuIsg^ll€uJell€elsemFlueJnceel€llsuelulPc?C'I
:ptFzar '(ZZ'e) nc (€Z'€) Pugreftuo3
(ssselu€fsu! eluolurr ru1uad ('odr + lot)urs
*
n=n (tZ't)
iio$ior ep'eliinsues oqtsntr lutw) -
;u'i ui rowtztiu'9'€ ErnEilI :slluoJ eP gl?Plosnus erfcury o PcIPB
*
(rodr + lo)urs IV =n (ZZ't)
:Pllnzor'(OZ'g)
uI (lZ'€) Pulnsolq 'Flruolslzer eleuoq 3l e13c

'-
4-I l-411-- - -r1dn ,r*1tot1 ersaidxe turspt ps ruaundord es tS

('06+tco)uts'7=l (tz'g)

!
;= Y (oz'e)

:e8rncred I! eJEc InFluernc ttfgltsualut e1e tS


nc Psul ptlu$op '9cp1ce1e Pluelstzar
elsctlde lruntsuel el€ eeuelu€lsu Joluop^ 1ruo1nfe
elso Allstuolls luemc uI lruolslzeu
uud 'nnurluoc lueJnc ug rS ec 1a3 e1 'le4mlc?J?c
'1"'z"g
AfleuJallP luaJfis tl! lnrols!"au
Bobina este un element dipolar de circuit. Pentru frecvenfe nu foarte inalte, bobina
este realizatd dintr-un conductor infigurat, de obicei, pe un suport cilindric. Bobina
poate confine un miez care se magnetizeazd puternic la trecerea curentului electric prin
bobin6.
Dacd intensitatea curentului electric ce parcurge o bobind este variabili in timp,
atunci gi cdmpul magnetic produs de bobini este variabil in timp. Bobina se afl6 astfel
intr-un c6mp magnetic variabil in timp (produs chiar de ea) gi, ca urrnare, in bobind se
produce fenomenul inducyie electromagneticd numit, in acest caz,
Considerdm circuitul reprezentat infigura 3.8. Se poate demonstra cd dacd inten-
sitatea curentului ce parcurge o bobind este de forma:
(3.26) i = .f. sin(co/ + goi )
atunci tensiunea de la bornele bobinei este: L

(3.27) u =U + go, )
#
^sin(olt
in care:
f
(3.28) (J^=Lrc,I^$igou =go, *i
2
Figura 3.E. Bobini in c.a.
Compar6nd (3.27) cu (3.26), rezultd:
1. Dac[ intensitatea curentului este alternativi sinusoidald, atunci gi tensiunea este
alternativd sinusoidali, cu aceeagi frecvenfd (gi reciproc).
2. intre valorile maxime (gi efective) ale intensitifii 9i tensiunii existd o relafie de
directd proporfionalitate.
3. Tensiunea gi intensitatea svnt defazate (Qo, * go,), respectiv defazajul dintre ten-
siune gi intensitate este:

(3.2g) 9 = 90, - goi =


{ {, .t,. defazatdinainte fatd de i).

in concluzie, autoinducfia influenfeazd


at6t relafia dintre valorile efective ale ten-
siunii gi intensitdlii, cit gi relalia dintre
fazele valorilor instantanee.
in diagrama din figura 3.9 sunt repre-
zentate grafic intensitatea gi tensiunea
pentru o bobind in curent alternativ. Se
observd defazajul dintre cele doud mirimi.

166 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


'z't
rynrilc ap aluawalg
L9l

elBsJ aulqoq leun '(z) qluet


-iuet;iiqc"'duaqcs'o
I'€ ernald
-cnpur uud pluzlrelceJec pl€epl pulqoq
o

un
i(y) piuatspar utrd leztrelc€r€c JolsIzeJ
:(g1'g ntn7g[) elres ul al€lceuoc 'lIn'JIc
ap
elso lInsJIC
elusluela pnop 3 InlcoJe nc luol€Algce
rS piuelsrzar)
ep luaruele tselace u1 (piuelceer
€Jls
rcusrJelcer€o gnop roloc teiuelsrxa FlcoJo Ec
-uouep aleod og '91€er gulqoq o rupJoplsuoS
'cr4{ ppow un reop alse pvapt outqoq'luepl^g
'reuugs eiualstzor ep luoc eud es - pl€or 9ulqoq

:IotuJgs ulualsuar gzeefilEeu es - 9leepl Eulqoq


9p luoc ouli as nu eJBc uI etienlts
:ollJllunuep csesoloJ es 'leur:gs eiuelstzar
qf'"':'ip 'giuets'"or orB €lseece rs prurgs urp pleuod
rs gper edenlts "inJ "'*tu"d
"uq
-celuocelseecaJ€oaP'piu"r'l'"'tStc'piutlcnpuJeopoJ€nuEulqoqo'e1t1t1ueru1
v
QQuatl H=il = (z) Gz't)
:olse 9rnspu
ep pugzurdap Ie €or€ol€^
o^Ilcrulsuoc ollcllslrelc€JeJ
ep Iiptlun eriencg '€tetrsac€ el€ eJ€c ul
,pulqoq e,ct$ gzea.z|rJlcBJBo eluuFu glsea3v ' ElILrmu else 7 eelulrglu

a7=7X (82'€)
'^Il€tuetrl€ InlnlueJnc
:e{e1er ersuowep aleod eg
u1 'crlau8eru
eiuelcear €3 cseJg else 'giutcesuoc
uiue,rcag ap ppurdap es Plqcnpul 'ule'l 'etlS os umc gdng
eerelsarc e1 elSorc psnpul
mpdrugc € 3J€cgryoru'p '"'"11n

(wtto)u=\= {' ,) Qz't)


ep lligtlun etiencg
:elsa Eiuelceer nrluad grnsgu

'euqoq aEmcred ec g^IlceJe €el€llsuelul elso 1l


olse nl er€c ul
:Ie$qoq gtecllde 9^IlceJe €eunlsuel
I. 'x @tt)
V=
:edeler uud glugap alse tS
elSarunu

esclJ]celoInFlueJncEeJoce$epgisJecrlauEeurorlcelare$cnpul9l€Jolsppulqoqo0p
PlelsaJluewetiuodopwudxaeJgclz|J€eluuEhtr'JolSIzoJunEIaluelslxoIOIecorBol9u
-gruess 'cr$calo InlnlueJnc €areceJl
€l ?ulqoq ep pl€lsaJlu€u't ttluodo teun eiuelstxa
lcgJeEcaregctleuSuuroJlcelouricnpulgc.ezearaEnse^llceJsoIIJoI€^erlurputiulel
Fiind un circuit serie, in orice moment: '

(3.30) u=,tn *ttt


Presupunem cd circuitul este parcurs de un curent alternativ cu intensitatea:
(3 .3 1) i= /, sin(ol/ + Qoi )
Din(3.22) rezulti cd tensiunea de la bornele rezistorului este:
(3.32) u^ = RI
^sin(cot
+ 90, )

iar din (3.27) 9i (3.2S) rezultd c[ tensiunea de la bornele bobinei ideale este:

(3.33) u,=L.DI^rin(tr**r *;)

inlocuind (3.32) 9i (3.33) in (3.30), rezult6:

(3.34) u= H.sin(alt + 90,) +zcol, rin[rr * *r . ;)


Prin calcule trigonometrice simple, rela{ia (3,34) poate fi adus6 la forma:

(3,3 5)

Se observd cI tensiunea este de forma:


(3.36) u=U
^sin(cor
+ 90, )

in care amplitudinea tensiunii de la bornele circuitului este:


(3.37) u^=I,r[ii@ sau u' =t^"[iiVl
iar faza inifiald a tensiunii este:
X
(3.38) (pqu = goi + arctSff sau 90! = O^, * Or"tg
-R '

Compardnd (3.35) cu (3.31), rezultE:


l. Dacd intensitatea curentului este alternativd sinusoidali, atunci 9i tensiunea este
alternativd sinusoidalI, cu aceeagi frecvenfd (9i reciproc)'
2, intre valorile maxime (9i efective) ale intensitdtii 9i tensiunii existd relatia:

(3.3e) :^=L=t=--u-
xl. ,ln'
+ + x',
^ln'
3. Tensiunea este defazat[ inainte fa$ de intensitate cu:
X
(3,40) g=go, -gor = arctg]
^

168 3. Producerea gi utilizarea curentului alternativ


691 rynrrn ap aluawalg'z't

'Ieulqoq eiuepedurr
t,rnlnlrcmc Eel€llsuelul pcglpolu os um3
nc ple8a eiuolslzer nc Jolslzor un acnpoJlul es PI?ar pqqoq o nc elres uI
1,el€qprs o eJ€c ADEIuellE InlnlueJnJ eiuencar;
elSargru os pc€p 'ynfezegep nc gldtugtul es ec'91ep gleeJ pulqoq o nJlusd
' gIelrozeJ eurer8utp pulsol oJ' (O
I' g) ur iu 1er Ezeerlsuowe6l
'olslrsuelur rS euntsuel e4up pluze1ep rS auriqo eleod as 'gru
-er8ery rseeece urq '( lirrunu luns e^Il€tuell€
JollrulJptu liutcose ttrolcan) ep
erJes .1U
JruFcrrc nrued
gleuomJ eurer8erg '11'g urnftg elorunu qns plncsounc olse glnudqo uurer8etg
'(0€'€) oeuelusrsul altrolu^ otiulp Erieler ffi
nr e^nceJa eJIrolB^ erturp etfelar preduo3 f_J
i,n* - n (w't)
'fi1' 6 nm8{) e^Ilcadser lolltulrgtu ale
aledrur alezeJ ep elep tlms giuuo;ar 3p pxu o ep piu;
JollJolcal eUJPluoIJo erec uI utld un-4uJ ttopa^
?c eleJaplsuoc e^IlcaJo JolIJoleA B PI?IJOICaA areu
-nduroc o-rlutrd oudqo eleod os InlnllncJlc glectlde
r? rrunrsuel s p^nceJa €eJ€olBA pc PAJesqo es
'guncs IBru llntu clJlotuoeE lncpc op gpolour o
psug gzeera8ns - 6un1 ApEIeJ J€p 'elduts eclgeuJou
-o8q olncluc pdnp lnugiqo - (Sg'g) Inl€lnzeU
- z (eile)
:BlsoJdxe ere uiuepadruy 'otres TU lnllncJlc nruad

(uqo)6=\=\rl (zv't)
:e1se piuepedrut nruad PJnspul op tdgltun edencg

'fulncJlc oErncrud ac pnllmJe eolellsuolu elsa Il


alse nl
I

:rnlnllntJls Ptsclfde p^IlJaJo €aunlsuol oJ?c uJ

I
A'L
(tre)
tt

:udeqer uud pltugap also tS


'Inlnluemc
llpunu alse $plolrdord tolse1e sJnspru olse oc ptlzg €euIIJEh[ €alocoJl
ep gi€J allpodo o glsoJluetu lolslzer un tS pleopt Eulqoq o-Jlulp lslllroJ 3lres Inllnclc
pc pzuore8ns e^ItcoJo allJolsl e4utp etfelar 'eluopt leulqoq lnzec uI Bc lal e'I
3.2.3.1. Condensatorul
Un condensator este un element dipolar de circuit'
El alcituit din doud conductoare (
este ) separate
printr-un strat izolator ( ). Bornele conden-
satorului sunt cuplate la cele doud armittui. Simbolul uti-
lizat pentnr condensator 9i senstrile de referinli pentru
inte;itate gi tensiune sunt reprezentateinfigura 3'12'
Principiul de funclionare al unui condensator se ba-
Iigura J'r Condensator
Figura 3.12.
doud armdturi: cuplarea condensatorului la
zeazdpeinfluenla electrostatici dintre cele
electrice de
un generator electric determind electrizarea celor doud armdturi cu sarcini
semn contrar; dacd influenfa electrostaticd este puternicd, pe fiecare dintre cele doud
armdturi se acumuleazd o sarcind mare. Evident, pentru ca influenla sI fie mai mare,
a acestora sd
este necesar ca armdturile si fie cit mai apropiate, iar suprafala comund
fie ctt mai mare. Se poate demonstra cd raportul dintre sarcina de pe una dintre arm6-
turi qi tensiunea electricd dintre am5turi este o constantd a condensatorului.
Prin definilie, se nume$te a condensatorului mdrimea definitd prin rela{ia:

(3.45) c =L
u
Ecualia unitdfii de misurd este:

(3.46) E\=9=F
\/V (farad)

I farad este capacitatea unui condensator care se incarcd cv I coulomb dac6


intre
o unitate
armdturi se aplicd o tensiune de I volt. De ramarcat faptul cdfaradul este de

mdsurl mult prea mare pentru capacitdlile condensatoarelor utilizate in practica; se

folsesc astfel, submultiplii microfarad, nanofarad Si picofarad'


Pentru un condensator plan (cu armaturile plane 9i paralele, plasate la
o distan{5
mult mai micd decit dimensiunile lor), capacitatea are expresia:
(3,47) c = +d
in care I, este permitivitatea dielectricului (constantd de material);

este aria suprafelei comune a armdturilor;


lS
la este distanfa dintre armituri'

Capacitdlile uzuale au valori mult mai mici decAt I F, fiind utilizate


in mod
curent prefixele SI pentru submultipli (micro, nano, pico)'

170 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


tlncr0 ap aflaualg'z't

(es'c)
?='r u1
:Plluer (OS'g) utP'giutcasuoc

€el€llsuelq alse
'lruol€suopuoc eErncred ac P^qmJa
p^IpeJa Beunlsuel else n1lI a'A
eJ€c rtr
uI
imlruolesuepuoc placqde
(zs'c)
:$ g f,= "r
s *'' oa;
lliTHgi:l#hffi 1'
:erielar uud PltugeP alse
tS

;;#;;'
elsal,tru se pi"l'i*"' ecrzg €ewlrel I
xr':'--,i1*otnro"pooc
-U.,aU__i InlnlueJnc eeJeceJl 3l
I ^1i:1tl: tarltzodo
^ lnrran
;';;;-" *nl'*uo' "o ect,n "l1ti:,::Y*
;; ,,,eluapocord
;$H;:fiil"X*,
ersa Jol€suapuoo un
n$ued PIstJoz€J uruer8etq

ffi zes a'urP


"
d€

'-tu"f
iilTffj:"'
I:l i:l: :. l:*:';i:,']].hl
':i.:-il:L'Tlli:*'J"ff
a^'oere#;TIAil#li::'ffi#;;ffi
i'J' #;;'u
cul ep ord' elznlcuoc
o 1e s ec
uI
nf'"t'-f iiHll"J'f "*;" " "'e
rog (r s'e)
else n) 9_ =tot - = d)
(l ap cieJ gutm uI El€zBJoP ;
:else elullsuelut t$ armts

-ua1 olrurp pf-uze3ep


,ulcedsar '('od + 'n6) apznpp *t :ffiil:lililrtil::il '€
epe$elaroPlsFellunlsuelrsnigllsualulale(e'rqce;ars)erurxerueluop^aJlul'z
nc 'Pplo::l:tf ?^tlstuell€
'(cordrcor rS) giuerrcaq rsuaace 'I
tnlnluaJnc €el€{sualq 9CSO
,gluprosnurs unpn-"r1r""rsa
else seunrsual rs rcrmlu pugredruo3
:plFzer'(gl' e) nc (Ol' e)

f,-
.a= ,odr
rs ' r)='n (os'c)
:EJ8J UI

(Ot'g)
("odr + lar)uP'n=n
elollJoq €l 3p setmlsual
pu$?
:olse InruolBsuepuoc
(Sl'g)
(tod+lo)uKe/=l
Balells
e8rncred ec InlnlueJnc
:€rIrJoJ ep 31so 1uolssuepuoc
FlFc'c lrl'roprsuo'
-uelur Ec€p '9c ersuoruao
*"G 'it'' i'z11"t1e1uozarder
'u'J uerugodltroJ 'Z'E'T'E
uU InpJolusuopuoc
3.2.4. Circuitul RLC serie in curent alternativ
3.2,4,1, Impedanfa 9i defazajul
Consider6m un circuit serie format din:

+ un rezistor caracterizat prin rezisenfa R; HF


r.-_t
O o bobind caracterizatd prin inductanfa tr 1,\t-----'l
(bobind ideal6);
a un csndensator caracterizat prin capaci'
tatea C,
Presupunem c[ acest circuit este parcurs de
Flgura 1,14. Cifcuit RLPrserie,
un curent cu intensitatea:
(3.54) l=/,sin(o/+9or)
gi ne propunem sd gdsim expresia tensiunii aplicate la bomele circuitului, Circuitul
considerat fiind un circuit serie, rezulti:
(3.55) uR + uL + ttc = u
qi (3'49)' rezultd:
Jindnd cont de (3.22), (3'27)

(3.56) u=RI 9)+ X rl *;) + Xrl,'it(tr.t, -l)


^sin(cr:r+ ^rin[tr.*,
Pentru efectuarea sumelor din membrul II al
rela{iei (3.56), se poate utiliza fie metoda analiticd
(tigonomenic), fie metoda fazoial| (ftgura 3'14)'
ln continuare, alegem metoda fazoriali.

Dinfigura 3.15 se observd cd U (fazorul ten-


siunii de la bomele circuitului) este dat (conform
teoremei lui Pitagora) de relaJia:

(3.57) (J = + (U , *LI
")2
tnlocuind tensiunile in funclie de intensitatea
curentului din circuit, rczultd:

(3.58) U=I +(X, - Xr)2

Defazajul dintre tensiunea de la bornele circui-


tului gi intensitatea curentului din circuit este:

(3.59) q*=L#=X'-^x' * r=*"rr#

t72 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


tmcrlc ap axuawalg'z't
ELI

.(sg.s)
rs (sg.s) rouguler
eeruzfl::rtfi
-'-:F ' slelmcilc €l oJeolFeJer
*vl'e''- elutpnls
urre ropalue
uud
Jolel€lFzeJ Bereullqo 9 M
o-$ul'p
'(rolesuepuoc m nes) PIBepl ?ulqoq
er s a er?I-ep,, uo,
elsa-_srErdPlruvw Ei
ul.
x'---rr '' '-ec
p. rn
$op
$ op EInlEclB
El rnrp c r€ . li:^rji'" nes) E1llcnpul slu€lceer
,pi"ipii*i ap repcp.rud z'c tm alse (9lp1cuc- ^tl":iTiHl"llxilT:::
_.-,^ii.rr^A rrr nlrnr lrncrrc
1r

try.
zseiT 'i
t.rolsuer un-Ilulp J€op-EllilleclB :iyt-l'f
aP J€Fcllrs* z€c
ap err :L:Tl,l'H;::
tm n'-
elsa slualslzor
"--' p[acllc
'rrur,ro
tp uormllrod
ap Pugc tcunl€ 'Pluepsdun
uormgrod;liffi;;'i:iunpio*i 'epcpred
.- rrr^rn^ 6FI
ep lrnsrc
n cr I o ao
p c-
loJls€ ?l Fta-u- lilY3l
I
IB luarno ^,n I I
g atuod ac gctzlJ auIrEuI alsa Elu
o "'''{;:{;rf!J
ru1uad (g9'g) upulal upd lit"tJip
(ss's)
,('x-'x):-il=z utc
afuepadrur ?o gllnzal (zg'c)
ra$a1ar ap g$p o16s t?2,
'p"ffi+nun €ol€llsualul also I
'lruForlo atnorcd ao P^pooJa

ippllno4o 91ao11da E^PoaJa


€aunlsual a18a n\ I
a$0 ul

$=z
aluepadull alBaunu
(o,'c)

lu1le1ar uprd gtpgap olse 16 31g alras mFllnorle


,o}$oala_I,nlnluarno €aIa09I1
as rhlaFdord lalsaot BJns?u
.,.nlp,un, ,, 9,1,,9n.*F9I^t
gzaaratns lll$lsualq 16 11un1sual
€l rlno4o .n ,rrt,t tunttJ uf*tit rt-un ltutltr*a 'po i'uasqo ag
'apas lnllno4o nquad 1$
al€ a^poaJa alFol€A n"otp"utotpoadap
U= Slcle=ro6r-ro$=dr (gg'g)
=
"x-'x :pullJolsllsuelul
tS eeuntsuel '€
erlurp '('od + '0dr) eleze;op luns ee}€llsuolu
rS ounlsuel lnfeze;ap

g:e::t n
=r €tz-?j$
n
--, (zg't)
'z
(t1111"J1::T:::::::,:.:::jfi
:e$e1er ur.'rl, ,rorrrr,,e1rs lipllsuottr "r"
'piua,rceg l*eaece nc'pleprosnurs
'I
g^rl€uJell€ 31se eeunlsuel tS
tcrmle 'pleprosnuts ?i'l*-trl' alse selsllsualul PJeCI
pugredruo3
:gllnzer '(UE'e) nc (19'€)

( + 'ot n
'l =n (tg'g)

Vx-'X
-:-i -Elcre 't)o'' :erserdxe eu{qo es

( 'odr + lar)urs ' n= n (OS'e)

nrluad'1e31sV
olauoq Bl ap eeu€lu?lsul eeunlsual
:€uuoJ op else eJ€c 'Inl$IncJIc
Analizdnd expresia (3.63), se observd cd, pentru circuitul RIC serie, defazajul este:
pozitiv, dacd X , > X" X. = 0);
(de exemplu, dacd
negatiy, dacd X ,< X (de exemplu, dacd X t =91;
"
nul, dacd X, = X, (de exemplu, dacd X, = X c =0).
Avdnd in vedere semnele defazajelor obginute pentru circuitele simple analizate
(rezistor - (3.25), bobind - (3.29), condensator - (3.51)), rezulti ci cele trei situalii de
mai sus pot fi interpretate drept consecinle ale efectului predominant al bobinei sau
condensatorului in circuit:
daci predomind efectul bobinei, atunci defazajul este pozitiv (tensiunea este defazatd
inaintea intensitilii); un astfel de circuit se nume$te ;

dacd predomind efectul condensatorului, atunci defazajul este negativ (intensitatea


este defazatd inaintea tensiunii); un astfel de circuit se nume$te ;
daci efectele bobinei gi condensatorului se compenseazd (sau lipsesc ambele ele-
mente de circuit), atunci defazajul este nul (tensiunea este in fazd cu intensitatea); un
astfel de circuit se numeste

3.2.4.2. Rezonanfa
Expresia impedanlei circuitului RZC serie se poate scrie sub forma:

(3.66) z-
ceea ce evidenfiazd ci opozilia circuitului la trecerea curentului electric depinde 9i de
frecvenfa curentului, nu doar de caracteristicile elementelor componente ale circuitului
etectric, ca in cazul unui circuit de curent continuu,
Analizdnd expresia impedanfei din (3.66), se observd urnrdtoarele:
expresia de sub radical este pozitivd, fiind o sumd de pdftate;
doar al doilea termen de sub radical depinde de frecvenfd;
al doilea termen cuprinde in parantezi diferenla a doi termeni pozitivi.
ln consecinlE, impedanfa Z are o valoare minimd, atunci cend:

(3.67) Lra - L =0
Ca
lndeplinirea acestei condilii implic6:
adicd vo =
frecvenla curentului altemativ satisface condilia: <,:o =
-!,, --l;
2ft4 LC
impedanla circuitului este minim6: Zo = R; ^lLC
intensitatea este maxime: t o =i;

t74 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


eFes O''u pllncrlc
n$ueddu€uozer
eP elaqrnc'"'t "ttttl,Jil
l.pP.Ctt,*'u{
..i...-.i----+""
ftqis+"1

I = Unn"1"
€al"llsuolul
I
0^
1= lAll€tor due'rcerJ
:9All€ler efue'rcar;

llsoloJ "t"'t':;llXT;nsuad
:rdelou alal€orlulrn

:ff-r,#i:,:wr'**i"f.:jT;**;itrJii""fi ffit@
t
lffi,:",x,;';;'t :EH"il: "'ffi:*[t.1**,t,:iil
:2 n-= ?n egeler

:piueuozer el
.:*rk;i***:n" @
*#';;'-ttt lm:t:,:;il
pu€ es elres 37u'
rf
€l
,"f.ezelep 'du€uozer
.^gsrzare,sernlrnc'c'ut''""""l^i-i:li^iiitsffi';,il:il!1i

,rppodotsapreze;ap'elueuozar*;i:i:""-"':t'ilfUg:"":f:*,okffi
p[eze;ap 'giueuozor * :t:iT;""rn n^*o vrpzle.
$
nueEeu else
:erse eluo,rces
erFeJIp
",t itt"t ?3. ::ffi;ru"ln u*rut:n'rrlun 1p-?]11
,!nc4c rr," "*a
u'-=-
tl$,iil{:*;l"ji#lyx*l
'H:3il1*i#:HX'1fiffi":"trlTlT
3.2.5.1. Impedanfa gi defazajul
Considerdm un circuit serie format din:
un rezistor caracterizat prin rezistenfa.R;
o bobind caracterizatd prin inductanfa Z
(bobina ideal6);
un condensator caracterizat prin capaci-
tatea C.
Presupunem cd acestui circuit i se aplicd
tensiunea:
Figura 3.17. Circuit RLC paralel
(3.68) u =U sin(o:r + go, )
^
gi ne propunem si gdsim expresia intensitdfii ce strebate circuitul. Circuitul considerat
fiind un circuit paralel, conform primei teoreme a lui Kirchhoff, rezultd:
(3.69) io * i, + i, = i
JinAnd eont dc defazajele relative dintre tensiune gi intensitate pentru fieeare element
de circuit, adicd de relafiile (3,22), (3,27) qi (3,49), rezult6:

(3,?0) i=14si{e01 +eo,) +*"{'t *e.,, *#)--?',{orr +eu,, +I)


Pentru efeetuarea sumelor din membrul II al
rela;iei (3,70), sc poate utiliza fie metoda analitie6
(rigonometrie), fie metoda fworiiald {Jipra 3,18), \tt
\/J
.u(1,
ln eontinuare, alegem metoda fazotiald, ,,*
Din fi,gura 3,18 se observd ed I (fazorul
intensitdfii din cireuiul prineipal) este dat (eon-
fonn teoremei lui Pitagora) de relafia: {r
(3,7 I ) r=ff;6;8 ?i.\.

lnlocuind intensitlfilc ln func{ie de tensiunea


de la bornele eircuitului, rezult[:
_ Flgura 3.18. Diagrama fazoriald
I {t
(3.72) I =U -=*l ll
R" IX,
--- X, )
|

Defazajul dintre tensiunea de la bornele circuitului gi intensitatea curentului din circuit


este:

t76 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


fln)r\c ap atuawalg'z't

.(0="x=7ypcep.n1duexe9p),x=7ygcep.(,rpsuar1tncrtc)1nu<
i(oe7ypcap.n1druexaap),x<,Xpcep.(,rp1cuduc1tnclc),r11uEeu<
i(co<-Jypcep.n1druaxoep),x>,X9cep.(,rncnput1rncr1c),rppod<
etserdxa PugzIIEuV
:e1so pfuzegep 'elJos;)TU ln1lncJlc n$ued'9c p'uesqo es '(1,'€)
i,etJos r7y l$lnoJlc nnued esnPeP
ep ?lBJ Plslxo erlqosoop eJ
all$e1el pzelodl €c pug^s gtopun Bere^lozor
'!1|elar rotsscB BoJ€zlJ€lncpJud ulJd'lpcrlc ep

oldurls rololuarualo ufuapedul guluualap'(gt'g) 16 (tt'€)


e11p01ar Pulsolod

('x tx). ru
,l-T'Tj*T =/ (ale)
I
:a1sa'(y9' g) 1a1lu1a,r utroluoe Plpgap'Inptrlno4o ufuepadwl
g
1z J:-gtoJB
"X ,X = 'od -
no5
=6 (LL'E)

1I :pulIJ al€llsuslul
oodr)
alaza;ap Irms Bal€1lsua1u1 16 Baunlsual '€
16 aunlsual o4up pfaztgaP '('0d +
( tx tx) ,u 'n= I n
(q|c)
,[.T'TJ-T atutxew oluolu^ a4ul 'z
:o$r1or rlsrxe lltmlsual 16 pl911suo1ur ap (alpcoga 1s)

p^lrsurorr€ erso €ermrsuar rs rcmre


,epprosnurs -lllrffifl ttx'ffilrT:lifi::l 'r
:Elpzer'(gg' g) nc (9t'€) pugreduro3

(a
l= T, ,,".,n- ^r-rt]",, 'x).
TTT
,u 'n=! (sle)
I "X 'X
[T-; :erserdxe eu{qo es

(rodr + lol)uts '7 = I &t't)


:€rruoJ ep
.ledrcurrd aeu€luelsul Bolellsuelut nrlued'leJlsv
else eJec FlIncJIc ulp ml$uemc 3

T"
Brrr'=d) *=-L-r. =-J-=a'}'
- 7X-'--- (tlt)
tX "X 'X "1-'I
II II
3.2.5.2. Rezonanfa
Expresia impedanfei circuitului MC paralel se poate scrie sub forma:

(3.7e)
I
.--; *( J--c,)'
R' \z<o )
ceea ce evidenliazi ci opozifia circuitului la trecerea curentului electric depinde gi de
frecvenfa curentului, nu doar de caracteristicile elementelor componente ale circuitului
electric, ca in cazul unui circuit de curent continuu.
AnalizAnd expresia impedantei din (3.79), se observd urmitoarele:
+ expresia de sub radical este pozitivd, fiind o sumi de petrate;
i doar al doilea termen de sub radical depinde de frecvenli;
O al doilea termen cuprinde in parantezd diferenla a doi termeni pozitivi.
in consecinld, impedan{a Z are o valoare maximd, atunci cdnd:

(3.80) fi -c'=o
indeplinirea acestei condilii implic6:

F frecvenfa curentului altemativ satisface condilia: ro = -L, adicd vo = *=;

intensitatea este ' =;i


minimd': /g
U

intensitatea efectivd prin rezistor este egald cu intensigtea efectiv[ prin circuirul
principal: In,o=I;
defazajul este zero: go =0,
I Demonstreazd cdnaf;'tra circuitului Rl,C paralel la diferite frecvenfe este:
i la frecvenfe mai mici dec6t frecvenfa de rezonanftr, defazajul este pozitiv
gi, in consecinfd, circuitul este inductiv;
i la frecvenfe mai mari dec6t frecvenfa de rezonanfi, defazajul este negativ
gi, in oonsecinfd, circuitrrl este capacitiv;
I h rezonanld, defazajul este zero gi, ln consecinf[, circuitul este rezistiv.
Demonstreazl cd, atunci c6nd un circuit RtrC paralel se afli la rezonan!tr:
I intensit[1ile instantanee prin bobind 9i condensator satisfac relafia r, = -r";
I intensit5lile efective prin bobintr gi condensator sunt egale gi de p, ori mai
mari decdt valoarea efectivd a intensitifii prin circuitul principal; gdsegte
expresia factorului Q" (numit gi factor de supracurent).

r78 3. Producerea gi utilizarea curentului alternativ

,*ffi ,,,
uncro ap aruaulalg'e'€

alSesolog es llncJlc eP IeJls€ un rulued


uud leztrelc€Jec else
;p*rog
'alellc€dsc 15
ilffiffi
gfuelcnput
'giuelsuer
op luoreJlput 'rolcnpuoc ectro 'lureueB u1
'lJ€lU

ep luelclJns efuancer; EI JolsrzeJ Inun € gluels^Iqce €Iuaq3s lzseuese([ ';

'IJ€Iu op luelclJns alua'rcar; €l J€op


JolsrzeJ mun efuelcnput tS eelellcedec ap luoc 1nu1l
elnqeI 3c ep PcIJIlsnf i
Eelellcedec tS efuelcnput
'u€ru eU€oJ aiue,rceg €l J?op eluBuodrul upep JolsFeJ Inun
,l1nuS1qo poul q 'Jol€suopuoc un nc Ial€J€d u1 lelceuoc 7U olJes lIncJIc un'Jlul
piruo, llclldrul in1"poyr1 'oleltcedec pluetcnpul
15 'pfuelslzer IEIunu nu are
Is Ic
JolsrzeJ un,erlcrulsuor-.p tu.oJlpq'cle (etedpc €l elc€luoc nc'aletceds lllpodtuoc

roun Bereserd uud alnudqo ang) wnlot ap a,tootslza't'(ro1e1ozt zellu un ed luutqoq


oJopel op lcund ulCI
iotcnpuocl apulqoq rrrotrrrr,:IJ lod oleJ€olslzoJ '^llcnJlsuoc

o(I 'IJ€tu eu€oJ efue,rcerg el rzop eJeraplsuoc


eoc
'(1eepr lnrolslzar tS leept Iruolssuepuoc ulp
uI glenl ernqer piuetcnpur gls€ecv
g1e;"1 leleioo eereatriE nJ"rrrt u191usu1d'gctur e1reo; er€ol€^ sp) pluecnput
pit.nun o rS glutzard Jol€suepuoc un leuo{ce;uoJ etrse eJBc ulp llJolcnpuoc
'(tlcttdwt lnlePout)
elso
llncJrc ap ol€epr elueluele urp l€ruJoJ 3ylelered lIncJIc un nc luel€^Iqce I€eJ
lureSns elsg 'IInI9IID€
Jot€suepsoc un :l?eJ Iruol€suepuoc n4ued lelered FIepouI lepse
Jolesuepuoc Inun 1ncl4celelp
pnop elec egul l€lcouoc JolstzoJ un ec ggodruoc es I€eJ
plslxo nu sceJ€oeq
g" n^11ro"r '(1ice;red rro1e1o4) ElluIJuI el€lIAIlsIzeJ nJ alelrel€w

'oJ€IU ep luelcgns olse AII€Iuell€ Inlnluernc


gz€euese6l
eiuenceg oJEc uJ Inzec uI 'eutqoq Ieun e Eluel€Alqce Eruel{cs
l,ec ac'IJetu
gls€eov
euEoJ eiue,rceg el Jsop eJeJeplsuoc uI 913n1 emqo$ aleltcedsc
'(1uepr 1ruo1stzer tS ppept Bulqoq ulp gl€IruoJ elJes

eeredruS nc lelered u1 plesuld'gctur a1ruo; eJEol€A ep) riglrcedec ellrunue teun siualstxe
ep piuere;rp o glslxe eulqoq Ieun el€ oulcel elerds
e4u1
guruuolep n""" 'letiualod
""ep el{rpuoc ep luoJeJlpq 'piuelstzar en glazjrleel else 3J€c ulp Iruolcnp
ereuoricung
ed - putqoq g
-uoo ecoJ€oep 'piualsuer tS '1uapr,re pour uI'ere - piuelcnpul 93ugl

.ruleruered rnSurs rm-4uud reop lezIIalJEIBr^ else nu lIncJIc ap I€eJ lueluelo esIJO

tI rll\\\\\ll\l\U\\\]l\\l
Nr. Denumirea
Schema circuitului
crl circuitului
t'
g-d 4
I R

.L
d:_l_.6ntn__---_d
2 L

c
r_--lL-?/
3 C

&L
€ffi-ra
4 RL serie I

RTE
*:--Omlht
'lt tt -.'
5 RLC serie

/l

t-- L
6 RLC paralel #nnn-f--.+
tl
I

lrrcl
--,'" tl

180 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


iln1rn ap aruaualg'e't

ta
\':it
{ ' ti""
T^
___frtslcr€ t'\
' arr'*X
CDJ_ "j.lt\
I

u Ercre
w
I
-r7

E u
a7
Errrn ,(a7)+ ,u

zl

<?((%
'ndf'r*

InlruInoJlc €
llncrlc op InFtlncrlc eiuupedull euer8et6
gl€IJozBJ
snpo.ld lnfeze;e6
Considerdm un circuit dipolar oarecare ciruia i se aplici o tensiune
(3.81) u=U -sinot
gi este parcurs de un curent:

(3.82) i = 1, sin(ctt - rp)

a afecta cu nimic rezultatul, se poate


Pentru simplificarea calculelor, frrd
alege momentul de referinfd convenabil. in acest caz, momentul de referinpi a
fost ales astfel inc6t go, =0 gi deoarece, prin defini1ie, defazajul dintre
tensiune gi curent este g = go, - goi, rezultd eoi = -g.
Puterea instantanee este;
(3.83) P=u'i
inlocuind expresiile tensiunii 9i intensitdlii in (3.83), se obgine:
(3.84) p =U -I sin col .sin(rrll
- <p)
^
Transformdnd produsul celor doud func{ii trigonometrice in sumd, se obtrine:

(3.8s )
cosg-co(2rrrr-q)
P=U^I^
relafie care se poate scrie:
(3.86) p =UI cos <p - U/ co(2rot - q)
Intrucdt efectul termic este, in mod obignuit, detectat prin valorile sale medii in timp,
ne propunem sd afldm valoarea medie in timp aputeii primite de circuit de la generator.
Se observd cd puterea este formatd din doud componente:
o componentd constantd in timp, U1 cos g ;
o componentd oscilantd in timp (alternativd sinusoidal), IJI co{?t:tt - g), cu frec-
venga dubld fald de frecventa curentului.

intrucdt valoarea medie a unei mdrimi altemative este zero @aragraful3.l.l.), rezulti
ci valoarea medie a puterii instantanee coincide cu termenul constant din (3.86):
(3.87) p = UI cos rp
^"0,"

Puterea medie (in timp) transferatd unei porfiuni de circuit se numette putere activi:
(3.88) P =Ulcosg
Ecualia unitdfii de misurd este:
(3.8e) (p) = (uXrXcos e) = v . A.r=W (watt)

182 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


Mruurallo lua"m) ap aPxlnJ4J m Daratnd

roluelnd FIt{8mIrJ'6I'e Ern8ld

ilpnput auas )utxrlJ


znp u! p l2't0 d I tncr t
J
^! d

(n11coat-tadwo-11ot) f,VA=r'V ' A=(o' "tp)(l)(n)= (0) (so'e)


:elso Prnsgtu eP 11iP1Pn sliencg
6uts 12=8 Q6d
:u{u1er ep p}Bp else E^llcEeJ serelnd

(tr'A E^llJBeJ Barelnd


eluerunSru) uelnd 1o1
lqeoort.t"*tp
€l ap pululod 'gAIlCe €eJolnd
rJnlel gnop ell€lJoloc rs €rcos€ lod es 'luoJepl.suoc lsec€
eruer8etp eleqrue u1 'pc p'uasqo eg
else dr mlntq8un 91erqp1e u1e1ec'(61'9 nmBEfi
'1e1ered ,ulcedser '"rrm irugt"rlc n4ued '
eleltunu-ese utiqo es

2 nc'1e1ured InlnllnJrlc B
'7 no 'eues InlnllnJJIJ 3
tewer8etp ellml€l c sa 11 nwul 3s EJep
'-e1euozeJ
o pzuero8ns (88't) erielag
:snursoc rericrm; eluazetdutld'pculoruoe8 erelerfuelut
'llncJlc Iec€ uI glnu else 9^I1c€

€eJelnd euqoq ulp J€op lsrluoJ olse lIncJIc rm 9cec


'eleept oJ€ol€suepuoc
imcrc ulp eleJ€olslzer ed e1no1 icaJe uud gledrsp eerelnd nc aplJuloc
',lr1uure11e lueJnc ep IInCJIC un-Jlul
glrloe BoJelnd 'es etnlcnJls ep luepuedepul
pJ €Jlsuoruep eleod eg 'rolsaat
pataxnd'zec lsocu u1 tS 'PcPe
ad alnop pala ur.td pwdlstP oanlnd nr aptcuto)
p^112o

(to't)
'rty='12=drsoc71=;r
:auriqo es ';a;urud llnJrlc un rulued
'rolszaradapoynalaut,tdpwdtstpoa"olndncapnulo)D^lpPDaralndpcrpu

,IA = Iu fi=d soc 12 = 2' (oo'g)

:€urJoJ qns slJcs eleod os ((gg'g) erieler)


g^Ilce €eJelnd'a1ras llnJ4r lm rulued
Semnificafia fizicd a puterii reactive este legatd de viteza de transfer a
energiei spre qi dinspre elementele reactive (bobind 9i condensator).
Degi, din punct de vedere dimensional, puterea reactivd este identicd cu
puterea activi, unitdlile de m5surb sunt diferite pentru a nu se crea
confuzii la indicarea valorilor. Unitatea de mdsurd (VAR) a fost adoptatd
de CEI in 1930, la propunerea academicianului romdn Constantin Budeanu
(l 886-rese).
Demonstreazd c5, indiferent de tipul circuitului - serie sau paralel, puterea
reactivd se poate scrie sub forma:
(3.94) P = XIz
in care Xeste reactanfa circuitului, iar I, intensitatea curentului prin elementul
reactiv,

Puterea aparenti (S, P,)

Puterea aparenti este dati de relafia:

Ecua{ia unit5tii de masurd este:


(s) = (U)(1) =v . A =vA (volt-amper)

Semnificatia fizicd a puterii aparente este legatd de puterea ,,oferitd" de


generator circuitului (din care circuitul ,,ia" doar puterea activ6, restul
os cil dn d intre elementele circuitului).

Dinfigura 3.19 se observd cd:

(3.e7) 52 =P2 +Pl

r.,:llir,il
rlir h

184 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


s8I ptot0wto/'suprJ .h.E

'ptlut tow lgc arDrtsuatw o rs alout


lDw rye aunlsaar o gns eclrcale rorEJauo
seJellusu€Jl eundul eJsru reru lgc luetu?pu€J rnun so.roullqo gc rcep g'esqo
oS
'(orednr
u1 efuelszer'nlduraxe ep) acruqel r$ oclurouoca
olueJeprsuoc op al?lrurl
lrms JolrJolcnpuoc € gl€sro^su?Jl Bormdcas Is (FlecrJlpour g eleod nu ec al?lr^rlsrzeJ
$lumue o nc) luzlFln mFlerJolsru eareEaly 'psndur ,1uepr,to ,e1se
rerurl eerurEunl

!s^,_ _ I'n _r=;;,r_:a;=u


'd
(eo.e)
,_7?oz_r=
,',-r,r
vz
;2 aurSunl 0p lull raun Inlueuepurr ru1ued euriqo es 'ruelnd ersordxe ap
luoc pugurl
'erurl eJlpc 0p rnlnJolsunsuoc glezrurnJ eerelnd
else ,rl
lrolereueE eJlpc op rerurl plszrurnJ ee:a1nd else eJec ur
'd
It
I
cl .
ocrlcele ler8reue Il
(so'e)
- 'd
-

e uodsuerl ep erul'I .17.g e.rni;g


:erjeler urrd olSaugep es eculcele rer8
-Jeue p uodsue4 ep l1ull rorm Fluoru?pue1
7 'rcrru rEru lgc
,nd,n /rr
ag ps godsus4 op alrrurl ad alEroua
ep oluoprerd €c Jesocou olse ,elseecu
ruluod 'Elrq€lual og ps ecrJlcele rerE
-Joue €sJuzrlrln lgcul ,oreur ruru
1ag1se
lgc trueruBpuBJ un nJ ozezrlseJ es ps
ornqo$ ecrJlcolo ror8rouo €oJezrumd ,2,

'
/1000 LZ olse pseole €eJsol€^ ,1ucgrr1ce1a Jur^oroJ
lngodsual u3 'nldu'exo op irc*u rcu puru csrJ op [Jolcq ,usur r'ru lrn.u lrms
el€zrpJ€puBls oluol€^ 'alerrlsnpur rrueruop oloun ul '(pn4caJe eoruolun)
lozz o$e
edorng uJ pl?zrpJ€pusrs o'Blue*,rr' ap eounrsuel ;acrusecorlcoro oro,noleunsuoc
n4ued 'anolelozt rolollroJlp B oJezrlrln ep olllpllllqlsod arereprsuoc uI pugn,I
'roloJeolpurnsuoc ? erulueturle ep geunlsuel
olSatud
ac saec ul lrplpull ep erres o leJlse redy .uro n4ued eseopcued _ ,l.1b
alsed rrolel nc osrJrcsle elrunrsuoilacrJrcolo rollrfulelsur
luns ng
Je alellzolncrred
ep lnperE oJopel ul pugne ,alicalord ap aruJou op erJes o elelcedser .I
ernqoJJ
:ecgrcads euolqord oleJeolgrurn ep luoc
lnuri ernqerl ocrJlcola rorSraue salszrlqn plFuad ps eJBc ualsrs rnun ssJuzrleoJ uJ
Constatdm, astfel,c[ cele doud condilii I gi 2 de mai sus sunt opuse.
Solulia acestei probleme a fost sugeratd chiar de primele experimente ale lui
Fataday care au dus la descoperirea inducliei electromagnetice (Fizica manual pentru
-
clasa a VIII-a): utilizarea induc(iei electromagnetice, astfel incdt un curent variabil. cu
anumi{i parametri, sd genereze un alt curent, cu alfi parametri.

1. Din punct de vedere.funcfional, transformatorul este un dispozitiv ce realizeazd,


transformarea energiei electrice de curent alternativ de la'un set de parametri
tensiune-curent la un alt set de parametri tensiune-curent, prin induc{ie
electromagneticS.
2. Din punct de vedere constructiv, transformatorul este un ansamblu format din doud
bobine plasate pe acelagi miez (cuplate magnetic), astfel incdt cdmpul magnetic
produs de fiecare dintre ele sd o stribati gi pe cealalta
ffigura 3.23).
Transformatorul (igura 3 .22) este un dispozitiv cu patru borne (cuadripol). Doud
dintre ele sunt utilizate pentru a primi energie, iar celelalte doud pentru a
furniza
energie. Una dintre caracteristicile esen{iale ale unui transformator este randamentul.

Figura 3,22. Transformator de micd putere Figura 3.23. Simbolul unui transformator

Randamentul transformatorului

Randamentul transformatorului este egal cu raportul dintre puterea electricd


de transformator gi puterea electricd primitd de el:

(3.loo) \=PJ
'P,

186 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


prolpwrofsuolJ 'r'€

:ptpzer (eOt'e) tS (ZOt'g) ulq ''1'l?= 'I'nEc €replsuoc apod es'!d!puoc


alsecE uI '9, Ae elsed) uetu eu?oJ elueruepuer 'prauaE ug 'ne sleJeolsuuoJsu€JJ

'I'n
';-;-=v (eore)
't" n
:1apse etuudxe aluod es
Jol?uuoJsu€Jl rnun Inluarueprr€J pc pllnzeJ 'ecFlcela tuelnd etserdxe eP luoc pugull

'(ruptmces u! PsnPuI
eunrsuel o ecnpord oleod nu reuud ug enurluoc ef,ueuodruoc tatm eluelsua) ptl!
ul lrnoJrc m-Jlulp mFluemc e enurluoc eiuauodruoc lerm €eJece$ pdo u n4uad
'recrqo op 'elszlllln luns eJ€olPlIIJoJsuBJl ep IoJlsE : l=
'tnpraruud Plecllde ?omlsual l9c0p
effIU ISIU OlSe JBptmCeS UIp BeUnISUel :-' ' I , ': ' I>
'rn1rueuud glecgdu seunlsuel lgcep
gcru rsru else JBptmcos ulp €eunlsuel :r r.. ;:r _:'r::: I ;;r..i.:.:i.l ' ll I<
Eluzlluor u;icung x
:g eleod JoprIuoJsIIBI m N Inl €eJ?olel ap ellcutg ug

:oluuuogsuel Intm IB $uegodurl paeuered


oJlulp 1nun elso tS FluoluulroJsuuJl lB eruruJoJsuo.rl ep yodor elSeunu
,n
tn=x (zore)
:e{elar uud ptugeP Eclzg seruIJPN

'N 'n
-i_=.i_ (rore)
'N '.n
:etielarmJSIl?smlruBpuncestSmlrueuudgleuoq?Iepa^Il'eJeeFuntsuel
,giurcesuoc q ,rs aluEe
lrms (rzpuncos up nes rsurud qp) P{ds sCUo t{ asnpul Jo[tmlsuel
ep a^qceJo ellrol€^ 'eutqoq Pnop elec rolaiualszar ulualsna EzeafllEeu es PceO
u1
'ropcnpord ep ptuldope Plqcnnsuoc cIII?IJBA
i(ueur teur oluelrreplreJ 'ppEar ep 'ne uetu I€ru el€uilrrou
rrelnd nc eloJeotreuuoJsuu4) lelcatord 1so; ? oJ€c rulued Pl?unuou uaralnd
i(lelcerord lsoJ ? aJBc n4ued eerelnd) mlruolulllroJsue4 B Plsuruou
earalnd rS mlruoleuroJsu€4 Iuepunsos el lslceuoc lnlnJolsumsuoc ?l€JeJsu€$
eorelnd a4urp pgodeJ pclpg 'tnlnroleruro;su€Jl I€ atouotlcunt ap pw$at '!
:ep epurdep Jol€uuoJsus4 mun Inplueu€pueJ sereolen
(3.t04) x' =!=+=+
rJ2 It N2
de tensiune tealizeazd' in acelagi timp'
Rezulta astfel c5 un transformator ridicator
micaorareaintensiteliicurentuluifurnizat,iaruntransformatorcobordtordetensiune
furnizat'
rcalizeazd 9i cre gterea intensitdf i i curentului
Existenfatransformatoarelorfaceposibil[rea|izareatransportuluideenergtecu
transportului energiei elec-
pierderi acceptabile pe liniile de transport. Astfel, ,,lanful..
trice cuprinde:
Centraleelectrice;aici,generatoarelefurnizeaz6tensiunideaproximativ6000/.
Stafiidetransformar.plu,u..inimediatavecindtateageneratoarelorelectrice;
secundar tensiuni de
ce furnizeaz6 in
cuprind transformutourr ridic6toare de tensiune
aepina de posibilitdti tehnice, flrnanciare 9i de
tt'kv,zzokv,4ffi7l;;bti ce
electricd)'
distanfa pe care trebuie trimisd energia
Linii de transport.
consumatorl - ora$e' zone industriale;
St"1ii O. tt"nsformare in vecinitatea marilor
realizeazdcobordrea tensiunii la 6 000
I/'
pi"r"" in cartiere, 16ng6 fabrici etc,; realizeaza cobordrea
stafii de trunrtorii"i"
tensiunii la220V.

l.PrimarulunuitransformatorestealimentatlaotensiunealtemativdU,=220V$iare
N, = 2000sPire' Calculeazl:
a)numaruldespiredinsecundar,astfelincdtsSasigurefunc{ionareanormaldaunui
de 6'3V;
consumator cu tensiunea nominalE
b)intensitateacurentuluidinprimar,dac6putereaabsorbitddeconsumatoreste02W
(se neglijeazd Pierderile)'
este cuplat la
cascadd (primarul celui de al doilea
z. Dou6 transformatoare sunt cuplate in
secundarulprimului).Primultransformator.a.e'raportr,ldetransformareK,=2Qiara|
Calculeaza:
existd pierderi in sistem'
doilea, Kr = 10' Se JonsiderA cd nu
a)tensiuneaefectivifumizatddesecundarulceluidealdoileatransformator,dac6
valoareamaximdatensiuniiaplicateprimaruluiprimuluitransformatorestede
300v;
primad primului transformator' dacd
parcurge
b) intensitatea maximi a curentului ce
", r;;;sierate o. L prirnut tranrror.ator-la al
doilea este de 100 17.
;;;;; tip
Sd presupunem ci ai la dispozi{ie -t"
ttii:loyilor realizat pe un miez cu tole de
de tip Alimentezi primarul de la un
,,EI" sau ,,UI" ce u." o ioliu*-detalabila "I"' (in
gi mdsori tensiunea de la bornele secundarului
s€nerator de tensiune aliemativa miezului. vei observa o
inaepartezi sesmentul,,I" al
ilil';;r#fi;ililril1.t,
t."ii*ii
scadere semnificativa . de
ja bornele secundarului, degi rela{ia (3'101) nu

*ptil. t"f;a[i despre miez' Explicd aceaste situalie'

alternativ
188 3. Producerea Si utilizared curentului
acupap anotows't

'lrJpuoricurg Indup uI olsaloJ es er?c oclJlcole IIuISelu sluouodruoc - PJoto,t


lrupuodcurg lndturl u1 gxg auglugJ eJEc ottrlcela ttutSuur slueuodtuoc - Frolvls
:(ea,r1u1or acrJlcolo tutseur) gzlq ap e^IlcnJlsuoc IiJgd
'crleu8eur drugc un-r1u1 plJ€ es Elsoos pugc
rcunl€ crrcelo lueJnc ep srncred Jolcnpuoc tnrm urdnse autau8pwo"ttcala nl'tol
eaunrlce edgzeozeqas e4pap rcrcw ep unEor uI ect4cola JoltutSutu uoreuodcutg
ipclgauSowot1cala allcnpul ep FuotuoueJ
ad gzeazeq as Jupap rcpnua? ap tut8er ul aculcels rollutSeru uereuo{cun;
:areuoticury ap ol€lueluupury ttdtcuu4
'ecrluopr luns pzBq ap a^rlcnrsuoc allfrpd tS areuotfcury
ep oleluorueprms altrdtcuud 'alutfuese eiusra;rp Plslxa lueJnt ap rolec u tS
^IlBIuellB
nnurluoc luemo op aclJloelo roltutSuru eareuoticun; t$ etlcrulsuoc eJlul Pc oleol nC
'pfelulsur rotm ttrgcSttu llrpug.g ruseceu nldnc un druq tSelsce uI pugllo^zap
'pJnplpc uI puuoJsu€Jl al eJ?c ad gctuecaur et8reua tS 1gc 'gcu1ce1e a€reue l91e pulunrd
'prglra1a pug{ ap rutEar u1 uzeeuoticun; oJBc ecl4cele tutSeu'eeueluose ep 'g1stxg

'gcruucow el8reue
uJ grrr1cole erEreue glluoJsu€rl eJEc eolJlcala lutSeur luns ar!4colo oleJcolotrAJ
'ptlJlcele etErsua
uI pcrueoeru etEreue purroJsuel aJsc oclJlcele lutSeru luns aJlJlJala eleruolBJaueg

'culcap Joloul
ep unEer u! nas c!42a7a rcwtauat ep urEar euo{cun; aleod Pctrlcele putSeu octro
u1
'lerdrcurrd pllqtsn^ar lrms - Allelrloll€ nES nnulluoc luemc ap - ecl4celo e1rutSe;rr1
'A4elualle lueJnc ep tutSetu
:nnurluoc luemc ap rutSeu
:uI pJgIS€lc os aclrlcele eltutSeur'ereuoticunS
ep crJlcele lnur8er ep edcrmg uJ 'sJeAuI n€s pclueco{u at8reue uJ acl4cals tet8reug
eeJ?uuoJsueJl n4uad oluzllqn'eurtlelor lereueE u1 'a,rtlzodstp ltms ecl4cele eltutSeprl
Maginile electrice de curent continuu funclioneazd, de reguld, cu o frecvenld de
rotatie constantd a rotorului . in cantl maginilor electrice de curent alternativ, construcfia
gi funclionarea sunt determinate, in principal, de relafia care existl intre frecvenla de
rotafie a rotorului gi frecvenfa relelei electrice de curent alternativ la care este conectatd
maqina. Astfel, maginile de curent altemativ pot ft:
magini sincrone: frecvenla de rotatie a rotorului se afld intr-un raport constant cu
frecvenla relelei electrice de curent alternativ la care este conectatd, indiferent de
regimul de func[ionare gi de sarcind. Maqinile sincrone sunt, in general, utilizate
in practicd in regim de generatoare electrice;
magini asincrone: frecvenla de rotalie a rotorului nu se menfine intr-un raport
constant cu frecven{a re{elei electrice de curent alternativ la care este conectatA, ci
variazd o datd cu schimbarea regimului de funclionare gi a sarcinii. Maginile
asincrone sunt, in general, utilizate in practicd in regim de motoare electrice,

Statorul unui motor de curent continuu


este format dintr-un magnet permanent (de
exemplu, la motoragele pentru diferite
jucdrii) sau dintr-un electromagnet.
Rotorul motorului de curent continuu
este alcdtuit din una sau mai multe bobine cu
miez din fier, fixate pe un suport metalic,
solidar cu axul motorului. Alimentarea roto-
rului se face printr-un sistem de contacte
mobile. numit . Colectorul este
alcituit din una sau mai multe perechi de Figura 3.24. Structura unui
motor de curent continuu
lamele care se rotesc solidar cu rotorul $i
peste care aluneci doud contacte fixe din cirbune presat, numite .infigura 3'24
este reprezentatd schematic doar o singurd spird a rotorului.
Pentru punerea in funcliune a motorului, trebuie conectate la un generator cele dou[
perii aflate in contact cu lamelele colectorului qi, in funcfie de varianta constructivd,
bobinajul statorului (electromagnetul) care produce cdmpul magnetic necesar apariliei
forlei electromagnetice. La trecerea curentului electric prin spir[, asupra laturilor opuse
ale acesteia ac\ioneazd, din partea cdmpului magnetic produs de stator, perechi de for{e
electromagnetice de sensuri opuse. Forlele figurate in schemd formeazd un cuplu de
for{e care determini rota{ia spirei. asupra celorlalte doud laturi acfioneazd for{e
$i
opuse, dar acestea nu formeazd un cuplu de forfe, fiind pe aceeaqi dreaptd suport.

190 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


acytcaP a,rcotow's'€
I6I

'^rl?tuall€ FlnluoJnc lu?zllqn tnlngodsuerl el? ecluouoco


t$

elefeluerre op gi"J areluoud el€Jeplsuoc ltms'nnu11uoc cncerd uol?A ep nrualuoP


m-Su!
rS ldgrord BloJluoc eleod as srfernl rorpc 3 eJ€olotu loun eeJszryln uFd 'JoluolplgC
e

rS erorlru re{epcrtc 8 oJ€{u teu uiuernSts'untuoc ug podsuer} ep eceolfnu Jolsecs lnz?c


uI .Arlgrrrelle lueJnr ap OJsoloul nc nu 'nng11uoc luomC eP eJsoloru nc el?dqCe ltms
uJ uodsu€$ ep ecsolfitu elszqlln tsru elec
--eleznqtelo4 rs elsr€^uJ?I - asero uJ unruos
pout
allurp pnop 'nt1ow lsace vry'plDurwou Da,ruoll^ el oaz €l oP nnunuoc adeorde
u! ez\eet eleod es nnulluoc lueJnJ ep eloJPololu €l mlruoloJ letl?Jnl soJucgtPoIAJ
'cle ello^zep o Ps emqel eJs3 od lFelnd
'ozauorfcury ps e1euqsep ltms eJBc ug rnlntleds
'a1e11e eguud'e1ero1ep 'lcedse ep efuara;ry esuor
-aumu ?su! glsrrc ?cnc€rd u! ete4lpn nnulluoc
lueJnr 3p eclJlcele eJ?olow alallJeJlp eJlul
'alelueplccs
Elr^e B rulued gsscJrc o'$ul olsseldus
'cr4ca1e prolereueE sl oJu1cauoc 3P elauoq
lercPr ru1uad FJolBlPBr
llasecrec B oJsxg eP olaualsls
l(1ruo1or lexg elsa arec ad) tnlruolou InxB
:BAJOSqO lod

oS '(92'e on&{) cupuqlo 'leraueE ug 'a1se clqcele Jolou Intm F Jolrelxe ptcedry
JoloJ Intm
6crllotuls eleluerB eulqoq lor1 ulp'nlduraxe
eP llnlEcl?
InqeJl JB aloIuBI "o"' ffi
elgJ I;L,
rselace u1 erielor ernEtsB e n.Duod Iruolcoloc ?qls Es
'rnlruoloru InxE nc JBpIIos tIIBleu lnlrodns ad culeuts aluseld'aqqoq elput
r€w urp l€uuoJ olso lruoloJ 'Inlruolour serelnd elserc s nlued t$ (6ru1 susoJ ellull
u1 'lzreuo8 u1) ecrleuEeurorcele afrol ap mpldnc InFlueuou sdeu€^
elne s rulued
irends
e arlrzod aclJo u! tsulaca else efro;
ap rnlnldnc p a{elor eP l$caJg
'sues tSelece u! tadelor €eJenu
oP ecell 0c
-lluoc gullllJetap arilzod glssecs
pdnp le4ds erdnse gzueuodce eJ€c eloJ ep
pldnc loSts! 'p4ds qud mFluamc mpsues
?eDSreAuI puruuepp ec Beec 'mlruolceloc
elelerrul tS elnred e4ury el4c€luoc lz€as
-relu as (97'6 otrA{ urp €1|Fod 14 etrmfu
ends pugc) o08I no e{elor er€ceg ?'I
electrice sutt, in general,
Spre deosebire de tramvaie 9i troleibuze, locomotivele
echipatecumotoaredecurentalternativcapabilesdasigureoputeremultmaimareqi
ridicata (lungimea circuitelor de alimentare fiind
in acest caz
eficienfd economicd mai
a trenurilor, condiliile specifice de rulare
semnificativ mai mare). Inerlia mult mai mare
oraqe), precum 9i spafiul aflat
(opriri gi porniri -,rtt -ui ,ure fa!6 de traficul rutier din
ladispozifieintr-olocomotivSpentruaranjareaechipamentelornecesaresuntcondilii
mai
care permit utilizarea motoarelor de curent
alternativ, caracterizate printr-o reglare
dificild 9i in trePte a turaliei.

Dinmotivedeeficienldeconomicigipentruautilizainpracticdmaqinielectricede
mareputere,curentulalternativindustrialesteprodusgitransportatinsistemetrifazate.

alcdtuit din trei circuite electrice


se numegte sistem trifazxt (simetric) sistemul
eJdii"";a.;"'ruri"mutlia'""":-"$-il-Y::P'i*"'i::'litr']'Xft""'i::ff#T:
ffHli:t":"t::tH!,;f;';ffi i.f;;""""'i" i" z*/3 rad (1/3 dintr-o
perioad' de

au construcfii qi destinalii diferite:


Consumatorii alimentafi de la replele trifazate
motoareelectrice,corpurideiluminat,aparatedeincdlzitetc'opartedintreacegtt
consumatori'cumsuntcotpuriledeiluminat,aparateleelectrocasniceetc.-Sunt
produse
trei t.e.m. alternative sa]u.faze
monofazaliqi utilizeaz6 una singure dintre cele
insistemultrifazat.Consumatoriidemareputere_cumstrntdeexemplumajoritatea
ins6 trifazali 9i utilizeaza toate cele trei
motoarelor electrice utilizate in industrie - sunt
Pentru alimentarea difenfilor consumatori'
t.e.m. altemative produse in sistemul ftifazat.
alternator trifuzat se pot
f*ete p.oause de cele trei circuite generatoare ale unui
conecta in doud moduri: in stea sauin triunghi'
in cazul sistemului trifazat ln stea, sfrrgitul
toate
celor trei circuite generatoare se conecteaza
energiei elec-
la un punct ,ornun, iar transportul
trice la consumatori se face prin patru conductori:
trei - conectali fiecare
la incepunl circuitelor generatoare;

un -conectatlasfar$itul
comun al celor trei circuite generatoare'
linie
Tensiunile electrice dintre orice conductor de
gi conductorul de nul se numesc
iar cele dintre oricare doi conductori de linie
se
Figura 3.27. Conectarea
-generatoarelor in stea
numesc

3. Producerea ;i utilizarea curentului alternativ


192
€6I acutcap afiotow'9'€

'oE'tDnt![
u! crlBuoqcs l?luezeJd else runc

VY
pdnp pz€ezll?eJ os apzBJrg eloluolsrs
BI BJolsaJu BeJslceuoS 'Il8unl4 uI
n?s sels uI rol Inpugr sl g lod ('clo
elgJec€tu'oJ€osucuoc'rroul'adurod
'unturu1s) erelnd eJetu op elurJl
-snpur lulSuur JololrreJrp e atm{cury
u1 eareund nr;ued el€zlnn acr.qcole
elereolour) lnml.ul lyowwnsuo1

AAIuII
?els u! l?z€JI$ uelsrs req iprei uI rou BI
op rrrmrsuel seJBolE^
tm e1 $elceuoc $ezugouour
uolerlmsuoC'69'9 umflg gzel dp rrunrsuel BeJ€ol?^ else aJEJ
lzeJ cp ounrsual '('c1e erelnd gcrtu op o11eun-rutSetu
ruluod ocrJlcola eruoloru) rleulsnpur lieze;ouoru
rJoleunsuoc piyunue rulued gzeez;.1l1n es oIUII
ep eJeolcnpuoc pnop aJtrul BalelcouoJ tpr 'tcrusec
ruotrBnmsuoc nrlued ezea Utn es 1nu ep prolcnp
o -uoc r$ erutl ep lruolcnpuoJ oruJ BerelceuoJ
t
'(lq8.mp Inuelsrs nes eals uI puelsts)
uJ
eruq ep uolcnpuoc Iop e.quJ eg '(ee1s uI purelsts)
1nu ep Iruolcnpuoc rS olutl ep Jolcnpuoc un er1ul
@ og pzeelceuoc es flozo{ouow luopwnsuoJ
'eels uJ rnlnuolsrs Inz€c
q8unr4 ug roloruolereua3 ug luazard Inu op lruolcnpuoJ pursdtl 'etur1 op
eerelceuoC '97'g urnftg
uolrnpuoJ rer1 uud reumu gzeeztl€eJ es uoluums
-uoc €l eclqcela rerErouo plrodsuerl 'poru lsece
q 'arutl ep Jolcnpuoc un o$aurod aunrxeuoc ep
,'\--l\,
,
lcrmd ereceg urp rer 'rolpurm rolereueS InlruInonc
gundacug €l lqcaum else roleroue8 lrnoJrc rrupcag
p11fugs 'tt73um4 q 1ezpJl.q mlnruelsls Inzec uJ
\/" n*t erur
(rct'g)
zrY 6 n'91= 2
:e{eler plstxe erurl op Jolrunlsue ale tS

vzeJ ep Jolrunrsual elE e^IlceJo ollJole^ o4ul


Din punctul de vedere al principiului fundamental de funcfionare, motoarele de
curent alternativ nu se deosebesc de motoarele de curent continuu: transformarea
energiei electrice in energie mecanicd se realizeazd prin lucrul mecanic efectuat de
for{a electromagnetici ce acfioneazi asupra unui conductor parcurs de curent 9i aflat in
c6mp magnetic. Motoarele electrice de curent altemativ cel mai frecvent utilizate in
practicd sunt cele de tip asincron. Diferen{a esen{ialE intre motorul de curent continuu
gi motorul de curent altemativ de tip asincron constd in modul in care apare cuplul de
for{e electromagnetice care pune in migcare rotorul.
Un experiment foarte simplu poate pune
in evidenfd succesiunea evenimentelor de tip
cauzd-efect pe care se bazeazd construc{ia 9i
func{ionarea unui motor de curent alternativ
de tip asincron.
Pentru aceasta, se amplaseazd orizontal
un disc din aluminiu (nu este atras de magnefi),
astfel incdt si se poatd roti liber in jurul unui
ax central vertical. Deasupra discului din alu-
miniu se rote$te un magnet permanent
(figrra 3.31). Cu toate cA aluminiul nu este
atras de magnet, se constatd cd discul incepe
insi cu o vitezd unghiulari ra 3.31. Motorul asincron:
sd se roteasci,
principiul de funcfionare
mai micd decdt a magnetului. Fenomenul
observat se explicd astfel:
, migcarea magnetului in vecindtatea discului determind aparifia in acesta a unor
curenli electrici prin fenomenul de inductie electromagnetici. Discul se comportd
practic ca un ,,circuit" a cirui suprafafd este stribituti de un flux magnetic
variabil (numai dacd existi o diferenfd de vitezd unghiulard intre magrret 9i disc);

'' curenlii electrici indugi in disc interacfioneazd cu cdmpul magnetic produs de


magnet gi determin[ apari{ia unor fo4e electromagnetice care aclioneazd asupra
discului: aceste forle pun in migcare de rota{ie discul'
IJn cdmp magnetic rotitor ca cel din experimentul descris anterior se poate produce
gi fdrd a fi necesard rotirea unui magnet permanent (sau a unui electromagnet): prin
utilizarea mai multor electromagneli plasali radial gi alimentali cu tensiuni altemative
defazate in funcfie de plasarea acestora. Cdmpul magnetic rezultant produs de aceqti
electromagneli se rotegte cu o frecvenfi dependent6 de numdrul electromagnelilor 9i de
frecven{a curentului alternativ care ii parcurge.

194 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


n!4cap aroolow'9't

'rnlnJoloJ lnlnlInsJIC
e pv?tp\t avilMtcnpuo' o grnBIsB er€ol
-rnpuoJ nrlued InlnJdnc eeftzrlr.ln ec dlllll
u! 'slnlsac€ JoloJEolcnpuos euoz 14 sualu!
npu&Dtu dwgc rm pmEtse mlruoloJ InzeTIu
n4uod crlau8euloJoJ InlnleuolwJ eolr-4gln
'("Phnrct'
ap alt:llc" 'tolot nzs trm)ttzltncs ut to|ot)
eorl€latu aleut utrd eltun ala1ad€J pu9^3
'nJdnc ulp (ereq) aseorE eJBolJnpuoc osnp
-o$ur luns IJnlglsorc alsec€ uI '(99'6 otn?g[1
rnlnJpulllc Inx€ nc lalered alsluelJo 'PIeJel€l
eiegerdns ad uqplserc nc lnzp,rerd'cupul1tc ctlouEeurora;
zeltu un-Jlulp leuIJoJ else
nluad rolor ep lszllln lue^3e4 tzur tS nldruts lew Iec FIopoI l
rzleJquoJculs€ Iruolotu
?tu 'tnlnrolotu eareuoticurg nrluad resocsu
.eJ€luorurl? ep elelrncJrJ U! r{uen:e1ut oll?

Jolrlrg^ul crlau8ew tnlndrugc eerocnpord prnEtse g:r-zepn eeJ€luerulls 'pour lsecu


uI .Belsacs erlurp er€cag u1 cqeuEeur rnpdrugc € atulxslu IIJOI?A € pugJ ed eora8utle
prn3rse eJgluewrl? n4ued elgzlllln oclJlcole ollunlsual oJtruI lueprxe ppr tlvz
ep
^qPIeJ
plvnleg'$m1J- mlruuelsls ele Ilmlsuel Ie'q alec e'qulp elm ep gp]rcuills purg aqcerad
Jolow un
eJBceg ,ocrrolels eulqoq ep rqcerad tarl utind IOJ eJ8 \ezvJrtt uoJJuIs€
'e$zTlInleuoJculs€eJeolotulunsolleun-IuseurroleluesrpeerecSttuul
ealeluofel41
eereund rutrued srJlsnpil uJ Olszrllln arelnd areur 3p etulcols JOIeJBololu
'
fuopt s gmatJrno! JoIW^t{ cqerfeur
rnlndrugc earacnpord n4uad alezllqn eleulqoq ter'1nto1ot
else sllnc 'uoJculs8 clJlcele
roloru op lepour lsocs uI 'elolsece edelor pugl uJ Pulurnlep tS retlnc Irunf q elSalor

as cneu8utu rnlndrugc n !-t*n* seJeolel 'pour lsece q 'Pqqoq g\elvel rnrd ppclc
oJsc lec ep PiEJ gulqoq glseecs utrd ecerl erec
pyap<iy'1:7i'g urnElg rnlnluemc p p'ze1ep un ecnpoJlul e ap Inlor
pugl€ €lsec€ 'rolesuepuoc un eulqoq gnop
eleJ allulp Eun nc pzPIrOSuJ es .,lnIuolotu"
E eJeluerull€ ep clJlcele InlIncJIJ u1 '(areo1
-uocgJ lJnlngq nr1ued elezlllln elac 'nldurexe
ep 'luns runc) pleoE gclleleur allnJ o atielor
ap arec$uu u1 atmd u nrlsed liezlllln rS ltleu
-Jall€ lueJnc ug rieluerulle riau8auo4cele lop
cllelueqts tieluozerd tuns Zg'E onBr! u1
Cdmpul magnetic invdrtitor produs de stator induce in conductoarele rotorului
curenti electrici. Interacliunea dintre acegtia 9i cdmpul magnetic invflrtitor dd nagtere
unor cupluri de forle electromagnetice care pun in migcare rotorul, in acelaqi sens cu
sensul de rotafie a cdmpului magnetic invdrtitor. Yiteza de rotalie a rotorului este
intotdeauna mai micd decAt viteza de rotalie a cdmpului magnetic invArtitor. Viteza de
rotalie a cAmpului magnetic invdrtitor este constant[, frind determinatd de frecvenfa
ctuentului de alimentare a bobinelor statorice. Yiteza de rotalie a rotorului variazd in
limite relativ largi, in funclie de sarcina mecanicd a motorului (de unde denumirea de
motor asincron).
Fiabilitatea ridicati a acestui tip de motor este determinatd de construcfia relativ
simpld gi robustd datoratd absenlei contactelor electrice culisante de tip lamele-perii
(absolut necesare in cazul motoarelor de curent continuu sau in cazul motoarelor de
curent alternativ de tip sincron)'
De ce contactele culisande de tip lamele-perii afecteazd fiabilitatea maqinilor
electrice?

Codul unui motor este format din grupe de litere gi cifre inscrise pe eticheta
acestuia. Semnificafia acestor caractere depinde, in general, de tipul motorului' varianta
constructivd, eventualele caracteristici speciale ale acestuia, domeniul de utilizare etc.
De exemplu, in cazul motoarelor de curent alternativ utilizate in termocentrale pentru
aclionarea unor ventilatoare, pompe etc., semnificafia caracterelor este:

C ara cteris tici g,enerale :

M Motor asincron trifazat


Constructie inchisd
B Rotor in scurtcircuit
En Actioniri in termocentrale (energeticd)
in cazul motoarelor orizontale:
numar iniltimea in mm a axei de rotafie (cota H-mm)
literd luneimea carcasei
numar diametrul capdtului de ax
numar numdrul de Poli
Exemplu de simbolizara luIlq ry l-lgy lSl

196 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


a)ulcap aroolow's'€

',,pJlllcale EAllotuoJo[ ffi;


un gzeezlleaU
:ecrrlcole rolereotow e1e actlcerd rrieclldy" eurel ed lsreJor W1|;f 1

'clo edcelord ep €ulroJ 'etielozr 3p €s€lc 'pl€ultuou €eunlsuel 'gleutruou eerelnd


ep pincgld" elrurnu-eSe)
:rnlnrolotu eP Vzeq ep acluqal allsllsuolc€Jso (,,erecgtluapr
'lJnlo$uls alsocE ep pnfPIV
rnlnJoloru ?loqcrle ed eeueutese ap gzvezrcotd [uolcn'qsuoc

ap nldwaxg
qOZSIds Ogli ZI-A ug g11a1 :a;nzlpqwts
0p rprunu

urp erexg ep royrnp8 eler1uec al€nlls luns eJet ed rninclec inJloM€Ip


reSueg FIoqtuIS

x€ ep Inlnlgd€c InJlstu€IP
rosecJ€o eerur8unl

euol uJ 9l?Ix€ EuIcJes


Er?clueA eticnrlsuoc
:aloclual "top'rcolow lnz0? uI
Existd numeroase situalii in practic6 in care ttn
motor electric rotativ este utilizat
pentruaproduceomigcareliniari(deexemplu,incazulvehiculelordetransportcare
astfel ideea de a
electrice: tren, metrou, tramvai, troleibuz). A apdrut
urtlizeazdmotoare
construiunmotorelectriccares[producddirectmigcareliniard,reducandastfel
pierderiledeenergieprodrrseprinfrecdrilemecanice'Acesttipdemotorelectricse
este relativ simpl6: desfzqurarea statorului
numeste motor liniar, iar ideea constructiva
si a rotorului de-a lungul traiectoriei
(figura 3 '35)'

Motoarele liniare sunt folosite,


deocamdatd, relativ pu[in - din cauza
valorii mari a investiliei iniliale
(caiea de rulare trebuie sd conlind
statorul Pe toatA lungimea sa) 9i,
evident, numai Pentru vehicule ce
au calea de nrlare fix6: trenuri, vehi-
cule de transport in Parcuri de Fisura 3.35. PrinciPiul
mJtorului electric liniar
distraclii, benzi transportoare pentru
bagaje etc.
Performan{ele sunt
influenfate foarte mult
de precizia realizdrii
componentelor (ceea
ce face necesard utili-
zarea unor tehnologii
performante care insd
implicd investilii mari).
Avantajele majore
ale motoarelor electri-
ce liniare sunt legate de
construc{ia PrinciPial
simpld 9i foarte robustS,
de costurile foarte mici Figura 3.36. MAGLEV
in exploatare gi de fia-
bilitatea relativ ridicatS.
magneticd - MAGLEV
in /igura 3.36 se poate observa un tren cu suspensle
cu motor electric liniar. Astfel de
(abreviere de la Magnetic Levitation) 9i tracliune
km/h'
iren.rri ating o vitezd maximd cuprinsd intre 300-500

198 3. Producerea si utilizarea curentului alternativ


acrusDcolpaP aprDdY'g' €

'plscrTduoc r3r.rr rrd un etrse ullnsexe 9c ol?ol nc - (r€'€


Dn&!J) rnlnJolerrd$ rlJpuoliourg ezeqel tS p1s gldtuts Ppolslu
rSeeocy 'elsocu uI ecm Es Inplqc[ puFruqep oruc €ac else
mprcd e1u aladec pnop olec o{ul IuEzII?aJ o eJec ad otmtsard
ep eiueregrq 'lqrsod etiertdse ap tuslu?catu nldutts tutu
Ioc rugzrlqn 'Iud un pulsoloJ plqcq un uroq pugc lcunlv

f nl&isjtfJs\f '!"'* {::

'c1e (elelrprrun'ptnleredtuel) areuoricung


nrluad tuorqrue ap rdrpuoc '(1nzec else gcep) InlnJolotu
uriernl 'gctrlcele earelnd 'alelueurrle ep Inlnluernc
uiue,rceg 'erelueurtle op gclJlcole sounlsuel :(areuoricung ep tl7ultnou 11"r1awnnd
.r.rsnlcur) oJluqel ol?p oles eyeledtcurrd tS 1gc'tnlnlende e ereutie4ul ap Inpour
'(ericelord op rmspu ntsnlcut) eJBzIIIln op Fpour lgle glurzerd gcluqol eau€C 'elnlsece
E plluqal BeusJ urp ureuriqo al clus€coJlcele lerede eclJo ?l eJ€olIJaJeJ elnleuro;ul
'ro1 e{cn4suoc t$ eerelcorord

uJ al€zrlrln ecrzg e1t8e1 rS eleueuroua; pugcsounc eEeleiul uretnd el alerede Jolsec€


eereuoricun; put,rud gzeg ep allopl 'Iluoruop elIJaJIp urp acgriulpS roluuedocsop
s pctuqal ug rupcqde I€ leJcuoo InlsllnzoJ olse ecrusaJoJlcale Jolol€Jude edcn4suo3
'elerede eeuerues€ ro11u e tS mluozl^olal u '1ec1pc ap mlruolJ e lepds
ep rrurSeur u 'rn1n:ept8t4 Ber€zlllln ap snp€ lruJoJuoc op pulcgeuaq tzpls€ ap EnIz
u1p p111opotu giurncol eclJo - lueuotserdurt serSord un lncsounc nE eclusgcollcele
rolelerede eelpugdspr tS prprunu 'a1lrndt1 'yy mplocas p8ml u-eq 'eclusucoJlsele
rolelerede ? sec 'eJe Iou Ioun Inlnqep tS tc '1ezt1l1n op ro$n tS prn8ts 'gulgol - n8olouqel
lou rerm eduede Isumu l?utuesul B nu piuecsapuecul nc InFceq eoJBzIIIln tS earelus,rul
'crrlcela ln1€ultunll ap pcunru op ellJncol e1 'tzp4s ad'ro1 eloiumcol ug ufep nelclJauoq
eurnl e8uerluJ ulp Iueru€o ep euBoIIIu 'pltqucreurar atiue,rut Elseec? 8l ep Ius op SZ
ep urind l€ru uI'yy rnlnloces gqndecug e1 'piuecsepueJul nc Inooq :puelqord glseacu
ul gteldelSe erinlos pcseespE ps'(618I ,ulcodser'8181) durp tSelece u1 ,r,qeutxordz
'ropugure ltSner ne uoslpg s€uoqJ InIrBcuaIuB tS ue,t.g qdesol rrg pzelSug 'roleiurncol
p pcrJlcele BeJuulunlr nrluad urger rS crlcerd ,rrlrzodstp Inun eeJBzIIEer piuolstsut nc
alnsc ps lndecul ne luepullnlord ep ttroleluslut 'ea1-ylx I3 Inlnlocos BelBlEIunl BI
ollo^zep es ps lndacuS ? IligllclJlcele 1nluotuop eJec uI 1nluewotu ut(I
^rlucgruues
Din punct de vedere constructiv, un aspirator este format din urmdtoarele elemente:
intrare pentru aer (cap6tul tubului de aspirafie) la care se pot ata$a diverse
accesorii pentru curif ire;
o iegire pentru aer, formatA din unul sau mai multe orificii gi previzutd cu filtre;
un motor eiectric;
un ventilator;
un sac pentru filtrarea aerului;
circuite electrice pentru punerea in funcfiune, schimbarea turafiei etc.
in timpul funcfiondrii aspiratorului:
motorul aspiratorului invdrte un ventilator;
palele ventilatorului imping aerul spre iegirea pentru aer, ceea ce determini
scdderea presiunii aerului l6ngd ventilator, in partea dinspre intrarea pentru aer;
datoriti diferenfei de presiune dintre mediul inconjurdtor gi intrarea pentru aer,
aerul din vecindtatea intrdrii pentru aer este impins spre interiorul aspiratorului;
aerul care intrd in aspirator antreneazd in migcare particulele mai grele aflate in
vecindtatea intrarii pentru aer: praf, nisip, scame etc.; utilizarea unei perii la
cap[tul tubului de aspiralie permite desprinderea din suprafala aspirat[ a
particulelor de praf, nisip etc.
in migcarea sa prin aspirator, aerul trece prin sacul pentru filtrare; acesta este
realizat dintr-un material poros (hdrtie, {esdturi) care permite aerului sd treaci mai
departe, dar opregte majoritatea particulelor mai mari.
Care sunt factorii care influen{eazdputerea de absorblie a aspiratorului?
in ce mod puterea de aspirafie este influenfatd de aria deschiderii tubului
de aspiralie?
Pentru asigurarea curileniei in spafii in care
este posibil6 prezen[a unor lichide reziduale,
precum gi pentru a splla anumite suprafefe cu
ajutorul aspiratorului, se poate utiliza un aspirator
de tip umed-uscat (figura 3.38).
Acest tip de aspirator poate absorbi at6t sub-
stanle solide, cdt gi substanle lichide. Pentru a nu
ajunge la ventilator (qi eventual la motor), lichidele
sunt re{inute de un sistem de colectare. La intrarea in
recipientul de colectare (zond mai largd la partea
inferioari), viteza curentului de aer scade - ceea
ce permite atat lichidului, cdt gi particulelor solide
Figura 3.38. Aspirator de tip
antrenate de curentul de aer sd cadd in recipien- umed-uscat
tul de colectare. 0200 1. www.howstuffivorks.com

200 3. Producerea $i utilizarea curentului alternativ


arruso)o4Jap apndv'g'€

'ale ed ep rod? BeJeJod€^a rqpJE e ru1uad epn


ollulgru prd€J rupcSru 'nldurexe ep .pugo rcunle urriurrs o eJeJ
ed areocgr ep eriezues lS ropr8lg un-r1ul elelueturle csecgJ
es eJac uI Inpou e4ul piueragrp o rJru slse nu ,lerdrcurrg
'olurcu rerm lunlereduel Balep
-pcs n4ued prqcrl rnrm ruprode,le BeJ€zrlqn :gldurrs eueoJ else
(gy'g onZ{) rnlrueprtrg rrrpuoricury ezaqel ptrs er?c Beepl
'rErm1 ruur
durg op ele^Jelur n4ued emq rdrpuoc rrl Jololuotuqu eoreurfueru
pumilalop eo Eeec - pl1upacul else ,aluaurrle op eymdq a1eo1
u1 elnuriuoc 'ropuelceq Bel€lrlrlcu 'eseof unlerodtuel e1 'ro1e1
-uerurl€ e eJ?AJesuoc ep liglrlupoul alrulglu! luo^ce+ reru elec
eJlurp ?nop rzplsu ernlrlsuoc oanla7uoc rS patpta&f{aU

BFlrsplffi*rd 'x"s'€
'rolereolerrdsu eereuolicung
ru1uad pzeq ep rcepr eJ€nurluoc uJ gugrrrpJ ps alerE alncrged e1p rs pgerd erucsnu uI
euallue e n:1ued Je€ ep luemc rnrm rrJpzrlrln Beepr ec yqeqord eI?oJ else ,rSnlog .purm
uI ru8 op plns o ep lFtu rBru nc l?lue^ur crusscoJlcels lerede rnlsoce eleiueuiloJred
gcseeiplumgrug ps alrueu giulour o11u eerpde rol Jotrrl uI pc
InrdeJ luepr,re els![
'c?s TrJ mllg€Jd
ru9lnuJnce puJol?p szeenunurp reru es nu rnprolerrdse e eriqrosqe ep eeralnd ls m1ruae
B er€4lg ap Fces Jssecau else retu ns :Jole&olerdse e pcluqal eeJqlo^zep uI pllqec
-J?rueJ erie,tour o ernlrlsuoc wnnzDl uo1ct3 uos{g Inuelsrs 'ere8nJr-r1uac urrd

lrmnce1 uo1c,{3 JeB ep InluoJnc urp eler8 rolelncrlred eareppd


uosfq rolurrdsy'6€.€ u.rn81g -epuJ purruJalep pluprocrle BrJolcer?Jl ed rnlntae
e pplder eerecSrl4 'eleprocrlo ruolcarsl reun p8rml
e-ep 'unuoc rS upurlrc ep ruolsrs un-rlurrd areur
alreoJ ezo1t nc pcSur es JnJee 'tanncorl uo1ct3
uoslg dlt op lruolerrdse ur 'JeB op InlueJnc
ep el€uoJlue rolelncrped eereppdepul rulued
'ereoterdsz op alopou ellelelac BI lT-ulglul
1nlrue€ B eJ"4lg ep ces pllnuSrqo ele nu ,uos,(g
setuuf ap 09, llue uI lello^zep 'rolurrdsu ep dp lsecy
'(69'9 otn31) unncoA uo1ct7 uos{q lryrurnu ese
alse ereolerrdsu ep rmdq rou rerrr elec o4uTp Inun
Din punct de vedere constructiv, un frigider este format din urmitoarele elemente:
compresor;
schimbdtor de cdldurd exterior;
valvd de expansiune;
schimbbtor de cdldurd interior;
agent termic.
Rlcirea interiorului frigiderului se realizeazd astfel (/igura 3.41):
compresorul (B) pus in func{iune de un motor
electric comprimd agentul termic aflat in fazi de
vapori;
comprimarea agentului termic determind cregterea
presiunii gi a temperaturii acestuia; schimbdto-
rul de cdldurd exterior permite disiparea cildurii
rezultate prin comprimare;
datoriG comprimdrii qi transferului de cildurd
spre mediul inconjurdtor, agentul termic trece in
fazd lichid[ in schimbdtorul de cdldurd exterior;
prin valva de expansiune (C), agentul termic trece
dintr-o regiune cu presiune ridicatd (schimbdtorul
de cilduri exterior) intr-o regiune cu presiune
scizutd (schimbitorul de cdlduri interior - A). Ca I
unnare, agentul termic suferd o destindere 9i se
-6---'-'
I -figura 3.41. Structura unui
frigider
vaporizeazdin schimbdtorul de cdldurl interior; @www,howstuffivorks.com
in procesul de vaporizare, agentul termic absoarbe cdldurd de la aerul din frigider,
determindnd astfel scdderea temperaturii acestuia (qi implicit a alimentelor din
frigider);
vaporii agentului termic sunt readugi in circuitul exterior cu ajutorul com-
presorului gi procesele descrise anterior se repetd.
Un termostat aflat in interiorul frigiderului determind repetarea de un anumit numdr
de ori, la anumite intervale de timp, a ciclului de funcfionare descris mai sus - astfel
incdt temperatura in interiorul frigiderului s6 fie menfinutd in jurul valorii dorite'
Prezinti intr-un referat construcfia gi funclionarea unuia dintre urmdtoarele
aparate electrocasnice: fierul de cdlcat, prijitorul de ptine, filtrul de cafea,
mixerul.

202 3. Producerea Si utilizarea curentului alternativ


E0z

.oponm IoIlIi?leNuI el€ liJgd nc mlnlc€luoc Bercll^e {'


lrms 93sp (el€lozr Jprqc) ecl4sele
op Jolslruou eorelcadser *
lectusecorlcale rolelerede € or€zlllln tS artsuerq
ielelozteu eJ€olcnpuoc eleJ$ nt Inlnlculuoc BeJ€lIAo
*
:ericalord ep eldurrs euilou ep auas o elelcod
cupsla InFluornc _
ep elceJg '€t'€ Ernild -seJ olnqartr'lug1ncor1ce1e eattue'\erd n4uod
'gseoPcued
33IpJ?C gJep
rrue^ep epod I gy etSeSfdeP ec elmlsual o ?c
Yw 0v
Flnurllr ?oJ?cIJIpoy{ -it,ro. 'lerauet q 'Pcl4oale eiualstzer EJ€osElu
ICIC€JOl JOI
"t
es er€c s4u1 nzo4belo nc lculuoc ap eie3erdns
'('c1e eu4sorE
-rqcsntu e1e nicu4uo3 vut 9z ep rS purdei niu"1tt"., 'sn1d u1
'gleezerun) elelsoce eltctlsuelcerec
ap ctulelnd
nletd taiuelsrzor 'prceds I{ 'PzeeJo1ep es
roytqcSnur
rpqa"p rS
ep t{ce4uo3 vw9l-L rr"o"*o m1nfuoc € EclJtrcole eiuelsze1 'clJlcele
ereoSn urupdeiul ywv-l mlruuoJnc €eJece$ olnlrad cseueluo pdro3
egiqrncol oFnurp
ednqusp ep eprnourad *
ed eiuemBrs ellnu Isru Etslxe ec eC F
lnlreJfl selEllsueluJ
Joluolcnpu.oc FInl
ieol$cola llislslsul Ietm
-r"l n n.r nc olieruduot ui 'pllqFru Piuem8ts

:l**$lffiffffi;it"'l'nil"m
(7y' g nn&1fi a1lqtznt alalunnSls
'

Isru oloc 'u-1n u eselc


luns eiumcol u1 eiuernEts elezlllln
uI 1elp$s I? umc BsV '(t'sI-gI
ep luns alulncol uI el€l
-e1sur eleiuern8ts n.quad ol€nm eluolel) oJ€olel glnunue
o elSeSgdep o1€q94s ol ac mlnluoJnJ eel€llsualul Ec€p
dn.te4u1 eelseJv 'alupn8ts ellnru. I€ru
n€s etm
InlIncJIc
qol nc elJes uJ
(rouolut uI) rolcnPuor rlC alesuld luns piumcol o-$ulp luoletunsuoc
'eldurglul pleod es nu 9s e{en1ts ep loJlse
o sc rulued
'€IiBI€lsuI
InlruuoJnc eel€llsuolul
plelcarord lsoJ ? oJ€c nrued Purlxetu €ereol€^ elSaSpdep
€ec qns apscs ?Jolsece 8
irrceOs"r 'etielelsut Elelcstord lsoJ e oJ€c nrlued #'
u1 pzeelceuoc 3s
pluep^qce €ioalsrrar 1g"u1 i";trn 'plr"o*suoc {1nur eerd lelered
iltncrtclmcs un ecnPord es *
:g3Ep lEcap acnpord oleod es nu a{enlls 3p Ia}sE o 'ecu1ce1e liel€lsq lotm € olcaJoc
€eJolpuaoul econord eteod tS elSez
urplcatord 1nz,ec uI 'aretdorde ul ol€U€ roltmfuoc
es €lsoc? 'offlu eerd ealtltsuelul nc luoJnc
un ecer Jolcnpuoc un-r1uud pceq
lpcul
;iii tli{"1 *j rr-*: ;;tLi"! jt'-:
{ri l:' ;31''1};fsi#
;::i r'-'''; *r''' ":ti
i*itii:*ifi-!.{:r1I! SSig:aqit}q1 ep s$#*q}i i*l{}*li#d$'g's'*