Canon de rugăciune al monahului

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă Din lume venind eu,

ticălosul, la chipul cel monahicesc, întăreşte- mă, Stăpâne Hristoase, să
păzesc până la sfârşit jugul Tău, îndurate.
Miluieste-mâ Dumnezeule , miluieste-mâ. Mâ înspăimânt cugetând la
acea înfricoşată zi, când Tu, Hristoase, vei veni din cer pe pământ
întru slava negrăitei Tale lumini.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Auzit-am chemarea ta Hristoase, Stăpâne, pe care Tu, ai zis-o: „ Veniţi
către mine toţi cei împovăraţi, luând peste voi jugul Meu şi Eu vă
voi odihni pe voi".
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Preacurată, strigând eu în tăcere,
auzi-mă pe mine, cel cuprins de grijă şi dăruieşte-mi mângâiere, mie şi
la toată lumea.
Miluieste-mă Dumnezeule , miluieste-mă
Luând asupră-mi, Hristoase, chipul acesta, strig către Tine, îndurate:
ajută-mi şi-mi luminează ochii mei, că Tu îmi eşti lumină, zid şi
acoperitor.
Miluieste-mă Dumnezeule , miluieste-mă
îngerescul chip luându-L pe umeri, Hristoase, cad la Tine rugându-mă:
întăreşte- mă acum şi mă du la limanul Tău cel lin.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Crucea Ta, Doamne, am luat-o pe umeri şi lumeasca tulburare am
lâsat-o şi am alergat la Tine; nu Te scârbi de mine, Doamne,
Dumnezeul meu, Cel ce Te-ai întrupat pentru mine.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Multele nâpaste, Preacurată Stăpână, şi taberele dracilor goneşte-le cu
lumina ta, că tu ai născut Lumina cea întru tot sfântă, pe Hristos,
Adevăratul Dumnezeul nostru.
Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

1
Întru înfricoşata şi groaznica Ta judecată să nu mă duci, Hristoase
Dumnezeule, ci dăruieşte- mi să plinesc această viaţă întru frica
poruncilor Tale, şi mă învredniceşte vistieriei cu toţi aleşii
Tăi, Doamne, lubitorule de oameni.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
De la părinteasca slavă a Ta depărtându-mă fără de minte, întru răutăţi
am risipit bogăţia pe care mi-ai dat-o. Pentru aceasta cu glasul des-
frânatului strig: Greşit-am înaintea Ta, Părinte! îndură-te, primeşte-mă
pe mine, cel ce mă întorc, şi mă fă ca pe unul din argaţii Tăi.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Toată nădejdea mântuirii mele întru tine am pus-o, Maica lui
Dumnezeu, cea neispititâ de nuntă, şi pe tine te chem întru ajutor
întotdeauna; mântuieşte-mâ din necazuri şi din ispitele vrăjmaşilor şi-
mi dezleagă legăturile greşelilor mele şi din focul cel veşnic răpeşte-
mă.
Miluieste-mâ Dumnezeule , miluieste-mâ
Peste tot, vrăjmaşul m-a rănit. Stăpâne Hristoase, ci Tu mă întăreşte să
mă împotrivesc lui.
Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă
Având minte răspândită de nenumăratele mele păcate, am venit la
această înaltă viaţă monahicească, ci ajută-mi, îndurate, să o duc până
la sfârşit, ca să mă izbăvesc de munca cea veşnică.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Izbăveşte- mă, Hristoase Dumnezeule, de relele sminteli ale păcatelor,
care pururea cad asupra mea din uneltirea celui viclean.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
De multe păcate îmi este robită inima mea, Preacurată, de patimi şi de
nevoi; ci te rog pe tine, Stăpână: mântuieşte ticălosul meu suflet.
Miluieste-mâ Dumnezeule, miluieste-mâ

2
Străluceşte lumină mie, celui dintru întuneric şi înconjurat de vrăjmaşii
cei nenumăraţi, ca, fiind strălucit cu lumina Ta, să Te slăvesc pe Tine şi
să mă întăresc.
Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mâ
Ales-am calea cea strâmtă şi îngustă şi m-am dat la multe necazuri şi
mâhniri pentru Tine, Doamne Dumnezeul mântuirii mele.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
întăreşte- mă, îndurate Doamne, pe mine cel luptat de vrăjmaşi, ca să
nu mă facă să spurc acest chip duhovnicesc, ci mă învredniceşte,
Mântuitorule, ca bineplăcută Ţie să duc această viaţă până la sfârşit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Pentru mine. Preacurată Stăpână, Domnul plecând cerurile. S-a
pogorât şi S-a sălăşluit în preacuratul tău pântece.
Miluieşte-mă Dumnezeule , miluieşte-mă
Pe mine, care am vieţuit în lume şi am spurcat sfântul Tău Botez,
curăţeşte-mă şi mă izbăveşte de acestea, îndurate Doamne.
Miluieste-mă Dumnezeule , miluieste-mă
Dăruieşte-mi strălucirea Ta şi frica Ta o sălăşluieşte întru mine, ca să
fac poruncile Tale, Mântuitorul meu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
La limanul Tău cel lin du-mă acum şi mă îndreaptă pe cale şi mă
întăreşte, Făcătorul meu, ca să umblu întru poruncile Tale.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Păcatele mele cele multe îmi pângăresc sufletul, de Dumnezeu
Născătoare Fecioară, ci tu, Preacurată, ca o îndurată, izbăveşte- mă de
ele şi mă mântuieşte.
Braţele părinteşti sârguieşte a le deschide căci în desfrânări am cheltuit
toată viaţa mea. Spre bogăţia cea necheltuită a îndurarilor Tale privind,
Mântuitorule, acum nu trece cu vederea inima mea cea sâracâ, câci
către Tine, Doamne, cu umilinţă strig: Am greşit, Părinte, la cer şi
înaintea Ta.

3
Să cunoaştem, fraţilor, puterea tainei. Pentru că pe fiul cel desfrânat,
care s-a întors de la păcat la casa părintească, întru tot bunul Tată,
înainte întâmpinându-1, îl sărută şi iarăşi îi dăruieşte cunoştinţele
slavei Sale şi tainică veselie cu cei de sus săvârşeşte, jertfind viţelul cel
îngrăşat. Ca şi noi cu vrednicie să petrecem împreună cu Iubitorul de
oameni Tată, Celui ce a jertfit, şi cu Preaslăvita Jertfă, Mântuitorul
sufletelor noastre.
Miluieste-mâ Dumnezeule, miluieste-mă
In lene mi-am petrecut până acum viaţa mea, eu ticălosul, ci către Tine,
Domnul şi Stăpânul meu, vin acum, numai la bunătatea şi îndurarea Ta
nădăjduind, strig Ţie: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Miluieste-mâ Dumnezeule , miluieste-mă
Făcătorul meu. Doamne, întăreşte- mă să sufăr şi să păzesc credinţa pe
care o am în Tine şi mă învredniceşte ca vesel să-Ţi cânt Ţie: Bine eşti
cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Cu vetreala Crucii şi cu vânturile simţirii dumnezeiescului Duh, la
limanul dumnezeieştii voinţe mă povăţuieşte şi dumnezeieştii
moşteniri mă învredniceşte, ca să-Ţi cânt Ţie: Bine eşti cuvântat,
Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Palat al Celui Preaînalt, întru care S-a sălăşluit Dumnezeu şi pe oameni
din calea celui rău i-a întors, Născătoare de Dumnezeu, Maica Celui de
sus, făcându-Se din neamul nostru, strigăm:
Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Miluieste-mâ Dumnezeule , miluieste-mâ
Părinţii cei de demult, îmbrăcându-se în viaţa monahicească, până în
sfârşit bine au ajuns; acolo şi pe mine mă întăreşte, Doamne ca să
ajung şi cu lumina Ta mă luminează.
Miluieşte-mă Dumnezeule , miluieşte-mă
Bogăţia cea necheltuită şi Dumnezeirea cea negrăită, Tu, Doamne, Cel
ce ne-ai arătat acest cin, şi pe mine cel îmbrăcat într-însul întăreşte-

4
mă, îndurate, Hristoase Dumnezeule.
Binecuvântăm pe Tatăl pe Fiul şi pe Sfântul Duh , Domnul.
îngerescul, proorocescul şi apostolescul cin luându-1 pe umeri, mă
tem. Ci Tu, Hristoase, ajută- mă ca să nu spurc acest cin al meu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Din durerea inimii mele, de noapte strig către tine, Născătoare de
Dumnezeu, Preacurată, ascultă glasul meu şi nu mă trece cuvederea pe
mine, robul tău cel pierdut.
Miluieşte-mâ Dumnezeule, miluieşte-mâ
Mintea mea prefă-o întru curăţie, cu strălucirea razei celei
nestricăcioase a luminii Dumnezeirii, ca în cinul acesta neîncetat să Te
slăvesc.
Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă
În lene petrec, Indurate, eu, cel ce m-am făgăduit să-Ţi slujesc
întotdeauna. Stăpâne Hristoase, ci mă întăreşte ca să- mi împlinesc
făgăduinţa.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Cu râvnă m-am nevoit să urmez poruncilor Tale celor bune şi tari,
Hristoase Mântuitorule, ci întru mântuire mă primeşte şi din răutatea
vrăjmaşului mă izbăveşte.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Primeşte, Preacurată Stăpână, din mincinoasa mea gură, rugăciunea
cea adusă ţie de nevrednicul tău rob şi o du Fiului tău, Preacurată,
rugându-te pentru mine, că mare îndrăzneală ai către Dânsul, ca să mă
ierte de păcate în ziua Judecăţii.
Doamne Atotputernice, Cuvinte al Tatălui Celui fără de început, Cel ce
însuţi eşti Dumnezeu desăvârşit, Iisuse Hristoase, Care pentru
îndurarea cea neasemănată a milei Tale, niciodată nu Te depărtezi de
robii Tăi, ci pururea întru ei Te odihneşti, nu mă părăsi pe mine,
robul Tău, împărate întru tot Sfinte, ci dă- mi mie, nevrednicului,
bucuria mântuirii tale. Sufletul meu îl leagă cu dragostea Crucii Tale,
iar trupul meu cu nepătimirea Ta îl împodobeşte, gândurile mele le

5
împacă şi picioarele mele le fereşte de alunecare şi nu mă pierde pe
mine, Preabunule Doamne, din pricina fărădelegilor mele, ci mă
ispiteşte, Dumnezeule, caută- mă şi află cărările mele, şi de este calea
fărădelegii întru mine, întoarce-mă dintru dânsa şi mă povăţuieşte pe
calea cea veşnică. Că Tu eşti Calea, Adevărul şi Viaţa şi Ţie slavă
înălţăm, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte şi întru tot
Sfântului şi bunului şi de viaţă Făcătorului Tău Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor. Amin.