De ce călătoriile te formează ca adult

Mulțumită progreselor tehnologice, în zilele noastre, anii de liceu nu mai reprezintă chiar o provocare,
iar momentul absolvirii îi prinde pe tineri cumva nepregătiți pentru viața de adult. Puși în situația de a-și
alege drumul pe care vor să-l urmeze în viață, mulți iau decizii pe care le regretă ulterior sau apelează la
varianta de a sta un an pe bară, timp în care își pot lua un job, practica voluntariat sau pot călători în
străinătate.

Călătoritul nu e mereu despre distracție. De fapt, poate deveni pe alocuri un curs intensiv de
supraviețuire, în special pentru tinerii care au locuit până la acel moment cu părinții – cu alte cuvinte,
altcineva s-a îngrijit de cumpărăturile pentru casă, gătit, menaj sau facturi. Și aici nu vreau să spun că un
adolescent chiar își va pregăti hrana la un foc improvizat sau că va dormi în pădure, pentru că secolul 21
aduce anumite avantaje, care înlătură grijile de genul acesta. Prin supraviețuire, mă refer la nevoia de a
lua decizii pe cont propriu, de a-și asuma răspunderea și urmările pentru alegerile sale. Va trebui să
aleagă unde va mânca, ce va găti, să stabilească ce mijloc de transport este mai convenabil, cum să
cumperi ceva atunci când angajatul nu vorbește aceeași limbă ca tine, unde să înnopteze, cum să ajungă
din punctul A în punctul B etc și nu va fi nimeni care să îi spună care variantă este corectă. Pentru un
tânăr, o experiență de genul acesta înseamnă a ieși din zona de confort, lucru care va avea un impact
major asupra dezvoltării sale.

Pe lângă partea de luare a deciziilor, călătoritul îți dezvoltă abilitățile de comunicare. Când mergi într-o
țară străină, nu știi mai nimic despre ea. Poate ai făcut un research înainte, dar informațiile din cărți și de
pe internet nu se potrivesc aproape niciodată cu realitatea. Așadar, vei avea nevoie de îndrumare, iar
persoanele cele mai potrivite pentru așa ceva sunt, exact, localnicii. Dacă vei merge într-o țară a cărei
limbă oficială nu o cunoști și nici nu găsești o limbă comună în care să comunicați, va fi o reală provocare
să te faci înțeles. Singurele variante ar fi să încerci să înveți câteva expresii din limba respectivă sau să
practici comunicarea prin semne. Orice ai alege, cu siguranță la întoarcerea acasă ți se va părea
interesant să comunici cu oameni care te înțeleg.

Cea mai importantă contribuție a călătoritului, mai ales la vârsta formării, e că te ajută să devii open-
minded. Atunci când trăiește într-un mediu omogen, un tânăr nu prea are șansa de a vedea dincolo de
normele și prejudecățile impuse de societate. Mediile omogene îi transformă pe oameni în conservatori.
În schimb, atunci când o persoană se trezește într-un mediu diferit, confruntându-se cu o cultură, o
atitudine, tradiții și stil de viață complet distincte față de ale lui, are două variante – fie se adaptează, fie
renunță și se întoarce acasă indignat. Din fericire, cam toți călătorii, nu doar că se adaptează la noile
circumstanțe, ci ajung să le internalizeze, lucru care îi face să fie mai deschisi la minte, mai spontani, mai
dispuși să experimenteze.

Așadar, înainte de a decide ce facultate e potrivită pentru el, un adolescent ar trebui să ia în calcul
varianta unei pauze de un an, în care să călătorească și să devină pe această cale mai responsabil, mai
independent, cu perspective mai largi asupra lumii și cu abilități mai bune de comunicare. Genul acesta
de abilități și calități pe care le poate dobândi îl va însoți pe tot parcursul vieții.