Filtrare

Tub contort proximal - reabsorbție obligatorie (H2O și substanțe de care are neapărat nevoie)

Tub contort distal – reabsorbție facultativă în funcție de necesitățile organismului (Na,H2O sub acțiunea
ALDOSTERONULUI și ADH)

-Secreția cataboliților

-secretă acid uric, alți acizi, alte baze, unele medicamente, ioni K,H

*MEDICAMENTELE SE ELIMINĂ PE CALE RENALĂ

Creatinina este un marker pentru insuficiența renală

180 mg/100 ml sg GLUCOZĂ=VALOARE PRAG

ALIMENTAȚIE
Alimentele, prin conținutul lor în substanțe nutritive (=trofine) reprezintă sursa de energie și de susținere
a vieții, atât în condiții de repaus, cât și de efort

Ele asigură și înlocuirea substanțelor constitutive ale organismului și care sunt utilizate.

Exercită o influență foarte mare asupra organismului (se poate vedea imediat sau, de cele mai multe ori,
după o perioadă mai lungă de timp de la consumul alimentelor)

„CEL MAI IMPORTANT FACTOR DE MEDIU”

TEORIA SELF-SELECȚIEI

Organismul are tendința să își selecteze substanțele de care are nevoie, în cantitatea de care are nevoie.

Infirmată la om; de asta trebuie respectată o rație

Aportul exogen=efort fizic + căldură pierdută + depozite energetice

S-a stabilit că, în condiții de veghe și repaus fizic și mental, în condiții de neutralitate
termică(dezbrăcat=28-30 grade, îmbrăcat=22 grade), necesitățile energetige bazale sunt de 1kcal/kg
corp/oră, ceea ce ar însemna pentru un adult de 70kg 1680kcal/24 ore.

FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ NECESARUL ZILNIC DE ALIMENTE

-vârsta

-sexul
 -efortul fizic depus

-climatul(frig=mănânci mai mult și mai gras)

S-a stabilit, ca reper, o persoană de 25 ani, cu 65 kg și care trăiește într-un climat cu o temperatură
medie anuală de +10 grade, care are un program de 8 ore de muncă FĂRĂ activitate fizică obositoare.
Pentru o astfel de persoană vor trebui 2700 kcal/femeie și 3000kcal/bărbat.

Necesarul energetiv scade cu 3% pentru fiecare decadă, până la 45 ani.

Între 45 și 65 scade cu 7,5% pe decadă.

Între 65 și 75 scade cu 10%.

După 75 nu mai este necesră calcularea

Este obligatoriu ca rația alimentară zilnică să conțină toate clasele de TROFINE, în cantitățile optime

-glucide, lipide, proteine, apă, vitamine, celuloză

GLUCIDE
-principala sursă de energie pentru sistemul nervos și cel muscular. Prin arderea a 100g glucide rezultă
4,4 kcal. Minimul necesar este de 100g/24h. Au activitate proteinoprotectoare. Absența glucidelor face
ca metabolizarea lipidelor să fie alterată și să meargă spre acidoză. Un consum constant crescut de
glucide, care reprezintă mai mult de 70% din rația zilnică duce la o insuficiență pancreatică, deci la diabet
zaharat. Glucidele solubile să fie MAXIM ¼ din totalul glucidelor. Ele suprasolicită mecanismele de
reglare ale glicemiei. Un aport glucidic crescut conduce la deficiență de vitamină B, deoarece ea este
utilizată pentru metabolizarea glucidelor. Un aport crescut de făină, datorită conținutului ridicat de
fitază, duce la un deficit de Ca. Pentru a fi menținută funcția antitoxică a ficatului, aportul zilnic de
glucide și lipide trebuie să se facă în proporție de 4 la 1.

LIPIDE

Origine exogenă și endogenă

Acizi grași+vitamine liposolubile

100g lipide=9.1 kcal

Rol plastic (intră în structura unor membrane celulare,structura unor enzime,unele reacții REDOX)

Acizi grași nesaturați/acizi grași saturați mai mare sau egal cu 1

O treime acizi grași saturați

 O treime AG nesaturați

O treime polinesaturați

(FORMULA LUI KEYS)

Energie SAU depozite(pot fi mobilizate la nevoie)

15%-Aportul zilnic-35%,depinzând de temperatura mediului ambiant

Consumul constant mârit de lipide duce,pe termen lung,la obezitate, hiperlipemie, ateroscleroză

Ca efect imediat al consumului mărit de lipide, scade capacitatea de a face efort fizic, apare oboseala,
acidoză crescută în timpul efortului fizic intens

Lipsa lipidelor din alimentație oprește creșterea, favorizează necrozele distale, predispunere la
afecțiunile renale, emaciere(al doilea stadiu de denutriție) ,moarte prematură

PROTEINE
Intră în structura țesuturilor și constituie suportul structural al vieții

Rol energetic, deoarece ele intră în structura hemoglobinei, a anticorpilor și a enzimelor

În ceea ce privește necesarul proteic avem două aspecte de urmărit: cantitativ și calitativ

1,4g pe kg corp (12,5%)

Aminoacizi neesențiali

Aminoacizi esențiali

3 clase:

a) Toți aa esențiali în proporții adecvate (proteine animale)

b) Toți aa esențiali în proporții inadecvate (proetine din cereale)
c) Nu conțin toți aa esențiali

Balanța proteică (=balanță azotată) poate fi inluențată de factori fizio+pato

FIZIOLOGICI: efort fizic EPUIZANT, reducerea orelor de somn, efort intelectual(numai când este
epuizant), (la femei sunt situații când crește necesarul), vârsta

PATOLOGICI: boli febrile, boli inflamatorii (ambele deoarece intensifică metabolismul)

VITAMINE
Liposolubile
 Apă (necesarul variază în funcție de mediu, de insensitatea proceselor metabolice, vârstă, cantitatea
de substanțe solide care trebuie eliminată)

APORT LICHIDIAN în medie = 2000-2500 ml în 24h:

Apa exogenă:

a)lichide 1000-1500 ml

b)solide sau semisolide 700 ml

Apă endogenă 300 ml

CELULOZĂ
15-25 g pe zi

Fructe, legume, pâine graham

Importante deoarece rețin apă, favorizează activitatea bacteriană, măresc volumul fecalelor, intensifică
tranzitul intestinal, fixează și elimină din organism anumite metale, virusuri, toxine, colesterol și unele
substanțe carcinogene

SECREȚIE SALIVARĂ
1-1,5l/24h

3 glande salivare mari (sublinguale, submandibulară și parotide):glande de tip acinar(=racemic).

Înconjurate de o capsulă care trimite în interior prelungiri, formează septuri, împărțind glanda în lobi și
lobuli. Fiecare acin glandular are irigație proprie, inervație proprie, secreția este drenată printr-un canal
unic.

Glande salivare mici: secretă o salivă apoasă

GLANDA PAROTIDĂ

Glandă pereche, cea mai mare, 20-30 g, situată în loja parotidiană, în spatele conductului auditiv extern.
Inflamația ei= parotidită epidemică = oreion și este prod. de virusul Epstein Barr. Canalul ei de excreție=
STENON se deschide în mucoasa jugală în dreptul molarului 2 superior. Secretă o salivă apoasă. Este
numită SALIVĂ DE DILUȚIE

GLANDA SUBMANDIBULARĂ

Localizată în planșeul bucal, în vecinătate unghiului mandibulei, iar canalul de excreție WHARTON se
deschide laterla de frenul lingual. 7 grame. Secreția este mai vâscoasă. Are rol în formarea gustului
alimentelor (=salivă de gustație)

GLANDA SUBLINGUALĂ
 Glandă pereche

Planșeul bucal 1/3 anterior, cea mai mică, 3-4 grame, salivă vâscoasă, se varsă prin mai multe canale de
excreție = canale RIVINIUS. Salivă utilă în formarea bolului alimentar.

Vascularizația este asigurată de ramuri ale carotidei externe.

Parotidele sunt irigate de artera auriculară posterioară

Submaxilarele sunt irigate din arterele facială și linguală

Sublingualele din artelerele sublinguală și submentonieră

Inervația este simpatică din ggl cervical superior și parasimpatică din nucleul salivator superior/inferior.

Inervația influențează secreția cantitativ și calitativ.

Secreție continuă/24h.

Debitul se modifică în funcție de perioada zilei

Secreția salivară este influențată de cantitatea de hrană ingerată, cât de des mancăm, ce mâncăm, tipul
alimentului introdus în cavitatea bucală (calitativ). Cantitatea de salivă este influențată de reflexe
condiționate și necondiționată.

COMPOZIȚIA ȘI PROPRIETĂȚILE SALIVEI

Icolor

pH = 6-7

vâscozitate mai mică sau mai mare în funcție de originea ei

compusă: 99,6% H2O și 0,4% reziduu uscat:substanțe organice(proteine plasmatice+salivare: a)alfa

amilaza salivară:scindează amidonul preparat termic;pH optim=6,9;acțiunea ei continuă pt puțin timp în
stomac până când bolul alimentar este îmbibat de sucul gastric acid și substanțe anorganice. b) lipaza
scindează tributirina din lapte. c)lizozimul este principalul bactericid din salivă.el distruge capsula
glicozidică microbiană. d)peroxidaza. e)bactericidina are acțiune bactericidă prin ionul tiocianat care
asigură protecția anticarie, f)mucină, g)antigene de grup sangvin, h)imunoglobuline igA,igG,igM,
i)proteine plasmatice (albumine,globuline), j)factor de creștere a nervilor, k)uree, acid uric) și substanțe
anorganice: fluor