CLASIFICAREA LEZIUNILOR ELEMENTARE

1) Leziuni elementare prin modificari de culoare

2) Leziuni elementare cu continut solid
3) Leziuni elementare cu continut lichid
4) Leziuni elementare cu pierdere de substanta
5) Deseuri cutanate
6) Sechele cutanate

1. Leziuni elementare prin modificari de culoare

Macule (pete)
• Datorate pigmentului
• Datorate vaselor de sange
Nu modifica relieful pielii la palpare, fiind situate in planul pielii
Pete pigmentare
Leziuni hiperpigmentare
• Nevi (alunite) –acumulari de celule melanice, benigne, risc de malignizare,
congenitali/dobanditi; rol important in aparitie: expunerea la soare sau factorii hormonali
• Efelide (pistruii) culoare bruna, la persoanele cu pielea foarte alba, pe zonele fotoexpuse,
indicator de sensibilitate la radiatii UV; benigne
• Cloasma (masca gravidei) aparitia influentata de modificarile hormonale si expunerea la
radiatii UV; apare in sarcina, la persoane cu pielea mata, de obicei dispar dupa nastere;
pometii si barbia
Leziuni depigmentate (acromii)
• Albinism-acromie generalizata
• Vitiligo – pete acromice –pot fi situate oriunde pe suprafata pielii
Pete vasculare
Cianoza culoare violacee, cenusie a tegumentelor; determinata de vasoconstrictie; temperatura
locala este scazuta; dispare la vitro / digitopresiune
Acrocianoza –cianoza localizata ce apare in degeraturi, insuficienta cardiaca
Livedo – cianoza in retea; mai frecvent la nivelul coapsei
Eritemul
• Localizat
⎫ eritem pudic
⎫ eritem fesier al sugarului
• Generalizat
⎫ -boli infecto-contagioase (rubeola, scarlatina)
⎫ -rozeola sifilitica
⎫ -eritrodermie –culoare rosie vie: psoriazis, limfom –dispare la vitro- sau digito presiune!!
⎫ -eritrodermie –culoare rosie vie: apare in psoriazis, limfom –dispare la vitro- sau digito
presiune!!
Purpura
Leziune eritematoasa ce evolueaza catre brun-galbui – se resoarbe
Determinata de extravazarea de hematii din vase in tesut
Nu dispare la vitropresiune
Petesiile
Vibices
Echimoza
Hematomul
Telangiectaziile :
• Dilatari permanente ale vaselor mici
1
 • Consum excesiv de alcool
• Tratament prelungit cu dermatocorticoizi
Hemangiomul
2. Leziuni elementare cu continut solid

Papula – mici ridicaturi la nivelul tegumentului; exemple:

¬ -veruci vulgare
¬ -lichen plan, s.a.
Tuberculul
Nodulul
Nodozitatea
- poate ajunge si la nivelul hipodermului
-forma particulara de nodozitate: Goma- se intalneste relativ rar, in TBC si sifilis . Stadii de
evolutie:
• Cruditate
• Ramolitie
• Ulceratie
• Cicatrizare
Vegetatia – excrescenta la nivelul tegumentului, proeminenta filiforma / conopidiforma (vegetatii
veneriene)
Lichenificarea – ingrosarea cadrilajului cutanat normal (eczema cronica – injurii mecanice repetate,
prurit)
Tumora cutanata
¬ – benigna – nu are tendinta de invazie a tesuturilor vecine
¬ -maligna – invadarea tesuturilor vecine

3. Leziuni elementare cu continut lichid

Vezicula
• Dimensiunea unei gamalii de ac
• Continut lichidian
• Eczema, herpes, zona Zoster
Bula / Flictena
• Diametru mai mare decat al veziculei Traumatisme locale, frecare, arsuri
• Pemfigus vulgar, porfirii cutanate
Pustula – lichid tulbure de la inceput – puroi
• Centrata de un fir de par (Foliculita)
• Exista si pustule amicrobiene (Psoriazis pustulos)

4. Leziuni elementare prin solutii de continuitate

Excoriatia – zgarietura superficiala a pielii, nu este insotita de sangerare, vindecare fara sechele
Eroziunea – nu depaseste membrana bazala
Ulceratia –profunda, poate ajunge pana la nivelul osului, trece de jonctiunea dermo-epidermica
Fisura –pierdere linara de substanta
Ragada – fisura situata in jurul orificiilor naturale

5. Deseuri cutanate
Scuama- aglomerare de celule cornoase
• -furfuracee (Pitiriasis versicolor)
• -lamelara (Psoriazis)
2
 • -lambou (Sindr. Stevens-Johnson)
Crusta – depozit rezultat prin uscarea unei secretii la suprafata pielii
• -hematica (sange)
• -melicerica (puroi)
Escara – ischemie usata a pielii, zone comprimate intre doua planuri dure, se insoteste de necroza
Gangrena – necroza in aval de obstructia vasculara
Sfacelul – necroza suprainfectata
6. Sechele cutanate
Cicatricea
Atrofia – subtierea pielii

PUSTULA MALIGNA->ANTRAX; PUSTULA DURA,PIGMENTARA

C2 PIODERMITE

Pe suprafata pielii-: germeni comensali

Germeni: stafilococul alb nepatogen, coli, proteus. Totalitatea germenilor de pe suprafata pielii=microbiom
cutanat
Tegumentul intact nu permite germenilor sa se dezvolte, sa penetreze; e nevoie de o poarta de intrare in
organism.
Aspecte patogene: virulenta, toxine produse,afectarea unor sitokine si factori de crestere.
Pielea se apara de germeni prin mai multe mecanisme:
1. integritatea pielii
2.defensine LL37 - >in patologia psoriazisului
3.diferentiere terminala - >e impins in sus de celule
4.interfereta bacteriilor
5. imunoglobulina M
6.TOLL LIKE RECEPTOR – grup de molecule transmembranare care recunosc o serie de substante de pe
suprafata microbiomului.

Stafilococii cutanate
Foliculita superficiala –Impetigo stafilococic
Foliculita profunda - Sicozis stafilococic
Perifoliculita:Furuncul
-Furunculul antracoid
-Furunculul malign al fetei
Hidrosadenita
Perionixis
Onixis

Streptococii cutanate
Erizipel
Impetigo streptococic
Cheilita streptococica
Perles streptococic

Piodermitele sunt afectiuni cutanate cauzate de germeni piogeni.

3
La nivelul tegumentului exista 3 tipuri de flora bacteriana:
1. Flora rezidenta: bacterii nepatogene, ce colonizeaza in mod obisnuit tegumentele; are rol de aparare –
intra in competitie cu bacteriile patogene
2. Flora tranzitorie: bacterii ce vin in contact cu tegumentele, unde raman doar o anumita perioada de timp;
nu determina manifestari patologice
3. Flora temporar rezidenta: bacterii ce se dezvolta la nivelul tegumentului; determina manifestari
patologiceà infectii cutanate
LA 3 ZILE CU TRATAMENT CORECT INFECTIA SE REMITE
Factorii care influenteaza aparitia infectiilor cutanate:
➢ Virulenta germenilor, marimea inoculului
➢ Terenul gazdei
➢ Integritatea tegumentelor
➢ Gradul de uscaciune/maceratie a tegumentelor
➢ Prezenta florei saprofite ce intra in competie cu flora patogena
Infectiile cutanate:
-primare (bacteriile determina manifestarea patologica)
-secundare (bacteriile suprainfecteaza o leziune cutanata preexistenta)
In functie de geneza infectiior cutanate:
• Stafilococii
• Streptococii

STAFILOCOCII CUTANATE
Foliculita superficiala –Impetigo stafilococic
Foliculita profunda - Sicozis stafilococic
Furuncul(perifoliculita)
-Furunculul antracoid
-Furunculul malign al fetei
Hidrosadenita
Perionixis
Onixis

Staphilococcus aureus
- cel mai frecvent implicat
- sufera mutatii genetice
- rezistenta la antibiotice

Sursa de contaminare:
- Bolnavii
- Purtatorii sanatosi –purtatori cronici de stafilococ auriu
Stafilocociile:
- Foliculite
- Perifoliculite

Foliculita superficiala –Impetigo stafilococic

Afectiune ce atinge foliculul pilos
Localizare:
-pielea capului
-marginea unei plagi cutanate

4
 -la nivelul fetei
-alte zone paroase
Aspect clinic: macula eritematoasa punctiforma à pustula centrata de un fir de par eritematos
Pustula este superficiala
Leziunile sunt grupate intr-un placard àimpetigo
Nu se insoteste de fenomene generale
Se poate croniciza/ extinde in suprafata , profunzime
Impetigo – fara fir de par
Tratament:
! strict local!
- Se deschid pustulele
- Se dezinfecteaza (apa oxigenata/ sapun)
- Coloranti (violet gentiana, albastru de metilen)
- Unguente/ creme cu antibiotice:
-neomicina
-bacitracina
-tetraciclina
-Baneocin (bacitracina+neomicina)
-Fucidin H (acid fusidic+hidrocortizon)
! Antibioticele administrate topic sunt de obicei altele decat cele administrate per os, care sensibilizeaza si
determina aparitia de fenomene alergice

Foliculita profunda - Sicozis stafilococic

Afectiune ce atinge foliculul pilos.
Deseori porneste de la un instrument de ras contaminat.
Afecteaza mai frecvent pielea de la nivelul barbii/ mustatii la barbati.
Initial apar manifestari de foliculita superficiala (impetigo) apoi bacteriile patrund de-a lungul firului de par
pana la nivelul bulbuluià foliculita profunda.
Manifestari clinice:
Noduli mici, purulenti (la nivelul mustatii / barbii); leziunile superficiale coexista cu cele profundeà abces “in
buton de camasa”.
Firul de par
• Nu se desprinde spontan
• Nu se elimina cu usurinta la tractiune
• Smulgerea firului de par este dureroasa
Evolutie: trenanta, cu caracter cronic, recidivant
!Sicozis lupoid: forma particulara; infectie agresiva ce distruge cu totul bulbul firului de par,
determinand alopecie definitiva
Tratament:
General
• -antibiotice anti-stafilococice (Oxacilina, Vancomicina)
• -vaccin anti-stafilococic
• -imunostimulante (Polidin)
Local
• -epilarea zonei afectate
• -dezinfectante (sapun, apa oxigenata)
• -coloranti (albastru de metilen, violet de gentiana)
• -topice cu antibiotice (neomicina, bacitracina, tetracicilina, etc.)

5
 Furunculul

Perifoliculita stafilococica necrozanta ce afecteaza foliculul pilos si tesutul din jur

Pustula superficiala care se va extinde in profunzime si la nivelul glandei sebacee
Nodul dureros
-de dimensiunea unei alune/nuci
-continut ferm, care devine fluctuent
-continutul se elimina prin orificiul creat de pustula initiala
Burbionul
-continutul nodulului; bacterii si tesut necrozat
Ulceratie
-ramane in urma eliminarii burbionului din nodul; se vindeca spontan, in cateva saptamani,cu cicatrice
Nodulul :
-unic (frecvent la nivelul cefei, membre superioare/ inferioare)
-multipli (furunculoza)
Doua forme grave:
• Furunculul antracoid
• Furunculul malign al fetei
Furunculul antracoid
-aparitia concomitenta de mai multi furunculi apropiati care se unesc in profunzime
-burbioanele se elimina prin mai multe orificii invecinate (aspect de stropitoare)
-vindecare lenta cu cicatrice inestetica
-starea generala este alterata (febra, frison, curbatura)
-durere intensa
-complicatii: septicemie, tromboflebita septica, abcese metastatice)
Diagnostic diferential cu antraxul (afectiune cauzata de Bacillus anthracis - bacilul carbunos; apare in
colectivitati rurale, leziunea fiind nedureroasa si acoperita de o crusta neagraàdalac)
Furunculul malign al fetei
-caracter de malignitate datorat localizarii in cele 2/3 superioare ale fetei
-in lipsa tratamentului poate cauza tromboflebita de sinus cavernos/meningita prin sinusul sfenoid;poate
evolua spre exitus
-manifestarile clinice tipice de furuncul (nodul dureros, burbion) + febra, frison, durere locala intensa,
edem important al fetei

Tratament
Sistemic –minim 7 zile
-Oxacilina, Vancomicina, Cloxacilina
-Eritromicina in cazul pers. alergice la penicilina
Amoxicilina+ acid clavulanic (Amoxiclav, Augmentin)
Fluorochinolone (Ciprofloxacina, Ofloxacina)
Cefalosporine
Vaccin antisafilococic
Polidin
Gamaglobuline
Local
-deschiderea furunculului – controversata
-dezinfectie (apa oxigenata, sapun)
-coloranti
-pudre cu antibiotice (Baneocin)

6
-pansare leziuni (cu/ fara mese)

Hidrosadenita
Inflamatia glandelor sudoripare ale axilei
Evolutia depinde de starea pacientului
Perionixis
Infectie stafilococica a tesutului ce inconjoara unghia
Aspect de burelet inflamator
La presiune elimina un puroi galbui cremos
Onixis
Inflamatia lamei unghiale
Unghia se ingroasa, devine friabila
Prezinta puncte supurative din care se scurge un puroi galben cremos
Botriomicomul

Proliferare vasculara produsa de Stafilococ\O fac copii.

STEPTOCOCII CUTANATE

Erizipel
Impetigo streptococic
Cheilita streptococica
Perles streptococic
-virulenta da Scarlatina
Erizipelul
Agent etiologic: Streptococul de grup A
Afecteaza frecvent gambele si fata
Factori favorizanti:
-deficientele imunitare
-malnutritia
-etilismul cronic
-diabetul zaharat
->placard eritematos difuz dureros de culoare rosie
->sindrom febril+alterarea starii generale
->recidivant
Erezipelul bulos-<mai grav

Erizipelul fetei
Poarta de intrare:
-rinita alergica/ bacteriana
-conjunctivita
-otita
Infectia se propaga din aproape in aproape
Debut: brusc, febra, frison, curbatura
Manifestari clinice:
Placa eritematoasa, frecvent unica, culoare rosie-vie, bine delimitata (burelet marginal), lucioasa, proeminenta
Uneori poate fi acoperita de bule
7
Diametrul creste treptat pana la 10-15 cm
Se asociaza limfadenopatie regionala
Localizare:
-centrul fetei (in fluture)
-periorbital
-pavilionul urechii
Evolutia in lipsa tratamentului este variabila:
-vindecare spontana
-deces
-tendinta la reciodiva
-limfedemà macrocheilita

Tratament
!tratarea portii de intrare
General:
-penicilina(de electie asociata cu canamicina), macrolide (eritromicina)(in caz de alergie la penicilina)
METRONIDAZOL, CEFORT
Antiinflamatoare nesterioidiene/ corticoterapie (pentru scaderea edemului)
Local:
-comprese umede
-coloranti
-creme, unguente cu antibiotice

Impetigo streptococic

Afecteaza copilul/ adultul tanar (“bube dulci”)

Localizare frecventa la nivelul fetei
Foarte contagioasa
Vezicule/ bule mici si rotundeà se spargà cruste melicerice
Vindecare spontana posibila
Tratament
General
• Penicilina (de electie)
• Macrolide (eritromicina)

Local:
• Comprese umede
• Creme/ unguente cu antibiotice
• Coloranti (usuca/ dezinfecteaza)

Cheilita streptococica
Afecteaza frecvent buza inferioara
Culoare zmeurie
Edem/ congestie
Cruste melicerice
Perles streptococic
Afecteaza comisurile bucale

8
Culoare zmeurie
Fisuri
Cruste melicerice (diagnostic diferential : perlesul candidozic, cu depozite albe-cremoase, intalnit la purtatorii
de proteze si la persoanele care sufera de diabet zaharat)

INFECTII MICOTICE

Agent etiologic: fungi

Spre deosebire de microbi, in infectia fungica conteaza localizarea mai mult decat tipul de germene

EPIDERMOFITII Pielea glabra

PILOMICOZEFirul de par
ONICOMICOZAUnghii
CANDIDOZE Muc. orala/genitala, pliuri - Candida albicans

HERPESUL CIRCINAT (T. corporis)

Manifestari clinice
Placi eritemato-scuamoase, scoame f tinere –palide in centru, periferia eritematoasa/rosie, cu vezicule pe
chenarul eritematos =scoama furfuracee
-centrul: remisiune aparenta
-la copii: frecvent la nivelul fetei
-la adulti: poate fi localizata oriunde pe corp
-3 astecte:-aspect dishidrotic vezicule f groase
-eczema uscata hiperkeratozica
-aspect exudativ
-sursa: contaminare de la alt individ sau animale de casa/animale domestice
Diagnostic:
-examen clinic
-examen micologic direct
-inocularea pe medii de cultura (Sabouraud)
Tratament local
✓ Coloranti: sol. Castellani/Streptomicozan
✓ Antifungice locale: Clotrimazol, Lomexin, Travogen, Lamisil, Exoderil, Nizoral
Tratament sistemic
✓ Ketoconazol (Nizoral)
✓ FLuconazol (Diflucan)
✓ Itraconazol (Orungal)
Durata tratamentului : saptamani-luni; se continua 2 saptamani dupa aparenta vindecare

PITIRIASIS VERSICOLOR
Etiopatogenie:
9
Agent cauzal:
• Pityrosporum ovale
• Pityrosporum orbiculare
àUbicuitar(sunt doua forme ale aceluiasi microorganism)
-persoane care transpira mult
-pH al pielii
Manifestari clinice
Macule si placi brun/galbui/rosietice, nepruriginoase
-semnul talasului: scuame furfuracee
-petele nu se bronzeaza
-copil: fata
-adult: torace anterior, cervical, brate
Tratament local
✓ Antifungice locale: Nizoral, Lomexin, Travogen -21 de zile
Tratament sistemic
✓ Ketoconazol (Nizoral)
✓ FLuconazol (Diflucan)
✓ Itraconazol (Orungal)

PILOMICOZE

Prescolari / scolari
Afecteaza baietii mai frecv.decat fetele
Afecteaza de obicei pielea capului, dar poate afecta si barba sau zona genitala

MICROSPORIA

Microsporum canis
Sursa: caine, pisica, alt individ- caciuli/sepci
Tendinta de a se vindeca spontan la pubertate
Manifestari clinice
Placi eritematoase, 3-10 cm, acoperite de scuame albicioase
Placa alopecica,scuamoasa, extrem de contagioasa
Firele de par sunt retezate la cativa mm de emergenta –aspect de “miriste proaspat cosita”
Firele de par bolnav se smulg cu usurinta
Fire de par acoperite la exterior de spori albiciosi(parazitare de tip exothrix)

Tratament local
✓ Raderea parului + Antifungice locale (creme/solutii): Nizoral, Lomexin, Travogen

Tratament sistemic
✓ Ketoconazol (Nizoral)
✓ Fluconazol (Diflucan)
✓ Itraconazol (Orungal)

TRICOFITIA

Asemanatoare cu microsporia
10
Zone alopecice cu firul rupt mai sus
Afecteaza frecvent baietii prescolari/scolari
Pielea paroasa a capului
Sursa de contaminare: individ bolnav (sepci, caciuli), caini, pisici
Colonizarea firului de par ENDOTHRIX (in interiorul firului de par)
Spre deosebire de microsporie, placile sunt de mici dimensiuni, iar firele de par sunt rarite si indoite sub forma
literelor W, S, V, Z
Tratament local
✓ Raderea parului + Antifungice locale (creme/solutii): Nizoral, Lomexin, Travogen
Tratament sistemic
✓ Ketoconazol (Nizoral)
✓ Fluconazol (Diflucan)
✓ Itraconazol (Orungal)

SICOSIS TRICOFITIC AL BARBII

Apare la barbatii de varsta adulta

Sursa: obiecte de ras contaminate
Manifestari clinice
Noduli putin ,durerosi in jurul firelor de par de la nivelul barbiei
Nodulii sunt eritematosi, au aspect umed/ supurat
Firele de par se smulg cu usurinta
Tratament:
✓ raderea barbii, epilarea firelor de par bolnave + aplicarea de creme sau solutii antifungice . Se adauga si
antifungice administrate pe cale sistemica.
✓ FAVUSUL-EXUDATIE GALBENA, FM GODEU
✓ KERION CELSI – INFLAMATORIE,SEMIABCES, ALOPECIE DEFINITIVA

CANDIDOZE CUTANEO-MUCOASE

Candida- levura superioara

Aspect: alb murdar pe mucoase
Aspect din cav bucala: glosita/stomatita candidozica
Factori care fav candida:
-admin antibiotice, citostatice, hormoni pe o durata lunga
-diabet, ciroza,cancer, TBC, HIV
Agent etiologic: Candida albicans
a). Nou nascuti si sugari
✓ Apare din cea de-a doua saptamana de viata; se datoreaza prematuritatii si tratamentelor antibiotice
✓ Apare si in caz de tulburari digestive importante
✓ Sursa contaminare: tractul genital al mamei sau din maternitate
✓ Pete mici, albicioase, care se pot extinde/ pot conflua(margaritarel)
✓ La indepartarea lor apar eroziuni si ulceratii dureroase
✓ Ulceratiile impiedica alimentatia si determina sangerarea mucoasei
✓ Nou-nascutii tarati à asfixie mecanica , risc de deces.
b). Adulti
✓ Candida albicans este saprofita in tubul digestiv

11
 ✓ Cresterea numarului de colonii:
1) Tratament cu antibiotice
2) Imunodepresie
3) Purtatorii de proteze dentare
4) Infectii bacteriene
5) Diabet zaharat
6) Neoplazii
7) Etilism
Manifestari clinice
• Depozite albicioase la nivelul mucoaselor (bucala vaginala),interdigitala, de scutece
• Se pot indepartaà exulceratii si zone eritematoase
DIAGNOSTIC
Examen micologic
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
✓ Glosodinia
✓ Glosopiroza
✓ Disbacterioze
✓ Limba neagra viloasa
Tratament local
✓ Nistatin
✓ Fenosept
✓ Apa de gura cu clorhexidina
✓ Glicerina boraxata
✓ Pimafucin
Tratament general
✓ Ketoconazol (Nizoral)
✓ Fluconazol
✓ Isoconazol (TRAVOGEN)
✓ Clortrimazol (canesten)
✓ Diflucan

Infectiile virale – virusii

-cele mai mici particule vii au nucleu central cu ADN/ARN
-se inmultesc prin mecanismul enzimatic al celulei
-3 actiuni:->efect citopatic
->poate prolifera tumoral
->nu se intampla nimic o perioada dupa care in conditii de imunitate scazuta actioneaza
Viroze: - hiperplazice proliferative: veruci vulgare
-cutanate degenerative
-epidermo neuro viroze: herpes, zona zoster
VIROZE CUTANEO-MUCOASE

Virozele cutaneo-mucoase – cauzate de virusuri cu caracter epidermotrop

Multe virusuri pot ramane cantonate in organism in stare de latenta
❑ Virusul herpetic (HSV 1, HSV 2)
12
 ❑ Virusul varicelo-zosterian
❑ Virusul papilloma (HPV)
❑ Molluscum contagiosum

INFECTIA CU VIRUSUL HERPETIC

Virusul herpetic tipul 1 (HSV 1)
-Extremitatea cefalica:
✓ Bucal si peribucal
✓ Nazal si perinazal
Virusul herpetic tipul 2 (HSV 2)
-Regiunea genitala / perigenital
Manifestari clinice
Debut brusc
Vezicule grupate in buchet pe fond eritematos
Adenopatie regionala
Veziculele se sparg à apar eroziuni cu contur policiclic à crusta
Vindecare in 10-15 zie
Simptome
Durere locala
Prurit local
Senzatie de arsura
Pot exista si manifestari generale: febra, cefalee, curbatura

Primoinfectia cu HSV tip 1

Gingivostomatica herpetica
La primul contact cu virusul – persoane cu eruptie activa
De obicei in prima copilarie
• 2/3 asimptomatic
• 1/3 manifestarile dispar in cateva zile
Dupa 1-2 saptamani leziunile se vindeca dar virusul ramane in stare biofitica, putandu-se reactiva ulterior.
Primoinfectia cu HSV tip 2
✓ Dupa inceperea vietii sexuale
✓ Localizare genitala/perigenitala
✓ Majoritatea- inaaprent clinic
✓ Manifestarile clinice: vezicule grupate in buchet pe fond eritematos
✓ Leziunile sunt foarte dureroase
✓ Insotite de adenopatie, prurit, senzatie de arsura
✓ Curbatura, febra,c efalee
✓ Veziculele se rupà ulceratii dureroase
✓ Dupa vindecare virusul ramane inactiv (Stare biofitica) putand recidiva ulterior
✓
Herpesul recidivant
Frecventa recidivelor depinde de terenul pacientilor.
Unele recidive sunt subintrante, altele apar la interval de cativa ani.
Recidivele au manifestari mai putin zgomotoase si apar de obicei in acelasi loc.
Conditii ce pot determina recidive herpetice:
1) Expunerea la soare
2) Tratamentul cu antibiotice sau corticoterapia
13
 3) Infectii respiratorii sau gastrointestinale
4) Menstruatia
5) Actul sexual
6) Sarcina
7) Scaderea imunitatii (diabet, stres, neoplazii)
Tratament sistemic
• In primoinfectii severe
• In recidive frecvente sau subintrante
Aciclovir –tratament de atac 2,4g/zi
-tratament de intretinere:400-600mg/zi
Famciclovir
Valaciclovir
Se pot asocia:
• Gamaglobuline specifice antiherpetice
• Gamaglobuline nespecifice
• Vaccin antiherpetic
• Vaccin BCG
• Interferon
• Decaris (levamisol)

Tratament local
Aciclovir crema (Zovirax, Aciclovir)
Xilina in aplicatii locale
Apa de gura –rol antiseptic
Pudre/solutii sicative (paste antiseptice)
Aplicarea se repeta la 4-6 ore
Cu cat se aplica mai precoce, cu atat sunt mai eficiente
Aciclovir crema- intarzie aparitia si scurteaza severitatea eruptiei
Dupa ruperea veziculelor, trebuie prevenita suprainfectarea

HERPESUL ZOSTER

Etiopatogenie
Virusul varicelo-zosterian (VVZ)
In copilarie: varicela
Ulterior, ramane cantonat in ganglionii spinali
Cand imunitatea scade: migreaza de-a lungul traiectelor nervilor si determina aparitia eruptiei de HZ

Factori declansatori
1) Stres/oboseala
2) Diabet
3) Infectii asociate (HIV)
4) Neoplazii
5) Limfoame
6) Tratamente cu citostatice sau corticoterapie
Eruptia tipica
Vezicule in buchet pe fond eritematos
De-a lungul traiectului unor nervi
Eruptia se opreste tipic la linia mediana, afectand doar ½ corp

14
Precedata si insotita de durere interna cu caracter de junghi
La pacientii varstnici: durerea persista mult dupa vindecare àalgii post-zosteriene
Veziculele apar in valuri succesive, se rupàulceratii acoperite de cruste
Vindecarea se face cu macule reziduale care dispar in timp
Imunodepresie accentuata:
➢ Ulceratii foarte profunde si dureroase
➢ Necroza locala
➢ Hemoragii locale
➢ Eruptie generalizata de tip varicela
Recidive
Sunt rare –apar mai ales la batrani, dar din ce in ce mai frecvent si la persoanele tinere
Contagiozitate
HZ poate fi contagios pentru copiii care nu au facut inca varicela (varsat de vant)
Localizarea HZ:
àIntercostal - frecvent; risc de confuzie cu crizele de angina pectorala, infarctul miocardic sau crize biliare
àCervicobrahial afecteaza ½ gat si bratul de aceeasi parte
àOftalmic afecteaza ½ din pielea capului, a fruntii, a piramidei nazale; veziculele pot aparea si la nivelul
ochiului: ulceratii corneene
àAuricular –sindrom Ramsay-Hunt: eruptie triunghiulara cu varful la timpan, durere, hipoacuzie, tulburari de
echilibru
Tratament sistemic
Repaus la pat
Analgezice
Antiseptice locale
Exista vaccin impotriva HZ, adresat celor cu varsta > 50 de ani sau bolnavilor cronici
❑ Antivirale:
✓ Aciclovir (4g/zi, 7-10 zile)
✓ Brivudina (Brival™ 1 cp/zi)
Ideal de administrat in primele 48 de ore de la aparitia primelor leziuni
❑ Antalgice:
✓ Aspirina, paracetamol
✓ Derivati opiacei (Fortral™)
❑ Vitamine B si E
❑ Corticoteapie –antiinflamator puternic, cand durerea este foarte intensa
Prednison 40 mg/zi, timp de cateva zile
❑ Tranchilizante si antidepresive

Tratament local
✓ Aciclovir crema (nu este foarte eficienta)
✓ Antiseptice (prevenirea suprainfectiei)
Coloranti (albastru metilen, violet gentiana)
Spray cu antibiotic si dermatocorticoizi (Oximed™, Bioxiteracor™)
✓ Infiltratii cu xilina/novocaina
✓ Terapie UV
✓
Tratament chirurgical:
sectionarea chirurgicala a nervilor afectati

15
 VERUCILE VULGARE

Manifestari clinice
Excrescente (papule) gri-cenusii “uscate”, cauzare de diverse tipuri ale virusului HPV (Human Papilloma Virus)
à Localizare:
❑ la nivelul mainilor (regiunea dorsala a degetelor, fata palmara, periunghial)
❑ La nivelul fetei
❑ In jurul genunchilor
❑ La nivelul labei piciorului
HPV este auto/hetero inoculabil
Tratament
Vindecarea poate fi spontana sau poate necesita tratament:
➢ Crioterapie (azot lichid, zapada carbonica pentru decolarea epidermului de derm)
➢ Electrocauterizare/ cauterizare laser
➢ Duofilm ™ (acid lactic +acid salicilic intr-o pelicula de colodiu, pentru cateva saptamani)

VERUCILE PLANE

Manifestari clinice
Papule mici, plane, netede
Culoare bruna
Tegumentul fetei la copii sau la femeile tinere
Se extind din aproape in aproape
Tratament
✓ Chiuretare blanda
✓ Podofilina/fenol
✓ Retinoizi topici (Retin-A™)

MOLLUSCUM CONTAGIOSUM

Manifestari clinice
Vezicule proeminente, ombilicate central
Continut alb-grunjos
Auto/heteroinoculare
Foarte contagios

Tratament
Chiuretare blanda
Sol. Podofilina/fenol
Sol. Alcool iodat
! Urmarirea periodica a evolutiei pacientului, pentru a putea surprinde aparitia de noi elemente.

16
 AFTE SI AFTOZE

AFTELE BUCALE
Origine virala sau autoimuna
Ulceratie rotunda de cativa milimetri, dureroasa
Acoperita de depozit galbui circumscris de un lizereu rosu carmin
Unice sau multiple
Concomitente (stomatita aftoasa) / Succesive
Recidivante (stomatita aftoasa recidivanta)
Se pot suprainfecta cu germeni piogeni
Aftele bucale pot coincide / succede aftele genitale in aftoza bipolara Touraine
Boala Behcet = afte bucale + afte genitale, leziuni oculare, leziuni cutanate
TRATAMENT
✓ Nitrat de argint
✓ Clatire cu ser fiziologic
✓ Citostatice
✓
LICHEN PLAN

Cauza necunoscuta (autoimuna)

Afecteaza ambele sexe in egala masura
Varsta predilecta: 30-60 de ani

Leziuni cutanate
papule eritemato-violacee POLIEDRICE, dure, intens pruriginoase, aspect lucios
Papulele de lichen plan pot fi izolate sau confluate in placarde
Apar de obicei pe antebrate la baza pumnilor, pretibial sau regiunea lombo-sacrata
Pusee saptamanale/lunare fara o cauza declarata
Leziuni ale mucoasei orale
Placi albicioase/alb sidefii - leucoplaziforme in dreptul PM
Leziuni ce pot ulcera, localizate oriunde la nivelul mucoasei orale
Localizare caracteristica: la nivelul liniei interdentare, cu aspect specific de frunza de feriga
Pot acoperi in totalitate buza inferioara
Neoplazii facultative – se pot transforma in carcinom spinocelular
Afectiune benigna- risc de transformare maligna
Senzatie neplacuta la acru/ sarat/ dulce

Leziuni la nivelul buzelor-cheilite uscate dar inflamatorii

Leziuni la nivelul limbii- depozite albicioase, usor stralucitoare care se iau direct la raclaj
-aderente, obtine sangerare la raclaj
- se pot transforma in epiteliom spinocelular (malign)
Tipuri de lichen:
-bucal si genital (cu aspect de leucoplazie)
-cornos (situat la nivelul fetei ant a gambei)
-bulos
17
-din lupus
-diseminat (aspect histologic caracteristic)exista o atrofie a papilelor dermice, devin liniare cu infiltrat in
banda care intra peste keratinocite, limfocite T
-pilar cu alopecie definitiva
-sclereoatrofic: placi screloase atrofice pe torace, org genitale
la femei:placi leucoplazice
la barbati: atrofierea partii libere a preputului

Alte afectiuni asociate lichenului:-mititus sub forma unor papule galbui pe torace cu prurit moderat
Lichenificare: nu o leziune de lichen; ultima faza a eczemei,aspect violaceu uscat

Tratament Sistemic:
✓ Corticosteroizi – Prednison 40-60 mg/zi
✓ Retinoizi –Tigason/ Roaccutane(Sotret)(factor teratogen pt 3 ani)
✓ Citostatice
✓ Asociem vitamino terapie,barbiturice, antidepresive
Tratament Local:
✓ -cutanat: Fluocinolon, Elocom
✓ -mucoase: Triamcinolon intradermic, baza orala adeziva(Orabase) cu corticoizi

URTICARIA SI ANGIOEDEMUL

URTICARIA

Manifestare alergica; manifestare cuatanata si mucoasa

Eruptie tranzitorie (fugace)
Placard eritematos, infiltrat, catifelat oriunde pe suprafata pielii
Papule si placi eritematoase si edematoase
Intens pruriginoase
Asemanatoare contactului pielii cu urzici
Debut brusc
Intereseaza in principal epidermul si dermul superior
Fm acuta(in 2-3 zile apare si dispare)
cronica(pe parcursul lunilor)
Histologic: dilatarea vaselor din derm-urticarie
Urticarie: alergica(eritem)
serica/imunologica(lupus)
deficit de complement
polinergica (la sportivi)
la agenti fizici, vibratii, soare,presiune

ANGIOEDEMUL

Edem angioneurotic- Edem Quincke

-in dermul profund
18
-masiv, dur
-la nivelul fetei
Forma particulara grava de urticarie
Predomina edemul –intereseaza tesuturile profunde
Edemul se extinde in suprafata si in profunzime
Edemul intereseaza si esofagul, faringele, glota
In formele severe poate surveni decesul

Urticaria si angioedemul pot aparea la orice varsta, pe un teren atopic/ predispozitie genetica.

Factori implicati in aparitia urticariei

Exogeni
-alimente – ou, lapte si produse lactate, peste si fructe de mare, capsuni, ciocolata, coloranti si conservanti
alimentari (tartrazina, salicilati – actioneaza la nivelul COX 1,2), condimente, mezeluri
-medicamente- in principiu orice medicament, dar mai ales antibiotice (amoxicilina- pot aparea reactii alergice
si la o saptamana dupa administrare), tranchilizante, diuretice, laxative, antidepresive, AINS (aspirina,
paracetamol)
-pneumalergeni (polen, praf, mucegai, substante chimice volatile)
-veninuri de insecta (paianjen, viespe, albina)
-produse cosmetice (vopsea de par)
-materiale din protezele dentare

Endogeni
-factori genetici (angioedem ereditar)
-focare infectioase (micoze cutanate, candidoze, focare microbiene dentare/amigdaliene, bilare, urinare,
parazitoze intestinale)
-afectiuni cronice (hepatita virala, diabet zaharat, boli coronariene, HTA)

Exista numeroase cazuri de urticarie cronica idiopatica.

Aspect clinic urticarie

Papule si placi edematoase, culoare alb-portelanie

Diametru: cativa cm
Prurit foarte intens
Apare pe tegumente si mucoase
Leziunile sunt tranzitorii – fugace: apar si dispar in decurs de cateva ore, mutandu-se in alte locuri
Durata variabila urticaria cronica se poate extinde si cativa ani
Insotita de manifestari generale:
-hTA
-tahicardie
-greata
-diaree
-febra
-cefalee
-durere abdominala
-dispnee cu polipnee
soc anafilactic (cu pierderea constientei, edem q si urticarie)
19
 Evolutie:
-urticarie acuta (zile  saptamani)
-urticarie cronica (>6 saptamani)

Aspect clinic angioedem Quincke:

-predomina edemul
-sediu de electie: fata -> aspect buhait
-edem accentuat al pleoapelor, buzelor, obrajilor, mainilor
-edem important al mucoaselor
-limba si val palatin -> tulburari de masticatie si fonatie
-faringe-> disfagie
-laringe si glota-> asfixie mecanica si deces
-debut brusc
-urgenta medicala/dermatologica
-reversibil la corticosteroizi si adrenalina

Etiopatogenie
-plurietiologic
-mecanisme imune si neimune
-degranulare mastocitara cu eliberare de histamina ->responsabila de prurit si de aspectul papulelor

Tratament
1) -identificarea si inlaturarea cauzei(ideal)
2) -desensibilizarea la alergen
a. -specifica – pacientul este pus in contact cu o concentratie din ce in ce mai mare de alergen,
pentru a scadea intensitatea reactiei; frecvent la pneumalergeni
b. -nespecifica
-histamina
-histaminoglobulina
-hiposulfit de sodiu
3) -regim alimentar – continut scazut in alimente alergizante/ care determina degranularea mastocitara
4) –medicamente:
a. -antihistaminice orale cu efect sedativ (Romergan, Clorfeniramin)
b. -antihistaminice orale nesedative (Claritine, Aerius, Telfast)
c. -corticosteroizi
-forme usoare si moderate- doze mici/ medii, cure scurte: 30-40 mg/zi
-forme grave si angioedem Quincke – hemisuccinat de hidrocortizon >200 mg
d. -adrenalina, efedrina
e. -antihistaminice injectabile
5) Tratament local – lotiuni si mixturi mentolate –efect antipruriginos
-mixturi cu hidrocortizon 1%
6) Tratamentul eventualelor tulburari asociate – micoze, afectiuni intestinale, etc.

20
 ECZEMA

Manifestare cutanata alergica frecvent intalnita, intens pruriginoasa.

Clinic: pusee eruptive cu:
• Eritem
• Edem
• Papule
• Vezicule
• Exulceratii
• Cruste
• Scuame

Tendinta la
➢ Recidiva
➢ Extindere
➢ Cronicizare

Evolutie:
-acuta
-cronica
Eczema acuta are 5 faze:

1. Faza eritematoasa
-placi eritematoase, culoare rosu-viu
-discret edematiate-edem mai accentuat in zonele cu tegument lax
-prurit
-+/- manifestari generale de tipul agitatie/insomnie

2. Faza de veziculatie
-placile se acopera de vezicule
-veziculele apar in valuri

3. Faza de exudatie/ zemuire

-apare datorita gratajului/ spargere spontana a veziculelor
-risc crescut de suprainfectie
4. Faza de crustificare
-lichidul diminua si se usuca
-cruste galbui

5. Faza de descuamatie
-crustele galbui cad
-epidermul este subtiat, rosu, lucios; revine apoi lent la aspectul normal

21
 Eczema cronica

-cronicizare a eczemei acute

-fazele de veziculatie si zemuire sunt diminuate
-aspect uscat, ingrosat al tegumentului
-aspect hiperkeratozic
-pruritul persista
-apar leziuni secundare la distanta

Etiopatogeneza

-alergen eczematogen
-teren predispozant

Alergene
-substante chimice ce determina/ accentueaza eczema
-toxine din focare infectioase

Teren cu predispozitie
-predispozitie ereditara (teren atopic)
-predispozitie individuala (tulburari endocrine, neuropsihice, digestive, stres)

Factori locali:
Hiperhidroza
Uscaciunea pielii(xeroza cutanata)
Fisuri/ crapaturi ale pielii
Traumatisme repetate (grataj)
Seboreea

Eczema de contact

Apare la contactul direct al tegumentului cu agentul cauzal

Clinic are aceleasi 5 faze
Afecteaza frecvent fata si mainile

Piele cap - vopsea de par, gel de par

Frunte – boruri de palarie, vopsea din bentite, s.a
Pleoape – fard, fond de ten, medicamente aplic local
Buze – ruj, pasta de dinti, apa de gura, instrumente de suflat, etc
Lob ureche, gat, decolteu, incheietura (de la bijuterii care contin Ni)
Axilar – deodorant
Maini – manusi, latex, cauciuc, plastic, pigment din tatuaje, s.a.

Tratament
-indepartarea alergenului incriminat
-general:
-antihistaminice
-corticosteroizi
-local:

22
-emolienti neparfumati
-spray-uri cu corticosteroizi –Oximed- in faza de zemuire
-creme si unguente – faza de crustificare- Fluocinolon, Ultralan, Elocom, Advantan
-decapante- acid salicilic: Diprosalic, Elosalic

Eritem polimorf
In cav bucala –aspect de cocard = bule care se sparg
Palme
Genital
Etiologie greu de stabilit: antibiotice, AINS
Fm grava:sindr Stevens Johansons :decolare a pielii si necroza

SIFILISUL

Agent etiologic – Treponema pallidum

Bacterie foarte putin rezistenta in mediul extern; distrusa de uscaciune – rezista in secretii pana la uscarea
acestora - <45 min
Distrusa de toti dezinfectantii uzuali (alcool, apa si sapun)

Transmitere

Sexuala- peste 90% - contact direct; indiferent de tipul actului sexual

Verticala –mama/fat; incepand cu cea de-a patra luna de sarcina
Profesionala – ginecologi, stomatologi, asistenti de laborator; frecvent, leziunea primara se situeaza la nivelul
mainiià masuri de protectie: manusi

Evolutie
Incubatie 21 de zile

Sifilisul primar
Leziune de obicei unica – sifilom- sau sancru dur-sau sancru de inoculare
Apare la poarta de intrare
Adenopatia regionala apare la 7 zile de la aparitia sifilomului
Pozitivarea reactiilor serologice se face spre sfarsitul perioadei de sifilis primar – dozare anticorpi
Sifilomul se epitelizeaza spontan, cu disparitia manifestarilor clinice,in decurs de cateva saptamani(atentie!-
boala=sifilisul isi continua evolutia, doar leziunea primara se epitelizeaza)

Sifilisul secundar
Se poate declansa la 6 saptamani de la aparitia sancrului/ 9 saptamani de la infectare
Eruptie generalizata
Leziuni cu diferite aspecte clinice- sifilide

Sifilidele
-superficiale
-generalizate
-rezolutive
-asimptomatice (nedureroase, nepruriginoase)
-rozeola sifilitica(tipica, precoce)
23
Micropoliadenopatie generalizata
Serologie intens pozitiva à diagnosticul de certitudine: pe baza probelor de laborator
Eruptia poate aparea in valuri, pe parcursul a doi-trei ani in lipsa tratamentului(sifilide de recidiva)

Perioada de latenta
Durata: 3-20 de ani

Sifilisul tertiar
Rar
Leziuni cutanate tipice – sifilide tuberculoase, gome sifilitice
Papule, tuberculi, noduli, nodozitati
Putin numeroase
Pot fi mutilante; cicatrici vicioase
O parte din reactiile serologice se negativeaza in stadiul de sifilis tertiar à se indica biopsia

Leziuni la nivelul SNC (tulburari de comportament, dementa, paralizii)

Manifestari cardiovasculare(anevrism de aorta de cauza luetica)
Manifestari osteo-articulare

Decesul este provocat de manifestari diverse la nivelul viscerelor.

! exista sifilis decapitat (fara aparitia sancrului)

! exista sifilis latent (fara manifestari clinice, doar cu serologie pozitiva)

Sifilis
➢ Dobandit
o recent (primii doi ani de la infectare, foarte contagios)
o tardiv (dupa doi ani de la infectare, contagiozitate scazuta)

➢ Congenital
o precoce (manifestari clinice in primii doi ani)
o tardiv (manifestari clinice dupa primii doi ani)

Sifilis
o latent- fara manifestari clince cutaneo-mucoase; serologie pozitiva
o florid- cu manifestari clinice cutanate si mucoase

Manifestari clinice in sifilisul primar

Sifilomul

sancru dur (baza leziunii este indurata)

unic de obicei
nedureros

24
situat frecvent in regiunea genitala
apare la poarta de intrare
ulceratie superficiala
eroziune rotund-ovalara
contur net, regulat
bine delimitat
diametru: 0.5-1.5 cm
suprafata neteda, lucioasa

Adenopatia primara
-la 7 zile de la aparitia sifilomului
-obligatorie
-regionala
-nedureroasa
-poliganglionara – aspect de closca cu pui
-ganglionii sunt duri, fermi, nu abcedeaza niciodata

Particularitatile sifilisului primar la nivelul extremitatii cefalice

Buza inferioara
- frecvent afectata la femei
- pe versantul intern- aspect ulcerat
- pe versantul extern/semimucoasa – aspect ulcerocrustos sau usor hipertrofic(diagnostic diferential cu
ESC de buza)

Limba
–frecvent afectata la barbati
-1/3 anterioara

Gingie
Amigdale
Faringe
Obraji
Barbie

Manifestari clinice in sifilisul secundar

Sifilide
-leziuni mucoase si cutanate

1. Rozeola sifilitica (sifilide maculare)

2. Sifilide papuloase generalizate

1. Rozeola sifilitica
-pete roz pal
-culoarea florii de cires, dispuse pe flancuri

Serologie: intotdeauna pozitiva

25
 2. Eruptie generalizata, rezolutiva, asimptomatica, in diverse stadii si cu diverse aspecte clinice.
-sifilidele pot mima aproape orice dermatoza!

Sifilidele mucoasei bucale

Placi mucoase, ce coexista cu leziunile cutanate

Foarte contagioase
Clasificate in cinci categorii
1) Sifilide eritematoase – culoare: rosu-viu; nedureroase; dgn diferential cu angina banala
2) Sifilide erozive – nedureroase, culoare alb opalescent/rosu viu; suprainfectie- aspect difteroid
3) Sifilide papuloerozive
4) Sifilide papulohipertrofice
5) Sifilide ulceroase

Se pot asocia frecvent cu timbrul ragusit al vocii.

Diagnostic diferential:
Angina banala (angina este mai zgomotoasa)
Aftele (dureroase, la periferie au o culoare rosu carmin, centrul galbui)
Pemfigus vulgar (ulceratii, bolnavul nu se poate alimenta; scadere ponderala)
Herpes simplex (dureros, zgomotos, leziuni cu contur policiclic)

Se pot asocia cu alopecie:

- apare brusc; reversibila la tratament (necicatriciala)
a. -alopecie difuza
b. -alopecie in placi
c. -alopecie in 1/3 externa a sprancenei (semnul omnibuzului)

Sifilisul tertiar

Rar, apare in lipsa tratamentului sifilisului secundar, la 3-20 de ani

Leziuni mai putin numeroase
Leziuni mutilante
Gome sifilitice
Leziuni SNC (dementa, tulburari comportamentale, paralizie)
Leziuni cardiovasculare (anevrism de aorta)
Leziuni osteoarticulare
Diagnostic serologic neconcludentà diagnostic anatomopatologic

Sifilisul congenital

Transmiterea transplacentara a T. pallidum, incepand cu luna a patra de sarcina

Ar trebui facuta serologia in luna a 2-a si luna a 7-a de sarcina,iar gravidele bolnave trebuie tratate

Precoce
-se manifesta in primii doi ani de viata
-asemanator cu sifilisul secundar al adultului
-manifestari clinice specifice- rinita, coriza sifilitica
-coriza sifilitica

26
 -secretie purulenta si abundenta
-impiedica alimentatia
-scadere ponderala
-in lipsa tratamentului se complica cu ulceratii ale septului nazal, cartilajului nazal; perforarea boltei
palatine
-craniotabes- distanta dintre oasele craniului in primele luni de viata este marita, iar acestea sunt mai moi

Tardiv
-asemanator sifilisului tertiar de la adult
-modificari si deformari osoase
-modificari dentare
-distrugerea papilelor dentare, tulburari ale odontogenezei

Manifestari dentare in sifilisul congenital tardiv

-distrugeri papile dentare
-tulburari ale odontogenezei
-afectarea dentitiei definitive
-modificari ale dentitiei , in sensul
-rezistenta (structura)
-marime (micro/macrodontie)
-forma (dinti Hutchinson)

Dintii Hutchinson
-ICS asemanatori cu caninii
-diametrul anteroposterior marit/ aspect de butoi
-baza de implantare mai larga decat marginea libera
-marginea libera poate fi
➢ ascutita si dreapta-“dinti in surubelnita”
➢ crestata-“dinti in fierastrau”
Alte variante-canini rasuciti in axul propriu
-dinti in platou, ca doi molari suprapusi, cu margini complet netede

Diagnosticul de laborator in sifilis

Examen extemporaneu
- microscop cu iluminare laterala ;din serozitatea proaspata,sifilom primar

Teste serologice – dozare Ac anti-T. pallidum

Reactii treponemice
-specifice
-scumpe
✓ -TPHA
✓ -FTA, ELISA
-nu sunt utile in monitorizarea eficientei tratamentului
-raman pozitive toata viata

Reactii netreponemice
-mai ieftine
27
-foarte bune pentru screening
-nu sunt foarte specifice
-reactii fals pozitive:
• -batrani
• -boli de colagen
• -gravide
• -infectii virale
• -tranzitoriu
✓ -RBW
✓ -VDRL
-se negativeaza la aprox. un an de la tratament
-pot urmari eficacitatea tratamentului

!Se recomanda efectuarea de reactii serologice combinate:

-reactii treponemiceà pentru specificitate
-reactii netreponemiceà pentru evolutie

Baterii de teste cu dozarea Ig

-IgM – infectie recenta
-IgG – infectie veche

Tratament

-obligatoriu; sifilisul este boala cu declarare obligatorie datorita pericolului epidemiologic

-de electie: Penicilina
▪ -foarte eficienta
▪ -ieftina
▪ -reglem de MS
▪ -inclusiv Moldamin
-limitele penicilinei nu sunt date de rezistenta T. pallidum, ci de alergia la penicilina, caz in care se
administreaza:
o Doxiciclina
o Eritromicina
o Tetraciclina
-au eficacitate < penicilina

Incidente si accidente

1. -reactii alergice grave pana la soc anafilactic

2. -reactia Herxheimer – accentuarea leziunilor, febra usoara, cefalee, anxietate marcata, alterarea starii
generale

Uretrita gonococica
-data de nisseria gonorreea
-perioada de incubatie 3-6 zile
-prin contact sexual, saliva, lacrimi
Diagnostic: pe frotiu
28
Forma clinica: la barbati:evolueaza ca o uretrita acuta du dureri la mictiune, disurie, secretie purulenta si
abundenta. Complicatii: prostatita acuta/cronica, cistita (mai rar la barbati)
la femei:secretie purulenta ,mictiune; La virgina – prin lengerie de la mama; La nastere – nou
nascutul poate face oftalmologie gonococica

Infectia cu clamidya
La barbati: uretrita
La femei: uretrita + vaginita cronica; poate urca in sus dand sterilitate
IgG – Cronic IgM – acut

COLAGENOZE

Categorie de boli de cauza necunoscuta

Mecanismul de aparitie: autoimun
Tablou anatomopatologic asemanator
LUPUSUL ERITEMATOS
Cea mai frecventa colagenoza
Cauza neelucidata
Afecteaza :
-tegumentele
- mucoasele
-organele interne
Afecteaza F>B
Varsta predilecta: 30-40 de ani
3 forme clinice
(fara delimitare clara; exista insa si teoria dualista care considera formele clinice ca fiind boli diferite)
-LE Cronic/cutanat (afecteaza tegumentele si mucoasele)
-LE Subacut (forma de trecere intre cele 2)
-LE Sistemic/ Diseminat (afecteaza tegumentele, mucoasele si organele interne)
Rata de trecere intre forma cronica si cea sistemica este de aproximativ 10%.

Factori care intervin in declansarea sau agravarea LE:

1) Genetici si
familiali
2) Hormonali
(contraceptive orale)
3) Infectiosi
4) Sarcina
5) Radiatiile UV
(frecvent apare primavara dupa expunerea la UV)
6) Medicamente
(griseofulvina, procainamida, izoniazida, s.a.)
!exista medicamente care determina eruptii lupus-like, care insa se remit la intreruperea
medicatiei
Mecanism
29
Organismul produce autoanticorpi (antinucleari, anticitoplasmatici, antiMB)  anumite proteine nu mai sunt
recunoscute de catre organism  reactie Ag-Ac  distrugerea unor structuri proprii organismului

Lupus eritematos cronic (LEC)

-localizat (leziunile sunt la nivelul capului si gatului)
-diseminat (leziunile coboara si sub niv. gatului)

LEC localizat
Cea mai frecventa forma /cea mai benigna
Leziuni doar la nivelul capului si gatului
Potential evolutiv spre atrofie cicatriciala/ alopecii cicatriciale
Perioade de acutizare si remisiune
Zonele cele mai expuse la lumina ale capului si gatului (nas, obraji, urechi)
TRIADA SIMPTOMATICA
✓ -ERITEM
✓ -SCUAMA
✓ -ATROFIE
Apar placi si placarde unice/ multiple, bine delimitate
Culoare rosie-violacee
Scuame albe, subtiri, foarte aderente (prelungiri hiperkeratozice pe fata interna a scuamei care patrund in
foliculul pilosebaceu – aspect de “limba de pisica”)
Evolutie spre atrofie cicatriciala
Alopecia cicatriciala apare progresiv, fara ulceratie prealabila
In functie de elementele care predomina ( eritem, scuama, atrofie), LEC localizat poate fi:
• Discoid
(predomina scuamele si atrofia cicatriciala, cea mai frecventa forma, leziuni la nivelul obrajilor si
piramidei nazale, aspect de fluture- vespertillo)
• Centrifug (mai
rar, predomina eritemul, LE Biett)
Localizarea LECL:
• Piele scalp,
mustata, barba – alopecie cicatriceala definitiva
• Extremitatile
fetei – varful nasului, urechi- predomina eritem violaceu – Chilblain lupus (asem. degeratura)
• Muc bucala
(ulceratii dureroase; rar)
Manifestarile generale lipsesc
Probele de laborator sunt rar si tranzitoriu modificate
Doar biopsia cutanata este tipica pentru lupus

LEC diseminat
Leziunile coboara mai jos de cap si gat: pe zone fotoexpuse: maini si decolteu
Manifestarile generale lipsesc sau sunt foarte discrete
Probele de laborator sunt neconcludente
Lupus eritematos sistemic (LES)
Forma grava, acuta de LE
Complicatiile LES pot duce la exitus
Manifestarile generale :
apar la debutul bolii si insotesc evolutia afectiunii
30
-febra
-astenie musculara
-artralgii
-inapetenta
-scadere ponderala

Manifestarile cutanate
Eritem la nivelul fetei (in vespertillo)
Eritem la nivelul mainilor si trunchiului

Manifestari viscerale
Renal – GlomeruloNefrita lupica
Cardiovascular – endocardita, pericardita, IMA
Pulmonare – dispnee, pleurezie lupica, fibroza interstitiala
Digestive – durere abdominala, infarct intestinal, hepatomegalie

Manifestari neuropsihice
Crize epileptiforme
Paralizie de nervi cranieni
Psihoza
AVC

Modficari ale probelor de laborator

✓ Anemie
✓ Trombocitopeni
e
✓ Leucopenie
✓ Cresterea VSH
✓ Hipergamaglob
ulinemie
✓ Complexe
imune circulante in sangele periferic
✓ Dozare Ac anti
AND dc
✓ Imunofluoresce
nta directa (IFD) – IgG si IgM la nivelul stratului bazal

Tratament
LEC
Sistemic
-antipaludice (antimalarice) de sinteza: Clorochina, Plaquenil
-corticosteroizi
Local
-dermatocorticoizi topic (Elocom, Ultralan, Fluocinolon, Advantan)
-infiltratii intralezionale cu corticoizi
-masaj cu azot lichid (crioterapie)
LES
Sistemic
-corticosteroizi oral

31
-citostatice (Ciclofosfamida- Endoxan
Azatioprina –Imuran)
Local
-topice cu dermatocorticoizi
-infiltratii intralezionale cu corticoizi
-masaj cu azot lichid (crioterapie)
SCLERODERMII
Scleroatrofia tesutului conjunctiv
Boala de colagen
Cauza necunoscuta
Mecanism autoimun
Aspect: Sclerodermii:in lovitura de sabie
inelara
liniara
in picatura
Semn distinctiv= piele atrofica,
uscata,
indurata,
pergamentoasa
a). forma generalizata = sclerodermie progresiva
afecteaza tegumentele, mucoasele, organele interne
b). forma localizata = morfee
benigna, afecteaza doar tegumentele,aspect inestetic
SCLERODERMIA PROGRESIVA
Afecteaza mai frecvent femeile
Evolutie cronica 15-20 de ani
Debut insidios, prin fenomen Raynaud
Fenomen Raynaud – crize vasculospastice, acroasfixice, dureroase, cu tumefactie si infiltratie

Mana sclerodermica
Apare frecvent
Crize vasculospastice si acroasfixice tipice- fenomen Raynaud
Se face testul la gheata
Pulpa degetelor devine atrofica, pergamentoasa, indurata, uscata
Degetele devin efilate, ascutite
Varful degetelor: ulceratii in muscatura de soarece.
Faciesul
Facies de icoana bizantina
Scleroza tegumentelor fetei
Nas efilat, ascutit, subtiat
Ridurile dispar
Buzele se retracta, dezvelind partial arcada
Fluieratul si zambetul devin dificile / imposibile
Pleoape partial retractate
Mimica inexpresiva
Afectare viscerala
Digestiva - Esofag in bagheta de sticla
Cardiovasculara
Renala

32
Pulmonara
Tratament relativ ineficient

DERMATOMIOZITA
Colagenoza de cauza necunoscuta
Mecanism autoimun
Mai putin grava decat LE/ Sclerodermia
Asociaza un sindrom cutanat si polimiozitic (afectare musculara cu astenie)
Afecteaza mai frecvent femeile
40% din cazuri – asociere cu neoplazii -> sindrom paraneoplazic
Simptome
Scadere ponderala
Astenie
Febra
Sindrom muscular (fatigabilitate marcata, dificultati la pieptanat, ridicat mainile, urcat scarile)
Mialgii
Eritem in ochelari (eritem violaceu periorbitar)
Edem

Sindromul SJOGRE
Boala autoimuna a glandelor cu secretii externe (lacrimal, salivar)
Lipsa secretiei oculare
Evolutie lenta
Tratament: cortizon

DERMATOZE BULOASE

Leziunea caracteristica este bula

Afecteaza frecvent fata, mucoasa bucala si mainile
Pemfigusul vulgar
Porfiria cutanata tardiva

PEMFIGUSUL VULGAR
Dermatoza buloasa majora
Evolutia este grava, prognosticul este rezervat
Afecteaza adultii > 45 ani
In lipsa tratamentului decesul survine intre 6 luni – 2 ani
Deces prin:
❖ Suprainfectarea
leziunilor
❖ Dezechilibre
hidroelectrolitice
❖ Casexie
❖ Anemie

Leziunile mucoasei bucale

Preced instalarea tabloului clinic tipic cu ani de zile(uneori)
“Afte “ (ulceratii bucale) rebele la tratament
33
Dureroase
Bulele se sparg determinand aparitia de eroziuni si ulceratii
Ulceratii foarte dureroase ce impiedica alimentatia
Vindecare dificila si lenta

Leziunile cutanate
Bule in tensiune  devin flasce
Dimeniuni variate
Dupa spargere se pot suprainfecta
Insotite de dezechilibre hidroelectrolitice
Vindecare cu macula hiperpigmentata reziduala
Caracter polimorf

Acantoliza
Decolarea epidermului de derm
Apar Ac anti-substanta intercelulara
In spatiul creat se acumuleaza lichid interstitial
Semnul Nicolsky
Pe plan osos – decolarea epidermului asemanator unei foitel de tigara
Pozitiv- aparitia bulei
Negativ- cand fragilitatea dispare in urma tratamentului

Tratament
Nu se vindeca niciodata
Tratamentul tine boala sub control
General:
Corticosteroizi
-initial doze foarte mari, apoi se scad cand leziunile incep sa se epitelizeze
Citostatice
-ciclofosfamida
-azatioprina
-insotesc tratamentul cu cortizon

Local:
Toaleta bulelor
Dezinfectie
Coloranti
Unguente cu antibiotice si corticosteroizi
Orabase
PORFIRIA CUTANATA TARDIVA (PCT)
Dermatoza buloasa de origine hepatica
Eruptie polimorfa
Afecteaza frecvent adultii(consumatori cronici de alcool)
Cauza este absenta uroporfirinogen decarboxilazei hepatice
Lipsa acestei enzime determina acumularea de pigmenti urinari din degradarea hemoglobinei
• Uroporfirine
• Coproporfirine

Manifestari clinice

34
 ✓ Bule: localizare
pe zonele descoperite; dupa expunerea la soare
Bule cu continut clar/ serohematic
Apar succesiv, in valuri
Se sparg  ulceratii acoperite de cruste
Ramane hiperpigmentare reziduala (eruptie polimorfa)
✓ Microchisturi
galbui
✓ Hipertricoza
temporomalara
✓ Facies teros,
imbatranit, cenusiu
✓ In timpul
crizelor urina este rosie-portocalie(ca “berea bruna”)

Probele de laborator:
➢ Probe hepatice
alterate
➢ Uroporfirine
crescute
➢ Coproporfirine
crescute
➢ Sideremie
crescuta
➢ Hiperglicemie

Tratament
General
Evitarea:
Consumului de alcool
alimentelor toxice hepatice
estrogeni
expunere la soare
traumatisme tegumentare
Sangerare
Chelatori de Fe(Desferal)
Prednison
Hepatoprotectoare
Vitamine si anabolizante
Local
Fotoprotectie
Toaleta bulelor
Dermatocorticoizi
Topice cu antibiotice

Hiperplazie: - mai multe celule decat trebuie

Displazia: -un grup de celule cu o alta forma
-lez precanceroasa
35
 -celulele diplazice pot avea/nu modif tumorale
Procesul tumoral
Histologic: nucleu mare,inmugurit
citoplasma zdremtuita
mitoze atipice

Leziuni precanceroase: forme displazice, inflamatii cronice, epiteliom insitu(n are stimul sa se dezvolte
tumoral in schimb re toate caracteristicile), melanom

Diferite ca aspect clinic:

- leucoplazia – poate deveni leziune precanceroasa
 pata alba pe mucoasa orala/genitala
- keratozele actinice – petele maronii ale persoanelor in varsta care apar datorita expunerii la soare
- cheilitele – inflamatii cronice ale mucoaselor buzelor
- xeroderma pigmentosum
- boala Bowen - >epiteliom insitu
- eritroplazia Queirat
- Radiodermita - >tegument ingrosat, aton infiltrat, care nu raspunde la stimuli
- Nevi – focare displazice cu/fara modificari aparute la nivelul epidermului: verucos, dermal, anexiali-
>benigni

TUMORI BENIGNE CUTANATE

Keratoacantomul

Tumora benigna
Punct de plecare: foliculul pilosebaceu
Formatiune cutanata proeminenta, hemisferica, usor ingustata la baza
Central prezinta un crater acoperit de o masa cornoasa
Diametru: 1-2 cm

Factori ce influenteaza aparitia keratoacantomului:

-expunerea la soare
-expunerea la gudroane
-factori genetici
-infectia cu HPV

Sediu de electie:
-fata
-fata dorasala a mainii (regiuni fotoexpuse)

Evolutie:
-resorbtie spontana (aprox. 6 luni)posibila, dar si
-evolutie catre un carcinom spinocelular (malignizare)
-recidiva

36
 Terapie:
-interventie chirurgicala (de electie)
-electrocauterizare
-vaporizare laser
-radioterapie locala

Xantoame cutanate

Tumori benigne- acumulare de macrofage pline cu lipide

Proeminente mici, galben-portocalii, bine delimitate
Localizare:
-pleoape (xantelasme) –nu se asociaza cu modificari ale metabolismului lipidic
-brate, trunchi, coate – se asociaza cu modificari ale metabolismului lipidic (hiperlipidemie,
hipercolesterolemie) si risc coronarian

Tratament:
-excizie chirurgicala
-electrocauterizare
-vaporizare laser
-acid tricloracetic

TUMORI MALIGNE CUTANATE

1/5 din totalul cancerelor

Stransa legatura cu expunerea la soare
Accesibile examenului obiectiv: recunoasterea lor in faza incipiente à tratament eficace
Dau metastaze si infiltreaza structurile inconjuratoare
Au atipii si monstruozitati nucleare

1. Tumori epiteliale
1.1 Epiteliom bazocelular (Carcinom bazocelular)
1.2 Epiteliom spinocelular (Carcinom spinocelular)

1. Tumori ale sistemului pigmentar

2.1 Melanomul malign

Aceste trei tumori acopera peste 90% din totalul tumorilor cutanate
Agresivitatea tumorilor creste in ordinea: EBC<ESC<MM

Epiteliomul bazocelular (EBC)

Tumora maligna
Origine in celulele bazale ale epidermului
Evolutie: foarte lenta
Metastazare la distanta- exceptionala
Malignitatea este data de faptul ca este o tumora foarte recidivanta, mutilanta, cu tendinta de invazie a tuturor
structurilor invcinate – agresivitate locala crescuta/malignitate locala
Apare pe:
-tegument aparent indemn
37
-leziuni precanceroase:
➢ Keratoza actinica / solara
➢ Radiodermita cronica
➢ Xeroderma pigmentosum
Localizare:
-fata (frecvent ½ superioara: nas , frunte, obraji)
Nu apare pe mucoase, dar se poate extinde pe mucoase de la tegumentele invecinate
Apare de obicei la persoane de peste 50 de ani, dar exista si cazuri la persoane mai tinere

Debut
-pe tegument indemn
Perla epiteliomatoasa- nodul mic, translucid, acoperit de tegument subtiat, cu telangiectazii
Placa eritematoasa si scuamoasa – dura la palpare, usor infiltrata de la inceput
Ulceratie mica, superficiala, acoperita de crusta; foarte persistenta,indurata

-pe leziune preexistenta:

Crestere rapida in dimensiuni
Ulcerare spontana
Infiltrare / devine dura, ferma la palpare

Evolutie:
-endofitic (inspre profunzime- mutilanta)
-exofitic (la suprafata pielii)

Tratament

✓ Excizie chirurgicala
✓ - varianta:chirurgie Mohs – alterantiva scumpa, eliminare a tumorii cu efectuare de sectiuni
histopatologice seriate in timpul interventiei, inainte de a inchide; persista totusi riscul de recidiva
✓ Radioterapie locala
✓ -previne recidivele
✓ Electrocauterizare
✓ Vaporizare laser
✓ Citostatice aplicate local – 5F-Uracil (Efudix), Podofilina

Epiteliomul spinocelular (ESC)

Tumora maligna
Origine: stratul spinos al epidermului
Apare de obicei la persoane trecute de 50 de ani.
Afecteaza mai frecvent barbatii
Evolutie:
-mai agresiva decat in cazul epiteliomului bazocelular
-poate da metastaze ganglionare locoregionale

Apare dupa expunere indelungata la UV

Localizare de electie:
-fata( buza inferioara, limba)
Debuteaza pe:
38
-tegument sanatos
-leziuni preneoplazice (mai frecvent):
➢ Keratoza actinica/ solara
➢ Cheilita actinica
➢ Arsuri vechi
➢ Radiodermita

Debut:
Leziune proeminenta, nodul mic, rotund, hiperkeratozic, dur/ infiltrat; in timp se fisureaza/ulcereaza
Evolutie: in cateva saptamani- luni, endo- sau exofitic
Pe mucoase/semimucoase: ulceratie trenanta, dura la palpare de la inceput sau placa leucoplaziforma, mica,
proeminenta, care ulcereaza si este dura la palpare

ESC al buzei inferioare

¼ din ESC
Mai frecvent la barbati
• Expunere la soare
• Fumatori de pipa,obiceiul de a arde tigara pana la capat
• Igiena bucala deficitara
• Colti restanti
• Tartru abundent
Metastazeaza relativ tarziu

ESC al cavitatii bucale

De obicei in ½ posterioara a limbii

• Mai frecvent la barbati
• Igiena bucala deficitara
• Fumat de tigarete/pipa
• Traumatisme determinate de marginile taioase al dintilor
• Proteze de calitate inferioara (ef. galvanic)
Metastazeaza precoce

Evolutie:
-agresiva
-metastazeaza rapid la nivel ganglionar
-prognostic foarte bun daca ESC este identificat precoce

Tratament
✓ Excizie chirurgicala
✓ Electroterapie
✓ Vaporizare laser
✓ Radioterapie
✓ Citostatice pe cale sistemica (rezultate inconstante in absenta exciziei chirurgicale)
✓ Evidare ganglionara chirurgicala
✓ Radioterapie la nivelul statiilor ganglionare

39
Melanomul malign

Tumora a sistemului pigmentar

Foarte agresiva
Celula de origineà melanocitul
Incidenta melanomului este in crestere (expunere la soare/ solar)
Varsta medie: 20-40 de ani
Femeile mai frecvent afectate decat barbatii
Localizare:
-gambe (la femei)
-torace posterior (la barbati)

Melanomul afecteaza:
-tegumentele
-mucoasele
-ochii
-meningele
-SNC
(toate deriva din aceeasi foita embrionara)

Debut:
-pe tegument indemn
-pe leziuni preneoplazice (mai frecvent):
➢ Melanoza Dubreuilh
–pata maronie, de diametru crescut, la nivelul fetei
-apare de obicei la persoane in varsta
-evolutie mai putin grava
➢ Nevii nevocelulari (nevii pigmentari, “alunitele”)
– 90% sunt benigni, dar au potential de a se transforma malign

Semne de degenerare maligna a nevilor pigmentari

a. Crestere rapida, spectaculoasa

b. Inflamatie perilezionala (halou rosiatic, aspect de iritare)
c. Modificarea culorii/ neomogenitate)
d. Sangerare la traumatisme minore
e. Ulcerare si burjonare
f. Prurit persitent

Etiopatogenie
1. Expunere la radiatii ultraviolete
2. Genetic
3. Tipul de pigmentare
4. Factorul hormonal
5. Traumatisme cronice repetate

Nu se face biopsie, ci se excizeaza cu margini de siguranta(biopsie excizionala).

Melanomul malign-evolutie

40
-agresiv
-metastazeaza rapid (limfatic si hematogen)
-metastazele viscerale apar rapid si evolueaza rapid
-gravitate crescuta in cazul metastazelor cerebrale
Factori de prognostic nefavorabil
▪ Dimensiune crescuta
▪ Sangerare
▪ Ulcerare
▪ Localizare la nivelul extremitatii cefalice
▪ Prezenta metastazelor

Tratament

Profilaxie! –cea mai importanta

Excizie chirurgicala cu marja de siguranta de 3 cm in lateral iar in profunzime se merge pana la aponevroza
musculara
Metoda ganglionului santinela – in momentul exciziei se injecteaza o substanta de contrast, urmata de evidare
ggl
Chimioterapie
Radioterapie
Imunoterapie –nespecifica
IFN α
IL-1, IL-2
Anticorpi monoclonali
Vaccin impotriva MM –experimental

Eficienta maxima= excizie + citostatice + IFNα

41