Paneuropenismul

 cea mai veche panidee,

 bazată pe ideea unităţii civilizaţionale şi geografice, nu pe cea a etnicităţii
 A existat, mai întâi, o sursă de inspiraţie germană, graţie filosofilor Leibniz şi Kant, ultimul
având, dupăcum se ştie, şi ideea „statului universal”.
 Cel dintâi care şi-a propus să realizeze practic unitatea Europei a fost Napoleon Bonaparte,
numai că acesta urmărea, în fapt, hegemonia franceză asupra continentului şi nu o unitate
consensuală.
 Gânditorul politic austriac Richard Kudenhove-Kalergi (1894-1972), în 1923, a lucrării Pan-
Europa, care a devenit un fel de manifest al paneuropenismului.
 Liga Pan-Europeană, „prima mişcare nonguvernamentală, la nivel continental, care milita
pentru crearea unei Europe unite”, la congresul acesteia de la Viena (1930) fiind ales
preşedinte francezul Aristide Briand.
 Briand a propus, în 1930, crearea blocului Pan-Europa, o confederaţie europeană a tuturor
ţărilor de pe continent, mai puţin Turcia, URSS, Marea Britanie şi Irlanda (aceasta din urmă
având atunci statut de dominion britanic).
 Ideea paneuropeană revine în prim-plan după declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
 Adevărata construcţie paneuropeană a început după cel de-al Doilea Război Mondial, odată
cu crearea Consiliului Europei şi a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO, 1951).
 Drept „părinţi ai Europei unite” sunt consideraţi francezii Robert Schuman (1886-1963), om
politic (fost prim-ministru şi ministru al afacerilor externe) şi Jean Monnet (1888-1979),
economist şi diplomat, primul preşedinte al CECO (1952-1955).
 În rândul susţinătorilor s-au înscris şi câţiva mari politicieni, precum britanicul Winston
Churchill și germanul Konrad Adenauer (1876-1967, primul cancelar al Republicii Federale
Germania, 1949-1963;
 Angela Merkel, actualul cancelar federal, este o ferventă susţinătoare a integrării europene,
dar, în prezent, nu și a extinderii).
 Se poate spune că, într-o anumită măsură, ideea paneuropeană a fost realizată, Uniunea
Europeană fiind, practic o confederație de state, așa cum și-o doreau Kudenhove-Kalergi și
Aristide Briand.
 Ideea de integrare europeană – aşadar unitatea tuturor ţărilor europene – este deja pusă sub
semnul întrebării, cel puţin în sensul „dimensiunii geografice europene”

MAREA BRITANIE– IMPERIUL BRITANIC

Consideraţii geopolitice
 Suprafaţa: 243 610 km² (locul 78 pe Glob)
 Populaţia (iulie 2016): 64,4 mil. locuitori (locul 22 pe Glob)
Repere geopolitice majore
 Elisabeta I ( 1558 – 1603) - dinastia Tudorilor (1485-1603) - pune bazele puterii maritime
engleze
 Francis Drake ia în stăpânire (1579) un teritoriu de pe coasta vestică a Americii de Nord.
  Walter Raleigh descoperă, pe coasta estică, Virginia (1584), pe care încearcă, fără succes, s-o
colonizeze.
Ascensiunea Imperiului Britanic
 1289 Regatul Angliei:
 Ţara Galilor – 1536
 Scoţia – 1296
 1927 - Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
 1756 – 1763 – Războiul de 7 ani – eliminarea Franţei de pe continentul american
 1775 – 1783 – Războiul de independenţă ale celor 13 colonii americane
 Sf.sec XVIII – colonizarea Australiei şi a Noii Zeelande
 Extinderea factoriilor în Africa
Repere geopolitice majore
 Epoca reginei Victoria (1837-1901) – MB – I putere industrială a lumii
 1840-1842
 1856-1860
 1872 – Marea Britanie
 Atelierul lumii (cărbune, minereu de Fe, fontă, bumbac)
 Primul bancher al lumii
 Primul poliţist al lumii
Secolul XX- secolul declinului
 II RM - Winston Churchill
 1945-destrămarea imperiului colonial
 1956-Criza Suezului
 1982-Războiul Malvinelor
 Coperarea necontenită cu SUA - singura ţară europeană care participă direct şi nemijlocit la
Războiul din Iraq (2003)
 1969 – Problema irlandeză
La începutul mileniului III
 Membră UE (BREXIT)
 Membră NATO
 Locul 5 în clasamentul PIB
 Putere militară
 Putere maritimă
 Putere nucleară
 Membru permanent al Consiliului de Securitate ONU
 Nucleu şi dirijor al Commonwealthului
  Cel mai fidel aliat SUA
Puterea Naţională Multilaterală - CNP
Index reprezentativ cu conotatii geopolitice subsumeaza factorii: socio-economici,culturali, militari
 Marea Britanie are probleme legate de fiscalitate. Se poate încapsula într-o sferă a
problematicii similare Greciei sau Irlandei
 actualul guvern a redus investiţiile strategice de viitor, precum cele din educație şi sfera
militară
 Marea Britanie suferă şi ea, alături de SUA, de „supraextinderea culturală și economică
specifice sferei sale de influență“
 problematica energetică este una din teme stringente de azi
 Pe fondul BREXIT-ului, problema scoțiană revine în actualitate.
 CNP: 25

FRANȚA Consideraţii geopolitice

 Suprafaţa: 551 500 km² (locul 48 pe Glob)
 Populaţia (Iulie 2016): 62 814 000 locuitori (locul 22 pe Glob)
Regatul franc
 Clovis I (481-511) dinastia Merovingienilor
 Carol cel Mare (751-987) dinastia Carolingienilor – încoronat la Roma 800 – Împărat al
Occidentului
 843 – Tratatul de la Verdun
 Filip II August (1179 – 1223) şi Filip IV cel Frumos (1285 – 1314)
 Ludovic XIV (1643 – 1715) – absolutismul regal – L’état c’est moi – Franţa I putere a Europei
 Războiului de 7 ani (1756 – 1763)
 Revoluţia Franceză (1789 – 1794),
 înlăturarea monarhiei absolutiste
 desfiinţează relaţiile feudale
 Napoleon Bonaparte – Franţa devine cea mai mare putere a Europei şi pe punctul de a
deveni hegemonul continentului
 Înfrângerea de la Waterloo (1815)
 Mare imperiu colonial – axe geopolitice fundamentale
 Africa – Africa de N (+Sahara)
 Oceanul Indian (Madagascar, Comore, Réunion )
 Asia (Siam)
Franţa în secolul XX
 Redobândeşte Alsacia şi Lorena (I RM)
 Capitulează în fața Germaniei (22 iunie 1940)
 Dificultăţi economice şi coloniale (Indochina. Algeria, Criza Canalului Suez)
  Charles de Gaulle – Franţa iniţiază o politică externă independentă – se retrage din NATO şi
SEATO
 Relaţii speciale cu China şi URSS
 Politică de asociere sau de cooperare după procesul decolonizării - Franţa posedă al doilea
domeniu maritim al lumii (14 mil. km²), după cel al S.U.A.
Franţa la începutul mileniului III
 Mare putere
 Membru permanent al Consiliului de Securitate ONU
 Revine în structurile de comandă ale NATO în perioada președintelui Sarkozy
 Membră a UE și NATO
 Putere economică (locul 6 pe Glob-PIB)
 Putere culturală - Francofonia
Puterea Naţională Multilaterală - CNP
Index reprezentativ cu conotatii geopolitice, subsumează factorii: socio-economici,culturali, militari
 Franţa o populaţie de 5 ori mai mică decât cea a SUA
 are o mare influenţă în Uniunea Europeană (urmând să-și sporească influența în cazul ieșirii
Marii Britanii), dar și la scară globală
 cea mai importantă forţă de disuasiune din Europa și nu numai
 cei mai buni indicatori ai sănătăţii demografice din Europa.
 economia Franţei este versatilă, solidă şi productivă
 industria sa nucleară şi relaţiile cu naţiunile Maghrebului îi asigură un viitor energetic mai
sigur în comparație cu aliații săi tradiționali
 Riscuri de securitate accentuate de atentatele teroriste recente
 Clivaje și tensiuni sociale provocate de procesul dificil de integrare în societate a tinerilor
proveniți din familii cu origini maghrebiene
 CNP: 35

GERMANIA Consideraţii geopolitice

 Suprafaţa: 357 021 km² (locul 61 pe Glob)
 Populaţia (Iulie 2016): 81mil. locuitori (locul 19 pe Glob)
Evenimente geopolitice majore
 Regatul franc oriental adoptă în secolul X, odată cu încoronarea, la Roma, a regelui Otto I
(936-973) ca împărat (în 962), titlul de Imperiul Roman, acesta punând, prin cuceriri, bazele
unui întins imperiu, numit ulterior (sec. XII) Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană
 Pacea westfalică (1648) - confirmă fărâmiţarea Germaniei în peste 300 de stătuleţe (între
care se afirmă, totuşi, Bavaria, Brandenburg – viitoarea Prusie -, Saxonia, Hannovra, devenite
centre independente de putere)
 cancelarul Bismarck - Confederaţia Germaniei de Nord, condusă de Prusia.
 se proclamă imperiul federal german (18 ianuarie 1871)
  Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919), Germania pierde toate coloniile, provinciile
Alsacia şi Lorena (anexate în 1871) şi este obligată să plătească importante despăgubiri de
război
 Adolf Hitler devine, la 30 ianuarie 1933, cancelar al Germaniei
 Tratatul Ribbentrop – Molotov
 8 mai 1945, Germania capitulează necondiţionat în faţa forţelor Naţiunilor Unite
 7 septembrie 1949, Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), numită în mod
curent Germania Occidentală
 7 octombrie 1949, Republica Democrată Germană (cu centrul la Berlin), numită şi
Germania de Est
 9 noiembrie 1989 – Căderea Zidului Berlinului
 3 octombrie 1990 (ziua reunificării)
Germania la începutul mileniului III
 Putere economică – locul 4 mondial – PIB
 putere militară – primeşte anual 1,5% din PIB
 unul din pilonii Alianţei NATO
 dorinţa de a fi membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, având sprijinitori în
acest sens
 nu este putere nucleară
Puterea Naţională Multilaterală - CNP
Index reprezentativ cu conotatii geopolitice subsumeaza factorii: socio-economici,culturali, militari
 competitivitatea ei a transformat-o în motorul economiei europene
 unul dintre statele europene cel mai puțin afectate de criza economică și financiară
 anumiţi indicatori nu o favorizează, printre care gradul de îmbătrânire a populaţiei
 dezbateri intense în rândul societății privind situația refugiaților sirieni și a imigranților
economici
 anul 2017 este un an foarte important prin prisma alegerilor ce urmează să aibă loc
 CNP: 30

FEDERAȚIA RUSĂ Consideraţii geopolitice

Suprafaţa: 17 100 000 km² (locul 1 pe Glob)
Populaţia (iulie 2016): 142,5 mil. locuitori (locul 10 pe Glob)
Începuturile Imperiului Rus
 Vladimir I Sveatoslavici (950 – 1015) şi Iaroslav I cel Înţelept (1016 – 1018, 1019 – 1054) -
statul kievean atinge apogeul puterii, pentru ca în secolul XII să se destrame în mai multe
cnezate
 Unificarea Rusiei - secolele XIV – XVI în jurul Marelui Cnezat al Moscovei.
 În timpul domniei cneazului Moscovei, Ivan III (1462-1505) se emancipează definitiv de sub
dominaţia mongolă
  Ivan IV cel Groaznic (1533-1584) ia titlul de ţar, pune bazele autocratismului, include în Rusia
hanatele tătare Kazan şi Astrahan şi inaugurează cucerirea Siberiei
Testamentul lui Petru cel Mare
 Circulă un aşa-zis Testament al lui Petru cel Mare, apocrif potrivit unor istorici, care cuprinde
obiectivele geopolitice pe care trebuie să le aducă la îndeplinire urmaşii săi, unele fiind
pornite pe acele făgaşuri chiar de el:
 "A se amesteca la tot prilejul în toate pricinile din Europa, mai vârtos în cele din Germania,
care fiind mai cu apropiere, o interesează mai cu seamă.
 A se vârî în Polonia, a hrăni în ea tulburări necontenite şi a-i câştiga cu bani pe cei mai
puternici ai ei (...) a vârî oşti rosieneşti în Polonia, şi a le ţine vremelniceşte până la prilejul de
a rămâne acolo pentru totdeauna (...).
 A lua cât s-ar putea mai mult Suediei şi a şti cum să facă ca însăşi ea Suedia să-i deschidă
război, spre a-i găsi pricină de a o subjuga (...).
 A se apropia cât s-ar putea mai mult de Constantinopol şi de India, că acel ce va stăpâni
acolo va fi cel adevărat stăpânitor al lumii, deci trebuie a deschide necurmate războaie când
cu Turcia, când cu Persia (...)
 (...) Rosia folosindu-se de un prilej hotărâtoriu, va năvăli asupra Germaniei cu oştile sale cele
pregătite, pornind totodată două flote mari, una de la Marea Azov şi alta de la Arhanghelsk,
încărcate cu cete de asiatici, şi însoţite spre apărarea lor cu flotele înarmate de la Marea
Neagră şi de la Marea Baltică, care trecând pe la Marea Mediterană şi pe la Ocean, vor
năpădi pe de o parte ele în Franţa, în vreme când pe de altă parte va fi Germania năpădită.
Aceste două ţări biruindu-se, cealaltă apoi parte a Europei va trece lesne şi fără nici o
împotrivire sub jugul Rosiei".
Tendinţele geopolitice ale lui Petru cel Mare
 Se cristalizează acum şi liniile de forţă ale expansionismului ţarist: în nord, în direcţia Mării
Baltice, în est, în Asia Centrală, dar cu precădere spre apus, în regiunea Mării Negre şi a
spaţiului danubiano-balcanic, cu ţinta finală Constantinopolul şi ieşirea la Marea Mediterană.
 Din considerente geopolitice, în 1703, Petru cel Mare mută capitala la Sankt Petersburg.
De la Ekaterina cea Mare la războaiele napoleniene
 Sofia-Augusta-Frederika de Anhalt-Zerbst (născută în 1729), căsătorită în 1745 cu viitorul ţar
Petru III (1761 – 1762), când îşi ia numele de Ekaterina. Îşi înlătură soţul de la tron şi
domneşte autoritar (dar "despot luminat") nu mai puţin de 34 de ani (1762-1794), sub
numele de Ecaterina/Ekaterina II, supranumită "cea Mare".
 în urma Congresului de la Viena (1814-1815), unul dintre promotorii Sfintei Alianţe, stâlp al
conservatorismului şi "jandarmul Europei". De fapt, în secolul al XVIII-lea, neputinţa vecinilor
săi (otomani, perşi, chinezi, suedezi, polonezi) i-a permis să-şi sporească teritoriul, devenind
o putere europeană mai ales după ce a reuşit să-l respingă pe Napoleon.
Rusia în secolul XX
 Nicolae II (1894-1917)
 războiul ruso-japonez (1904-1905)
 revoluţiei burghezo-democrate din 1905 – 1907, reprimată de autorităţile ţariste
 participarea la Primul Război Mondial
 implozia geopolitică și disoluția imperiului țarist (1917)
URSS în secolul XX
 Lenin (Vladimir Ilici Ulianov) - primul preşedinte al Guvernului sovietic (numit Consiliul
Comisarilor Poporului), 1917 – 1924
 30 decembrie 1922 se constituie URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste)
 Stalin (pe numele adevărat Iosif Vissarionovici Djugaşvili, georgian de origine, născut în 1879)
– Secretar General al Partidului Comunist, viitorul tătuc al popoarelor subjugate și aduse prin
forță la comunism
 23 august 1939 - Pactul Molotov–Ribbentrop
 URSS ocupă, la 17 septembrie 1939, partea de est a Poloniei, unele regiuni ale
Finlandei (1940), anexează cele trei state baltice (1940) şi forţează România să-i
cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord
 22 iunie 1941 - Atacul german
URSS în secolul XX
 Războiul Rece
 conflicte regionale:
 Blocada Berlinului (1948 -1949),
 războiul din Coreea (1950-1953),
 războiul din Indochina,
 războiul din Vietnam (1946-1973),
 confruntările arabo – israeliene,
 războiul din Afghanistan (1979-1989)
 Nikita Serghevici Hruşciov (1894-1971)
 "criza rachetelor" din Cuba (1962)
 Leonid Ilici Brejnev (1964-1982) - doctrina Brejnev -hipercentralizatul sistem comunist
paralizează toate verigile societăţii, îndreptând lumea sovietică spre un colaps inevitabil
Rusia după destrămarea URSS
 7 martie 1991 - majoritatea republicilor unionale votează pentru transformarea URSS într-o
federaţie de republici egale în drepturi, cu numele de Uniunea Republicilor Sovietice
Suverane.
 dizolvarea CAER (28 iunie 1991) şi a Tratatului de la Varşovia (1 iulie 1991)
 Carta pentru o nouă Europă - încheie formal Răboiul Rece şi confruntarea Est – Vest
 8 decembrie 1991 - crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI)
 "Prăbuşirea Uniunii Sovietice a produs o confuzie geopolitică enormă. În decursul a doar două
săptămâni, poporul rus – care, în general, era chiar şi mai puţin prevenit asupra apropiatei
dezintegrări a URSS decât lumea din afara acesteia – a descoperit brusc că nu mai era stăpânul
unui imperiu transcontinental, ci frontierele Rusiei se restrânseseră la ceea ce fuseseră la
începutul secolului al XIX-lea în Caucaz, la jumătatea aceluiaşi secol în Asia Centrală şi – mult
mai spectaculos şi dureros – la ceea ce fuseseră cam la 1600 spre Vest, adică imediat după
domnia lui Ivan cel Groaznic. Pierderea Caucazului a reînviat temerile strategice faţă de
reapariţia influenţei din partea Turciei; pierderea Asiei Centrale a generat un sentiment de
sărăcire având în vedere enormele resurse energetice şi de minereuri ale regiunii, ca şi teama
 faţă de o posibilă provocare islamistă; iar independenţa Ucrainei a contestat esenţa
pretenţiilor Rusiei de a fi purtătorul învestit de Dumnezeu al identităţii pan-slave”
Zbiegniew Brzezinski
Rusia la sfârșitul secolului XX
 Boris Elţân - orientează procesul de reformă în direcţia unei economii de piaţă şi a
pluripartidismului
Perioada Vladimir Putin
 2000-2008, Vladimir Putin (preşedinte interimar al Rusiei din 31 decembrie 1999)
 2008-2012 Medvedeev Președinte/Putin Premier
 2012-prezent, Președinte al Rusiei
 bilanţ economic pozitiv 2000-2014,
 bilanț economic negativ 2014-prezent
Rusia la începutul mileniului III
 cea mai întinsă ţară a Terrei
 se remarcă prin bogăţiile sale – resursele geostrategice, potenţialul intelectual al populaţiei
 a doua putere militară a lumii
 stat în căutarea unei noi identităţi, cu o societate în care totul rămâne de reinventat
 Implicarea în războiul hibrid din estul Ucrainei și anexarea Crimeei i-au adus o serie de
sancțiuni din partea Uniunii Europene și a SUA, cu puternic impact în plan economic.
Puterea Naţională Multilaterală - CNP
Index reprezentativ cu conotatii geopolitice - subsumează factorii: socio-economici,culturali, militari
 Rusia este cea de-a treia mare putere mondială, datorită puterii sale nucleare, capacităţii
industriei militare şi resurselor naturale geostrategice
 Rusia la capitolul „energie" şi minerale este un important actor pe scena geoeconomică
mondială, Gazprom fiind una dintre cele mai puternice companii din domeniul energetic în
plan mondial
 puternică dorință de reafirmare pe scena mondială (implicare directă în conflictul din Siria, în
sprijinul regimului Assad)
 are o armată îndeajuns de puternică pentru a-şi apăra interesele
 CNP: 60

JAPONIA Consideraţii geopolitice

 Suprafaţa: 377 915 km² (locul 61 pe Glob)
 Populaţia (iulie 2016): 126,7 mil. locuitori (locul 11 pe Glob)
 Stat-arhipelag, lipsit de resurse minerale
Evenimente geopolitice majore
 epoca Nara (710-794), Japonia se transformă într-o monarhie absolută
 epoca şogunatului (1192-1867) - funcţia imperială este redusă la un simplu rol decorativ
  Ieyasu Tokugawa - restabileşte unitatea imperiului
 Iemitsu (1623-1651) - adoptă, în 1639, o politică de autoizolare deplină a ţării
 Comandorul Matthew C. Perry impune, cu forţa tunurilor, deschiderea unor porturi nipone
pentru navele de comerţ străine
 încheierea unor tratate inegale cu SUA, Marea Britanie (1854), Rusia, Franţa, Olanda (1858)
şi Prusia (1861)
 Epoca "Meiji" (1868-1912) - perioadă de rapide şi radicale transformări în viaţa Japoniei
 Structurile feudale sunt abolite în 1871
 1894 – 1895 - războiul chino-japonez
 1904-1905 - războiul ruso-japonez
 Pactul anticomintern
 Tratatul de neagresiune
 atacul surpriză Pearl Harbour
 bombe atomice Hiroshima şi Nagasaki
Japonia la începutul mileniului III
 a treia putere economică
 instabilitate guvernamentală
 singura ţară care a cunoscut nemijlocit efectele bombelor atomice
Puterea Naţională Multilaterală - CNP
Index reprezentativ cu conotatii geopolitice subsumeaza factorii: socio-economici,culturali, militari
 Japonia are similitudini cu Germania
 are o populaţie de 1,5 ori mai mare şi mai multe probleme decât aceasta, o îmbătrânire mai
accelerată a populaţiei în comparație cu Germania
 o datorie publică foarte mare
 este considerată ca fiind destul de modestă din punct de vedere al arsenalului militar,
aflându-se sub umbrela de securitate a SUA
 își asigură aproape 90% din resursele geostrategice din importuri (in principal, hidrocarburi şi
minerale și alimente). Acestea sunt transportate prin apele asupra cărora China pretinde
supremaţia, în special prin Marea Chinei de Sud
 La fel ca Germania, Japonia are potenţialul necesar de a se transforma, intr-un interval de
timp foarte scurt, intr-una dintre cele mai mari puteri militare ale Globului
 CNP: 25

CHINA
Consideraţii geopolitice
 Suprafaţa: 9 597 000 km² (locul 4 pe Glob)
 Populaţia (iulie 2016): 1,37 mld. locuitori (locul 1 pe Glob)
 Monopolul este exercitat de Partidul Comunist, partid unic în viața politică și culturală
Evenimente geopolitice majore
 Statul chinez ia naştere în partea central-nordică a Chinei, pe cursul mijlociu al fluviului
Huang He (Fluviul Galben)
 se bazează pe o agricultură intensivă, dezvoltată ca urmare a organizării unor complexe
sisteme de irigaţii
 În timpul dinastiei Zhou (1066 – 249 î.Hr.), regatul se destramă în mai multe formaţiuni
statale
 secolele IV – III î.Hr. - statul Qin –unificarea Chinei
 214 î.Hr., Marele Zid Chinezesc,
lung de circa 4 000 km
 dinastia Tang (618-907) - China cunoaşte o epocă de înflorire economică şi culturală,
devenind cel mai puternic stat al Asiei
 dinastia manciuriană Qing (1644-1912, practic ultima din China) – China cunoaşte, mai ales
sub presiunea unei puternice explozii demografice, cea mai mare expansiune teritorială
chineză - împăratul Gaozong/Qianlong (1736-1795)
 1757 – politică izolaţionistă (închiderea porturilor chineze, cu excepţia oraşelor Canton –
astăzi Guangzhou – şi Macao – astăzi Aomen -, pentru navele străine)
 Războaiele Opiumului" (1840-1842 şi 1856-1860) - obligă China să-şi deschidă porturile
pentru mărfurile europene
 Mao Zedong - 1 octombrie 1949, Beijing,
Republica Populară Chineză
 Moda campaniilor
 1964 – prima bombă atomică
 Deng Xiaoping - Partidului Comunist Chinez (1956-1967) - modernizarea şi eficientizarea
economiei, condusă acum de rigorile pieţei libere
China la începutul mileniului III
 Cel mai înalt ritm de creştere economică
 A doua putere economică de pe Glob
 Putere nucleară
 Putere cosmică
 Supraîncălzirea economiei
 Viitor incert al relațiilor cu SUA, după alegerea lui Donald Trump ca președinte
 Divergențe cu statele vecine, privind apele teritoriale în Marea Chinei de S
Puterea Naţională Multilaterală - CNP
Index reprezentativ cu conotatii geopolitice subsumeaza factorii: socio-economici,culturali,
militari
 China se îndreaptă cu pași repezi către statutul de cea mai mare putere din lume
 s-a dezvoltat foarte mult din punct de vedere tehnologic, are cel mai mare număr de nave de
război
  o populaţie de peste 1,3 miliarde
 o creştere economică de aproximativ 10% în fiecare an, dar cu diferențe majore între zona
de est a țării și zona de vest, continentală.
 estimările prevăd o Chină foarte puternică, devenind prima ţară din lume în jurul anului
2020.
 Accent pe soft power, prin promovarea Institutelor Confucius, prin organizarea de
evenimente majore sportive și prin investiții în infrastructura statelor mai puțin dezvoltate
(în special, în Africa)
 CNP: 75

STATELE UNITE ALE AMERICII

Consideraţii geopolitice
 Suprafaţa: 9 550 000 km²
(locul 3 pe Glob)
 Populaţia (iulie 2016):
324 mil. locuitori (locul 3 pe Glob)
Evenimente geopolitice majore
 Războiul de Independenţă (1775 - 1783)
 La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze adoptă
Declaraţia de Independenţă
 Tratatul de Pace de la Paris (3 septembrie 1783)
 George Washington
 Thomas Jefferson (preşedinte între 1801 şi 1809)
 James Monroe – doctrina Monroe – America americanilor
 războiul cu Mexicul (1846-1848)
 Abraham Lincoln
 Războiului de Secesiune (1861 – 1865)
 Expansiune teritorială - război hispano – american (aprilie – decembrie 1898), anexează
insulele Filipine, Puerto Rico, Guam, îşi extind controlul asupra Cubei şi insulelor Hawaii, iar
în anul 1903 devin stăpâne asupra zonei viitorului Canal Panama
 Franklin Delano Roosvelt – New Deal
 Pearl Harbour
 Planul Marshall - pune bazele unor alianţe militare – NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO
(1954), CENTO (1955)
 John F. Kennedy (1961 – 1963)
 Richard M. Nixon (1969 – 1974)
 Ronald Reagan (1981 – 1989) – Războiul stelelor
 George Bush (1989 – 1993) - Războiul din Golf împotriva Iraqului
  Atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, în afară de faptul că vor produce un mare şoc
şi o mare traumă poporului american, vor spulbera visul invulnerabilităţii „fortăreţei
America”.
 Un grup de 19 terorişti deturnează patru avioane ale unor linii aeriene civile pe care le
folosesc pentru a afecta simbolurile Statelor Unite: două sunt proiectate asupra celor două
turnuri ale World Trade Center din New York (într-o vreme cea mai înaltă construcţie din
lume, simbolul puterii economice americane), altul este proiectat asupra clădirii
Pentagonului de lângă Washington, în timp ce al patrulea destinat probabil Capitoliului
(sediul Congresului) sau Casei Albe (reşedinţa preşedintelui), nu îşi atinge ţinta, prăbuşindu-
se în statul Pennsylvania.
 Afirmaţia „nimic nu va mai fi la fel în lume după 11 septembrie” devine, în scurt timp, un
clişeu unanim acceptat, atentatele relevând, printre altele, o nouă faţetă a globalizării, cea a
terorismului îndreptat împotriva valorilor lumii democrate.
 Reacţia Statelor Unite a fost rapidă.
 Întrucât atentatele au fost revendicate de reţeaua teroristă Al – Qaeda, condusă
de multimilionarul saudit refugiat în Afghanistan, Osama bin Laden, Administraţia
Bush, care reuşeşte să coalizeze peste 60 de state în frontul antiterorist, atacă
Afghanistanul, după refuzul de îndepărtare a lui bin Laden, determinând prăbuşirea
sistemului taliban.
 Mai mult, Statele Unite adoptă o nouă doctrină în planul politicii externe, radical
diferită de cea din trecut, potrivit căreia securitatea statului nu mai poate fi realizată
în cadrul sistemului organismelor internaţionale şi al alianţelor militare existente,
considerându-se libere de orice obligaţie statuată de normele unanim recunoscute
în viaţa internaţională după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi, totodată,
îndreptăţite să folosească forţa militară în lovituri preventive împotriva oricărui stat
care sprijină mişcări teroriste sau intenţionează să producă arme de distrugere în
masă.
 Pe scurt, teoria „războiul preventiv” (preemtive war), aparţinând preşedintelui
George Bush Jr., pe care de altfel a şi pus-o în practică în Războiul din Iraq, declanşat
la 20 martie 2003, în absenţa vreunei rezoluţii ONU care să-i asigure o legitimitate
internaţională.
În perioada președinției lui Barack Obama (2009 – 2017):
- SUA traversează una dintre cele mai mari crize economice, cu efecte la nivel global;
- NATO își continuă extinderea (Croația și Albania) și se implică în teatre de conflict din nordul
Africii (Libia)
- SUA își intensifică prezența militară (prin intermediul NATO) în flancul estic al Alianței.
- începând cu anul 2014 are loc o deterioare a relațiilor cu Federația Rusă
Începând cu 20 ianuarie 2017, candidatul republican Donald Trump devine președintele SUA și își
începe mandatul printr-o serie de măsuri ce stârnesc controverse în plan intern și internațional.
SUA la începutul mileniului III
 prima putere economică şi militară a lumii
 "La două sute de ani după revolta coloniilor dintr-o îndepărtată colonie britanică, nici o
naţiune a lumii nu poate face abstracţie de existenţa şi de influenţa Statelor Unite. Într-un
mod direct sau nu, lumea a intrat într-un sistem de gravitaţie în jurul Statelor Unite, care
 constituie acum singura putere ce dispune de voinţa şi de capacitatea de a se amesteca în
ansamblul regiunilor planetei„
Aymeric Chauprade, Francois Thual
Puterea Naţională Multilaterală - CNP
Index reprezentativ cu conotatii geopolitice subsumeaza factorii: socio-economici,culturali, militari
 sunt marea superputere la nivel mondial
 o putere economică mai mare decât a Chinei
 depăşesc Rusia ca putere militară
 sunt la fel de avansate din punct de vedere
tehnologic ca Japonia
 deţin hegemonia în privinţa puterii militare convenţionale
 modelul cultural american deține supremația
 poziţia SUA este, în ultimul timp, într-o dinamică continuă
 Direcția politicii externe americane și a relațiilor cu celalalte mari puteri (în special cu Rusia,
China și UE) este apreciată de analiști drept una impredictibilă.
 CNP: 100