2.

Principiul caracterului interactiv al autoevaluării și evaluării:

Dacă structura procesului de învăţământ, în concepţia sa clasică, includea ca şi

componente fundamentale doar predarea, învăţarea şi evaluarea, în prezent este tot
mai mult acreditată ideea modelului interacţional al demersului instructiv-
educativ, model ce include şi autoevaluarea didactică.

Această restructurare are la bază principiile didacticii moderne în conformitate cu

care elevul nu este un simplu obiect al educaţiei, ci subiect conştient al
acesteia, implicat profund în procesul de proprie transformare prin
intermediul pregătirii şcolare.

Structura clasică a sistemului de învăţământ era centrată preponderent pe acţiuni

externe elevului.

Elevului i se rezerva o poziţie caracterizată de pasivitate în raport cu activismul

profesorului : elevului i se predă, elevul este evaluat, acestuia revenindu-i doar
sarcina de a învăţa ceea ce i se predă.

Astfel, acest principiu pune accentul pe dezvoltarea capacităţii profesorilor de a

institui la nivelul clasei o atmosferă reciproc participativă în ceea ce priveşte
evaluarea didactică, de a favoriza intervenţii adecvate ale elevilor pe
parcursul derulării actului de evaluare.

2.Strungă (1999):

-evaluarea globală a educației în raport cu celelalte activități ale existenței sociale.

-evaluarea instituțiilor de învățământ în acord cu anumite standarde de progres sau

de calitate.

-evaluarea cadrelor didactice, a responsabililor și factorilor decidenți în raport cu

standardele ocupaționale și în funcție de exigențele de politică educațională.

-evaluarea elevilor în calitate de beneficiari ai sistemului de educație.