Stima de sine și bunăstarea socială la copiii cu implant cohlear comparativ cu

cei cu auz normal

Copenhaga, Danemarca

Anul: 2008

Obiectiv:

Scopul acestui studiu a fost de a face o comparație cantitativă a parametrilor de

stimă de sine și de bunăstare socială între copiii cu implant cohlear și copii cu auz
normal..

Materiale și metode

Criteriu de selecție : folosirea implantului cohlear de cel puțin 6 luni.

Copiii au fost implantați între 6 și 17 ani, părinții nu au deficiență de auz,

exceptând 2 mame care au implant cohlear. Toți copiii sunt incluși în învățământul
de masă beneficiind de un profesor de sprijin/ în școli și grădinițe speciale.( 70%
folosesc limbajul semnelor și 30% limbajul vorbit pentru a comunica )

Participanți: 164 copii cu implant cohlear și 2169 copii cu auz normal cu vârste
cuprinse între 2 și 17 ani.

Metoda chestionarului ce măsura: starea de bine a copiilor la grădiniță/ școală,

numărul de prieteni, modul în care copilul gestionează sarcinile școlare și
fenomenul de bullying.

Întrebări din chestionar:

”A fost agresat copilul dumneavostră de alți copii la școală/grădiniță?”

a.Mereu

b.Câteodată

c.Rar

d.Niciodată
e.Nu știu

”Câți prieteni are copilul dumneavostră?”

a.Niciunul

b.Unul sau doi

c.Trei sau mai mult de 3

Scală( ce permite răspunsuri de la 1 la 7) pentru a determina nivelul stimei de sine

la copii și pentru a afla dacă copilul este : dependent/independent, activ/pasiv,
absența/prezenta contactului social, tristețea/ fericirea. Un scor sub 36 de puncte la
această scală indică un nivel scăzut al bunăstării sociale și un scor peste 36 de
puncte un nivel ridicat. ( scorul maxim: 42, scorul minim: 7 )

”Pe o scală de la 1 la 7 unde credeți că se încadrează copilul dumneavostră

comparativ cu ceilalți copii de aceeași vârstă?”

1- dependent , 7- independent

1-trist, 7-fericit etc.

Rezultate

1. La întrebarea ”Cât de bine se descurcă copilul dumneavostră la școală/grădiniță”

grupul copiilor cu implant cohlear a obținut un scor mai mare decât grupul copiilor
cu auz normal.

2.La întrebarea ”A fost copilul dumneavostră agresat?” nu au fost diferențe

semnificative între cele două grupuri.

3.”Câți prieteni are copilul dumneavostră?” – nu au existat diferențe semnificative

4. Nivel mai ridicat al stimei de sine la copiii cu implant cohlear comparativ cu

grupul copiilor cu auz normal.

Discuții și concluzii

Rezultatul comparației stimei de sine și a bunăstării sociale dintre copiii cu implant

cohlear și cei cu auz normal a arătat faptul că există diferențe minore între cele
două grupuri. Putem astfel concluziona că cei cu implant cohlear au obținut
aceleași scoruri, sau chiar scoruri mai mari decât colegii lor cu auz normal la
nivelul stimei de sine și al bunăstării sociale. Acest rezultat este susținut și de
rezultatele altor studii.

-Fetele din ambele grupuri (cele cu implant cohlear și grupul fără deficiență de
auz) au obținut scoruri mai bune decât băieții.

Explicațiile rezultatelor :

-Media de vârstă din cele două grupuri a fost de 7 ani, respectiv 9 ani, acest lucru
ar explica scorul obținut de subiecți în ceea ce privește fenomenul de bullying,
acest fenomen accentuându-se odată cu vârsta.

Scorul mai bun obținut de grupul copiilor cu implant cohlear în ceea ce privește
acest fenomen ar putea fi explicat prin faptul că aceștia sunt plasați în grădinițe/
școli speciale pentru deficiența de auz sau în învățământul de masă (primind
sprijinul unui profesor psihopedagog.) Deși un alt studiu demonstrează faptul că au
existat efecte negative și un nivel scăzut al stimei de sine atunci când copii cu
deficiențe de auz (68 % dintre copii ) au fost plasați în grădinițe și școli speciale
pentru deficiența de auz.

Direcții pentru studiile următoare:

-Analiza caracteristicilor familiilor ce au participat la studiu, a nivelului

educațional și socio-economic. (Stima de sine a copiilor și bunăstarea socială ar
putea fi influențate de aceste variabile).

-Evaluarea prin chestionare a fenomenului de bullying a fost analizată doar din

perspectiva părinților, pe viitor se poate include și perspectiva profesorilor cu
privire la acest fenomen.