Interviu

A: Care este problema despre care dorești să discutăm?

B: Păi am o prietenie care are probleme…adică mă simt umbrită de personalitatea ei..de

personalitatea prietenei mele.

A: Ce te face să crezi asta ?

B: Păi ea încearcă mereu să fie prima, la orice: la mersul cu scările rulante, la intratul în autobuz,
la școală, la orice. Adică la școală dacă eu răspund, sau vreau să răspund, imediat ridică și ea
mâna ca să fie peste.

A:Cum ai ajuns la concluzia că eat e umbrește ?

B: Nu știu, mereu încearcă să fie mai bună și prin încercarea asta de a fi mai bună nu știu dacă
neapărat mai bună decât mine, deși eu simt foarte mult chestia asta.

A:Am înțeles. Cum te simți când ea face lucru acesta?

B: Mă simt foarte… s-o spun într-un termen mai puțin frumos : ma simt „ luată de proastă”.

A:Te-ai gândit vreodată să renunți la prietenia cu ea ?

B: Da...m-am gândit.

A:Care sunt motivele pentru care nu ai renunțat?

B: Simt că are nevoie de o persoană care să fie lângă ea chiar dacă are tot felul de ieșiri din
astea...Având în vedere faptul că ea este o persoană atât de ..exuberantă și efectiv îi lasă pe toți
muți..nu prea are parte de prieteni și observ asta.. Nu prea aș vrea să o las și eu.

A: Cum ți-ai dori să fie relație voastră de prietenie ?

B: Să fie o relație deschisă în care noi să fim egale și să nu încercăm mereu să „ne tăiem
macaroana” de fiecare data când suntem la școală sau..oriunde, în situațiile în care ambele
încercăm să spunem ceva, aceeași chestie dare a trebuie mereu să mi-o ia înainte.

A:Cum înțelegi această relație de egalitate despre care mi-ai vorbit anterior?

B: Trebuie să reușim, amândouă să ne expunem ideile pe rând și într-un mod frumos care să nu
ne facă pe niciuna să ne simțim prost.

A:Când a apărut prima dată această atitudine a ei de superioritate?

B: Noi avem o prietenie destul de lungă și cred că prima dată a făcut asta la grădiniță când a
încercat să-mi fure prietenul.

A: Crezi că ea e conștientă de faptul că tu te simți așa?

B: Probabil că da.. pentru că i-am spus.

A:Cum a reacționat atunci când tu i-ai spus că ai această problemă?

B: Puțin coleric pentru că nu se aștepta ca cineva să-i spună asta în față.

A:Cum te-ai simțit când în sfârșit i-ai spus ceea ce simți în legătură cu relația voastră?

B:Am simțit că mă eliberez de ceva greu, m-am simțit bine..a fost bine dar rezultatul nu a fost.

A: Ce intenționezi să faci pe viitor vizavi de această problemă?

B: Să fac ceea ce vreau eu adică și pe viitor încearcă să mă influențeze în legătură cu facultatea și

unde ar trebui să merg la facultate darn nu o să reușească pentru că sunt prea hotărâtă de ceea ce
vreau.

A: În ce sens încearcă să te influențeze în legătură cu viitorul tău?

B:Vrea să mergem la aceeași facultate, în același oraș și să stăm în același apartament.

A: Să presupunem că pe viitor o să-ți rezolvi această problemă cu ea, crezi că asta o să se

schimbe și relația dintre voi?
B:Da pentru că o să fac propriile alegeri și o să mă duc exact unde simt eu că trebuie să mă duc
fără să fiu influențată de ea. Eu nu sunt o persoană atât de ușor influențabilă, bine.. ca orice om
mai țin uneori cont de sfaturi și chestii de genul dar dacă trebuie să mă duc într-un anumit loc și
să fac o anumită chestie pentru că la asta mă pricep și asta îmi place,asta o să fac. Nu o să
conteze faptul că ea vrea să stea cu mine și să mergem la aceeași facultate sau ceva de genul ăsta,
o să am propriul viitor.

A: Să ne imaginăm că eu aș fi invizibilă și aș asista la o ieșire de-a voastră în oraș, ce aș vedea

?

B: Că ea alege unde să mergem, adică ea dă comanda și ea plătește..Adică îi dau să plătească și..

poate și eu sunt puțin timidă sau ceva asemănător dar nu e chiar așa grav. Ce vreau să spun e că
ea alege mereu locul, bine nu îmi spune și ce să mănânc că poate nu-mi place peștele și ei da..
deși ar încerca să-mi spună.

A: Să înțeleg că ea ar controla toate întâlnirea și discuția.

B: Da.. Nu știu, eu sunt genul acela de prietenă care își spune problemele, adică mie îmi place să
povestesc chestii și ce mi se întâmplă dare a nu e un bun ascultător și trebuie să fiu eu
ascultătorul.

A: Să înțeleg că ea are tendința de a-ți cere ție să o asculți și nu face și ea la rândul ei același
lucru, nu îți ascultă propriile probleme.

B: Da, și asta se leagă de echilibrul de care vorbeam anterior. Adică ar putea să-mi spună și ea
mie, să-i spun și eu ei, de aste există prietenie.

A: Tu consideri că faci ceva greșit în această relație sau toate lucrurile greșite vin din partea ei
?

B: Poate greșesc și eu și nu realizez neapărat cu ce. Dar în momentul în care încerc să-i expun
chestiile pe care ea le face greșit față de mine și mă face să mă simt prost sau..mă rog..chestii
minore. Și îi spun atunci ”Nu îmi place că ai făcut X chestie ” ea are o atitudine foarte agresivă
așa și încearcă să-mi spună mereu versiunea ei, încearcă să mă facă să-mi schimb părerea în
legătură cu ceea ce i-am zis.Dar dacă mie nu-mi place faptul că…nu știu să zicem că a țipat la
mine într-un loc public și s-au uitat la mine 7 oameni și m-au luat de proastă. Și îi spun ”Nu îmi
place că ai făcut asta” ea îmi spune că eu am enervat-o și că e vina mea.

A: Ce simți în aceste situații când ea încearcă să pună totul în favoarea ei ?

B: (oftat) Simt că … violența nu este o soluție, dar sincer și-ar merita una peste ochi ca să-și mai
revină, dar simt că exagerează, eu spun că nu mi-a plăcut o anumită chestie la ea și ea
exagerează. Eu am un tic.. cu ochii..când mă enervez fac într-un anumit fel și tot timpul se leagă
de chestia asta, că fac așa cu ochii. Dar și ea se leagă foarte mult de mine în timp ce eu doar.. îmi
dau ochii peste cap.

A: Cum gestionezi astfel de situații?

B: Efectiv câteodată o las baltă, câteodată nu.. pentru că nu îmi place să renunț tot timpul și să fiu
eu aia bună mereu, nu sunt chiar atât de fraieră. Ea într-un fel nu are alți prieteni…

A: Înțeleg. Deci rezolvarea la problema voastră ar fi ca ea să conștientizeze că face toate aceste

lucruri și să încerce să se schimbe.

B: Da, și să devină puțin mai calmă pentru că eu încerc să-i spun calm ceea ce nu-mi place și îi
expun efectiv lucrurile nu mă cert cu ea dar ea încearcă să transforme totul într-o ceartă în care
ea să câștige. Eu încerc să-i spun dar ea o ia a pe altă parte în care tot eu aș fi vinovată.

A: Am înțeles, mulțumesc !