LUCRARE METODICA NR 2

TEMA: Puntea dentară întreg turnată.

Fixarea modelelor însimulatoare.
Modelarea machetei din ceară.

Studenta: Midoni Daniela; Grupa S1403; USMF

“Nicolae Testemitanu” Facultatea Stomatologie.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL:

1.Simulatoarele. Definiţie. Varietăţi

Simulatoarele aparate care reproduc în afara SS miscările mandibuleifață de maxilă. Pot fi:
ocluzoare si articulatoare.

2. Ocluzorul, varietăţi, elementele componente, caracteristica.

Ocluzoarele cele mai simple aparate utilizate în practica proteticii dentare, care imită miscările
mandibulei în plan vertical.Sunt compuse din 2 ramure articulate în jurul unui ax asemănător cu o
balama, si sunt menținute la distanța dorită cu ajutorul unui surub sautijă metalică situată
vertical.Ocluzatoarele „Biokep” (Ivoclar, Germania) – repetă miscările mandibulei în plan vertical si
de lateralitate.
 3. Articulatoarele, varietăţile, elementele componente,caracteristica.

Sunt aparate ce imită miscările mandibulei în toate planurile si servesc pentru refacerea
morfologiei ocluzale corespunzătoare activității funcționării SS. Aticulatoarele anatomice medii si
semiadaptabile:

 Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca principiu de construire triunghiul

Bonwil.

Au 2 rame: superioară => imită maxila; inferioară => imită mandibula, articulate printr-un
complex asemănător ATM. Astfel, extremitățile posterioare ale ramei superioare sunt
prezentate de condilii articulari care alunecă pe pantele ce imită tuberculii articulari situați pe
ramura inferioară. Suprafața acestor pante are un plan de înclinare meziodistal de 33 si
oralovestibular de 17. Aceste suprafețe articulare sunt plasate mai jos si mai posterior față de
locul corespunzător al acestora în ATM. Locul lor de articulație în ATM si al axului
intercondilian transversaleste indicat de o tijă transversală cu extremitățile ascuțite,
solidarizată la rama superioară a articulatorului. Extremitatea anterioară a ramei superioare
are o tijă, verticală detasabilă ce menține distanța dintre rame si pe care este instalată o mică
tijă orizontală, ce indică marginea interincisivală a dinților centrali inferiori. Totodată, vîrful
tijei orizontale si pintenii
de suport situați pe laturile
verticale posterioare ale
ramurii inferioare,
formează linia mediană
orizontală a articulatorului
după care se stabileste
planul protetic.

 Alte tipuri:
Monsson, Wadsworth,
Heit.Articulatoare
adaptabile reproduc
individual miscari:
 cu
înregistrare intrabucală
 cu
înregistrare extrabucală
u înregistrare intra si
extrabucală.
 4. Metoda fixării modelelor în ocluzoare.

Prin gipsare în relație centrică.

Etape:

 pregătirea modelelor,
(soclurile se aduc la
dimensiunea necesară si se fac
pe ele niste santuri de
retenție);
 poziționarea modelelor în
relație centrică alegerea si
verificarea ocluzorului (dacă se
realizează line miscăile de
articulare)
 ghipsarea modelelor
 fasonarea ghipsului
 fixarea dimensiunii verticale.

5.Metoda fixării modelelor în articulatoare.

Fixarea în articulatorul Gysi Simplex:

 pregătirea modelelor
 pregătirea articulatorului
 gipsarea modelelor

6. Varietăţile de ceară utilizate la modelarea machetei punţii dentare întreg

turnate.

La modelarea machetei punții dentare întreg

turnate se foloseste ceară de culoare rosie,
albstră si verde ambalată sub formă de
dreptunghiuri. Ceara de culoare rosie este
utilizată pentru adaptarea machetelor
coroanelor în regiunea cervicală, cea verde –
pentru modelarea fețelor coronare, iar cea
albastră – pentru modelarea părților
intermediare ale punților dentare.
 7. Primele picături de ceară sunt foarte fierbinți pentru o aderență mai bună la
bont.

Prin adiție se reface forma morfofuncțională a suprafeței dintelui, iar macheta să fie
subdimensională în volum cu 0,2-0,28 mm. Macheta nu trebuie să aibă convexități si margini prea
accentuate si se modelează cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o aderență bună în
zona coletului.

8. Etapele clinico-tehnice de confecţionare a punţilor dentare întreg turnate.

 Clinic – prepararea dinților stîlpi, amprentarea, protecția plăgii dentinale;

 Laborator – realizarea modelului de lucru, modelarea machetei coroanei din ceară,
turnarea;
 Clinic– proba coroanei turnate;
 Laborator – prelucrarea mecanică, slefuirea si lustruirea;
 Clinic – proba si fixarea coroanei.

9. Varietăţi de praguri cervicale, tehnica realizării şi necesitatea.

 Praguri subgingivale si supragingivale.

Cu ajutorul pragurilor cervicale obținem un aspect fizionomic mai bun în cazul retracțiilor gingivale.
Igiena mai favorabilă.

Prepararea dinților in zona coletală are ca scop adaptarea cît mai perfectă a protezei parțiale fixe la
aceasta periferie, închiderea marginală sau joncțiunea dento- protetica. Această limită cervicala a
preparaței dinților interesează din mai multe puncte de vedere nivelul de plasare; configuratia
limitei de plasare; posibilitati de creare a acestora pentru realizarea unor amprente de precizie in
cazul in care aceasta limita e plasata intracrevicular avand ca obiectiv mentinerea stabilitatii gingiei
libere.

 Nivelul de plasare

Este stabilit in urma unei

evaluari preprotetice a
sanatatii parodontale,
aprecierea sulcusului gingival
cu sonda parodontala
siexamen radiologic.
Menajarea parodontiului
marginal respecta principiul
bioprofilactic. Plasarea sub-,
juxta- sau supragingival a
limitei cervicale a preparatiei
dentare va trebui sa tina
cont de varsta pacientului,
de starea de sanatate parodontala a sa precum si denecesitatile fizionomice. Nivelul de plasare a
limitei cervicale a preparatiei supragingival, juxtagingival sau subgingival se va hotari pentru
fiecare dinte in parte luand in considerare atat avantajele cat si dezavantajele acestei plasari.

11.Tehnici de realizare a modelului de lucru şi auxiliar.

Modelul din ghips poate fi realizat după tote tipurile de amprentecunoscute, însă calitatea
confecționării lui depinde de materialul utilizatla obținerea amprentei.Amprentele obținute din
materiale amprentare alginate se recomandă afi tratate cu soluție 2% sulfat de zinc sau soluție 2%
sulfat de potasiu timp de 1-2 minute. Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic din alginat si
obtinerea unei suprafețe netede a modelului.

Turnarea modelului la început amprentele se spalăbine cu un jet deapă rece, apoi se prepară pasta
din ghips, prin malaxarea manuală aumecanică a apei cu pulbere de ghips.După prepararea pastei
din ghips trecem la turnarea modelului. În acest scop amprenta spălată se usucă si se depune cu
spatula porțiunimici de pastă din ghips pe părțile interne cele mai pronunțate aleamprentei. Se
vibrează cu mîna sau prin menținerea amprentei în vibrator pentru ca pasta să pătrundă treptat în
toate imprimările amprentei. Pentru realizarea soclului modelului pe masa de ghips sau pe o placă
de sticlă se depun porțiuni de pastă din ghips de dimensiunileamprentei, peste care se amplasează
amprenta cu partea în care a fostturnată pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii amprentare se
apasă usor pentru solidarizarea porțiunilor de pastă de ghips din amprentă si de pemasă avînd
grijă să nu subdimensionăm. Concomitent, cu spatula seînlătură surplusurile de ghips. După priza
definitivă, se îndepărteazămodelul de pe placa de sticlă si se trece la eliberarea lui de materialul
amprentar. Se fasonează soclul modelului cu ajutorul cuțitului de ghips sau cu ajutorul aparatlui de
soclat.
 12.Tehnici de modelare a machetei din ceară a punţii dentare întreg turnate.

Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibile ale arcadelor
dentare.Macheta lor reprezintă forma ce redă aspectulmorfofuncțional al dinților absenți cu
dimensiuni corespunzătoare.Modelarea machetei poate fi realizată atît după tehnica clasică cît
sidupă cea modernă.La confecționarea punților dentare din două bucăți sunt aplicate procedee
prevăzute de ambele tehnici. Inițial se plastifică un bloc deformă paralelipidică de ceară albastră
fabricată în acest scop si se aseazăîn spațiul edentat. Blocul de ceară este presat manual, încît să
prezinteadaptări intime la relieful spațiului edentat extinzîndu se pînă la linia cemarchează coletul
dinților lipsă si la suprafețele proximale ale elementelor de agregare.Peste blocul de ceară
plastificat se preseazădinții antagonisti în ocluzia centrică prin aducerea ramurilor ocluzoruluiîn
poziția de cuplare. Astfel, pe suprafața ocluzală a blocului din cearădin spațiul edentat rămîn
imprimările suprafețelor ocluzale ale dinților antagonisti. După aceste imprimări cu spatula de
modelat sau cu bisturiul se schițează prin linii dimensiunile suprafețelor ocluzale,vestibulare si
orale ale dinților lipsă în sens mezio-distal, marcînd astfel mărimea dinților ce vor fi modelați.
Pentru a evita miscarea blocului deceară în timpul modelării, el se încleie de model într -un punct
din partea orală atingîndu ne de ceară cu spatula fierbinte. Ulterior prin răzuiracerei se modelează
forma anatomică corespunzătoare a dinților lipsă.După aceasta, prin tehnica adiției de ceară, se
redă relieful crestelor de smalț, poziția cuspizilor si a pantelor în relație centrică conform
principiilor ocluziei dinamice. În continuare, cu un instrument cu vîrf ascuțit, sunt accentuate
sanțurile intercuspidiene si fațetelecorespunzătoare.Suprafața mucozală a corpului de punte se
modelează în raport desituația clinică. La modelarea unui corp de punte suspendat, machetaeste
detasată cu atenție dintre elementele de agregare si de pe suprafațamucozală se secționează un
strat de ceară de 1-3 mm în raport de forma si topografia bresei. După această operațiune macheta
este repoziționatăîntre elementele de agregare, iar pe suprafața orală se modelează prelungiri sub
formă de aripioare plasate pe suprafețele corespunzătoar ale microprotezelor. Aripioarele au
scopul mărirei suprafețelor de lipireîntre corp si microproteze si sunt situate în treimea medie a
suprafețelor orale pentru a nu irita parodontul marginal al dinților -stîlpi, precum si pentru a nu
modifica ocluzia.