TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:1

1. Generic, regiunea este analizată sub două aspecte:

a. ca decupaj spaţial;
b. ca profunzime a competenţelor instituţionale;
c. ca dimensiune;
d. ca nivel de dezvoltare;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
2. Ştiinţa regională preia concepte şi metode numai din:
a. economie, geografie, matematică, econometrie, chimie;
b. economie, geografie, matematică, econometrie, politologie;
c. geografie, matematică, econometrie, politologie, istorie;
d. matematică, econometrie, chimie, politologie, istorie;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
3. În funcţie de PIB/locuitor, regiunile cea mai puţin dezvoltată şi cea mai dezvoltată din U.E.-
25 în anul 2006 au fost:
a. Inner London şi Lubelskie;
b. Lubelskie şi Bruxelles;
c. Opolskie şi Inner London;
d. Lubelskie şi Luxemburg;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
4. Caracteristici ale dezvoltării regionale la nivelul U.E. sunt:
a. este,în acelaşi timp, economică, socială şi culturală;
b. pune în discuţii teritorii cu statute şi dimensiuni diferite;
c. implică asocierea tuturor celor care participă la viaţa economico-socială;
d. asigură creşterea economică durabilă;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
A. a+b+c; B. a+c+d; C. b+c+d; D. e; E. a+b+d.
5. În evoluţia sa, ştiinţa regională a cunoscut:
a. 5 etape;
b. 4 etape;
c. 3 etape;
d. 2 etape;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:2

1. În concepţia lui D. Whittlesey, regiunile pot fi:
a. uniforme;
b. neuniforme;
c. concentrice;
d. dispersate;
e. nodale.
2. Din punct de vedere ecologic, diferenţierea regiunilor se face în funcţie de:
a. poluarea solului;
b. poluarea apei;
c. poluarea aerului;
d. poluarea fonică;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
3. Analiza regională studiază regiunea din punct de vedere social numai în măsura în care acest
element influenţează:
a. politica regională;
b. investiţiile regionale,
c. amplasarea firmelor;
d. economicul;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
4. Nomenclatorul NUTS pentru U.E.-25 cuprinde:
a. NUTS 1 şi 2;
b. NUTS 1, 2 şi 3;
c. NUTS 1, 2, 3 şi 4;
d. NUTS 2,3 şi 4;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
5. Cele 8 regiuni de dezvoltare din România au fost delimitate în funcţie de:
a. nivelul de dezvoltare;
b. suprafaţă;
c. populaţie;
d. suprafaţă, populaţie şi număr de judeţe;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
6. Subregiunile de dezvoltare din România sunt:
a. Teleorman-Giurgiu-Călăraşi-Ialomiţa;
b. Maramureş-Sălaj-Bistriţa Năsăud;
c. Brăila-Galaţi-Tulcea,
d. Constanţa-Tulcea-Ialomiţa;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:3

1. Sistemul economico-social regional evidenţiază interacţiunile existente la nivelul activităţilor
economico-sociale, dublate de:
a. politici regionale;
b. un teritoriu geografic;
c. investiţii specifice;
d. a+b;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
2. Sistemele economice regionale se află într-o continuă mişcare, caracterizată de:
a. schimbări structurale;
b. schimbări cantitative;
c. schimbări calitative;
d. a+b;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
3. Reglajul la nivelul sistemului socio-economic regional este o interacţiune în care sunt puse în
evidenţă:
a. o conexiune directă;
b. o conexiune fixă;
c. o conexiune variabilă;
d. o conexiune inversă;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
4. Modelul von Thunen este fundamentat pe:
a. distanţă şi costuri;
b. costuri şi zonă;
c. costuri şi investiţii;
d. zonă şi fluxuri;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
5. Răspunsul la problema celor trei puncte,privind amplasarea unui obiectiv, care realizează un
bun specific cu costuri constante, pe care-l vinde pe o singură piaţă,în condiţiile în care există
două
surse fixe de materii prime, a fost dat de:
a. von Thunen;
b. W. Christaller;
c. A. Losch;
d. H. Richardson;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
6. Pentru eliminarea deficienţelor modelului input-output regional, analiza a fost orientată spre
modele mai cuprinzătoare,precum:
a. modelul Park-Burgess;
b. modelul Richardson;
c. modelul C.G.E.;
d. modelul Jensen;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
7. Modelul gravitaţional al lui W. Isard evidenţiază faptul că interacţiunile dintre regiunile unei
economii sunt studiate în raport cu
a. investiţiile la nivel regional;
b. distanţa dintre regiuni;
c. distanţa dintre centrul urban şi sursele de materii prime;
d. legea atracţiei universale;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
8. Conform teoriei sistemelor mari, sistemul socio-economic regional prezintă o structură
agregată, în funcţie de:
a. tranzacţiile regionale;
b. agenţii economici regionali;
c. costurile regionale;
d. distanţa euclidiană;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
9. Social Accounting Matrix (S.A.M.) realizează descrierea detaliată a interacţiunilor din
cadrul unei regiuni, axându-se pe rolul diferitelor categorii de:
a. venituri şi cheltuieli;
b. cheltuieli;
c. investiţii;
d. fluxuri materiale şi financiare;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:4

1. Scopul politicii regionale este acela de a obţine:
a. o creştere economică accelerată;
b. o distribuţie interregională echitabilă a activităţii economice;
c. o eficienţă ridicată;
d. investiţii cât mai mari;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
2. Premise de bază ale ştiinţei regionale sunt:
a. investiţiile au ca efect creşterea economică;
b. profitul vizează creşterea cheltuielilor aferente factorilor de producţie utilizaţi de
firme;
c. investiţiile au ca rezultat creşterea profitului firmelor;
d. extravenitul este utilizat pentru a finanţa cheltuielile suplimentare la nivel regional;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
B. a+b+c; B. b+c+d; C. a+c+d; D. a+b+d; E. e.
3. Instrumentele politicii regionale influenţează:
a. investiţiile regionale;
b. deciziile de localizare a firmelor şi menajelor;
c. creşterea economică regională;
d. modificarea veniturilor şi cheltuielilor în anumite zone;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
4. Controlul amplasării ramurilor la nivel regional prezintă ca avantaje:
a. creşterea investiţiilor;
b. susţinerea financiară de către stat;
c. creşterea economică susţinută;
d. atragerea de factor muncă în regiune;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
5. Dintre măsurile de politică economică privind amplasarea în regiune a activităţilor
economice amintim:
a. taxele regionale discriminatorii;
b. investiţiile în noi capacităţi de producţie;
c. creşterea salariilor;
d. îmbunătăţirea infrastructurii;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
6. Pentru perioada 2000-2006, obiectivele politicii regionale a U.E. au fost grupate în ….arii
prioritare:
a. 6;
b. 5;
c. 4;
d. 3;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
7. Regiunile aflate sub incidenţa Obiectivului1 al politicii regionale a U.E. sunt de tipul:
a. NUTS I;
b. NUTS III;
c. NUTS IV;
d. NUTS II;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
8. Principalele dificultăţi privind implementarea politicilor regionale în cadrul U.E. sunt legate
de:
a. finanţare;
b. decalajele de timp;
c. incertitudine;
d. nici-un răspuns anterior nu este corect;
e. natura climatului politic.
A. a+b+c; B. a+b+e; C. b+c+e; D. d; E. a+c+e.
9. Analiza cost-beneficiu la nivel regional a fost introdusă de către:
a. W. Christaller;
b. A. Losch;
c. H. Richardson;
d. Fr. Perreur;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:5

1. Conform teoriei echilibrului general al activităţii economice regionale, ….este un simplu
suport al activităţii economice, care se supune unei singure restricţii….:
a. teritoriul/ distanţa;
b. teritoriul/ costul de transport;
c. spaţiul/ costul de transport;
d. teritoriul/ distanţa euclidiană;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
2. Un nivel economic este optim şi unic atunci când se realizează un echilibru relaţional la
nivelul sistemului de preţuri exprimă conţinutul:
a. teoriei optimului lui Pareto;
b. teoriei bunăstării economice;
c. teoremei lui Debreu;
d. teoriei creşterii economice regionale;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
3. Criteriul de optim al lui Pareto afirmă că:
a. un individ va prefera întotdeauna o resursă A, superioară alteia B;
b. un individ va prefera întotdeauna o resursă A, alteia B;
c. un individ va prefera o resursă A, superioară alteia B;
d. a+c;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
4. Teoria economiei bunăstării introduce:
a. funcţia macroeconomică;
b. noi criterii economice;
c. nici-un răspuns anterior nu este corect;
d. funcţia bunăstării sociale;
e. noi criterii de compensare.
5. Optimul spaţial se atinge ţinând cont de următoarele considerente fundamentale:
a. fluxurile financiare;
b. distribuţia spaţială a factorilor;
c. fluxurile de bunuri şi factori;
d. formarea spaţiului economic;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
A. a+b+c; B. a+b+d; C. e; D. b+c+d; E. a+c+d.
6. Cel care a urmărit simultan maximizarea profitului şi minimizarea costurilor de transport în
vederea amplasării unui obiectiv economic a fost:
a. H. Richardson;
b. Fr. Perreur;
c. Palander;
d. A. Weber;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
7. Soluţia indicelui material la problema localizării unei firme vizează calculul raportului
dintre:
a. valoarea input-urilor şi valoarea produsului final;
b. valoarea materiilor prime şi valoarea profitului firmei;
c. valoarea materiilor prime şi valoarea produsului final;
d. valoarea materiilor prime şi valoarea costurilor de transport;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
8. Teoria ariilor de comerţ face referire la repartizarea unei pieţe…de formă….într-un teritoriu
dat:
a. uniforme/ regulată;
b. liniare/ regulată;
c. liniare/ neregulată;
d. dispersate/ regulată;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
9. În modelul regiunii ideale al lui A. Losch, aria de comerţ asociată acestui teritoriu depinde de:
a. forţa de concentrare;
b. forţa de dispersie;
c. forţa de atracţie;
d. forţa centrului urban;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
10. Teoria locurilor centrale a lui W. Christaller descrie un spaţiu structurat pe baza:
a. randamentelor medii;
b. randamentelor marginale;
c. centrului urban;
d. aglomerărilor urbane;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
11. Pentru regiunile care se dezvoltă rapid, costurile economice sunt:
a. mari;
b. mici;
c. cuantificabile;
d. determinate precis;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:6

1. Sistemul informaţional regional este format din:
a. informaţii;
b. bănci de date;
c. fluxuri informaţionale;
d. circuit informaţional;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
2. Subsistemele informaţionale care acţionează la nivel regional sunt:
a. subsistemul decizional:
b. subsistemul previzional;
c. subsistemul informaţional;
d. subsistemul operaţional;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
A. a+b+c;B. b+c+d; C. a+c+d; D. e; E. a+b+d.
3. Problematica de bază a metodologiei ştiinţei regionale la nivel informaţional este legată de:
a. dezvoltarea informaţiilor;
b. crearea bazelor de date;
c. dezvoltarea metadatelor;
d. elementele subiective ale analizei introspective şi judecăţile de valoare;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
4. Perfecţionarea sistemului informaţional regional vizează:
a. elementele subiective ale analizei introspective şi judecăţile de valoare;
b. susţinerea acţiunilor permanente privind raţionalizarea principalelor categorii de
evidenţe;
c. dezvoltarea informaţiilor;
66
d. crearea bazelor de date;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
5. Ştiinţa regională încearcă să găsească răspunsurile necesare influenţării proceselor
economice din teritoriu, astfel încât soluţiile aplicate să permită o evoluţie….a sistemului
regional:
a. adecvată;
b. optimă;
c. pozitivă;
d. ascendentă;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
6. Elementele noi ale sistemului informaţional regional din România vizează:
a. manifestarea unor dezechilibre economico-financiare şi a unor tensiuni sociale;
b. trecerea la o nouă legislaţie;
c. accentuarea conducerii centralizate;
d. dezvoltarea planificării centralizate;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
7. Partea principală a sistemului informaţional regional o constituie:
a. bazele de date;
b. calculatoarele performante;
c. algoritmii de calcul;
d. sistemul de indicatori;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
8. La baza sistemului de indicatori regionali se află principii, precum:
a. uniformizarea;
b. intercondiţionalitatea;
c. unitatea metodologică;
d. subordonării;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
9. Perfecţionarea sistemului de indicatori statistici regionali din România vizează şi:
a. economia subterană;
b. creşterea economică;
c. investiţiile;
d. comerţul exterior;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
10. Diferenţele semantice dintre circuitele informaţiei economice individuale în România şi în
U.E. se referă la:
a. cantitatea de informaţii;
b. calitatea informaţiilor;
c. căile de parcurgere a informaţiilor;
d. conexiunile care se stabilesc între diferiţi utilizatori de informaţii statistice;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:7

1. Sistemul informatic regional este o submulţime a:
a. sistemului conducerii;
b. sistemului previzional;
c. sistemului informaţional;
d. sistemului investiţional;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
2. Sistemul informatic regional se caracterizează prin:
a. ciclu de viaţă;
b. nivel tehnic ridicat;
c. ciclu lung de viaţă;
d. ciclu rezonabil de viaţă;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
3. Conform schemei sistemului informatic regional, input-urile pentru acesta sunt:
a. mesaje, documente, răspunsuri, diverse informaţii;
b. mesaje, documente, diverse informaţii;
c. mesaje, documente, răspunsuri;
d. mesaje, documente, întrebări, diverse informaţii;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
4. Iniţierea unui sistem informatic regional implică analiza unor probleme precum:
a. realizarea băncilor de date;
b. delimitarea teritoriului;
c. utilizarea echipamentelor din dotare;
d. autonomia jurisdicţională;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
5. În cadrul schemei interacţiunii sistem informatic-mediu la nivel regional, asupra procesului
informaţional acţionează ca input-uri:
a. date;
b. informaţii;
c. decizii din afară;
d. informaţii din afară;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
6. În cadrul schemei interacţiunii sistem informatic-mediu la nivel regional, procesul
informaţional influenţează procesul decizional prin:
a. informaţii;
b. decizii;
c. decizii din afară;
d. date;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
7. Rolul….este de a simplifica procesul de luare a deciziilor şi nu de a se suprapune peste
sistemul decizional:
a. sistemului informaţional;
b. conducerii regionale;
c. sistemului informatic;
d. sistemului cu autoreglare;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
8. Cerinţe ale dezvoltării sistemului informatic regional în România sunt:
a. integrarea în sistemele informatice europene şi ale organizaţiilor internaţionale;
b. creşterea investiţiilor în domeniu;
c. creşterea calităţii informaţiilor;
d. creşterea volumului informaţiilor prelucrate;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
9. Perfecţionarea sistemului informatic statistic în România permite:
a. înfiinţarea de registre permanente la nivel teritorial;
b. creşterea investiţiilor atrase la nivel regional;
c. perfecţionarea conducerii macroeconomice;
d. dezvoltarea cooperării cu alte regiuni;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
10. Internaţionalizarea informaticii prezintă şi elemente de risc, precum:
a. scăderea investiţiilor;
b. lipsa dezvoltării cooperării cu alte regiuni;
c. pierderi de identitate naţională;
d. înfiinţarea de registre permanente la nivel teritorial;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:8

1. Modelul neoclasic unisectorial de creştere:
a. operează cu un output care poate creşte nelimitat în condiţiile creşterii ofertei de
capital şi factor muncă;
b. operează cu un output care poate creşte nelimitat în condiţiile creşterii ofertei de
capital;
c. operează cu un output care poate creşte nelimitat în condiţiile creşterii ofertei de factor
muncă;
d. nu operează cu un output care poate creşte nelimitat în condiţiile creşterii ofertei de
capital şi factor muncă;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
2. În cadrul ecuaţiei de creştere care ia în considerare progresul tehnic, cunoştinţele tehnice sunt
tratate ca:
a. un element adiţional;
b. un element complementar;
c. un element continuu;
d. un element discontinuu;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
3. Cuantificarea progresului tehnic în cadrul ecuaţiei specifice de creştere este simplistă
deoarece:
a. se fundamentează pe o funcţie Cobb-Douglas;
b. ia în considerare capitalul şi factorul muncă;
c. poate fi utilizată o formă logaritmată;
d. foloseşte coeficienţii de elasticitate α ;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
4. Din punct de vedere grafic, efectul progresul tehnic asupra creşterii output-ului pe lucrător se
evidenţiază prin translatarea curbei output-ului pe lucrător într-o poziţie:
82
a. inferioară;
b. paralelă;
c. superioară;
d. identică;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
5. Dacă stocul de capital şi de factor muncă se măresc cu aceeaşi rată, output-ul pe lucrător
creşte dacă:
a. rata progresului tehnic este negativă;
b. rata progresului tehnic este zero;
c. rata progresului tehnic este pozitivă;
d. rata progresului tehnic are un trend specific;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
6. Condiţia de echilibru pe termen lung la nivel regional, conform modelului neoclasic, este:
a. rata creşterii output-ului = rata creşterii stocului de capital;
b. rata creşterii output-ului = rata creşterii factorului muncă;
c. rata creşterii stocului de capital = rata creşterii factorului muncă;
d. rata creşterii stocului de capital = rata creşterii investiţiilor;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
7. Conform modelului neoclasic unisectorial, cauzele care determină diferenţierea creşterii la
nivel regional sunt:
a. variaţia între regiuni a condiţiilor climatice;
b. variaţia între regiuni a progresului tehnic;
c. variaţia între regiuni a creşterii stocului de capital;
d. variaţia între regiuni a creşterii factorului muncă;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
A. a+b+c; B. a+b+d; C. e; D. a+c+d; E. b+c+d.
8. Hulten şi Schwab au evidenţiat drept cauze ale creşterii economice regionale:
a. creşterea factorului muncă;
b. creşterea dotării cu factori naturali;
c. creşterea capitalului;
d. creşterea intensităţii muncii;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
9. Demonstrarea modelului neoclasic bisectorial se realizează în:
a. 3 stadii;
b. 5 stadii;
c. 2 stadii;
d. 6 stadii;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:9

Tehnica multivariabilă:
a. analizează o cantitate mare de date cu o pierdere mare de informaţii;
b. permite utilizarea tuturor variabilelor ordinale, nominale sau texturale;
c. analizează o cantitate mică de date cu o pierdere mică de informaţii;
d. a+c;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
2. reprezintă:
a. distanţa euclidiană;
b. distanţa dintre doi indivizi i şi i’;
c. distanţa simetrică;
d. distanţa dintre doi indivizi i şi i’ între care se află p variabile;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
3. Etape ale analizei factoriale sunt:
a. calculul valorilor factorilor;
b. calculul mediilor ponderate;
c. calculul determinantului;
d. rotaţia;
e. calculul matricei de corelaţie.
A. a+b+c; B. a+d+e; C. a+c+e; D. b+c+d; E. b+c+e.
4. Indicele Kaiser-Meyer-Olkin (K.M.O) cu valoarea 0,7 este:
a. mediocru;
94
b. mediu;
c. excelent;
d. foarte bun;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
5. ….reprezintă o mare varietate de tehnici care au drept obiectiv analiza grupurilor rezultate
din reunirea indivizilor:
a. soluţia rotată;
b. soluţia nerotată;
c. matricea de corelaţie;
d. analiza cluster;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
6. Spre deosebire de tehnicile multivariabile, analiza cluster:
a. se limitează la a specifica distanţa ca un posibil mijloc de tratare a datelor mult mai
simplificat;
b. sintetizarea informaţiilor se realizează prin stabilirea unor grupări între observaţii, în
funcţie de criteriile de omogenitate;
c. are la bază o matrice tipică;
d. nu limitează la a specifica distanţa ca un posibil mijloc de tratare a datelor mult mai
simplificat;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
A. a+b+d; B. a+c+d; C. a+b+c; D. e; E. b+c+d.
7. Etapele analizei cluster sunt:
a. selecţia variabilelor pe baza criteriilor distanţei şi al similarităţii;
b. algoritmul de clasificare;
c. normalizarea;
d. spaţiul euclidian;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
8. Algoritmul de clasificare al analizei cluster are la bază:
a. metoda mediilor;
b. metoda proporţiilor;
c. metoda substituţiei;
d. metoda iterativă;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
9. În cadrul metodelor interdependente şi descriptive de analiză multivariabile amintim:
a. analiza componentelor principale;
b. analiza de variaţie;
c. analiza multidimensională;
d. analiza canonică;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
10. În cadrul metodelor dependente şi explicative de analiză multivariabile amintim:
a. analiza componentelor principale;
b. analiza factorilor de corespondenţă;
c. analiza multidimensională;
d. analiza mediilor;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
11. Creşterea output-ului regional în cadrul unei economii cu concurenţă perfectă este dată de
relaţia:

E. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:10

1. O regiune neatractivă evoluează după un ciclu vicios, caracterizat de:
a. scăderea veniturilor;
b. scăderea cheltuielilor;
c. scăderea profiturilor;
d. creşterea cheltuielilor;
e. creşterea profiturilor.
A. a+b+d; B. a+c+d; C. a+d+e; D. b+c+d; E. a+b+c.
2. Potenţialul şi problemele generate de piaţa europeană unică determină o creştere şi o
dezvoltare regională şi locală strict legată de procesele:
a. de export regional;
b. creştere economică;
c. investiţional de ansamblu;
d. de consum regional;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
3. Metodele neoclasice de analiză a creşterii economice regionale se fundamentează pe:
a. rolul ofertei de factor muncă;
b. rolul cererii de factor muncă;
c. rolul ofertei de bunuri;
d. rolul cererii de bunuri;
e. rolul progresului tehnic.
4. Conform principiilor cauzale cumulative, deosebirile de creştere regională, odată apărute,
tind:
a. să devină cumulative;
b. să crească;
c. să scadă în timp;
d. să se perpetueze singure;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
5. Creşterea economică regională reprezintă o mărire a capacităţii de ofertare a economiei,
realizată fără:
a. a se crea situaţii de gâtuire a producţiei;
b. a mări artificial cererea;
c. a mări artificial oferta;
d. a se apela la investiţii;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
6. Atunci când politica guvernului central influenţează nivelul general al ratei dobânzii,
implementarea politicii regionale şi urbane poate avea ca rezultat crearea de avantaje legate de
taxe
pentru anumite localizări, precum:
a. zonele industriale;
114
b. zonele periferice;
c. zonele agricole;
d. zonele asistate;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
7. Ecuaţia

:
a. ecuaţia investiţiilor regionale;
b. ecuaţia Harrod-Domar;
c. ecuaţia Harrod-Domar în funcţie de consumul curent;
d. ecuaţia Harrod-Domar în funcţie de consumul viitor;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
8. Efectul multiplicator la nivel regional se cuantifică cu relaţia:
 e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
9. Concluzia:”veniturile unei regiuni trebuie să crească cu o rată anuală mai mare de 3% pentru
a menţine constant nivelul de utilizare a factorilor de producţie” aparţine lui:
a. Harrod-Domar;
b. McConnell-Brue;
c. P. Samuelson;
d. Armstrong-Taylor;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
10. Funcţia ofertei exportului regional este dependentă de:
a. salarii, preţuri, costul materialelor rare, consumul intermediar, nivelul tehnologic;
b. salarii, preţul capitalului, costul materialelor rare, consumul intern, nivelul
tehnologic;
c. salarii, preţul capitalului, costuri, consumul intermediar, nivelul tehnologic;
d. salarii, preţul capitalului, costul materialelor rare, nivelul tehnologic;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
11. Funcţia cererii regionale de export este dependentă de:
a. preţuri regionale;
b. nivelul veniturilor altor regiuni;
c. preţurile bunurilor de substituire pe pieţele externe;
d. nivelul,veniturilor regionale;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
12. Modelul bazei de export la nivel regional a fost promovat de către:
a. Kaldor;
b. Dixon;
c. Thirwall;
d. Domar;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TEST DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL:11

1. Programul CENTURIO cuprinde, printre altele, cursuri de limbi străine şi:
a. o practică industrială în diferite companii;
b. seminarii şi expoziţii;
c. schimburi artistice şi culturale;
d. seminar introductiv referitor la conceptele de naţionalism şi regionalism, instituţii
europene, cooperare interregională;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
2. Obiectivele A.E.R. sunt grupate în:
a. două categorii;
b. cinci categorii;
c. trei categorii;
d. patru categorii;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
3. Coeziunea socială, serviciile sociale şi sănătatea publică constituie domeniile de
activitate pentru:
a. Comitetul IV al A.E.R.;
b. Comitetul I al A.E.R;
c. Comitetul II al A.E.R.;
d. Comitetul III al A.E.R.;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
4. Regiunea, în accepţiunea A.E.R., este caracterizată de:
a. un parlament regional;
b. mai multe judeţe;
c. teritoriul unei ţări;
d. o grupare reprezentativă aleasă la nivel regional;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
5. Emigranţii tind să se reîntoarcă în regiunile lor de origine în:
a. primul stadiu ocupaţional;
b. al doilea stadiu ocupaţional;
c. al treilea stadiu ocupaţional;
d. perioada estivală;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
6. Postulate ale modelului pieţei regionale a factorului muncă sunt:
a. oferta de factor muncă este perfect elastică;
b. salariile sunt flexibile;
c. salariile nu sunt flexibile;
d. oferta de factor muncă nu este perfect elastică;
e. nu există bariere la intrarea-ieşirea pe/de pe piaţa regională a muncii.
A. a+b+e; B. a+b+c; C. a+b+d; D. b+c+d; E. b+c+e.
7. Zona de dezvoltare situată între Paris, Frankfurt şi Berlin poartă denumirea de:
a. zona asistată;
b. Arc Mediteranean;
c. La Dorsale;
d. Zona de dezvoltare supranaţională est-vest;
e. nici-un răspuns anterior nu este corect.
8. Divergenţele la nivelul regiunilor U.E. se referă la:
a. perceperea riscului;
b. PIB/locuitor;
c. localizări;
d. economiile de scară;
e. migraţia factorului muncă.A. a+b+c; B. a+b+d; C. a+b+e; D. b+c+d; E. a+c+d.