biblioteca rao

Joseph Finder

PARANOIA
Traducere din limba englez\ [i note
GABRIEL STOIAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
FINDER, JOSEPH
Paranoia / Joseph Finder; trad.: Gabriel Stoian. -
Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2005
ISBN 973-576-781-3
I. Stoian, Gabriel (trad.)
821.111-312.4=135.1

Pentru Henry: frate [i sf\tuitor

[i, ca `ntotdeauna, pentru cele dou\ fete din via]a mea:
Michele, so]ia mea, [i Emma, fiica mea.

RAO International Publishing Company

Grupul Editorial RAO
Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, ROMÂNIA

JOSEPH FINDER
Paranoia

© 2004 by Joseph Finder

All Rights Reserved

© RAO International Publishing Company, 2005

pentru versiunea `n limba român\

Tiparul executat de
R.A. „Monitorul Oficial“
Bucure[ti, România

2005

ISBN 973-576-781-3
 Partea `nt`i
}INTA

}int\: Termen folosit de CIA `n cursul R\zboiului Rece,

care se refer\ la o persoan\ care urmeaz\ a fi compromis\
sau [antajat\ pentru a ac]iona dup\ cum i se comand\.
Dic]ionar de spionaj
 1

P`n\ la `nt`mplarea aceea n-am crezut niciodat\ zicala potrivit

c\reia trebuie s\ fii atent la dorin]ele pe care ]i le pui, fiindc\ s-ar
putea s\ ]i se `mplineasc\.
M-am convins c\ a[a e.
Acum dau crezare tuturor proverbelor care `ncearc\ s\ ne aver-
tizeze. Cred c\ trufia e tr`mbi]a pr\bu[irii. Cred c\ a[chia nu sare
departe de trunchi, c\ necazurile nu vin niciodat\ singure, c\ nu tot
ce zboar\ se m\n`nc\ [i c\ minciuna are picioare scurte. Lista r\-
m`ne deschis\. Le cred pe toate.

A[ putea `ncerca s\ v\ spun c\ totul s-a n\scut dintr-un gest de

m\rinimie, dar afirma]ia n-ar descrie `ntru totul adev\rul. A fost
mai cur`nd o neghiobie. S\ spunem c\ a reprezentat un strig\t de
ajutor. Sau poate, mai degrab\, un deget mijlociu ridicat sfid\tor. ~n
fine, am gre[it. Mi-am `nchipuit c\ voi sc\pa nepedepsit sau c\, `n
cel mai r\u caz, voi fi concediat. Recunosc, acum, c`nd `mi aduc
aminte cum am st`rnit evenimentele, c\ r\m`n uimit de arogan]a
mea nem\surat\ de atunci. Nu pot nega: am primit ceea ce meri-
tam. N-a ie[it exact cum anticipasem – dar cine s-ar fi a[teptat chiar
la ceea ce a urmat?
Eu, unul, n-am f\cut mare lucru, ci am dat c`teva telefoane. Am
pretins c\ s`nt vicepre[edinte pentru evenimentele corpora]iei [i am
sunat firma de catering care asigura aprovizionarea pentru toate pe-
trecerile de la Wyatt Telecom. Le-am solicitat s\ repete comanda pe
care o primiser\ cu o s\pt\m`n\ `n urm\, pentru recep]ia `n cadrul
10 JOSEPH FINDER
c\reia se acordase titlul de Cel Mai Bun Agent de V`nz\ri al
Anului. (Sigur, habar n-aveam c`t de bogat\ fusese masa atunci.)
Le-am transmis numerele corecte ale conturilor pentru efectuarea
pl\]ii [i am aprobat transferul sumelor `n avans. Totul a decurs cu o
u[urin]\ surprinz\toare.
Patronul firmei Mese Sclipitoare mi-a spus c\ nu mai organi-
zase petreceri la platforma de `nc\rcare a vreunei companii, c\ asta
prezenta „dificult\]i de decor“, `ns\ eu [tiam c\ nu era `n stare s\
refuze o sum\ gras\ de la Wyatt Telecom.
~n sinea mea m\ `ndoiam [i c\ firma aceea mai asigurase hrana
pentru festivitatea de pensionare a vreunui adjunct de [ef de echip\.
Cred c\ asta i-a deranjat cel mai r\u pe [efii de la Wyatt. Finan]a-
rea petrecerii de pensionare a lui Jonesie – Auzi, un hamal oarecare,
ce Dumnezeu! – `nsemna o r\sturnare a ordinii fire[ti. A, dac\ a[ fi
folosit banii drept avans pentru un Ferrari 360 Modena decapotabil,
poate c\ Nicholas Wyatt ar fi fost mai `n]eleg\tor. Ar fi calificat l\co-
mia mea drept tr\s\tur\ de caracter comun\, precum sl\biciunea fa]\
de b\utur\ sau fa]\ de „gagici“, dup\ cum numea el femeile.
Dac\ mi-a[ fi imaginat cum avea s\ se sf`r[easc\ totul, a[ mai fi
procedat la fel? Nu, Doamne fere[te!
{i totu[i, trebuie s\ recunosc, a fost o petrecere grozav\. ~ns\
doar eu [tiam c\ distrac]ia se pl\tise dintr-un fond destinat, printre
altele, unei „ie[iri“ pentru directorul general executiv [i vicepre[e-
din]ii lui la sta]iunea Guanahani de pe insula St. Barthélemy.
Pe de alt\ parte, mi-a f\cut pl\cere s\-i v\d pe salahori gust`nd
din bun\t\]ile de care aveau parte doar [efii cei mari. Majoritatea lu-
cr\torilor [i so]iile lor, pentru care no]iunea de destr\b\lare `nsemna
s\ m\n`nce creve]i conserva]i la Homarul Ro[u sau costi]\ la gr\tar
la un restaurant de m`na a [aptea, nu aveau idee cum se m`ncau anu-
mite feluri mai ciudate, precum caviar osetra [i file de vi]el à la
Provençal, `n schimb au devorat fileul de vit\ en croûte, friptura de
miel sau homarul cu ravioli. Sculpturile `n ghea]\ s-au bucurat de un
succes enorm. {ampania Dom Perignon a curs g`rl\, de[i nu la fel
de iute ca berea Budweisser. (De am\nuntul acesta aveam cuno[-
tin]\, fiindc\ vinerea dup\-amiaza obi[nuiam s\ trec fum`nd pe la
rampa de `nc\rcare [i atunci vedeam pe c`te cineva, de obicei Jonesie
PARANOIA 11
sau Jimmy Connolly, [eful de echip\, aduc`nd un bax de bere de la
rece pentru a s\rb\tori `ncheierea s\pt\m`nii de munc\.)
Jonesie, un tip `n v`rst\, cu fa]a bl`nd\ [i asprit\ de vreme, care `i
f\cea pe oameni s\-l plac\ instantaneu, a fost toat\ noaptea `n al no-
u\lea cer. So]ia lui de patruzeci [i doi de ani, Esther, mi-a f\cut impre-
sia c\ ar fi cam distant\, dar apoi s-a ar\tat o dansatoare ne`ntrecut\.
Angajasem un grup jamaican de reggae [i to]i s-au l\sat fura]i de mu-
zic\, p`n\ [i unii pe care nu-i b\nuiam `n stare s\ danseze.
Asta s-a `nt`mplat dup\ marele „dezghe]“ tehnic, bine`n]eles, iar
companiile de pretutindeni au `nceput s\ disponibilizeze oameni [i
s\ introduc\ politici de „austeritate“, ceea ce `nsemna c\ trebuia
s\-]i pl\te[ti cafeaua proast\ [i s\ te lingi pe bot de b\uturi r\cori-
toare gratis la bufet [i alte chestii asemenea. Jonesie urma s\-[i ter-
mine activitatea `ntr-o zi de vineri, s\ omoare c`teva ceasuri la
Departamentul de resurse umane semn`nd formulare, iar apoi s\
stea acas\ tot restul vie]ii, f\r\ petreceri, f\r\ nimic. ~n acest timp,
cei din conducerea executiv\ de la Wyatt Telecom pl\nuiau s\ dea
o fug\ p`n\ la St. Bart cu avioanele personale Learjet, s\-[i satis-
fac\ nevestele sau prietenele `n vilele lor private, s\-[i ung\ [uncile
de pe burt\ cu ulei de cocos [i s\ discute despre extinderea politici-
lor de austeritate, iar asta, av`nd `n fa]\ dejunuri obscen de copioase
din papaia [i limbi de colibri. Jonesie [i amicii lui n-au ]inut s\ afle
`n am\nunt cine pl\tea pentru petrecerea aceea. ~ns\ asta mi-a ofe-
rit o pl\cere secret\ [i pervers\.
Asta p`n\ la ora unu [i jum\tate diminea]a, c`nd sunetul chitarelor
electrice [i r\cnetele c`torva dintre tinerii participan]i, care `[i ie[iser\
u[or din min]i, trebuie s\ fi atras aten]ia unui agent de securitate,
unul destul de proasp\t `n slujb\ (salariul e de mizerie, iar schimb\-
rile de personal, permanente), care nu ne cuno[tea pe nici unul dintre
noi [i nici nu p\rea dispus s\ tolereze o asemenea debandad\.
Era un tip gr\su], cu o fa]\ u[or porcin\, care nu avea nici trei-
zeci de ani. A str`ns `ntre degete sta]ia de parc\ ar fi fost cel pu]in
un pistol Glock [i a zis:
– Ce naiba se petrece aici?
Iar via]a mea a[a cum o [tiam a devenit ceva de domeniul trecutului.

2 am\nun]it\, fiindc\ v-a[ z\p\ci de tot. ~mi petreceam zilele ascul-
C`nd am ajuns t`rziu la slujb\, ca de obicei, m\ a[tepta un me-
saj vocal.
Dac\-mi amintesc bine, ajunsesem mai t`rziu dec`t de obicei.
Aveam o stare de grea]\, capul `mi duduia [i inima `mi b\tea prea
gr\bit\, dup\ cana uria[\ de cafea proast\ pe care o d\dusem pe g`t
`n drum spre metrou. Sim]ea clipoceala acidit\]ii din stomac. M\
g`ndisem s\ telefonez pentru a anun]a c\ s`nt bolnav, `ns\ glasul
pierit al bunului-sim] parc\-mi [optise c\, dup\ `nt`mpl\rile din
noaptea precedent\, era mai `n]elept s\ apar la serviciu pentru a su-
porta consecin]ele.
Adev\rat, aveam deplina convingere c\ m\ vor concedia – [i
aproape c\ savuram clipa aceea, a[a cum te cutreier\ teama [i spe-
ran]a `nainte de a ]i se poliza vreun dinte. Dup\ ce am ie[it din lift [i
am pornit pe drumul interminabil pres\rat cu vreo patruzeci de cubi-
culumuri p`n\ la sta]ia mea de lucru, am v\zut cum unii `[i ridicau
capetele, cam a[a cum procedeaz\ c`inii de prerie, ca s\ m\ m\soare
din ochi. Devenisem o celebritate, se dusese vestea. Pesemne c\ de-
venisem subiectul unor e-mailuri care zburaser\ de colo-colo.
Ochii mi-erau injecta]i, p\rul, v`lvoi [i ar\tam ca un afi[ cu un
personaj dat ca exemplu negativ, fa]\ de care publicul trebuia s\ ia
atitudine [i s\ spun\ NU.
Pe micul afi[aj cu cristale lichide al telefonului meu ap\ruse
anun]ul: „Ai primit unsprezece mesaje vocale“. Am comutat pe au-
dio [i le-am parcurs repede. Doar auzind mesajele, unele disperate,
PARANOIA 13
altele sincere [i lingu[itoare, am ajuns s\ simt cum `mi cre[te tensi-
unea. Am scos flaconul de Advil din sertarul de jos al biroului [i
am `nghi]it dou\ pastile, f\r\ ap\. ~n felul acesta, ajunsesem la [ase
pastile `n diminea]a aceea, ceea ce dep\[ea doza maxim\ recoman-
dat\. Ei, ce mi se putea `nt`mpla? Din cauza unei supradoze de
ibuprofen, s\ mor cu doar c`teva clipe `nainte de a fi concediat?
Eram manager adjunct pentru produse din gama rutere din ca-
drul Departamentului produc]ie. Sper c\ nu vre]i [i o explica]ie
t`nd exprim\ri de genul „serviciu de emulare a circuitului dinamic
de l\rgime de band\“, sau „dispozitiv integrat de acces“, sau „co-
loana vertebral\ a dispozitivului de efectuare opera]iuni bancare“,
sau „protocol de asigurare a securit\]ii protocolului Internet“ [i jur
c\ nu [tiam nici par]ial ce `nsemnau toate b\lm\jelile acelea.
~ntr-un mesaj, un tip de la V`nz\ri, pe nume Griffin, care m\
considera „m\re]“, se l\uda c\ tocmai v`nduse vreo dou\zeci de
rutere de care m\ ocupam eu doar asigur`ndu-l pe client c\ ele au o
caracteristic\ deosebit\ – protocoale suplimentare multitransmisie
pentru imagini video pe viu –, [tiind totu[i prea bine c\ produsul nu
mergea at`t de departe. ~ns\ ar fi fost bine dac\ respectiva caracteris-
tic\ s-ar introduce acelui produs, s\ zicem `n urm\toarele dou\ s\p-
t\m`ni, `nainte de livrarea lui. Mda, continu\ s\ visezi, b\iete.
Un apel la cinci minute dup\ aceea, din partea [efului lui Griffin,
pentru a se interesa de „progresele `nregistrate la protocolul multi-
transmisie de care am aflat c\ v\ ocupa]i“, de parc\ tot eu a[ fi r\s-
puns [i de concep]ia tehnic\.
Apoi glasul sec [i plin de importan]\ al unui b\rbat pe nume
Arnold Meacham, care s-a prezentat drept director al Securit\]ii
corpora]iei [i care `mi cerea s\ „trec“ pe la biroul lui imediat ce so-
seam `n cl\dire.
~n afar\ de func]ie, habar n-aveam cine era Arnold Meacham.
Nu mai auzisem numele acela p`n\ atunci. Nu [tiam nici m\car
unde-[i avea biroul Securitatea corpora]iei.
Ciudat lucru: c`nd am ascultat mesajul, inima n-a pornit s\-mi
bat\ conform a[tept\rilor dumneavoastr\. ~n realitate, [i-a `ncetinit
14 JOSEPH FINDER
ritmul, ca [i cum trupul meu `[i d\duse seama c\ se terminase cu
joaca. Se `nt`mpla ceva ie[it din comun, adic\ se `nst\p`nise acea
senin\tate interioar\ care apare c`nd `]i dai seama c\ nu mai e nimic
de f\cut. Aproape c\ savuram momentul acela.
Vreme de c`teva clipe am r\mas cu ochii holba]i la pere]ii cubi-
culumului meu, la ]es\tura neagr\ ca t\ciunele care ar\ta ca mo-
cheta din apartamentul tatei. P\strasem pere]ii f\r\ nici un semn al
existen]ei umane `n acel spa]iu – nici fotografii ale so]iei [i ale co-
piilor (lucru lesne de realizat, fiindc\ n-am nici una, nici alta), nici
desene umoristice, nici alt\ urm\ de [mecherie sau ironie care s\
comunice c\ s`nt un protestatar, fiindc\ dep\[isem de mult toate as-
tea. Aveam un raft pe care se afla un `ndrumar de protocoale de
rutere [i patru dosare groase, cu coperte negre, care cuprindeau
„lista de caracteristici“ ale ruterului MG-50K. N-aveam s\ duc do-
rul acelui cubiculum.
Pe de alt\ parte, se p\rea c\ nu voi fi `mpu[cat. Fusesem deja
`mpu[cat, mi-am `nchipuit eu. Acum se mai punea problema de a
sc\pa de cadavru [i de a `ndep\rta urmele de s`nge. }in minte c\ `n
colegiu am citit despre utilizarea ghilotinei de-a lungul istoriei
Fran]ei [i despre un c\l\u, medic, de altfel, care a f\cut un experi-
ment `nsp\im`nt\tor (tr\ie[ti senza]ii tari c`nd [i cum po]i, b\-
nuiesc). La c`teva secunde dup\ ce capul se separa de corp, el
urm\rea tres\rirea ochilor [i a buzelor, precum [i ultimul spasm,
dup\ care pleoapele se `nchideau [i totul `nceta. Apoi striga numele
mortului, iar ochii din capul decapitat se deschideau [i priveau di-
rect spre c\l\u. Dup\ alte c`teva secunde, ochii se `nchideau, iar
doctorul striga din nou numele individului, iar ace[tia se deschi-
deau, privind `n gol. Interesant. A[adar, la treizeci de secunde dup\
ce era separat de corp, capul `nc\ reac]iona. A[a m-am sim]it [i eu.
Lama c\zuse deja, iar ei m\ strigau pe nume.
Am ridicat receptorul [i am apelat num\rul de la biroul lui
Arnold Meacham. I-am comunicat secretarei lui c\ tocmai plecam
spre ea [i doream s\ [tiu cum s\ ajung acolo.
Am sim]it o usc\ciune `n g`tlej, a[a c\ m-am oprit la bufet s\
beau un pahar cu ap\ mineral\ de cincizeci de cen]i, care `nainte
PARANOIA 15
era gratis. Bufetul se afla undeva la mijlocul etajului, `n apropierea
grupurilor de lifturi, [i, cum m\ `ndreptam spre el, `ntr-o stare ciu-
dat\, care amintea de o fug\ simfonic\, al]i c`]iva colegi m-au z\rit
[i, jena]i, au f\cut cale `ntoars\.
Am trecut `n revist\ vitrina frigorific\ `n care se g\seau cutii
aburite, cu ap\ mineral\, [i am hot\r`t s\ renun] la obi[nuitul Diet
Pepsi – `n acele momente chiar c\ nu mai aveam nevoie de un sur-
plus de cafein\ – [i am ales o cutie cu Sprite. Ca s\-mi duc revolta
p`n\ la cap\t, n-am l\sat nici un b\nu] `n t\vi]\. A[a, ca s\ ]ine]i
minte. Am desf\cut cutia [i am pornit spre lift.
~mi uram slujba, ba chiar o dispre]uiam, astfel c\ ideea de a
mi-o pierde nu m\ d\dea gata cu totul. Pe de alt\ parte, nici nu tr\-
iam ca un rentier, fiindc\ aveam mare nevoie de bani. Asta era sin-
gura problem\, `n]elege]i? M\ angajasem acolo `n primul r`nd ca s\
pot achita costurile `ngrijirii medicale pentru tata – omul care m\
considera un ratat. ~n Manhattan, ca barman, c`[tigam jum\tate din
banii de acum, dar o duceam mai bine. {i locuiam `n Manhattan!
Acum locuiam `ntr-un apartament pr\p\dit, situat la parter, pe Pearl
Street, care pu]ea a gaze de e[apament [i ale c\rui ferestre z\ng\-
neau c`nd, pe la cinci diminea]a, pe strad\ treceau camioane. De
acord, puteam s\ ies undeva de c`teva ori pe s\pt\m`n\ cu prietenii,
dar, cu o s\pt\m`n\ `nainte de apari]ia miraculoas\ a salariului, mai
precis pe cincisprezece ale lunii, m\ trezeam c\ extr\sesem mai
mult dec`t aveam `n cont.
N-a[ putea spune c\ `mi rupeam fundul muncind. M\ descurcam.
Lucram num\rul minim de ore cerut, ajungeam t`rziu la slujb\ [i
plecam devreme, dar `mi f\ceam treaba. Fi[ele mele de evaluare a
performan]ei nu sunau grozav – eram „un lucr\tor de baz\“, undeva
la mijloc, la un pas de „contribu]ie sc\zut\“, calificativ pe care, c`nd
`l prime[ti, trebuie imediat s\ `ncepi s\-]i preg\te[ti bagajele.
Am intrat `n lift, m-am controlat s\ v\d cum s`nt `mbr\cat – blugi
negri, o bluz\ gri, adida[i – [i am regretat c\ nu-mi pusesem cravat\.

3 maser\ acolo. Acum ideea salariului lunar `ncepea s\ par\ ispiti-
C`nd munce[ti la o corpora]ie mare, nu [tii ce s\ mai crezi. Auzi
ne`ncetat cuvinte dure, b\rb\te[ti, care te bag\ `n r\cori. E[ti tot
timpul `ndemnat „s\ ucizi concuren]ii“ [i „s\ le v`ri o ]epu[\ prin
inim\“. }i se spune „s\ ucizi, altfel e[ti mort“, „s\-i m\n`nci pe
al]ii, altfel e[ti `nghi]it“, „s\ le iei ca[cavalul de la gur\“, dar [i
„s\-]i m\n`nci de sub unghii“ sau „s\-]i devorezi copiii“.
Tu e[ti doar un pr\p\dit de inginer programator sau manager de
produs sau v`nz\tor asociat, `ns\, dup\ o vreme, `ncepi s\ crezi c\,
nu se [tie cum, ai devenit membru al vreunui trib de aborigeni din
Papua Noua Guinee, care poart\ col]i de mistre] trecu]i prin cartila-
jul nasului sau tigve `n jurul penisului. ~n realitate, dac\ transmi]i
prin e-mail vreo glum\ nevinovat\, dar nepotrivit\ din punct de ve-
dere politic unui prieten care lucreaz\ la Departamentul de tehnolo-
gie informatic\, iar el o transmite cuiva mai departe, la c`teva
cubiculumuri mai `ncolo, e[ti convocat imediat `ntr-o sal\ de [edin]e
ur`t mirositoare de la Resurse umane pentru a-]i petrece o s\pt\m`n\
chinuitoare de instruire `n Chestiuni de Diversitate. {terpele[te
agrafe [i te treze[ti plesnit peste degete cu rigla aspr\ a vie]ii.
Problema era c\ f\cusem ceva mai grav dec`t s\ dau iama prin
dulapul cu rechizite de birou.
M-au l\sat s\ stau `ntr-o anticamer\ vreme de jum\tate de or\,
apoi patruzeci [i cinci de minute, dar a[teptarea mi s-a p\rut mai
lung\. N-am g\sit nimic de citit – doar Organizarea m\surilor de
securitate [i alte chestii de acela[i gen. Secretara `[i ]inea p\rul
PARANOIA 17
blond-cenu[iu str`ns `ntr-un coc [i avea sub ochi cearc\ne g\lbui,
specifice fum\torilor. R\spundea la telefon, scria ceva la computer
[i-[i arunca din c`nd `n c`nd privirea spre mine, a[a cum procedezi
c`nd te str\duie[ti s\ z\re[ti mai clar vreun accident cumplit de cir-
cula]ie `n vreme ce `ncerci s\ nu-]i dezlipe[ti ochii de la drum, ca s\
nu p\]e[ti la fel.
Am z\cut acolo at`t de mult, `nc`t `ncrederea mea a `nceput s\
se sub]ieze. Pesemne c\ asta `[i puseser\ `n g`nd cei care m\ che-
toare. Probabil c\ sfidarea nu reprezenta cea mai bun\ cale de a
rezolva problema. Poate c\ trebuia s\ m\ umilesc. Sau poate c\ nici
asta nu mi-ar fi slujit la nimic.
Arnold Meacham nu s-a ridicat de pe scaun c`nd secretara m-a
condus `n biroul lui. A r\mas la biroul uria[, `ntunecat, care p\rea
f\cut din granit lustruit. Avea `n jur de patruzeci de ani, zvelt [i lat
`n umeri, cu o constitu]ie de p\pu[\ Gumby1, cu capul p\tr\]os [i
lunguie], nas sub]ire [i lipsit de buze. P\r c\runt r\rit, semne de cal-
vi]ie prematur\. Purta un blazer bleumarin la dou\ r`nduri [i o cra-
vat\ albastr\, amintind de pre[edintele unui club de iahting. S-a
holbat la mine prin ochelarii supradimensiona]i, cu rame din o]el,
ca de aviator. Oricine [i-ar fi dat seama c\ n-avea pic de umor. Pe
scaunul din dreapta lui st\tea o femeie cu c`]iva ani mai `n v`rst\
dec`t mine, care p\rea s\ ia noti]e. Biroul era spa]ios, av`nd ag\]ate
pe pere]i tot felul de diplome `nr\mate. La un cap\t al `nc\perii, u[a
`ntredeschis\ d\dea spre o sal\ de conferin]e cufundat\ `n `ntuneric.
– A[adar, tu e[ti Adam Cassidy, a `nceput el. Avea un stil precis
[i mironosit de a vorbi. S-a terminat petrecerea, amice?
Apoi a str`ns din buze, suger`nd un z`mbet r\ut\cios.
Of, Doamne! Nu `ncepusem deloc bine.
– Ce pot face pentru tine? am `ntrebat eu. Am `ncercat s\ mi-
mez perplexitatea [i dorin]a de a-i fi de folos.
1 Serie de personaje de desene animate create `n 1955, dup\ care s-au creat juc\rii.
Ini]ial din lut, `n prezent sunt confec]ionate din materiale plastice gumate, iar unele
companii le folosesc, `n cadrul unor seminarii sau campanii de v`nz\ri, pentru a
sugera c`t de „flexibil\“ este politica lor de afaceri. (n. tr.)
18 JOSEPH FINDER
– Ce po]i face pentru mine? Ce-ar fi s\ `ncepi prin a spune ade-
v\rul? Asta po]i face.
Am detectat `n glasul lui o urm\ de accent tipic pentru sudul
Americii.
~n general, oamenii m\ plac. M\ pricep foarte bine s\-i cuceresc –
fie c\ e vreun profesor de matematic\ moroc\nos, fie vreun client
c\ruia nu i s-a livrat comanda nici dup\ [ase s\pt\m`ni, [i nu nu-
mai. ~ns\ mi-am dat seama imediat c\ nu m\ aflam `ntr-o situa]ie `n
care puteam face uz de sfaturile lui Dale Carnegie1. {ansa de a-mi
salva resping\toarea slujb\ se diminua de la o clip\ la alta.
– Bine`n]eles, l-am aprobat. Adev\rul, despre ce?
A pufnit, v\dit amuzat.
– Despre evenimentul din noaptea trecut\, s\ zicem.
Am t\cut o clip\ [i m-am g`ndit.
– Te referi la mica petrecere de pensionare? am f\cut eu.
Nu aveam idee c`t de multe [tiau, fiindc\ fusesem extrem de
precaut [i ascunsesem calea pe care o urmaser\ banii. Trebuia s\
fiu atent la ce afirmam. Femeia cu carne]elul, sl\bu]\, cu p\rul ro[-
cat proasp\t coafat [i ochi mari [i verzi, probabil se afla acolo ca
martor. Apoi am ad\ugat:
– Aceea a reprezentat o sus]inere a moralului [i a fost bine-ve-
nit\. Te rog s\ m\ crezi, domnule, asta va face minuni `n ceea ce
prive[te productivitatea.
{i-a arcuit ceea ce numea el buze.
– Sus]inere a moralului, zici. Iar amprentele tale apar `n fondul
acela doar pentru at`ta lucru...
– Fond?
– Hai, termin\ cu prostiile, Cassidy.
– Stai pu]in, domnule, c\ nu `n]eleg.
– M\ iei drept t`mpit?
De[i m\ aflam la aproape doi metri de biroul acela din imita]ie
de granit, am sim]it c`teva pic\turi de saliv\ pe fa]\.
– M\ g`ndeam... A, nu, domnule.
1 Aluzie la ideile promovate de Dale Carnegie `n Secretele succesului [i Las\ grijile,
`ncepe s\ tr\ie[ti (n.tr.)
PARANOIA 19
~n col]ul gurii mi-a ap\rut umbra unui z`mbet. Nu m-am putu
ab]ine: trufia celui care a st`rnit o asemenea reac]ie. Mare gre[eal\.
Chipul incolor al lui Meacham s-a congestionat.
– ~]i `nchipui c\ e amuzant s\ p\trunzi ilegal `n bazele de date
ale companiei pentru a ob]ine numere de conturi? Crezi c\ asta e o
distrac]ie, c\ e inteligent? C\ nu conteaz\?
– Nu, domnule.
– Mincinos nenorocit, neispr\vitule, e ca [i cum i-ai fi furat
geanta unei b\tr`ne `n `ngr\m\deala din metrou.
M-am g`ndit s\ adopt o atitudine sp\[it\, dar pricepusem deja
`ncotro se `ndrepta discu]ia [i mi s-a p\rut inutil s\ fac acest efort.
– Ai furat [aptezeci [i opt de mii de dolari din contul pentru
evenimente ca s\ organizezi o petrecere nenorocit\ pentru amicii
t\i de la platforma de `nc\rcare?
Am `nghi]it `n sec. Drace. {aptezeci [i opt de mii? B\nuisem eu
c\ fusese cam costisitoare, dar nu-mi d\dusem seama c\ se ridicase
chiar la o asemenea sum\.
– Tipul e implicat `n chestia asta?
– La cine faci aluzie? Poate ai `ncurcat lucrurile...
– La Jonesie. B\tr`nul al c\rui nume a ap\rut pe tort.
– Jonesie n-are nimic de a face cu asta, m-am gr\bit eu s\ r\spund.
Meacham s-a rezemat de sp\tar cu un aer triumf\tor, fiindc\
acum avea un punct sigur de sprijin.
– Dac\ vrei s\ m\ concediezi, n-ai dec`t, dar Jonesie e complet
nevinovat.
– S\ te concediem? Meacham m-a privit de parc\ i-a[ fi vorbit
`n s`rbo-croat\. Crezi c\ aici e vorba de a te concedia? E[ti un tip
de[tept, te pricepi la computere [i la matematic\, [tii s\ faci soco-
teli, a[a e? Atunci, adun\ urm\toarele numere. Deturnare de fon-
duri, pentru asta cape]i cinci ani de `nchisoare [i o amend\ de dou\
sute cincizeci de mii. Fraud\ electronic\ [i prin coresponden]\, as-
tea-]i aduc al]i cinci ani de `nchisoare, dar, stai pu]in – dac\ frauda
afecteaz\ o institu]ie financiar\ –, [i, norocosul de tine, ai dezinfor-
mat [i banca noastr\ [i banca de destina]ie, aceea a fost ziua ta no-
rocoas\, netotule – cu asta ajungi la treizeci de ani `nchisoare [i o
20 JOSEPH FINDER
amend\ de un milion de dolari. M\ urm\re[ti? Cum adic\, treizeci
[i cinci de ani `n `nchisoare? {i `nc\ n-am ajuns la fals intelectual [i
infrac]iuni prin computer, culegere de informa]ii dintr-un computer
protejat pentru a fura date, iar asta `]i mai aduce o pedeaps\ `ntre
unu [i dou\zeci de ani, plus amenzile de rigoare. {i-atunci la c`t
ajungem, patruzeci, cincizeci, cincizeci [i cinci de ani de `nchi-
soare? Acum ai dou\zeci [i [ase de ani, [i-o s\ ai, ia s\ vedem,
optzeci [i unu c`nd te libereaz\.
Transpira]ia mi-a r\zb\tut prin bluz\ [i m-am sim]it lipicios [i
cuprins de frig. ~mi tremurau picioarele.
– P\i, am `nceput eu pe un ton r\gu[it, apoi mi-am dres glasul:
{aptezeci [i opt de mii de dolari `nseamn\ doar o eroare de rotun-
jire pentru o corpora]ie de treizeci de miliarde.
– ~]i recomand s\-]i ]ii gura, a zis Meacham f\r\ s\ ridice vocea.
Ne-am consultat cu avoca]ii no[tri, iar ei s`nt convin[i c\ pot sus-
]ine acuza]ia de deturnare de fonduri `n fa]a oric\rui tribunal. Pe de
alt\ parte, se vede clar c\ puteai face mai multe infrac]iuni [i consi-
der\m c\ asta a reprezentat doar o etap\ `n inten]ia ta de a frauda
Wyatt Telecommunications, o p\rticic\ dintr-un plan ce cuprinde
retrageri multiple [i alte diversiuni. |sta-i doar v`rful aisbergului.
Am observat c\ femeia t\cut\ ca un [oricel se apucase abia acum
s\-[i noteze ceva. Procurorul general al SUA a fost coleg de camer\
la colegiu cu consilierul nostru, domnule Cassidy, [i avem toat\
certitudinea c\ `[i va folosi influen]a ca s\ fii condamnat. Ca s\ nu
mai vorbim de procuratur\, care, poate ai b\gat [i singur de seam\,
a pornit o campanie `mpotriva criminalit\]ii informatice [i tocmai
caut\ pe cineva ca s\ dea un exemplu. Au nevoie de cineva care s\
devin\ model, Cassidy.
Am r\mas cu ochii c\sca]i la el. ~mi revenise [i durerea de cap.
Am sim]it o pic\tur\ de sudoare rostogolindu-se pe sub bluz\, por-
nind de la subsuoar\ [i ajung`nd la talie.
– Avem de partea noastr\ [i statul, [i autorit\]ile federale.
Te-am prins, pur [i simplu. Acum se mai pune problema c`t de tare
te lovim, c`t de distrug\tori vrem s\ fim. {i s\ nu-]i `nchipui cumva
c\ o s\ mergi la vreun club. Tinerii de[tep]i de teapa ta `[i isp\[esc
PARANOIA 21
pedeapsa `ntr-o celul\ de la Penitenciarul Federal Marion. C`nd o
s\ ie[i, o s\ fii un b\tr`n [tirb [i nevolnic. Iar `n caz c\ nu e[ti la cu-
rent cu sistemul juridic, pentru infrac]iuni federale nu se mai
acord\ eliberare condi]ionat\. Din clipa asta, via]a ta a luat alt\
cale. E[ti terminat, amice. S-a uitat spre femeia cu carne]elul.
Acum revenim la discu]ia oficial\. S\ auzim ce ai de spus, [i ai
face bine s\ fii sincer.
Am `nghi]it, dar am constatat c\ mi se uscase gura de tot. La
marginea c`mpului meu vizual am perceput sclipiri albicioase.
Omul nu glumea defel.
Pe vremea liceului [i a colegiului am fost oprit destul de des
pentru exces de vitez\ [i eram recunoscut drept un virtuoz `n arta
de a sc\pa de amenzi. {mecheria era s\-l faci pe poli]ist s\-]i `n]e-
leag\ durerile. E un r\zboi psihologic. Tocmai de aceea poart\ ei
ochelari de soare cu oglind\, ca s\ nu-i po]i privi direct `n ochi `n
timp ce te v\ic\re[ti. P`n\ [i poli]i[tii s`nt oameni. }ineam pe scau-
nul din dreapta c`teva c\r]i de legisla]ie [i le spuneam c\ studiam
pentru a deveni poli]ist [i c\ speram ca amenda aceea s\ nu-mi
afecteze [ansele de a intra la academie. Sau le ar\tam un flacon [i o
re]et\ [i le spuneam c\ m\ gr\bisem ca s\-i duc mamei medica-
mentul contra crizelor de epilepsie. ~n esen]\, am `nv\]at c\, dac\
porne[ti pe o cale anume, trebuie s\ mergi p`n\ la cap\t; trebuie s\
pui tot sufletul `n ceea ce spui.
Mi-era clar c\ nici nu se mai punea problema de a-mi p\stra
slujba. Nu-mi disp\rea din minte imaginea patului `ngust de la Pe-
nitenciarul Federal Marion. Eram `nsp\im`ntat de moarte.
A[adar, nu s`nt m`ndru de ceea ce a trebuit s\ fac, dar, vede]i
dumneavoastr\, n-am avut de ales. Ori `mi scormoneam sufletul ca
s\ `njghebez cea mai impresionant\ poveste cu care s\-l dau gata
pe tic\losul acela care se ocupa de securitatea companiei, ori ajun-
geam s\ `nfund pu[c\ria.
Am respirat ad`nc.
– Ascult\, am `nceput eu. O s\ fiu cinstit cu tine.
– Era [i timpul.
– Uite care-i treaba. Jonesie – da, Jonesie are cancer.
22 JOSEPH FINDER
Meacham a sur`s vag [i s-a rezemat de sp\tar, de parc\ ar fi vrut
s\ spun\: „Bine, spune-mi povestea“.
Am suspinat, mi-am supt obrazul ca [i cum urma s\ spun ceva
ce a[ fi vrut s\ p\strez pentru mine.
– Cancer la pancreas. Inoperabil. Meacham s-a mul]umit s\ m\
fixeze, cu chipul `mpietrit. I s-a pus diagnosticul acum trei s\pt\-
m`ni. Cu alte cuvinte, nu se poate face nimic – tipul are s\ moar\.
Dar Jonesie, [tii – ba nu, nu-l cuno[ti, dar el `ntotdeauna a bravat.
De aceea l-a [i `ntrebat pe medicul oncolog: „Adic\ pot s\ nu mai
folosesc a]a dentar\?“ Am sur`s cu triste]e. Cam \sta-i Jonesie.
Femeia s-a oprit o clip\ din scris; pe fa]a ei a ap\rut o expresie
de am\r\ciune, apoi [i-a reluat ocupa]ia.
Meacham [i-a lins buzele. Oare reu[isem s\-l impresionez? ~nc\
nu-mi d\deam seama. Mai trebuiau subliniate anumite am\nunte,
asta era sigur.
– N-ave]i nici un motiv s\ [ti]i toate astea, am continuat eu. Asta
e, Jonesie nu-i chiar at`t de important pentru companie. Nu e nici vi-
cepre[edinte, nici altceva, ci doar un lucr\tor oarecare. Dar pentru
mine conteaz\, deoarece... Am `nchis ochii c`teva clipe [i am tras
ad`nc aer `n piept. Adev\rul e c\... de[i n-am vrut s\ spun nim\nui
p`n\ acum, fiindc\ acesta era secretul nostru, dar Jonesie e tat\l meu.
Scaunul lui Meacham s-a mi[cat u[or `n fa]\. ~ncepuse s\ fie atent.
– Avea alt nume, normal – mama mi-a pus numele ei c`nd l-a
p\r\sit acum dou\zeci de ani [i m-a luat cu ea. Eram mic, ce [tiam
eu?! Dar tata... Mi-am mu[cat buza de jos. Acum `mi r\s\riser\ la-
crimi `n ochi. A continuat s\ ne ajute, avea dou\, ba uneori chiar
trei slujbe. N-a cerut niciodat\ nimic. Mama nu voia s\-l vad\ `n
ochi, dar de Cr\ciun... O respira]ie precipitat\, aproape un sughi].
Tata a trecut pe la noi la fiecare Cr\ciun, uneori suna [i c`te o or\,
st`nd `n frig, p`n\ mama se milostivea de el [i-i deschidea u[a. Avea
`ntotdeauna c`te un cadou pentru mine, vreun obiect mare [i scump
pe care nu [i-l putea permite. Mai t`rziu, c`nd mama mi-a spus c\ nu
are bani s\ m\ ]in\ la colegiu cu salariul ei de asistent\ medical\,
tata a `nceput s\ trimit\ bani. Spunea c\, hmm, c\ nu voia ca eu s\
duc via]a pe care o avusese el. Mama nu i-a ar\tat nici o considera]ie
PARANOIA 23
[i, `ntr-un fel, m\ `nvr\jbise `mpotriva lui, `n]elegi? A[a se face c\
nu i-am mul]umit niciodat\. Nici m\car nu l-am invitat la festivita-
tea de absolvire, fiindc\ [tiam c\ mama nu s-ar fi sim]it bine
[tiindu-l `n preajm\, `ns\ el a ap\rut, l-am v\zut umbl`nd stingherit,
purt`nd un costum vechi [i dizgra]ios – p`n\ atunci nu-l mai v\zu-
sem `n costum sau cu cravat\, parc\ le primise de la Armata Sal-
v\rii, asta pentru c\ dorea cu adev\rat s\ m\ vad\ absolvent de
colegiu [i nu voia s\ m\ simt prost din cauza lui.
Lui Meacham i se umeziser\ ochii. Femeia `ncetase s\ mai scrie
[i m\ urm\rea, clipind des ca s\-[i re]in\ lacrimile.
Mi-era imposibil s\ m\ opresc. Meacham merita s\-i ofer tot ce
eram `n stare [i exact asta f\ceam.
– C`nd am `nceput s\ lucrez aici, la Wyatt, nu m\ a[teptam s\-l
g\sesc pe tata muncind la rampa de `nc\rcare. Mi s-a p\rut de
nesuportat. Mama a murit `n urm\ cu c`]iva ani [i eu m-am trezit le-
gat numai de tata, acest individ simpatic [i agreabil, care nu-mi
ceruse niciodat\ nimic, muncise pe de[elate, ajut`ndu-[i fiul nere-
cunosc\tor pe care nu-l vedea mai deloc. Asta-i soarta unora, `n]e-
legi? Pentru ca apoi s\ primeasc\ vestea aceea, c\ are cancer de
pancreas care nu poate fi operat, [i s\ `nceap\ s\ spun\ c\ se va si-
nucide `nainte de a-l r\pune boala, adic\...
Femeia care lua noti]e [i-a c\utat o batist\ de h`rtie [i [i-a suflat
nasul. Aproape c\-l fulgera cu privirea pe [eful securit\]ii. Iar
Meacham parc\ a `ncercat s\ se fac\ mai mic.
Am continuat `n [oapt\:
– Trebuia s\-i ar\t ce `nseamn\ pentru mine – ce a reprezentat
pentru noi. Cred c\ a fost ceva care avea rolul de a-i `ndeplini ul-
tima dorin]\. I-am spus... i-am zis c\ d\dusem lovitura la curse,
n-am vrut s\ [tie adev\rul, ca s\ nu-[i fac\ probleme. Serios, cre-
de-m\, [tiu c\ am procedat gre[it, total gre[it. Am gre[it de o mie
de ori, recunosc asta. Dar poate c\ `ntr-un fel, chiar dac\ nu e[ti de
acord, am procedat corect.
Femeia [i-a c\utat alt\ batist\ [i s-a uitat la Meacham ca la ultimul
gunoi. ~mbujorat [i incapabil s\ se uite fix `n ochii mei, Meacham a
l\sat privirea `n jos. P`n\ [i eu aveam frisoane.
24 JOSEPH FINDER

Apoi, dinspre cap\tul `ntunecat al biroului, am auzit deschiz`n-

du-se u[a [i un sunet care amintea de aplauze. Rare, dar puternice.
Era Nicholas Wyatt, fondatorul [i directorul general executiv la
Wyatt Communications. ~n timp ce b\tea din palme, s-a apropiat
z`mbind generos.
– Minunat\ interpretare, a zis el. De-a dreptul magnific\.
Uimit, am ridicat ochii, apoi am cl\tinat din cap plin de am\r\-
ciune. Wyatt era un b\rbat `nalt, de peste doi metri [i zece centi-
metri, av`nd constitu]ia unui lupt\tor. Pe m\sur\ ce s-a apropiat, a 4
devenit tot mai mare, p`n\ c`nd, oprindu-se la c`]iva pa[i de mine,
mi s-a p\rut pur [i simplu uria[. {tiam c\ Wyatt ]inea foarte mult la
`mbr\c\minte [i, bine`n]eles, purta un costum din stof\ cenu[ie cu Nicholas Wyatt era un om care putea b\ga groaz\ `n tine. Nu-l
dungi extrem de discrete, care p\rea croit de Armani. Nu era doar mai `nt`lnisem, dar `l v\zusem la televizor, pe CNBC [i pe site-ul
puternic, ci emana for]\. corpora]iei, `n mesaje video `nregistrate. ~n cei trei ani c`t lucrasem
– Domnule Cassidy, vreau s\-]i pun o `ntrebare. pentru compania pe care o `nfiin]ase, `l z\risem de c`teva ori. Dar
N-am [tiut cum s\ reac]ionez, de aceea m-am ridicat [i am `n-
v\zut de aproape te intimida [i mai mult. Era bine bronzat, avea p\-
tins m`na.
rul de un negru-intens, dat cu gel [i piept\nat drept peste cap.
El a ignorat m`na mea `ntins\.
Din]ii `i erau de o regularitate neomeneasc\ [i de un alb orbitor.
– Care e numele mic al lui Jonesie?
Avea cincizeci [i [ase de ani, dar nu ar\ta de acea v`rst\, chiar
Am [ov\it, doar o clip\ mai mult dec`t s-ar fi cuvenit.
– Al, am zis eu `ntr-un t`rziu. dac\ ar exist\ vreun standard `n privin]a asta. ~n sf`r[it, sigur nu
– Al? Ca `n... ce? ar\ta ca tat\l meu la cincizeci [i [ase de ani: un b\tr`n burtos, pe
– Al... Alan, am r\spuns. Albert. La naiba. cale de a cheli, chiar dac\ mai era `n ceea ce se cheam\ floarea v`r-
Meacham s-a holbat la mine. stei. Aici era vorba de alt mod de a num\ra anii.
– Vreau am\nunte, domnule Cassidy, a spus Wyatt. Astea tre- N-aveam habar de ce ap\ruse. Directorul general executiv al
buie s\-]i dea mereu de g`ndit. Dar, trebuie s\ recunosc, m-ai dat companiei `mi putea adresa alte amenin]\ri dec`t cele expuse deja
gata – serios. Partea aceea, cu costumul de la Armata Salv\rii, m-a de Meacham? Cu ce m\ mai putea speria: cu moartea, dup\ ce mi
atins exact aici – [i s-a b\tut u[or cu pumnul `n piept. Extraordinar. s-ar fi f\cut o mie de crest\turi cu cu]itul de deschis scrisori? Sau
Am sur`s ru[inat, sim]indu-m\ ca un idiot, [i am spus: c\ voi fi m`ncat de viu de mistre]i?
– Omul t\u mi-a zis s\ fiu sincer.
Pentru o clip\, prin minte mi-a trecut ideea, pe care n-a[ fi m\r-
Wyatt a z`mbit.
turisit-o nicicum, c\ avea s\ m\ aprecieze, felicit`ndu-m\ pentru
– Cassidy, e[ti un t`n\r extrem de dotat. O adev\rat\ {eherezada.
faptul c\ reu[isem ceva ie[it din comun, c\ `i pl\cuse ideea, spiritul
{i cred c\ trebuie s\ purt\m o discu]ie.
de ini]iativ\. ~ns\ n\lucirea aceea s-a risipit de `ndat\ ce mi s-a n\s-
cut `n minte. Nicholas Wyatt nu era un preot care joac\ baschet.
Era un tic\los r\zbun\tor.
26 JOSEPH FINDER
Auzisem multe despre el. {tiam c\, dac\ aveai c`t de c`t minte,
merita s\ faci orice efort ca s\-l evi]i. Trebuia s\ stai cu capul ple-
cat umil, ca s\ nu atragi aten]ia asupra ta. Era renumit pentru ie[i-
rile lui de furie, pentru capriciile [i disputele r\cnite din care nu
aveai cum s\ ie[i c`[tig\tor. Se [tia c\ `i concedia pe unii f\r\ mult\
vorb\, pun`ndu-i chiar pe cei de la serviciul de paz\ s\ `i `mpache-
teze lucrurile nefericitului, pe care apoi `l escortau p`n\ la ie[irea
din cl\dire. La [edin]ele cu conducerea executiv\, `i c\[una mereu
pe c`te cineva, pe care `l umilea tot timpul. Nu era recomandabil s\
te duci la el cu vreo veste proast\ [i nici nu trebuia s\-i r\pe[ti vreo
secund\ din pre]iosul timp. Dac\ aveai ghinionul s\-i faci o prezen-
tare `n Power Point, trebuia s\ repe]i totul p`n\ `]i ie[ea perfect, dar
dac\ f\ceai chiar [i cea mai mic\ eroare, te `ntrerupea, url`nd: „Nu
`nghit a[a ceva!!“
Se spunea c\ omul se `nmuiase mult fa]\ de anii de `nceput, dar
atunci cum fusese? Avea concuren]a `n s`nge, ca un viciu, [i practica
halterele [i triatlonul. Cei care se men]ineau `n form\ la sala de for]\
a companiei sus]ineau c\ Wyatt `i provoca mereu la `ntrecere pe cei
mai bine preg\ti]i fizic. Nu pierdea niciodat\, iar c`nd adversarul se
d\dea b\tut, avea obiceiul s\-l zg`nd\reasc\, `ntreb`ndu-l ironic:
„Vrei s\ vezi c`t mai pot eu?“ Se mai zicea c\ avea corpul lui Arnold
Schwarzenegger, fiind comparat cu un prezervativ `ndesat cu nuci.
Dorin]a dement\ de a c`[tiga era dublat\ de pl\cerea de a-[i ridi-
culiza adversarul. Odat\, la o petrecere de Cr\ciun organizat\ de
companie, a scris numele principalului concurent, Trion Systems, pe
o sticl\ de vin [i a spart-o tr`ntind-o de perete, iar gestul lui a fost `n-
so]it de uralele [i strig\tele celor care se afumaser\ bini[or.
}inea s\ aib\ o companie `n care b\rb\]ia, testosteronul era la
mare pre]. Cei din conducerea superioar\ se `mbr\cau la fel ca el,
cu alte cuvinte, aveau costume de [apte mii de dolari purt`nd marca
Armani, Prada, Brioni, Kiton sau a altor designeri de care nici nu
auzisem. Iar oamenii `ndurau porc\ria asta pentru c\ erau dezgust\-
tor de bine pl\ti]i. ~n ultima vreme circula chiar o glum\ care-l avea
pe Wyatt ca personaj: Care e diferen]a dintre Dumnezeu [i Nicholas
Wyatt? Dumnezeu nu se crede Nicholas Wyatt.
PARANOIA 27
Dormea trei ore pe noapte, la dejun [i pr`nz p\rea s\ m\n`nce
doar cereale cu vitamine, radia energie ca un reactor nuclear [i
transpira abundent. Oamenii `l numeau „Exterminatorul“. Conducea
provoc`nd spaim\ [i nu uita niciodat\ vreo gre[eal\ comis\ de ci-
neva. C`nd un fost prieten a fost detronat din func]ia de director ge-
neral executiv al unei mari companii tehnice, i-a trimis o coroan\ de
trandafiri negri – secretara lui [tia de unde s\ cumpere astfel de
flori. Citatul care `l f\cuse celebru [i pe care `l repeta at`t de frecvent
`nc`t ar fi trebuit gravat pe o plac\ de granit plasat\ deasupra intr\rii
principale sau transformat `ntr-un screen saver de pe computerul fie-
c\rui angajat suna: „Sigur c\ s`nt paranoic. Vreau ca to]i care mun-
cesc pentru mine s\ fie paranoici. Succesul impune paranoia“.
Am ie[it din biroul [efului securit\]ii corpora]iei [i l-am urmat
pe Wyatt spre apartamentul lui, fiindu-mi greu s\ ]in ritmul cu el –
p\[ea ca un robot. Aproape c\ m-am v\zut silit s\ alerg. ~n spatele
meu venea Meacham, care v`ntura o map\ din piele neagr\ de
parc\ era un baston. C`nd ne-am apropiat de zona rezervat\ birou-
rilor conducerii, zugr\veala alb\ a pere]ilor a f\cut loc lambriurilor
din mahon, iar mocheta a devenit moale [i groas\. Am ajuns la bi-
roul sau, mai bine zis, la b`rlogul lui Wyatt.
C`nd am trecut prin dreptul secretarelor, acestea au ridicat ochii
spre el [i i-au z`mbit elegant. Una blond\, cealalt\, de culoare. El a
rostit: „Linda, Yvette“, de parc\ le-ar fi marcat. Nici nu m-am mirat
c\ am`ndou\ erau frumoase ca ni[te manechine care prezint\ mod\ –
aici, totul era la superlativ, la fel ca pere]ii, mocheta sau mobilierul.
M-am `ntrebat dac\ fi[ele lor de post includeau r\spunderi ce nu ]i-
neau de secretariat, precum sex oral. Oricum, a[a se zvonea.
Biroul lui Wyatt era uria[. Acolo ar fi putut tr\i comod `ntreaga
suflare a unui sat bosniac. Doi pere]i erau din sticl\, de la podea [i
p`n\ `n tavan, iar panorama ora[ului mi s-a p\rut incredibil\. Cei-
lal]i pere]i erau lambrisa]i cu lemn de culoare `nchis\ [i acoperi]i cu
tot felul de chestii `nr\mate; coperte de revist\ pe care ap\rea mutra
lui, Fortune, Forbes, Business Week. Holb`nd ochii c`t cepele, le-am
privit `n revist\, `n timp ce am trecut mai mult `n fug\ pe l`ng\ ele.
28 JOSEPH FINDER
Am v\zut [i o fotografie a lui `mpreun\ cu ni[te b\rba]i [i prin]esa
Diana. Apoi el, al\turi de cei doi George Bush.
Ne-a condus spre un „col] intim“, alc\tuit din c`teva scaune `m-
br\cate `n piele neagr\ [i o canapea, toate ar\t`nd de parc\ ar fi fost
aduse de la Muzeul de Art\ Modern\. S-a a[ezat pe un cap\t al ca-
napelei enorme, f\c`nd pernele s\ se scufunde.
Am avut senza]ia c\ se `nv`rte p\m`ntul cu mine. Am ame]it, ca
[i cum m\ aflam `n alt\ lume. Nu-mi puteam imagina ce c\utam
acolo, `n biroul lui Nicholas Wyatt. Pesemne c\ `n copil\rie `i pl\-
cuse s\ smulg\ picioarele insectelor, unul c`te unul, cu penseta,
d`ndu-le apoi foc cu ajutorul unei lupe.
– A[adar, ai pus la cale o escrocherie destul de complicat\, a
constatat el. M-ai dat gata.
Am sur`s [i am confirmat p\rerea lui printr-o `nclinare u[oar\ a
capului. N-avea nici un rost s\ neg. „Slav\ Cerului“, am g`ndit. Se
p\rea c\ urma s\ lu\m ceaiul `mpreun\, ca alt\dat\.
– De[i cred c\ [tii asta, ]in s\ te anun] c\ `nc\ nu s-a n\scut
omul care s\ m\ loveasc\ unde m\ doare mai tare [i s\ scape cu
una, cu dou\. Ai priceput?
~[i scosese deja penseta [i lupa.
– Bun, s\ vedem ce-avem aici: e[ti `n aceea[i func]ie de trei ani,
calificativele anuale put, n-ai primit nici o cre[tere de salariu sau
vreo grada]ie de c`nd te-am angajat; te faci c\ munce[ti, `nt`rzii.
N-a[ spune c\ e[ti un tip foarte ambi]ios, a[a e?
Mi-a expus toate astea `n c`teva clipe, vorbind precipitat, ceea
ce m-a f\cut s\ devin [i mai agitat.
Am z`mbit din nou.
– Cred c\ nu. S\ spunem c\ am alte priorit\]i.
– {i care s`nt acelea?
Am [ov\it. M\ prinsese. Am ridicat din umeri.
– Fiecare trebuie s\ fie atras de ceva, altfel nu valoreaz\ nici c`t
o ceap\ degerat\. Se vede de la o po[t\ c\ nu te intereseaz\ munca
pe care o faci, dar atunci ce te pasioneaz\?
Aproape niciodat\ nu r\m`n f\r\ replic\, dar de data asta nu
mi-a venit nimic inteligent `n minte ca s\-i r\spund. {i Meacham
PARANOIA 29
st\tea cu ochii pe mine, av`nd un sur`s r\ut\cios [i sadic pe mutra
ascu]it\ ca o lam\ de cu]it. Mi-am adus aminte c\ [tiam c`]iva tipi
din cadrul companiei, chiar din departamentul meu, care pl\nuiau
mereu cum s\ prind\ treizeci de secunde ca s\ discute cu Wyatt,
m\car `n lift sau la lansarea vreunui produs sau cu cine [tie ce oca-
zie. Oamenii aceia `[i preg\tiser\ p`n\ [i replicile pe care s\ le ros-
teasc\. Iar eu, afl`ndu-m\ chiar `n biroul lui, t\ceam ca o mom`ie.
– ~n timpul liber faci pe actorul sau ceva de genul \sta?
Am cl\tinat din cap.
– Ei, atunci e[ti bun, s\ [tii. Un adev\rat Marlon Brando. S-ar
putea s\ nu te pricepi de nici o culoare s\ le vinzi rutere clien]ilor
industriali, `ns\ pentru actorie po]i participa chiar la o Olimpiad\.
– Dac\ e vorba de un compliment, mul]umesc, domnule.
– Am auzit c\ m\ po]i imita de minune – adev\rat? Ia s\ te vedem!
Am ro[it [i am negat cu un gest din cap.
– ~n fine, ca s\ tragem linia, m-ai jefuit [i s-ar p\rea c\-]i imagi-
nezi c\ o s\ scapi basma curat\.
L-am privit `ngrozit.
– Nu, domnule, nu cred c\ voi sc\pa basma curat\.
– Scute[te-m\! N-am nevoie de `nc\ o demonstra]ie. }i-am ur-
m\rit scena final\. Apoi a f\cut un semn cu m`na, ca un `mp\rat ro-
man, iar Meacham i-a `ntins un dosar. Wyatt a aruncat o privire
prin el. Calificativele pentru aptitudini tehnice s`nt dintre cele mai
bune. La colegiu ai urmat cursuri avansate de tehnologie, dar ce
specialitate?
– Electronic\.
– Pe vremea aceea doreai s\ te faci inginer?
– Tat\l meu a vrut s\ termin o facultate care s\-mi asigure o sluj-
b\. Eu, unul, a[ fi preferat s\ fiu chitarist solist `n grupul Pearl Jam.
– A[a de bun e[ti?
– Nu, am recunoscut.
Pe fa]a lui a ap\rut o umbr\ de z`mbet.
– V\d c-ai f\cut colegiul `n cinci ani. Ce s-a `nt`mplat?
– Am fost exmatriculat un an.
30 JOSEPH FINDER
– ~]i apreciez sinceritatea. Bine m\car c\ nu-mi serve[ti poves-
tea aceea cum c\ ai fi f\cut primul an `n str\in\tate. Ce-ai f\cut?
– Am f\cut o glum\ neroad\. Aveam rezultate slabe, de aceea
am p\truns `n sistemul informatic al colegiului [i mi-am modificat
calificativele. Dar [i pe ale colegilor de camer\.
– Deci isprava asta nu e nou\. {i-a privit ceasul, a aruncat o pri-
vire spre Meacham, apoi spre mine. Adam, `]i propun ceva. Nu
mi-a pl\cut felul `n care mi-a rostit numele mic; mi-a dat fiori. O
propunere excelent\. De fapt, oferta e extrem de generoas\.
– Mul]umesc, domnule.
Habar nu avea la ce se referea, dar am priceput c\ nu putea fi
nici bun\, nici generoas\.
– Voi nega total c\ am rostit ceea ce-]i voi spune `n continuare.
La o adic\, nu numai c\ o s\ neg, dar o s\ te dau `n judecat\ pentru
def\imare dac\ `]i scap\ vreo vorb\, e clar? Te fac zob.
Indiferent despre ce era vorba, sigur avea puterea s\ [i pun\ `n
aplicare. Era miliardar, cam al treilea sau al patrulea `n topul celor mai
boga]i oameni din America, dar fusese o dat\ chiar al doilea, asta `na-
inte de pr\bu[irea cursului ac]iunilor companiei. Voia s\ fie cel mai
bogat – pornise pe urmele lui Bill Gates –, dar nu prea avea [anse.
Am sim]it c\-mi bubuie capul.
– Sigur.
– }i-e limpede situa]ia ta? Pentru ce-ai f\cut po]i avea certitudi-
nea – repet, certitudinea – c\ te alegi cu cel pu]in dou\zeci de ani
de pu[c\rie. Prin urmare, alegi `nchisoarea sau ceea ce `nc\ nu [tii.
E[ti dispus s\ accep]i un t`rg?
Am `nghi]it `n sec.
– Sigur.
– Atunci s\-]i spun ce nu [tii, Adam. Un viitor foarte frumos
pentru un inginer electronist ca tine, numai c\ trebuie s\ joci cum ]i
se cere. Adic\, eu fac regulile jocului. Fa]a i-a luat foc. Vreau s\ te
ocupi de un proiect special.
Am aprobat din cap.
– Vreau s\ fii angajat la Trion.
– La... la Trion Systems? Nu pricepeam.
PARANOIA 31
– La Departamentul de marketing pentru produse noi. ~n cadrul
companiei exist\ c`teva posturi libere.
– Dar n-am nici o [ans\ s\ fiu angajat acolo.
– Adev\rat, nu te-ar angaja. Mai ales un tr`ntor de talia ta. ~ns\
ar lua `ntr-o clipit\ un superstar de la Wyatt, un t`n\r extrem de in-
teligent, care e pe cale s\ uimeasc\ pe toat\ lumea.
– Nu `n]eleg.
– Un tip iste] [i uns cu toate alifiile, ca tine? Tocmai ]i-am sc\-
zut c`teva puncte din coeficientul de inteligen]\. Lucid – de el te
ocupai, nu?
Se referea la produsul reprezentativ al companiei, acel PDA
(Personal Data Assistant) compact, un soi de Palm Pilot `ndopat cu
steroizi. O juc\rie incredibil\. Eu n-aveam nici o leg\tur\ cu asta.
Nici m\car nu-mi cump\rasem a[a ceva.
– N-o s\ m\ cread\ nimeni, am spus eu.
– Ascult\ bine, Adam. Eu iau cele mai importante hot\r`ri de
afaceri folosindu-mi instinctul, iar instinctul `mi spune acum c\ tu
ai priceperea, inteligen]a [i talentul de a reu[i. Intri `n joc sau nu?
– Adic\ vrei s\-]i transmit informa]ii, dac\ am `n]eles bine.
M-a fixat cu o privire glacial\.
– Ba chiar mai mult. Vreau s\-mi aduci informa]ii utile.
– Cu alte cuvinte, s\ devin spion? C`rti]\, sau cum s-o fi chem`nd?!
{i-a r\sucit m`inile cu palmele `n sus, de parc\ ar fi vrut s\
spun\: „Chiar at`t de idiot e[ti sau te prefaci?“
– N-are importan]\ cum o nume[ti. Vreau s\ pun m`na pe ceva
de valoare, hmm, adic\ o proprietate intelectual\ de la Trion, iar
m\surile lor de securitate s`nt de netrecut. Doar cineva din\untru
poate ob]ine ce doresc, dar nu orice individ de acolo. ~mi trebuie o
persoan\ important\. Ori recrutezi pe cineva, ori `l cumperi, ori `l
v`ri acolo pe u[a din fa]\. {i vom avea un t`n\r simpatic, de[tept, cu
recomand\ri deosebite – cred c\ putem `ncerca asta, cu [anse reale.
– {i dac\ s`nt prins?
– N-o s\ fii, a zis Wyatt.
– Dar dac\...?
32 JOSEPH FINDER
– Dac\ prime[ti slujba potrivit\, a intervenit Meacham, nu te
prinde nimeni. Iar dac-o dai `n bar\ [i e[ti prins – ei, atunci te pro-
tej\m noi.
Aveam `ndoieli serioase.
– Vor fi foarte suspicio[i.
– Din ce motiv? a `ntrebat Wyatt. ~n domeniul nostru, oamenii
trec permanent de la o companie la alta. Oamenii de talent s`nt v`-
na]i. Ca fructele coapte la care ajungi. Tu tocmai ai `nregistrat un
mare succes la Wyatt, nu ob]ii sus]inerea pe care crezi c\ o meri]i,
vrei s\ faci lucruri mai m\re]e, cau]i [anse mai mari, mai mul]i bani –
chestiile care se poart\.
– M\ vor citi imediat.
– Ba nu, dac\-]i faci treaba cum se cuvine, m-a contrazis Wyatt.
Trebuie s\ `nve]i cum se face marketingul, trebuie s\ devii sclipitor,
s\ munce[ti mai serios dec`t ai f\cut-o `n via]a ta demn\ de mil\. O
s\-]i rupi fundul trudind. Doar un tip ambi]ios poate ob]ine ce
vreau eu. ~ncearc\ la Trion [mecheria pe care ai reu[it-o aici [i-o s\
te treze[ti `mpu[cat sau trecut pe linie moart\ [i cu asta ai terminat
cu experien]ele. {i te alegi cu prima variant\: `nchisoarea.
– {tiam c\ tipii care se ocup\ de produse noi au to]i masterate.
– O, nu! Goddard e de p\rere c\ toate masteratele astea s`nt
ni[te rahaturi – o chestie cu care s`nt [i eu de acord. Nici el n-are
a[a ceva. Consider\ c\ asta `]i limiteaz\ viziunea. {i, fiindc\ am
adus vorba de limite... A pocnit din degete, iar Meacham i-a `ntins
ceva, o cutiu]\ din metal, ce mi s-a p\rut cunoscut\. Un flacon cu
Altoid. A deschis-o cu un pocnet. ~n\untru erau c`teva pastile care
ar\tau ca aspirinele, dar nu erau a[a ceva. Imaginea mi se p\rea tot
mai cunoscut\. O s\ termini cu porc\riile astea, Ecstasy, sau cum le
spui tu. }ineam cutia cu pastile acas\, pe m\su]a de cafea; m-am
`ntrebat c`nd [i cum puseser\ gheara pe ea, dar eram prea ame]it ca
s\ protestez. A dat drumul flaconului `ntr-un co[ de gunoi `mbr\cat
`n piele neagr\, aflat al\turi de canapea. Am auzit un bufnet `nfun-
dat. A, la fel [i cu alte droguri, b\utura [i alte prostioare. Trebuie s\
renun]i la toate ca s\ sim]i c\ po]i zbura, ai priceput, domnule?
Asta mi se p\rea a fi cea mai ne`nsemnat\ dintre problemele mele.
PARANOIA 33
– {i ce se `nt`mpl\ dac\ nu m\ angajeaz\?
– Pu[c\ria. Mi-a z`mbit diabolic. {i-n cazul \sta, nu cumva s\-]i
preg\te[ti pantofi de golf. Mai cur`nd sabo]i.
– Chiar dac\ fac toate eforturile?
– Treaba ta e s\ nu dai gre[. }in`nd seama de calificativele pe
care o s\ ]i le acord\m [i cu un antrenor ca mine, n-o s\ ai nici o
scuz\ dac\ dai gre[.
– {i despre ce sum\ va fi vorba?
– Ce sum\? De unde dracu’ s\ [tiu? Cu mult mai mult dec`t pri-
me[ti la noi, crede-m\. Ceva cu [ase cifre, asta-i clar.
M-am str\duit s\ nu-mi dau de gol emo]ia.
– Plus salariul pe care-l am `n prezent.
{i-a `ntors fa]a spre mine [i m-a fixat cu o privire ca de mort. ~n
ochi nu i-a lic\rit nici o expresie. „O fi luat Botox?“, m-am `ntrebat eu.
– ~]i ba]i joc de mine!
– ~mi asum un risc enorm.
– Poftim? Eu risc, nu tu. Tu e[ti doar un ratat, un mare semn de
`ntrebare.
– Dac\ ai fi crezut asta cu adev\rat, nu mi-ai fi cerut a[a ceva.
S-a `ntors c\tre Meacham.
– Ce spune c\c\ciosul \sta?
Meacham ar\ta de parc\ tocmai ar fi `nghi]it ceva pe nemestecate.
– M\i pu]oiule, a zis el, ar trebui s\ dau un telefon [i...
Wyatt a ridicat din nou bra]ul cu un gest imperial:
– Gata, gata. Face pe grozavul. ~mi pac tipii care se dau mari.
Bun, dac\ te angajeaz\ [i-]i faci treaba, prime[ti din ambele p\r]i.
Dar dac\ nu-]i iese...
– Mi-e clar, am continuat eu. Pu[c\ria. A[ vrea un timp de g`n-
dire [i v\ dau r\spunsul m`ine diminea]\.
Wyatt a r\mas cu gura c\scat\, f\r\ nici o expresie `n ochi. A
stat o clip\ pe g`nduri, apoi a zis, c`t se poate de rece:
– Te las p`n\ m`ine la nou\. Ora la care procurorul general
ajunge la birou.
Nici Meacham nu s-a l\sat mai prejos:
34 JOSEPH FINDER PARANOIA 35

– Te sf\tuiesc s\ nu sco]i o vorb\ despre discu]ia asta fa]\ de

amici, taic\-t\u sau oricine altcineva. Altfel, nici n-o s\ apuci s\
vezi ce te-a lovit.
– Am `n]eles, l-am asigurat eu. Nu-i nevoie s\ m\ amenin]a]i.
– He-he, asta nu-i amenin]are, a zis Nicholas Wyatt. E o
promisiune.

Am considerat c\ nu mai avea nici un haz s\ m\ duc la lucru,

a[a c\ am plecat direct acas\. Mi se p\rea ciudat s\ c\l\toresc cu
metroul la ora unu, al\turi de b\tr`ni, studen]i [i mame cu copii.
Prin minte mi se `nv`rtejeau at`tea g`nduri `nc`t mi s-a f\cut grea]\.
Apartamentul meu se g\sea la mai bine de zece minute dep\r-
tare de sta]ia de metrou. Era o zi `nsorit\, sfid\tor de vesel\.
C\ma[a mi-era `nc\ umed\ [i emana un damf nepl\cut de su-
doare. C`teva fete `mbr\cate cu salopete, av`nd nenum\rate inele pe
unde se putea, tr\geau dup\ ele o grup de copii care se ]ineau de o
funie lung\. Pu[tii f\ceau o g\l\gie de mama focului. Ni[te negri,
`n bustul gol, jucau baschet pe un teren betonat, marcat doar de un
gard de plas\. Dalele trotuarului st\teau str`mb [i am fost c`t pe ce
se m\ `mpiedic, dup\ care am sim]it ceva alunecos sub talp\, semn
c\ tocmai c\lcasem `n ceva f\cut de un c`ine. Simbolism care venea
s\ sublinieze situa]ia mea.
Intrarea `n apartamentul meu pu]ea a urin\, fie de pisic\, fie de
la vreun boschetar. Po[ta `nc\ nu-mi sosise. ~n timp ce umblam la
una dintre cele trei `ncuietori, cheile de pe inel au z\ng\nit. B\tr`na
din apartamentul de vizavi a cr\pat u[a, at`t c`t `i permitea lan]ul de
siguran]\, dup\ care a `nchis-o cu o bufnitur\: era prea scund\ ca s\
ajung\ la vizor. I-am f\cut un semn amical cu m`na.
~nc\perea era cufundat\ `n semiobscuritate, cu toate c\ storurile
erau ridicate. Aerul din\untru p\rea sufocant, mirosind ap\sat a fum
36 JOSEPH FINDER
st\tut de ]igar\. Cum apartamentul era situat la nivelul trotuarului,
`n cursul zilei nu puteam l\sa ferestrele deschise ca s\ aerisesc.
Mobilierul ar\ta de-a dreptul jalnic: unica `nc\pere era domi-
nat\ de canapeaua care-mi slujea [i de pat, av`nd sp\tar `nalt [i `m-
br\cat\ `n stof\ de culoare verzuie, cu fire aurii, `ns\ acum p\tat\
de bere. ~n fa]a ei se g\sea un televizor Sanyo, cu diagonala de 49
de centimetri, c\ruia `i lipsea telecomanda. Un corp de bibliotec\
`nalt, din lemn de pin nefinisat, st\tea stingher `ntr-un col]. M-am
a[ezat pe canapea, ridic`nd un nor de praf `n aer. Am sim]it o du-
rere, semn c\ m\ a[ezasem pe bara din metal de sub perne. Mi-am
adus aminte de canapeaua `mbr\cat\ `n piele a lui Nicholas Wyatt
[i m-am `ntrebat dac\ el ar fi tr\it `ntr-o asemenea gaur\. Se spunea
c\ pornise de jos, dar eu nu credeam a[a ceva; mi se p\rea imposi-
bil ca el s\ fi locuit vreodat\ `ntr-o grot\ ca a mea. Am g\sit bri-
cheta Bic sub m\su]a de cafea, cu t\blia din sticl\, apoi am trecut `n
revist\ mormanul de note de plat\ de pe mas\. Nici nu m\ mai de-
ranjasem s\ desfac plicurile. Aveam dou\ c\r]i de credit MasterCard
[i trei Visa, toate cu solduri ca vai de lume, a[a c\ abia dac\ puteam
achita c`teva dintre facturi.
Dar, bine`n]eles, f\cusem deja alegerea.
6
– Te-au pus pe liber?
Seth Marcus, cel mai bun amic al meu de pe vremea liceului,
f\cea pe barmanul trei seri pe s\pt\m`n\ la o bomb\ cu preten]ii ce
se numea Alley Cat1. ~n cursul zilei era jurist la o firm\ de avoca-
tur\ din zona comercial\ a ora[ului. Zicea c\ avea nevoie de bani,
dar eu eram convins c\, `n sinea lui, `[i luase slujba de barman ca
s\-[i p\streze o vag\ deta[are [i s\ nu devin\ robotul corporat de
care am`ndurora ne pl\cea s\ facem haz.
– Pe liber, pentru ce?
Oare c`t m\ dest\inuisem? ~i povestisem cumva despre telefo-
nul lui Meacham, directorul pentru securitate? Speram c\ nu f\cu-
sem prostia asta. Iar acum nu-i puteam sufla nici o vorb\ despre
cle[tele `n care m\ prinseser\.
– Pentru petrecerea aceea. Era g\l\gie [i nu l-am auzit prea
bine, iar de la cel\lalt cap\t al barului cineva, ]in`ndu-[i dou\ de-
gete `n gur\, a fluierat puternic [i strident. Tipul acela fluier\ la
mine? Da’ ce, eu s`nt c`ine? {i l-a ignorat pe client.
Am cl\tinat din cap.
– A[adar, ai sc\pat? E[ti mare dac\ p`n\ la urm\ ]i-a ie[it [me-
cheria. Ce s\-]i ofer pentru a s\rb\tori isprava?
– Brooklin Brown?
A respins ideea cu un gest, ad\ug`nd:
– Nuu.
1 „Pisica de pripas“ (n.tr.)
38 JOSEPH FINDER
– Newcastle? Guinness?
– Nu vrei o bere de la dozator? La astea nu se ]ine socoteala.
Am ridicat indiferent din umeri.
– Bun [i a[a.
Mi-a turnat o bere, g\lbuie [i av`nd spuma ca ni[te cl\buci de
s\pun; se vedea c\ nu avea `nc\ `ndem`narea necesar\. O parte din
lichid s-a scurs pe t\blia zg`riat\ a barului. Seth era `nalt, simpatic,
cu p\rul negru – atr\g`nd femeile ca un magnet – [i avea o b\rbu]\
ridicol\ [i un cercel `ntr-o ureche. Pe jum\tate evreu, ar fi vrut s\
fie negru. C`nta `ntr-o trup\ pe nume Slither, despre care auzisem
`n c`teva r`nduri; nu erau prea grozavi, dar se l\udau mereu c\ „vor
semna un contract“. Mai avea vreo alte zece mici afaceri, iar asta
doar ca s\ nu recunoasc\ fa]\ de nimeni c\ se omora cu munca.
Seth era singura mea cuno[tin]\ care dovedea mai mult cinism
dec`t mine. Tocmai de aceea cred c\ r\m\sesem prieteni. Pe de alt\
parte, fiindc\ nu-l l\uda pe taic\-meu, cu toate c\ jucase `n echipa
de fotbal antrenat\ ([i tiranizat\) de Frank Cassidy. ~n clasa a [aptea,
c`nd ne f\ceam temele `n aceea[i `nc\pere, ne-am sim]it atra[i unul
de cel\lalt instantaneu fiindc\ fuseser\m ale[i ]inte ale batjocurii de
c\tre profesorul de matematic\, domnul Pasquale. ~ntr-a noua,
m-am mutat de la [coala de stat [i m-am `nscris la Bartholomew
Browning & Knightley, o [coal\ particular\ cu [taif, unde tata toc-
mai fusese angajat ca antrenor de fotbal [i de hochei, iar eu benefi-
ciam de scutire de taxe. Numai c\ tata a fost concediat pentru `i
rupsese unui pu[ti antebra]ul drept `n dou\ locuri [i antebra]ul st`ng
`ntr-un loc. Mama copilului era [efa comitetului de supraveghere
de la Batholomew Browning. {i uite-a[a s-a terminat cu scutirea de
taxe [i am revenit la vechea [coal\ de stat. Dup\ concedierea de la
Bartholomew Browning, tata s-a angajat la aceea[i [coal\ la care
mergeam eu.
Apoi, c`t eram `n liceu, am lucrat am`ndoi la aceea[i benzin\rie
Gulf p`n\ c`nd Seth s-a s\turat de at`tea jafuri armate [i s-a angajat
`n schimbul de noapte la Dunkin’ Donuts ca s\ fac\ gogo[i. C`teva
veri la r`nd, am muncit am`ndoi ca sp\l\tori de geamuri la o com-
panie din zona comercial\, care avea contracte cu mul]i zg`rie-nori,
PARANOIA 39
p`n\ c`nd am socotit am`ndoi c\ at`rnatul `n corzi la etajul dou\zeci
[i [apte era pasionant doar teoretic. Nu numai c\ ne plictisiser\m,
dar era [i `nsp\im`nt\tor, o combina]ie total nefericit\. Poate unii `[i
`nchipuie c\ leg\narea `n corzi pe fa]ada unei cl\diri, la mai bine de
o sut\ de metri deasupra str\zii, `nseamn\ sport extrem, dar mie `mi
suna mai degrab\ a `ncercare de sinucidere filmat\ cu `ncetinitorul.
Fluieratul s-a repetat, mai intens [i sfredelitor. Lumea a `nceput
s\ se uite la cel care fluierase, un tip durduliu [i cu un `nceput de
chelie, `mbr\cat `n costum, iar c`]iva au `nceput s\ chicoteasc\.
– M\ duc s\-i spun c`teva, a f\cut Seth.
– Ab]ine-te, l-am sf\tuit, dar ratasem momentul, fiindc\ el por-
nise deja c\tre cel\lalt cap\t al barului.
Mi-am scos o ]igar\ [i am aprins-o, timp `n care l-am urm\rit
cum se apropie peste bar, fulger`ndu-l cu privirea pe individ [i d`nd
impresia c\ o s\-l ia de guler, dar apoi oprindu-se brusc. Omul a zis
ceva. Cei din jurul lui au `nceput s\ r`d\. Cu un aer calm [i deta[at,
Seth a revenit. A z\bovit c`teva clipe s\ schimbe c`teva cuvinte cu
dou\ femei frumoase, una blond\, cealalt\ brunet\, apoi le-a z`mbit.
– Gata. Nu-mi vine s\ cred c\ mai fumezi, a constatat el. Mare
t`mpenie, c`nd `l ai pe taic\-t\u ca exemplu.
A luat o ]igar\ din pachetul meu, a aprins-o, a tras un fum, dup\
care a a[ezat-o `n scrumier\.
– Mul]umesc pentru c\ nu-mi e[ti recunosc\tor c\ `nc\ mai fu-
mez, altfel ce te f\ceai acum? am zis eu. Dar tu ce scuz\ `]i g\se[ti?
A scos fumul pe n\ri.
– Fraiere, mie-mi place s\ fac de toate. ~n alt\ ordine de idei, de
familia mea nu se prinde cancerul. Doar nebunia.
– Dar n-are cancer.
– Emfizem, tot aia. Cum se simte b\tr`nul?
– Bine, am r\spuns, ridic`nd din umeri.
Nu ]ineam s\ discut despre asta, [i nici Seth.
– Doamne, una dintre tipele alea vrea un Cosmopolitan, iar cea-
lalt\, „o b\utur\ cu mult\ ghea]\“. Ce sil\ mi-e...
– De ce?
– Prea mult chin, [i-o s\-mi dea bac[i[ vreo moned\ de do-
u\[cinci de cen]i. Femeile nu-s generoase, am `nv\]at pe pielea
40 JOSEPH FINDER

mea. Isuse, uneori desfaci dou\ Budweiser [i te alegi cu doi dolari.

Auzi, b\utur\ cu ghea]\! A scuturat iritat din cap. Ce oameni...
A disp\rut vreme de c`teva minute, amestec`nd b\uturi [i alte
ingrediente, dup\ care s-a auzit mugetul mixerului. Apoi le-a servit
pe tipe, arunc`ndu-le un sur`s s\ le dea gata. Am`ndou\ s-au `ntors
[i mi-au z`mbit mie.
Dup\ ce a revenit, Seth m-a `ntrebat:
– Ce faci mai t`rziu?
– Mai t`rziu?
Era deja aproape zece, iar la [apte [i jum\tate diminea]a trebuia
s\ m\ `nt`lnesc cu un inginer de la Wyatt. Omul, mare scul\ `n ca-
drul proiectului Lucid, trebuia s\ m\ instruiasc\, dup\ care, `n ur-
m\toarele zile, treceam la un director de v`nz\ri de produse noi,
plus [edin]e de rutin\ cu un om specializat `n probleme executive.
~mi alc\tuiser\ un program demen]ial. Tab\r\ de instruc]ie `n toat\
regula, a[a vedeam eu lucrurile. Se terminase cu tr`nd\veala, cu so-
sirea la slujb\ la nou\ sau zece. Dar nu-i puteam spune toate astea
lui Seth; trebuia s\-mi ]in gura fa]\ de toat\ lumea.
– Termin la ora unu, a spus el. Tipele de colo m-au `ntrebat
dac\ vreau s\ merg cu ele la Nightcrawler. Le-am spus c\ am [i un
prieten. Tocmai te-au m\surat din ochi [i e[ti acceptat.
– Nu pot, am zis eu.
– Ce?
– Trebuie s\ ajung la slujb\ devreme. La timp, mai precis.
Seth m-a privit speriat, nevenindu-i s\ cread\.
– Hei? Dar ce-ai p\]it?
– S-a terminat cu joaca. M`ine `ncep devreme de tot. Un mare
proiect.
– Glume[ti, nu?
– Din p\cate, nu. Tu nu trebuie s\ te duci la munc\ de diminea]\?
– Ai devenit unul dintre \ia? Un carierist?
Am sur`s str`mb.
– A venit vremea s\ mai cresc. Gata cu joaca!
Seth m-a privit cu dezgust.
– Fraiere, niciodat\ nu-i prea t`rziu s\-]i faci copil\ria fericit\.
7
Dup\ zece zile chinuitoare de d\d\ceal\ [i `ndoctrinare sub `n-
drumarea inginerilor [i a directorilor de marketing produse care se
ocupaser\ de juc\ria portabil\ numit\ Lucid, capul mi-era doldora
de tot soiul de informa]ii inutile. Mi s-a pus la dispozi]ie un „birou“
minuscul, situat `n apartamentul preziden]ial, care slujea drept c\-
mar\, cu toate c\ n-am stat mai deloc acolo. Cuminte, m-am pre-
zentat la toate instructajele, n-am creat probleme nim\nui. Nu
[tiam c`t o s\ fiu `n stare s\ suport tratamentul f\r\ s\ dau bir cu fu-
gi]ii, dar perspectiva patului de `nchisoare de la Marion m-a ajutat
s\ fiu motivat.
Apoi, `ntr-o diminea]\, am fost chemat `ntr-un birou la dou\ u[i
mai departe de b`rlogul lui Nicholas Wyatt. Placa de alam\ de pe
u[\ preciza c\ apar]ine cuiva pe nume JUDITH BOLTON. ~n\-
untru, totul era alb – covorul, tapi]eria mobilierului, t\blia biroului,
p`n\ [i florile erau albe.
Nicholas Wyatt [edea pe o canapea alb\, al\turi de o femeie
atr\g\toare, de[i b\tea spre patruzeci de ani, care flec\rea cu el cu
un aer familiar, ba ating`ndu-l pe bra], ba r`z`nd. P\r ar\miu, picior
peste picior, un trup zvelt pentru care tr\gea din greu la sal\, `mbr\-
cat\ `ntr-un taior bleumarin. Avea ochii alba[tri, buzele bine rujate,
arcuite `n form\ de inimioar\, spr`ncenele ridicate provocator. Se
vedea c\ fusese o mare frumuse]e, dar se mai b\bise pu]in.
Mi-am dat seama c\ o mai z\risem, cu vreo s\pt\m`n\ `nainte,
al\turi de Wyatt, `ntr-una dintre scurtele lui inspec]ii la [edin]ele
42 JOSEPH FINDER
mele de instruire cu tipi de la marketing [i ingineri. St`nd cu ochii
pe mine, ea `i [optise mereu ceva la ureche, dar nu s-au f\cut pre-
zent\ri [i chiar m\ `ntrebasem cine era.
C`nd m-am apropiat, mi-a `ntins m`na, f\r\ s\ se ridice de pe
canapea – degete lungi, oj\ ro[ie –, [i mi-a str`ns-o ferm, aproape
b\rb\te[te.
– Judith Bolton.
– Adam Cassidy.
– Ai `nt`rziat, a zis ea.
– M-am r\t\cit, am explicat, `ncerc`nd s\ mai `nveselesc atmosfera.
A cl\tinat din cap, a sur`s [i a str`ns din buze.
– Ai un defect: lipsa punctualit\]ii. Te rog s\ nu mai `nt`rzii, clar?
I-am `ntors sur`sul, acela[i pe care `l folosesc fa]\ de poli]i[ti
c`nd m\ `ntreab\ dac\ [tiu cu c`t goneam. „Dur\ aceast\ doamn\“,
mi-am zis.
– Bine`n]eles, am spus, apoi m-am a[ezat pe scaunul din fa]a ei.
Wyatt a urm\rit schimbul de replici cu o min\ amuzat\.
– Judith e una dintre cele mai apropiate colaboratoare, a preci-
zat el. „Antrenorul“ meu pe probleme executive. Consigliere, dar [i
manipulatoarea ta. Te sf\tuiesc s\ ascul]i fiece cuv`nt de-al ei. Eu
a[a procedez.
S-a ridicat [i a plecat, motiv`nd c\ are treab\. C`nd a ie[it, ea i-a
f\cut un semn cu m`na.
Devenisem de nerecunoscut. M\ schimbasem total. ~mi luasem
adio de la rabla mea: acum conduceam un Audi A6 argintiu, `nchi-
riat de companie. Aveam [i o garderob\ nou\. ~ntr-o zi, una dintre
asistentele lui Wyatt, despre care am aflat apoi c\ fusese model la
British West Indies, m-a dus la cump\r\turi `ntr-un magazin scump,
c\ruia nu `ndr\znisem s\-i trec pragul p`n\ atunci, [i m-a l\murit c\
de acolo `i lua hainele lui Wyatt. A ales c`teva costume, c\m\[i, cra-
vate [i pantofi [i le-a achitat cu o carte de credit a companiei. Mi-a
luat p`n\ [i ceea ce ea numea ciorapi, adic\ [osete. {i nici acestea nu
erau ieftine, cum purtasem mereu, ci Armani sau Emenegildo
Zegna. P\reau s\ radieze ceva: puteai spune c\ fuseser\ tricotate de
italience v\duve, `n timp ce ascultau vreo oper\ de Verdi.
PARANOIA 43
Tot ea a hot\r`t c\ perciunii – sau „favori]ii“, dup\ cum `i nu-
mea ea – trebuiau s\ dispar\. La fel [i aspectul ciufulit, de parc\ a[
fi dormit prost. M-a dus la un salon modern de coafur\ [i am ie[it
sem\n`nd cu un model Ralph Lauren, numai c\ nu la fel de apeti-
sant. M-am `ngrozit la g`ndul urm\toarei mele `nt`lniri cu Seth;
[tiam c\ o s\-mi vin\ s\-mi astup urechile.
S-a `ns\ilat [i o `ntreag\ legend\. Colaboratorii [i managerii
mei de la Diviziunea Produc]ie/Rutere au fost anun]a]i c\ fusesem
„deta[at“. S-au pus `n mi[care zvonuri cum c\ urma s\ fiu trimis `n
Siberia, fiindc\ directorul diviziunii mele se s\turase de atitudinea
mea. Un alt zvon sus]inea c\ primul vicepre[edinte al lui Wyatt fu-
sese cucerit de un raport alc\tuit de mine [i-i „pl\cuse atitudinea“
mea, drept care mi se `ncredin]aser\ r\spunderi sporite, nu invers.
Nimeni nu [tia adev\rul. Tot ce pricepuser\ era c\ disp\rusem subit
din cubiculumul pe care `l ocupasem p`n\ atunci.
Dac\ cineva s-ar fi deranjat s\ verifice organigrama, care se g\sea
pe site-ul corpora]iei, ar fi observat c\ func]ia mea era acum aceea de
director Proiecte speciale, la biroul directorului general executiv.
Mi se fabricase o adev\rat\ biografie electronic\ [i birocratic\.
Judith s-a `ntors c\tre mine [i a continuat de parc\ Wyatt nici nu
trecuse pe acolo:
– Dac\ te angajeaz\ cei de la Trion, trebuie s\ ajungi la locul de
munc\ cu patruzeci [i cinci de minute `naintea tuturor. Nu mai bei
la pr`nz sau dup\ orele de program sub nici o form\. S-a terminat
cu distrac]ia, cocteilurile, [uetele cu „amici“ de la serviciu. Gata cu
petrecerile. Dac\ trebuie s\ participi la vreo recep]ie `n cadrul com-
paniei, bei doar ap\ mineral\.
– M\ faci s\ cred c\ am devenit membru al Alcoolicilor Anonimi.
– Consumul de alcool e un semn de sl\biciune.
– Atunci, presupun c\ [i fumatul trebuie eliminat.
– Gre[it, a spus ea. E un obicei resping\tor, dezgust\tor [i in-
dic\ lipsa autocontrolului, dar mai exist\ [i alte aspecte. Prezen]a `n
locurile de fumat reprezint\ un mod excelent de a trage cu urechea,
de a cunoa[te oameni din diferite locuri de munc\ [i de a afla infor-
ma]ii utile. A, s\ nu uit\m de felul `n care str`ngi m`na. A cl\tinat
44 JOSEPH FINDER
din cap. Aici ai fost lamentabil mai devreme. Hot\r`rea de a angaja
pe cineva se ia `n primele cinci secunde – c`t dureaz\ o str`ngere de
m`n\. Cine-]i spune altceva, minte. Prime[ti slujba dup\ cum dai
m`na cu cel cu care ai interviul, iar `n cursul discu]iei, te zba]i s\
p\strezi impresia, s\ nu o schimbi. Mi-ai oferit o str`ngere moale,
fiindc\ s`nt femeie. S\ nu mai procedezi a[a. F\-o cu fermitate,
for]\ [i re]ine m`na celuilalt...
Am sur`s ironic [i am `ntrerupt-o:
– Ultima femeie care mi-a spus asta... Am observat c\ tr\s\tu-
rile fe]ei `i `nghe]aser\ odat\ cu `ntreruperea mea. Iart\-m\.
Dup\ aceea, cu capul `nclinat `ntr-o parte, ca un pisoi m`ng`iat,
mi-a z`mbit.
– Mul]umesc. A f\cut o pauz\, dup\ care a continuat: Re]ine-mi
m`na `nc\ o secund\ sau dou\. Prive[te-m\ `n ochi [i z`mbe[te-mi.
~ndreapt\-]i inima spre mine. Mai `ncerc\m o dat\.
M-am ridicat [i i-am str`ns din nou m`na.
– Ceva mai bine, a zis ea. ~nve]i repede. Oamenii care te `nt`l-
nesc vor g`ndi: „Tipul \sta are ceva ce-mi place, nu-mi dau seama
de ce“. {i a[a `i c`[tigi. S-a uitat la mine cu un aer cercet\tor. Ai
avut cumva nasul spart?
Am confirmat cu un gest.
– D\-mi voie s\ ghicesc: la fotbal.
– La hochei, de fapt.
– Interesant. Adam, faci atletism?
– Am f\cut, am r\spuns [i m-am a[ezat.
S-a aplecat `n fa]\, c\tre mine, cu b\rbia prins\ `n palma f\cut\
c\u[, examin`ndu-m\.
– Mi-am dat seama. Dup\ cum mergi, dup\ felul `n care `]i
mi[ti corpul. ~mi place. Dar nu te sincronizezi.
– Poftim?
– Trebuie s\ te sincronizezi. Se devii ca o oglind\. Dac\ m\
aplec `n fa]\, procedezi la fel. Dac\ m\ las pe sp\tar, m\ imi]i. Dac\
stau picior peste picior, tu, la fel. Urm\re[te-m\ cum aplec capul [i
imit\-m\. Trebuie s\-]i potrive[ti chiar [i respira]ia cu a mea. Numai
s-o faci cu subtilitate, nu ostentativ. A[a intri `n leg\tur\ cu oamenii
PARANOIA 45
la nivelul subcon[tientului, `i faci s\ se simt\ `n siguran]\ l`ng\
tine. Oamenilor le plac cei care le seam\n\. Ne-am `n]eles?
Am sur`s dezarmant sau, oricum, a[a mi-am `nchipuit.
– {i `nc\ ceva. S-a aplecat [i mai aproape, `nc`t fa]a ei a ajuns la
c`]iva centimetri de a mea. A [optit: Ai folosit prea mult\ lo]iune
dup\ ras.
De jen\, am sim]it c\-mi ia foc fa]a.
– D\-mi voie s\ ghicesc: Drakkar Noir. N-a mai a[teptat confir-
marea mea, fiindc\ [tia c\ avusese dreptate. {mecherie din liceu.
Pariez c\ a[a le f\ceai pe majorete s\ li se `nmoaie genunchii.
Ulterior, am aflat cine era Judith Bolton. Vicepre[edinte, adus\
la Wyatt Telecom `n urm\ cu c`]iva ani `n calitate de consultant spe-
cial pentru Mc Kinsey & Company, pentru a-l sf\tui personal pe
Nicholas Wyatt `n chestiuni delicate de personal, „rezolvarea con-
flictelor“ de la e[aloanele cele mai de sus ale companiei, anumite
aspecte psihologice ale contract\rilor, ale negocierilor [i ale achizi-
]iilor. Avea diplom\ `n psihologie comportamental\, motiv pentru
care i se spunea „doctor Bolton“. Indiferent dac\ o numeai „antre-
nor pentru directori“ sau „strateg `n probleme de conducere“, ea de-
venise instructorul personal al lui Wyatt. Ea `i spunea dac\ cineva
era croit sau nu pentru a deveni director, dac\ altcineva trebuia con-
cediat sau dac\ cineva `l lucra pe la spate. Radiografia din ochi orice
umbr\ de lips\ de loialitate. Nici nu era de mirare c\ o convinsese s\
plece de la McKinsey [i o angajase cu un salariu corespunz\tor. Si-
gur\ pe sine, ea avea t\ria s\-l contrazic\ vehement sau s\-i spun\
lucruri pe care Wyatt nu le-ar fi acceptat din partea altcuiva.
– A[a, `n prima noastr\ lec]ie trebuie s\ `nve]i cum s\ te por]i la
interviu, a zis ea.
– P\i, aici am fost angajat, am spus eu f\r\ vlag\.
– Adam, acum juc\m la alt nivel, mi-a replicat ea z`mbind. E[ti
un t`n\r de viitor [i trebuie s\ te por]i ca atare, dovedindu-te o per-
soan\ pentru care cei de la Trion ar fi `n stare s\ se dea peste cap
pentru a o fura altei companii. ~]i place munca la Wyatt?
Am privit-o lung, av`nd senza]ia c\ s`nt handicapat, pentru c\
nu pricepeam rostul `ntreb\rii:
46 JOSEPH FINDER PARANOIA 47

– P\i, tocmai `ncerc s\ plec de aici, nu? Am sur`s, gest `nso]it de o `ncuviin]are din cap. Mam\, Doamne,
{i-a rostogolit ochii cu un aer disperat [i a tras scurt aer `n piept. `n ce m\ v`r`sem?!
– Ba nu. Vorbe[ti la modul pozitiv despre asta. A `ntors capul – Care-i cea mai mare gre[eal\ pe care ai f\cut-o `n activitate?
`ntr-o parte [i m-a uimit prin fidelitatea cu care mi-a imitat vocea: – E clar c\ trebuie s\ recunosc ceva, am spus eu, destul de
S`nt mort dup\ ceea ce fac! M\ inspir\! Colaboratorii mei s`nt nelini[tit.
extraordinari! – V\d c\ `nve]i repede, a zis ea, sec.
Interpretarea fusese at`t de bun\, `nc`t m-a speriat; parc\ mi-a[ – Poate mi-am asumat prea multe sarcini o dat\ [i...
fi auzit propriul glas pe banda robotului telefonic. – {i ai dat rasol? Deci nu-]i cuno[ti limitele [i incompeten]a?
Nu cred c\-i bine. O s\ spui: „A, nu mare lucru. Odat\, preg\team
– {i atunci de ce m\ prezint la interviu la Trion?
un raport pentru [eful meu [i am uitat s\-mi fac o copie de rezerv\,
– Pentru oportunit\]i, Adam. Nu ai motive s\ te pl`ngi de actu-
iar computerul meu s-a bu[it, a[a c\ am pierdut totul. M-am v\zut
ala slujb\ de la Wyatt. Nu e[ti nemul]umit. Pur [i simplu, faci un
silit s\ stau p`n\ a doua zi la trei diminea]\, ca s\ refac tot ce pier-
nou pas `n carier\ [i crezi c\ la Trion exist\ [anse mai mari de a
dusem. Da, dar m-am `nv\]at minte – de atunci, `ntotdeauna fac co-
face lucruri mai bune, mai importante. Adam, care-i cea mai grav\ pii“. Ai priceput? Cea mai mare gre[eal\ a ta nu ]i se poate pune `n
sl\biciune a ta? c`rc\, mai ales c\ ai f\cut totul cum trebuia.
Am r\mas o clip\ pe g`nduri. – Am priceput.
– N-am nici una, serios, am r\spuns. Nu-i bine s\-]i recuno[ti Am sim]it c\ m\ str`nge gulerul c\m\[ii [i a[ fi vrut s\ o [terg
sl\biciunile. din biroul ei.
S-a str`mbat. – Adam, din c`te v\d, te adaptezi din mers, a conchis ea. O s\
– Vai, pentru numele lui Dumnezeu. O s\ cread\ c\ te autoam\- reu[e[ti de minune.
ge[ti sau c\ e[ti de-a dreptul prost.
– E o `ntrebare `ncuietoare.
– Bine`n]eles. Interviurile pentru angajare s`nt ca ni[te c`mpuri
minate, amice. Trebuie s\-]i recuno[ti sl\biciunile, dar niciodat\ s\
nu declari ceva care s\ te acuze. {i atunci, recuno[ti c\ e[ti un so]
prea credincios sau un tat\ prea iubitor. Apoi [i-a asumat din nou [i
vocea mea: Uneori s`nt at`t de satisf\cut de o aplica]ie software, c\
nu mai `ncerc [i altele“. Sau: „Uneori, c`nd m\ s`c`ie lucruri mi-
nore, nu le men]ionez cuiva cu glas ap\sat, fiindc\ `mi `nchipui c\
ele se vor rezolva de la sine“. Nu te pl`ngi suficient! Sau, ce zici de
asta: „S`nt `nclinat s\ m\ las absorbit de c`te-un proiect, motiv pen-
tru care muncesc prea mult, uit s\ mai plec acas\, iar asta pentru
c\-mi place s\ rezolv totul, p`n\ la ultimul am\nunt. Poate muncesc
mai mult dec`t e nevoie“. Ai priceput? Adam, abia atunci vor `n-
cepe s\ te vrea cu adev\rat.

8 Nu-[i pusese nici un ban deoparte, iar pensia `i era demn\ de mil\;
~n seara dinaintea primului meu interviu la Trion, m-am dus
s\-l v\d pe tata. F\ceam asta cel pu]in o dat\ pe s\pt\m`n\, uneori
de mai multe ori, asta dac\ `mi telefona el ca s\ m\ cheme. {i o f\-
cea des, pe de o parte fiindc\ era singur (mama a murit acum [ase
ani), pe de alta, fiindc\ devenise paranoic din cauza steroizilor pe
care `i lua [i era convins c\ `ngrijitoarele `ncercau s\-l omoare. Din
cauza asta, niciodat\ nu telefona din curtoazie, ca s\ mai schimb\m
[i noi o vorb\; auzeam numai reclama]ii, m`r`ieli [i acuza]ii. Disp\-
ruser\ analgezicele, sus]inea el, convins c\ asistenta, pe nume
Caryn, le [terpelea. Oxigenul furnizat de nu [tiu ce companie avea
o calitate `ndoielnic\. Sau Rhonda, alt\ `ngrijitoare, c\lca mereu pe
furtunul cu aer, smulg`ndu-i tuburile sau canulele din nas, aproape
rup`ndu-i urechile.
Dac\ a[ spune c\ `mi venea greu s\ p\strez femeile care aveau
grij\ de el, a[ face o glum\ de care n-ar r`de nimeni. Rareori r\m`-
neau mai mult de c`teva s\pt\m`ni. Francis X. Cassidy era un tip
irascibil – nici nu mi-l aminteam altfel –, iar, pe m\sur\ ce `mb\tr`-
nea [i boala se agrava, furia lui c\p\ta noi propor]ii. De c`nd `l [tiu
a fumat c`teva pachete de ]ig\ri pe zi [i avea o tuse r\sun\toare [i
plin\, f\c`nd mereu bron[it\. A[adar, n-am fost deloc surprins c`nd
a fost diagnosticat cu emfizem pulmonar. La ce altceva ar fi putut
s\ se a[tepte? Ani la r`nd nu reu[ise s\ sting\ nici lum`n\rile de pe
tortul aniversar. Acum, emfizemul ajunsese `n faz\ terminal\, ceea
PARANOIA 49
ce `nsemna c\ putea muri peste c`teva s\pt\m`ni, luni sau chiar ani.
Nimeni nu putea preciza un termen.
Din nefericire, toat\ povara de a m\ ocupa de `ngrijirea lui `mi
revenise mie, singura lui progenitur\. Locuia tot `n apartamentul de
la parter al unei cl\diri cu trei etaje `n care crescusem [i nu clintise
nici un lucru[or de c`nd murise mama – acela[i frigider pr\p\dit
care nu func]iona bine, aceea[i canapea cu arcurile sl\bite `ntr-o la-
tur\, acelea[i perdele din dantel\, care se `ng\lbeniser\ cu vremea.
abia acoperea plata medicamentelor. Asta `nsemna c\ o parte din
salariul meu se ducea pe chirie, salariul femeii care `l `ngrijea [i
c`te altele. Nu m\ a[teptam la mul]umiri [i nici nu m-am ales cu
vreuna. Puteam s\ a[tept un milion de ani p`n\ s\-mi cear\ el vreun
ban. Ne pref\ceam am`ndoi c\ banii pentru toate cheltuielile lui
proveneau din vreo rent\ sau ceva de genul \sta.
C`nd am ajuns la el, st\tea pe fotoliul extensibil preferat, `n fa]a
televizorului cu ecran uria[, asta fiind principala lui ocupa]ie. Cu tu-
burile `n nas (ajunsese s\ aib\ permanent nevoie de oxigen), urm\rea
nu [tiu ce prezentare comercial\ difuzat\ de televiziunea prin cablu.
– Bun\, tat\, am zis eu.
Mai bine de un minut nu m-a luat `n seam\, at`t era de hipnoti-
zat de reclama aceea, de parc\ ar fi urm\rit scena du[ului din
Psycho. Sl\bise, de[i avea pieptul c`t un butoi, iar p\rul tuns scurt `i
albise tot. C`nd a ridicat privirea spre mine, a zis:
– Javra aia pleac\, [tiai?
„Javra“ `n chestiune era cea care `l `ngrijea, o irlandez\ capri-
cioas\, cu fa]a supt\ [i p\rul vopsit `ntr-un ro[u-aprins, trecut\ de
cincizeci de ani, pe nume Maureen. Ca [i cum abia ar fi a[teptat so-
sirea mea, [chiop\t`nd, fiindc\ avea probleme cu un [old, femeia a
ap\rut aproape imediat `n camera de zi, duc`nd `n bra]e un co[ de
rufe din plastic, `n care a[ezase `n ordine tricouri [i chilo]i cu pi-
cior, bogata garderob\ a tatei. Nu m\ surprindea c\ voia s\ renun]e
la slujb\, ci faptul c\ `i trebuise at`t de mult p`n\ s\ ia hot\r`rea
asta. Tata ]inea pe cap\tul m\su]ei din apropierea fotoliului o mic\
sonerie de u[\, f\r\ fir, pe care o folosea pentru a o chema pe
50 JOSEPH FINDER
Maureen ori de c`te ori avea nevoie de ceva, adic\ tot timpul. Ba
nu-i func]iona bine tubul de oxigen, ba tuburile din nas `i uscau
mucoasa, ba avea nevoie de sprijin pentru a merge la baie s\ fac\
pipi. C`nd [i c`nd, ea `l ducea la „plimbare“ cu c\ruciorul electric,
pentru ca el s\ se `nv`rt\ prin supermagazinul din zon\, s\ se pl`ng\
de „dobitoci“ [i s\-i mai aduc\ jigniri. O acuza c\ `ncerca s\-l otr\-
veasc\. Asta ar fi f\cut pe oricine s\ turbeze, iar Maureen p\rea [i
a[a destul de u[or de scos din s\rite.
– De ce nu-i spui motivul pentru care m-ai chemat? a zis ea, `n
timp ce a a[ezat co[ul cu rufe pe canapea.
– Of, pentru Dumnezeu, a f\cut tata. Vorbea `n propozi]ii scurte,
rostind cuvintele sacadat, fiindc\ nu mai avea suflu. ~mi pui antigel
`n cafea. Simt gustul. Asta se nume[te crim\, ucidere de b\tr`ni.
– Dac\ a[ vrea s\ te omor, a[ folosi ceva mai bun dec`t antigel, l-a
pus ea la punct. (Maureen `[i p\strase `nc\ accentul irlandez, cu toate
c\ era `n America de peste dou\zeci de ani. Tata le acuza permanent
pe `ngrijitoare c\ `ncearc\ s\-l omoare. Iar dac\ ar fi fost adev\rat,
cum s\ le g\se[ti vin\?) M-a f\cut... nici nu vreau s\ repet cuv`ntul.
– Ce mama p\catelor, i-am zis c\ e o gaur\. {i `nc\ am fost prea
politicos fa]\ de cum se poart\. M-a atacat. Eu stau ]intuit aici cu
tuburile astea `mpu]ite, iar t`rfa asta sare s\ m\ p\lmuiasc\.
– I-am smuls ]igara din m`n\, a precizat Maureen. A `ncercat s\
fumeze pe furi[, c`t am cobor`t s\ m\ ocup de rufe. De parc\ n-ar
mirosi a fum `n toat\ casa. Apoi m-a privit. Avea un u[or strabism
[i un ochi `i fugea. N-are voie s\ fumeze! Nici nu [tiu unde-[i as-
cunde ]ig\rile – le ]ine pitite undeva, [tiu sigur! Tata a sur`s trium-
f\tor, dar n-a scos o vorb\. {i, oricum, ce-mi pas\ mie? a continuat
ea cu am\r\ciune. Azi e ultima mea zi aici. Nu mai suport.
Cei care alc\tuiau publicul de studio [i erau pl\ti]i s\ participe
la reclam\ au scos un chiot [i au `nceput s\ aplaude frenetic.
– S\ nu-]i `nchipui c-o s\-mi lipse[ti, a zis tata. Nu face nici pe
dracu’. Uit\-te ce praf e aici. Ce naiba face muierea asta toat\ ziua?
Maureen a ridicat co[ul cu rufe.
– Trebuia s\ plec acum o lun\. Nici n-ar fi trebuit s\ accept
slujba asta.
PARANOIA 51
{i a ie[it din camer\ [ont`c\ind ca un ponei la trap m\runt.
– Trebuia s-o concediez din clipa c`nd am v\zut-o, a bomb\nit
tata. Mi-am dat seama imediat c\ e o uciga[\ de b\tr`ni.
Apoi a respirat printre buzele str`nse, de parc\ ar fi tras aer
printr-un pai.
Nu aveam idee ce s\ fac. Tata nu putea sta singur – nici la baie
nu ajungea f\r\ ajutor. Refuza s\-l duc la un c\min de b\tr`ni; zicea
c\ mai cur`nd se sinucide.
Mi-am l\sat palma pe m`na lui st`ng\, la care degetul ar\t\tor era
conectat la un aparat cu un led care clipea, cred c\ se nume[te oxi-
metru de puls. Cifrele de pe ecranul monitorului ar\tau 88 la sut\.
– Las\, tat\, c\ g\sim noi pe cineva, l-am lini[tit eu.
A ridicat m`na, repezindu-mi-o iritat pe a mea.
– Ce fel de asistent\ e asta? a perorat el. Nu-i pas\ nici c`t negru
sub unghie de al]ii. A izbucnit `ntr-o criz\ de tuse, a h`r`it [i apoi a
scuipat `ntr-o batist\ mototolit\ pe care a scos-o nu [tiu de unde.
Nu `n]eleg de ce dracu’ nu te mu]i `napoi aici. {i-a[a n-o s\ ajungi
nic\ieri cu slujba aia.
Am cl\tinat din cap [i am spus pe un ton r\bd\tor:
– Nu pot, tat\. Am de achitat `mprumuturile f\cute pentru studii.
Nu ]ineam s\-i amintesc c\ cineva trebuia s\ fac\ bani pentru a
pl\ti femeile care nici nu veneau bine, c\ [i doreau s\ plece.
– {i la ce ]i-a slujit colegiul? m-a luat el la rost. O risip\ de
bani, asta a fost. }i-ai omor`t timpul distr`ndu-te cu prietenii t\i din
lumea bun\; nu trebuia s\ cheltuiesc eu dou\zeci de mii de dolari
pe an ca s\-]i faci tu de cap. Te descurcai [i f\r\.
Am sur`s, ca s\-l fac s\ priceap\ c\ nu m\ sim]eam jignit. Nu-mi
d\deam seama dac\ ie[irile acelea tembele se datorau steroizilor,
Prednisonului pe care `l lua pentru a-i men]ine c\ile respiratorii
deschise sau era vorba doar de caracterul lui obi[nuit.
– Maic\-ta, odihneasc\-se `n pace, te-a r\sf\]at la culme. Te-a
transformat `ntr-un f\t\l\u. A tras aer cu un [uierat. ~]i risipe[ti via-
]a. C`nd mama dracului o s\-]i g\se[ti [i tu o slujb\ ca lumea?
Tata se pricepea ca nimeni altul s\ te zg`nd\reasc\ unde te du-
rea mai tare. Am f\cut un nou efort ca s\ nu m\ enervez. Dac\ l-a[
52 JOSEPH FINDER PARANOIA 53

fi luat `n serios, a[ fi `nnebunit. Avea temperamentul unui c`ine ]i- sentiment, at`ta c`t fusese, se risipise din cauza crizelor de isterie
nut `n lan]. Mereu am avut sentimentul c\ izbucnirile lui de furie ale tatei. Adev\rul era c\ m\ cuprinsese disperarea. Dac\ a[ fi ratat
aduceau cu turbarea – nu se mai controla, a[a c\ nu avea rost s\-l interviurile de a doua zi, a[ fi avut tot timpul din lume, dar m-a[ fi
`nvinuie[ti de ceva. C`nd eram mic, adic\ suficient de pr\p\dit ca aflat `ntr-o celul\ din Illinois. {i n-ar mai fi folosit la nimic.
s\ nu m\ zbat, `[i scotea cureaua de la br`u [i, pentru nimica toat\, M-am `ntors cu paharele, f\c`nd cuburile de ghea]\ s\ scoat\
m\ b\tea de m\ l\sa f\r\ suflare. Dup\ ce-mi administra b\taia, clinchete `n ritmul pa[ilor. Emisiunea de reclam\ cu public `nc\ nu
bolborosea `n mod invariabil: „Vezi ce m-ai silit s\ fac?“ se `ncheiase. C`t Dumnezeu avea s\ mai ]in\? {i, la o adic\, cine se
– Caut `n continuare, am zis eu. uita la ele? ~n afar\ de oameni ca taic\-meu, bine`n]eles.
– |[tia te miros de la o po[t\ c\ e[ti un neispr\vit, s\ [tii. – Tat\, s\ nu-]i faci probleme, am zis, `ns\ el adormise deja.
– Care \[tia? Am r\mas `n fa]a lui c`teva secunde, urm\rindu-l, ca s\ v\d
– Companiile. Nimeni nu vrea fraieri. To]i vor oameni de suc- dac\ mai tr\ia. Respira. St\tea cu capul c\zut `n b\rbie, `nclinat
ces. Adu-mi o Cola, te rog. `ntr-o pozi]ie ciudat\. Oxigenul scotea un susur u[or. Undeva la
|sta era laitmotivul lui [i `l dob`ndise pe vremea c`nd fusese subsol, Maureen tr`ntea tot felul de lucruri, pesemne repet`ndu-[i
antrenor – acela c\ eram un neispr\vit, c\ singurul lucru care conta replicile dinaintea plec\rii. Am a[ezat paharele pe cap\tul m\su]ei
era victoria, cine sosea al doilea era un ratat. Existase chiar o vreme pe care st\teau `ngr\m\dite medicamentele [i telecomenzile.
c`nd vorba asta m\ irita. De-acum m\ obi[nuisem, `mi intra pe o Apoi m-am aplecat [i l-am s\rutat pe b\tr`n pe fruntea ro[ie [i
ureche [i-mi ie[ea pe alta. p\tat\ de puncte maronii.
– O s\ g\sim noi pe cineva, am zis eu `ncet.
M-am dus `n buc\t\rie, g`ndindu-m\ `n acest timp la ce urma s\
facem. Avea nevoie de asisten]\ zi [i noapte, problema nici nu se
putea pune altfel. Numai c\ agen]iile nu voiau s\ mai trimit\ pe ni-
meni. La `nceput, am angajat asistente medicale de spital, care mai
f\ceau c`te o tur\ pentru bani. Dup\ ce le-am epuizat pe astea, am
reu[it s\ g\sim o serie de persoane a c\ror calificare medical\ se
realizase la vreun curs de dou\ s\pt\m`ni, dup\ `ncheierea c\ruia
primeau o diplom\ care le d\dea dreptul s\ `ngrijeasc\ bolnavi.
Dup\ aceea, luam pe cine mai puteam g\si la mica publicitate.
Maureen f\cuse `n frigider o ordine care mi-a amintit de cea
dintr-un laborator medical. Cutiile de Cola st\teau aliniate pe un raft
pe care `l a[ezase la `n\l]imea potrivit\. P`n\ [i paharele din dulap,
de obicei pr\fuite [i p\tate cu de toate, sticleau. Am umplut dou\ cu
ghea]\, apoi am turnat din cutie `n fiecare. Trebuia s\ o domolesc pe
Maureen, s\-mi cer iertare `n numele tatei, s\ m\ milogesc [i s\ m\
umilesc, chiar s\ o mituiesc, dac\ trebuia. S\ r\m`n\ m\car p`n\-i
g\seam `nlocuitor. Poate reu[eam s\ fac apel la sentimentul ei de
r\spundere fa]\ de b\tr`ni [i bolnavi, de[i eram con[tient c\ acel

9 nescop pentru televizoare. ~n general, era considerat un geniu, dar,
Sediul corpora]iei Trion Systems ar\ta ca un Pentagon din crom
lustruit. Fiecare dintre cele cinci laturi era o „arip\“ de c`te cinci
etaje. Cl\direa fusese proiectat\ de nu [tiu ce arhitect renumit. De-
desubt se afla parcarea, plin\ de automobile BMW [i Range Rover,
plus Volkswagen-broscu]\ [i c`te altele, dar, din c`te mi-am dat
seama, nu existau locuri rezervate.
Ajuns la Aripa B, m-am prezentat la „ambasadorul de recep]ie“,
numele fistichiu dat recep]ionerei. Ea mi-a tip\rit un ecuson de
identificare, pe care scria „VIZITATOR“. L-am lipit pe buzunarul
de la piept al costumului meu cenu[iu, marca Armani, [i am a[-
teptat `n hol sosirea unei femei, pe nume Stephanie, care trebuia s\
m\ conduc\.
Aceast\ Stephanie era asistenta vicepre[edintelui care se ocupa
de angaj\ri, Tom Lundgren. Am `ncercat s\ m\ orientez, s\ meditez
[i s\ m\ calmez. Am ]inut s\-mi reamintesc c\ `mi sur`sese noro-
cul. Cei de la Trion doreau s\ completeze postul de director de
marketing pentru produs – tocmai le plecase cineva, iar eu fusesem
preg\tit exact pentru slujba asta, instruit din punct de vedere ge-
netic [i tehnic [i renovat din temelii. ~n ultimele c`teva s\pt\m`ni, li
se povestise c`torva dintre cei mai tari c\ut\tori de talente despre un
t`n\r uimitor de la Wyatt, care putea fi racolat imediat. Ca fructul
copt, care at`rn\ la `ndem`n\. Vestea s-a r\sp`ndit la o [uet\, la c`te-o
conferin]\ din domeniu, din gur\-n gur\. Pe mesageria vocal\ a te-
lefonului am `nceput s\ primesc tot soiul de mesaje de la recrutori.
PARANOIA 55
Nici nu mai e nevoie s\ spun c\ `mi `nv\]asem bine lec]ia `n
ceea ce privea Trion Systems. Am aflat astfel c\ gigantul produc\-
tor de aparatur\ electronic\ de larg consum fusese `nfiin]at la `nce-
putul anilor [aptezeci de legendarul Augustine Goddard, a c\rui
porecl\ nu era Gus, ci Jock. Omul devenise o figur\ legendar\. Ab-
solvise Institutul Tehnic din California, `[i satisf\cuse stagiul militar
la marin\, lucrase la Fairchild Semiconductor, apoi la Lockheed [i
inventase o tehnologie foarte avansat\ de producere a tuburilor ci-
spre deosebire de al]i tirani geniali care `nfiin]aser\ corpora]ii multi-
na]ionale, despre el se afirma c\ nu se purta ca un tic\los. Oamenii ]i-
neau la el, fiindu-i devota]i orbe[te. Constituia o prezen]\ distant\,
patern\. Cei care `l z\reau c`nd [i c`nd pe Jock Goddard se conside-
rau noroco[i, de parc\ ar fi reu[it s\ fotografieze vreun OZN.
Chiar dac\ Trion nu mai producea cinescoape color, licen]a
pentru tub fusese v`ndut\ companiilor Sony [i Mitsubishi [i celor-
lalte firme japoneze care fac televizoare pentru America. Ulterior,
propulsat de faimosul modem Goddard, Trion se profilase pe co-
munica]ii electronice. ~n prezent, compania se ocupa de telefoane
celulare [i pagere, componente de computer, imprimante laser
color, asisten]i digitali personali [i alte chestii de genul \sta.
Pe una dintre u[ile ce d\dea spre hol a ap\rut o femeie usc\]iv\,
cu p\r castaniu, elegant coafat.
– Cred c\ tu e[ti Adam.
I-am str`ns m`na cu fermitate.
– M\ bucur s\ te cunosc.
– S`nt Stephanie, a precizat ea. Asistenta lui Tom Lundgren.
Apoi m-a condus spre [irul de lifturi. Am schimbat c`teva bana-
lit\]i. M-am str\duit s\ m\ ar\t entuziasmat, dar nu cople[it, iar ea
mi s-a p\rut cu mintea `n alt\ parte. La etajul [ase se g\seau cubi-
culumurile obi[nuite, doar cubiculumuri c`t vedeai cu ochii, desp\r-
]ite prin pere]i `nal]i. Drumul pe care m-a dus mi-a dat impresia unui
labirint; n-a[ fi reu[it s\ reg\sesc drumul p`n\ la lift dec`t dac\ a[ fi
pres\rat firimituri ca `n nu [tiu ce basm. Aici, totul era standardi-
zat, cu excep]ia unui monitor, al c\rui screen saver era o imagine
56 JOSEPH FINDER
tridimensional\ a lui Jock Goddard z`mbind [i rotindu-se, de parc\
ar fi fost capul actri]ei Linda Blair `n Exorcistul. ~ncearc\ s\ faci
asta la Wyatt – cu capul lui Nick Wyatt, adic\ – [i s-ar putea ca hi-
enele corpora]iei s\-]i sparg\ rotulele.
Am ajuns la o sal\ de [edin]e ce avea pe u[\ o plac\ pe care
scria „STUDEBAKER“.
– Studebaker, nu?
– Da, toate s\lile de [edin]\ poart\ nume de ma[ini clasice ame-
ricane. Mustang, Thunderbird, Corvette, Camaro. Jock e mort dup\
ma[inile americane. A rostit „Jock“ cu oarecare st`ng\cie, de parc\
i-ar fi pus [i semnele cit\rii, ceea ce ar\ta c\ nu i se adresa directo-
rului general executiv pe numele mic, dar c\ toat\ lumea `i spunea
a[a. Vrei ceva de b\ut?
Judith Bolton `mi recomandase s\ accept `ntotdeauna, fiindc\
oamenilor le place s\ le fac\ servicii altora, [i m\ avertizase c\ to]i
cei care m-au v\zut, p`n\ [i cei de la recep]ie, vor fi invita]i s\
emit\ o p\rere `n privin]a mea.
– Da, Cola, Pepsi, orice, am spus eu. N-a[ fi vrut s\ par preten-
]ios. Mul]umesc.
M-am a[ezat pe o latur\ a mesei, cea de unde puteam privi spre
u[\, nu spre cap\tul ei. C`teva minute mai t`rziu, un b\rbat masiv
cu pantaloni kaki [i o bluz\ bleumarin de golf, av`nd semnul com-
paniei pe ea, a intrat furtunos `n camer\. Tom Lundgren: l-am recu-
noscut instantaneu, pentru c\-i v\zusem figura `n dosarul pe care
doctorul Bolton `l preg\tise pentru mine. Vicepre[edintele pentru
Sectorul comunica]ii personale. Patruzeci [i trei de ani, cinci copii,
juc\tor pasionat de golf. ~n spatele lui a ap\rut [i Stephanie, care
aducea o Cola [i o sticl\ de ap\ Aquafina.
Lundgren mi-a str`ns m`na gata s\ mi-o striveasc\.
– Adam, s`nt Tom Lundgren.
– ~nc`ntat de cuno[tin]\.
– Ba eu s`nt `nc`ntat. Am auzit lucruri mari despre tine.
Ridic`nd cu modestie din umeri, am z`mbit. „Lundgren nu poart\
nici m\car cravat\, m-am g`ndit, iar eu ar\t ca un antreprenor de
pompe funebre.“ Judith Bolton m\ prevenise c\ s-ar putea `nt`mpla
PARANOIA 57
a[a ceva, dar a ad\ugat c\ era preferabil s\ exagerez cu `mbr\c\-
mintea dec`t s\ apar acolo `mbr\cat prea sport. Semn de respect [i
alte baliverne.
Lundgren s-a a[ezat al\turi [i s-a `ntors cu fa]a spre mine. La
plecare, Stephanie a `nchis u[a cu delicate]e `n urma ei.
– A[adar, se munce[te intens la Wyatt, pariez.
Avea buze sub]iri de tot [i un z`mbet care se stingea [i aprindea
una-dou\. Fa]a `i era aspr\, ro[iatic\, semn c\ juca prea mult golf ori
avea o acnee rozacee. Piciorul drept `i tres\lta ca un piston. Deborda
de energie; p\rea s\ fi b\ut mai mult\ cafea dec`t ar fi trebuit, iar
asta m-a f\cut s\ vorbesc repede. Apoi mi-am adus aminte c\ era
mormon, deci nu bea cafea. N-a[ fi vrut s\-l v\d dup\ ce ar fi b\ut
un ibric `ntreg. Pesemne c\ ar fi ]`[nit pe o orbit\ intergalactic\.
– ~mi place [i s\ muncesc intens, am spus.
– M\ `nc`nt\ s\ aud asta. {i la noi e la fel. Mi-a z`mbit scurt,
apoi a redevenit sobru. Cred c\ aici s`nt mai mul]i oameni cu grupa
de s`nge A dec`t la oricare alt\ companie. Tuturor le merg mai iute
ceasurile. A desf\cut capacul sticlei de ap\ [i a luat o gur\. Am
afirmat mereu c\ e grozav s\ lucrezi la Trion – dar asta `n conce-
diu. Po]i r\spunde la po[ta electronic\, la mesaje vocale, s\ faci tot
felul de lucruri, dar, Dumnezeule, pentru vacan]a asta pl\te[ti cu
v`rf [i `ndesat. C`nd revii, c\su]a vocal\ e plin\ [i te treze[ti strivit
de at`ta munc\.
Am aprobat cu un gest din cap [i am sur`s, ca unul care cuno[tea
secretul \sta. La marile corpora]ii, p`n\ [i celor de la marketing le
place s\ vorbeasc\ de parc\ ar fi ingineri, de aceea i-am ]inut hangul.
– {tiu prea bine cum e, am zis eu. Ai la dispozi]ie doar o anumit\
perioad\, de aceea trebuie s\ hot\r\[ti cum `]i cheltuie[ti timpul.
Am afirmat asta repet`nd `n oglind\ mi[c\rile lui, aproape mai-
mu]\rindu-l, dar se p\rea c\ nu observ\.
– Bine`n]eles. A[a, `n perioada de fa]\ nu prea ]ineam s\ anga-
j\m personal nou – mai nimeni nu face asta. Numai c\ unul dintre
managerii de produs a fost transferat peste noapte.
Am dat din cap.
58 JOSEPH FINDER
– Produsul acesta – Lucid – s-a v\dit genial [i l-a ajutat foarte
mult pe Wyatt s\ r\m`n\ pe un segment de pia]\ care este destul de
agitat. De el te-ai ocupat, nu?
– Mai mult echipa mea. Eu doar am f\cut parte din echip\.
N-am rezolvat totul chiar singur.
Am avut impresia c\ i-a pl\cut r\spunsul meu.
– Da, dar din c`te-am auzit, ai fost pionul principal.
– N-a[ zice chiar a[a. Muncesc din greu [i-mi place mult ce fac,
apoi s-a `nt`mplat s\ m\ aflu `n locul potrivit la momentul potrivit.
– E[ti prea modest.
– Tot ce se poate.
Am sur`s. Se l\sase p\c\lit, `nghi]ise, cu fir cu tot, nada cu mo-
destia [i sinceritatea.
– Cum reu[e[ti? Care e secretul?
Am expirat lung printre buzele str`nse, de parc\ mi-a[ fi amintit
cum alergasem `ntr-o curs\ de maraton.
– Nici un secret. Munca de echip\. Realizarea consensului,
motivarea oamenilor din echip\.
– Mai precis.
– Sincer s\ fiu, ideea de la care s-a pornit a fost s\ realiz\m
ceva care s\ bat\ Palm Pilot-ul. (M\ refeream la PDA, cel care
b\tea de departe Palm Pilot-ul.) La primele [edin]e pentru stabilirea
conceptului, am `nfiin]at un grup func]ional mixt – ingineri, oa-
meni de la marketing, de la DI, dar [i o firm\ extern\ de DI. (DI e
expresia celor din companie pentru a denumi designul industrial.
D\deam pe afar\. {tiam r\spunsul pe de rost.) Am analizat studiile
de pia]\, am v\zut care s`nt minusurile produselor Trion, Palm,
Handspring sau Blackberry.
– {i care a fost minusul produsului nostru?
– Viteza. Leg\tura f\r\ fir e slab\, dar s`nt convins c\ [tii asta deja.
Afirma]ia aceast\ fusese planificat\ cu mult\ migal\: Judith toc-
mai luase de pe Net ni[te declara]ii sincere pe care Lundgren le f\cuse
la c`teva conferin]e, unde recunoscuse sl\biciunea produsului. Deve-
nea un critic `nver[unat c`nd eforturile celor de la Trion nu d\deau re-
zultatele dorite. Men]ionarea adev\rului de c\tre mine constituia un
PARANOIA 59
risc pe care Judith `l calculase. Dup\ ce-i analizase stilul manage-
rial, ea ajunsese la concluzia c\ Lundgren dispre]uia servilismul [i
aprecia adev\rul spus `n fa]\.
– Corect, a recunoscut el.
Mi-a aruncat unul dintre acele sur`suri de o milisecund\.
– ~n orice caz, am studiat toate scenariile posibile. Ce [i-ar dori o
mam\ de fotbalist, un director de companie, un [ef de echip\ din do-
meniul construc]iilor. Am discutat despre setul de caracteristici, form\
[i c`te altele. Consult\rile au avut un caracter foarte liber, f\r\ forma-
lit\]i. Ideea mea a fost s\ `mbin elegan]a designului cu simplitatea.
– M\ `ntreb dac\ nu cumva ai gre[it acord`nd prea mare impor-
tan]\ designului, sacrific`nd func]ionalitatea, a sugerat Lundgren.
– La ce te referi?
– I-ar fi trebuit [i o intrare pentru leg\tur\ instantanee. Singurul
punct slab al produsului, din c`te mi-am dat eu seama.
Asta reprezenta o provocare deosebit\ [i am profitat de ea.
– S`nt perfect de acord. (Ce Dumnezeu, doar m\ `narmasem cu
o sumedenie de pove[ti privind succesele „mele“, iar `n privin]a
a[a-ziselor mele e[ecuri m\ descurcam at`t de bine, `nc`t ele ar fi
fost interpretate drept victorii pe c`mpul de lupt\.) Da, a fost o
eroare monumental\. Sigur, aceea a fost cea mai important\ ca-
racteristic\ la care s-a renun]at – ea figura `n conceptul ini]ial al
produsului, dar f\cea ca forma s\ se modifice dincolo de limitele
pe care le doream, de aceea s-a renun]at la ea pe parcurs. (Ei, de
asta ce mai zici?)
– {i o s\ se rezolve problema asta la urm\toarea genera]ie de
produse?
Am cl\tinat din cap:
– ~mi pare r\u, nu-]i pot spune asta. Asta o decide doar Wyatt
Telecommunications. Nu e vorba doar de o chestiune juridic\, ci de
o `ndatorire moral\ pentru mine – c`nd `]i dai cuv`ntul, trebuie s\
procedezi `ntocmai. Dac\ te deranjeaz\ asta...
Mi-a aruncat o privire `n care, dup\ p\rerea mea, se vedea o
sincer\ apreciere. Punct ochit, punct lovit.
60 JOSEPH FINDER

– Nu, deloc. Respect acest principiu. Cel care ar transmite infor-

ma]ii secrete de la ultimul loc de munc\ va proceda la fel [i cu mine.
Nu mi-a sc\pat formularea „ultimul loc de munc\“: Lundgren
m\ alesese deja [i se d\duse de gol.
{i-a scos pagerul [i a verificat lista de apeluri. C`t durase dis-
cu]ia dintre noi, primise c`teva mesaje, aparatul fiind dat pe modul
silen]ios.
– N-a[ vrea s\-]i mai r\pesc din timp, Adam. A[ dori ca acum
s\ o cuno[ti pe Nora. 10

La cincizeci de ani, Nora Sommers era blond\ [i avea ochi mari,

destul de dep\rta]i de nas, care te ]ineau tot timpul sub observa]ie.
Mi-a amintit de aspectul feroce al unui animal de hait\. Poate m\ in-
fluen]ase dosarul ei, care o descria drept nemiloas\ [i tiranic\. Era di-
rectoare, [efa proiectului Maestro, un fel de aparat ca al celor de la
Blackberry, dar de mai mici dimensiuni, care `[i cam tr\ise traiul. Era
recunoscut\ pentru faptul c\ organiza [edin]e cu personalul chiar la
[apte diminea]a. Nimeni nu voia s\ fie inclus `n echipa ei, motiv pen-
tru care compania `nt`mpina dificult\]i pentru ocuparea posturilor.
– A[adar, nu-i o pl\cere extraordinar\ s\ lucrezi pentru Nick
Wyatt, adev\rat? a `nceput ea.
Nu mai aveam nevoie de Judith Bolton care s\-mi spun\ c\ nu
trebuie niciodat\ s\ te pl`ngi de fostul [ef.
– Dac\ vrei p\rerea mea sincer\, am zis eu, e exigent, dar m-a
f\cut s\ dau din mine tot ce aveam mai bun. E un perfec]ionist. Nu
pot dec`t s\-l admir pentru asta.
A aprobat din cap cu gravitate, de parc\ a[ fi ales r\spunsul po-
trivit la un examen gril\.
– Te ]ine mereu `n priz\, nu?
Oare se a[tepta s\-i spun adev\rul despre Nick Wyatt? C\ era
un nesuferit [i un `nfumurat? Cred c\ nu. Am `ntins coarda ceva
mai mult:
– C`nd lucrezi la Wyatt e ca [i cum ai dob`ndi experien]a de
zece ani `ntr-unul – `n loc s\ cape]i treptat experien]\.
62 JOSEPH FINDER
– Frumos ai spus-o, a recunoscut ea. ~mi plac oamenii de la
marketing care vor s\ m\ `mbrobodeasc\. Asta e o calitate esen]ial\
`n meseria noastr\. Dac\ m\ po]i m\guli pe mine, vei fi `n stare s\
faci acela[i lucru [i cu cei de la Journal.
Am mirosit primejdia: Will Robinson. Trebuia s\ devin precaut.
Aproape c\ z\risem col]ii ascu]i]i ai capcanei. De aceea am privit-o
pe Nora cu un aer nedumerit.
– Da, a continuat ea, s-a dus vestea despre tine. Care a fost cea
mai grea lupt\ pe care a trebuit s-o duci `n cadrul proiectului Lucid?
Am reformulat povestea pe care i-o servisem lui Tom Lundgren,
iar ea nu s-a ar\tat impresionat\.
– Nu mi se pare c\ s-a purtat chiar o b\t\lie, m-a contrazis ea.
A[ spune mai cur`nd c\ a fost un compromis.
– Poate c\ trebuia s\ vezi totul, am zis. M\ atinsese. Mi-am de-
rulat prin minte toate anecdotele referitoare la elaborarea proiec-
tului Lucid [i am continuat: A, aproape c\ a ie[it o p\ruial\ `n
leg\tur\ cu designul pad-ului. E vorba de un pad pe care se lu-
creaz\ `n cinci direc]ii [i are [i difuzor `ncorporat.
– Da, cunosc produsul. {i la ce se referea ne`n]elegerea?
– P\i, cei de la design industrial considerau asta punctul esen]ial
al produsului, fiindc\ `]i atr\gea imediat aten]ia. ~ns\ eu eram presat
destul de mult de ingineri, care sus]ineau c\ e aproape imposibil [i
riscant; ei voiau s\ separe difuzorul de pad-ul direc]ional. Oamenii
de la design erau convin[i c\, dac\ se separau cele dou\ func]ii, as-
pectul va fi asimetric [i aglomerat. Asta a creat tensiuni. De aceea a
trebuit s\ pun piciorul `n prag. Am zis c\ rezolvarea acestei pro-
bleme era primordial\. Designul nu se adresa numai ochiului, ci
constituia o caracteristic\ tehnologic\ – ar\ta concuren]ei c\ noi pu-
tem realiza ceva ce nu se mai f\cuse p`n\ atunci.
~[i a]intise ochii ca ni[te lasere asupra mea de parc\ devenisem
un pui olog.
– Of, inginerii \[tia, a zis ea [i s-a cutremurat `nfiorat\. Uneori
se dovedesc de-a dreptul imposibili. N-au deloc sim]ul afacerilor.
Col]ii metalici ai capcanei sclipeau de stropi de s`nge.
PARANOIA 63
– Dac\ m\ g`ndesc bine, n-am avut probleme cu inginerii, am zis
eu. Consider c\ ei s`nt inima unei companii. Niciodat\ nu-i contrazic
definitiv; prefer s\ `i inspir, sau m\car m\ str\duiesc s-o fac. Ideea
directoare [i intui]ia, cam astea ar fi armele secrete. Acestea ar fi c`-
teva dintre lucrurile care m\ atrag la Trion – aici, inginerii s`nt la
mare cinste, lucru absolut normal. E vorba de o cultur\ a inova]iei.
„De ajuns“, mi-am zis, pentru c\ `ncepusem s\ repet papagali-
ce[te dintr-un interviu acordat c`ndva de Jock Goddard revistei Fast
Company, dar am avut impresia c\ a dat roade. Se [tia c`t de mult `l
iubeau inginerii pe Goddard, fiindc\ [i el f\cea parte din aceea[i
tagm\. Inginerii considerau c\ e o pl\cere s\ lucreze la Trion,
fiindc\ Departamentul de cercetare-dezvoltare beneficia de fonduri
substan]iale.
Nora Sommers a r\mas mut\ pre] de o clip\. Apoi a zis:
– ~n ultim\ analiz\, inova]ia se dovede[te esen]ial\.
Isuse, crezusem c\ `mi jucasem prost rolul, dar femeia aceea fo-
losea cli[eele verbale ca pe o a doua natur\. Ca [i cum le-ar fi `n-
v\]at dintr-un manual de conversa]ie.
– Evident, am aprobat-o eu.
– Ia spune-mi, Adam, care ar fi cea mai mare sl\biciune a ta?
Am sur`s, `nclin`nd din cap, iar `n minte am rostit o rug\ciune
de recuno[tin]\ pentru sfaturile primite de la Judith Bolton.
Mi-am intrat din nou `n rol.
Dumnezeule, totul se dovedise mult prea u[or.

11
Am primit vestea direct de la Nick Wyatt. C`nd, condus de
Yvette, am intrat `n biroul lui, l-am g\sit st`nd pe un aparat de
fitness tip Precor, plasat `ntr-un col]. Purta un tricou `mbibat de su-
doare [i un [ort de culoare ro[ie [i p\rea `n mare form\. M-am `n-
trebat dac\ lua steroizi. Avea pe cap un dispozitiv telefonic cu
microfon [i casc\ [i tocmai r\cnea ni[te ordine.
Trecuse mai bine de o s\pt\m`n\ de la interviurile pe care le d\-
dusem la Trion [i, de atunci, lini[te total\. {tiam c\ totul mersese
strun\ [i nu aveam nici o `ndoial\ c\ recomand\rile mele sunau
spectaculos, `ns\, cine [tie, se putea `nt`mpla orice.
~mi `nchipuisem, cu totul gre[it, c\ dup\ interviuri mi se va da
liber de la [coala de spioni, dar n-am avut parte de un asemenea
noroc. Preg\tirea a continuat, inclusiv ceea ce ei numeau „secretele
meseriei“ – cum s\ fur materiale f\r\ s\ fiu prins, cum s\ copiez
documente [i fi[iere, cum s\ cercetez baza de date Trion, cum s\-i
contactez pe st\p`nii mei dac\ ap\rea ceva care nu suferea am`nare
p`n\ la `nt`lnirea programat\. Meacham [i un alt veteran din servi-
ciul de securitate de la Wyatt, care lucrase vreo dou\zeci de ani la
FBI, m-au `nv\]at cum s\ iau leg\tura cu ei prin po[ta electronic\,
folosind un sistem care te f\cea anonim, adic\ un server de
e-mailuri aflat `n Finlanda, care `]i ascunde numele [i adresa; cum
s\ codific mesajele cu ajutorul unui program elaborat, prin `nc\lca-
rea legilor SUA, undeva, `n str\in\tate. M-au instruit `n leg\tur\ cu
chestii tradi]ionale din spionaj, cum ar fi c\su]e po[tale [i semnale,
PARANOIA 65
cum s\ le dau de [tire c\ aveam de transmis documente. M-am mai
`nv\]at cum s\ copiez ecusoanele de identificare folosite de majori-
tatea corpora]iilor, cele care-]i deschid u[i c`nd le fluturi prin fa]a
unui senzor. O parte dintre chestiile astea mi s-au p\rut extrem de
interesante. ~ncepeam s\ m\ simt ca un adev\rat spion. ~n momen-
tele acelea, asta [i eram. Altceva nici nu puteam face.
~ns\ dup\ c`teva zile de a[teptare zadarnic\ f\r\ s\ aud [tiri de
la Trion, m-am speriat de moarte. Meacham [i Wyatt `mi spuseser\
f\r\ ocoli[uri ce m\ a[tepta dac\ nu primeam slujba.
Nick Wyatt nici m\car n-a catadicsit s\ se uite la mine.
– Felicit\ri! Am primit telefon de la v`n\torul de capete. Te eli-
ber\m condi]ionat.
– Am primit oferta?
– Pentru `nceput, o sut\ [aptezeci [i cinci de mii, drept de op]i-
une la ac]iunile companiei, tot tac`mul. Te angajeaz\ pe post de con-
sultant la nivel managerial, dar f\r\ s\ prime[ti rapoarte personale.
M-am sim]it u[urat, dar m-a uimit salariul. Era de trei ori mai
mare dec`t primeam `n prezent. Dac\ ad\ugam [i salariul de la Wyatt,
asta `nsemna dou\ sute treizeci [i cinci de mii. Mam\, Doamne!
– Frumos, am zis eu. {i-acum ce facem, negociem?
– Despre ce dracu’ vorbe[ti? Au primit la interviu al]i opt tipi
pentru slujba asta. Dac\ are cineva vreun candidat preferat, vreo ru-
bedenie sau ceva? Te sf\tuiesc s\ nu ri[ti, m\car o vreme. Impor-
tant e s\ ajungi acolo, s\ le ar\]i de ce e[ti `n stare.
– Adic\...
– Arat\-le ce grozav e[ti. I-ai f\cut deja s\ saliveze doar dup\
c`teva aperitive. Acum trebuie s\-i dai gata. Dac\ nu reu[e[ti asta
dup\ ce te-am [colit at`t, dup\ ce eu [i Judith ]i-am [optit at`tea se-
crete, `nseamn\ c\ e[ti un ratat mai mare dec`t mi-am `nchipuit.
– Corect.
Mi-am dat seama c\ tocmai `mi `ncol]ise `n minte ideea bolnav\
de a-i spune c`teva lui Wyatt la ie[irea pe u[\, dar mi-am adus
aminte nu numai c\-mi r\m\sese [ef, dar [i c\ m\ avea la m`n\.
~nc\ sc\ldat `n sudoare, Wyatt a cobor`t de pe aparatul de
fitness, a `n[f\cat un prosop de pe m`ner [i [i-a [ters fa]a, bra]ele [i
66 JOSEPH FINDER

subsuorile. S-a apropiat at`t de mult de mine c\ mi-a fost imposibil

s\ nu-i simt mirosul tare al transpira]iei [i r\suflarea u[or acr\.
– Acum te rog s\ ascul]i cu aten]ie, m-a avertizat el, cu nota
inconfundabil\ de amenin]are. ~n urm\ cu [aisprezece luni, consi-
liul de conducere de la Trion a aprobat fonduri de aproape de cinci
sute de milioane pentru a finan]a nu [tiu ce porc\rie.
– Ce anume?
A pufnit.
– Un proiect ultrasecret. ~n orice caz, e ie[it din comun ca un Partea a doua
consiliu de administra]ie s\ aprobe o asemenea investi]ie f\r\ s\ de-
]in\ informa]iile necesare. ~n cazul de fa]\, l-au aprobat orbe[te, ex-
clusiv pe baza asigur\rilor date de directorul general executiv. LEGENDA
Goddard e fondatorul companiei, astfel c\ au avut `ncredere `n el.
Pe de alt\ parte, el i-a asigurat c\ tehnologia pe care o au `n vedere,
care naiba o fi asta, reprezint\ un progres epocal. {i, c`nd spun Legenda: O serie de documente inventate pentru acope-
asta, `nseamn\ c\ e vorba de ceva uria[, care va schimba multe, un rire, care pot rezista unor investiga]ii extrem de am\nun-
]ite, ce se emit pentru un agent operativ.
adev\rat salt cuantic. Care va r\sturna tot ce cunoa[tem acum. I-a
asigurat c\ va fi cea mai mare chestie de la descoperirea tranzisto- Dic]ionar de spionaj
rului `ncoace, iar cine nu prinde trenul e aproape terminat.
– Ce anume?
– Dac\ a[ [ti, n-ai mai fi aici, n\t\r\ule! Sursele mele m-au asigurat
c\ proiectul lor va transforma industria telecomunica]iilor, va `ntoarce
totul pe dos. Iar eu n-am de g`nd s\ r\m`n de c\ru]\, ai priceput?
N-am priceput, dar am `ncuviin]at din cap.
– Am investit prea mult `n firma asta ca s\ dispar ca pas\rea
dodo sau ca mastodon]ii. Prin urmare, amice, misiunea ta este s\
afli tot ce po]i despre proiectul acesta, ce-o s\ fac\, ce se elabo-
reaz\. Vreau s\ [tiu, chiar dac\ e vorba de un b\] electronic de sco-
bit `n urechi, pentru c\ nu vreau s\ risc. Limpede?
– Dar cum?
– Asta-i treaba ta. S-a r\sucit pe c\lc`ie [i a traversat biroul, c\-
tre o ie[ire pe care n-o observasem p`n\ atunci. A deschis u[a [i am
z\rit marmura sclipitoare a unei s\li de baie cu du[. Am r\mas lo-
cului ca tr\snit, ne[tiind dac\ e cazul s\-l a[tept, s\ plec sau ce
altceva trebuia s\ fac. O s\ fii anun]at `n diminea]a asta, a ad\ugat
Wyatt, f\r\ s\ se `ntoarc\ spre mine. S\ te ar\]i surprins.
 12

D\dusem anun] `n trei ziare pentru a g\si o persoan\ care s\ `n-

grijeasc\ un b\tr`n – pe tata. Textul ar\ta clar c\ era bine-venit\
orice persoan\, cerin]ele nefiind foarte severe. M\ `ndoiam c\ voi
g\si vreun amator – anun]ul meu ap\ruse de prea multe ori.
Am primit exact [apte r\spunsuri. Trei veneau din partea unor
oameni care nu prea `n]eleseser\ despre ce era vorba, ba chiar erau
ei `n[i[i `n c\utarea unei `ngrijitoare. Alte dou\ mesaje mi-au fost
transmise de persoane care aveau un accent at`t de ciudat c\ nici nu
m-am l\murit dac\ vorbeau englez\ sau alt\ limb\. Iar unul era al
unui b\rbat cu o voce pl\cut\, f\c`ndu-mi o ofert\ destul de rezona-
bil\, care a precizat c\ `l chema Antwoine Leonard.
Nu prea aveam timp liber, dar am reu[it s\-l `nt`lnesc pe acest
Antwoine la o cafea. Nu ]ineam s\-l pun fa]\ `n fa]\ cu tata dec`t la
momentul potrivit – voiam ca mai `nt`i s\-l angajez, `nainte de a
descoperi ce-l a[tepta, ca s\ nu mai poat\ da `napoi.
Am descoperit c\ Antwoine era un negru uria[, cu un chip `nfri-
co[\tor, care avea pe corp tatuajele obi[nuite ale celor care trec prin
pu[c\rie, iar p\rul `i era `mpletit `n codi]e. Nu m\ `n[elasem: ime-
diat ce a avut prilejul, mi-a spus c\ abia ie[ise din `nchisoare, unde
executase o sentin]\ pentru furt de ma[ini, [i c\ asta nu era prima
lui cuno[tin]\ cu sistemul penitenciar. Mi-a dat, drept referin]\, nu-
mele ofi]erului de poli]ie la care trebuia s\ se prezinte periodic.
Mi-a pl\cut c\ fusese at`t de sincer [i c\ nici m\car nu `ncercase
s\-[i ascund\ trecutul. ~n realitate, mi-a pl\cut tipul. Era disperat,
70 JOSEPH FINDER
dar m\ [i g`ndeam c\ doar unul ca el `l putea ]ine la respect pe tata,
de aceea l-am angajat f\r\ a sta prea mult la discu]ie.
– Ascult\, Antwoine, am zis, `n timp ce m\ preg\team s\ plec.
~n leg\tur\ cu deten]ia.
– Te deranjeaz\, nu? a `ntrebat [i m-a privit direct `n ochi.
– Nu, nu-i vorba de asta. Mi-a pl\cut c\ ai fost cinstit.
A ridicat din umeri.
– Da, [i...
– Cred c\ nu trebuie s\ fii la fel de cinstit [i cu tat\l meu.
~n seara dinaintea zilei `n care `ncepeam munca la Trion m-am
culcat devreme. Seth `mi l\sase un mesaj prin care m\ invita s\ ie-
[im cu ni[te prieteni comuni, fiindc\ `n noaptea aceea nu lucra, dar
i-am comunicat c\ nu pot.
De[tept\torul a sunat la cinci [i jum\tate [i am avut impresia c\
se stricase, fiindc\ era `nc\ `ntuneric bezn\. C`nd mi-am adus
aminte, m-am sim]it str\puns de un fior, un amestec ciudat de
groaz\ [i emo]ie. Intram `n marele joc, acesta era adev\rul, se ter-
minase cu joaca. Am f\cut du[ [i m-am b\rbierit folosind o rezerv\
nou\, av`nd mare grij\ s\ nu m\ tai. ~mi preg\tisem hainele `nc\ de
cu sear\, c`nd `mi alesesem costumul [i cravata [i-mi lustruisem
atent pantofii. M\ g`ndisem c\ era bine s\ apar `n prima zi acolo `n
costum, indiferent c`t de nelalocul meu a[ fi fost; la o adic\, pu-
team oric`nd s\-mi scot haina [i cravata.
Bizar lucru – era pentru prima oar\ `n via]\ c`nd aveam un sala-
riu de [ase cifre, chiar dac\ nu primisem `nc\ nimic, dar continuam
s\ locuiesc `n grota aceea. Ei, cur`nd aveam s\ m\ mut de acolo.
C`nd m-am suit `n Audi-ul 6 argintiu, care `nc\ mirosea a nou,
m-am sim]it [i mai exaltat, iar pentru a s\rb\tori noul meu statut,
m-am oprit la Starbucks [i am cump\rat o cafea cu lapte. Aproape
patru dolari pentru o can\ pr\p\dit\ de cafea, dar, ce Dumnezeu,
de-acum eram `n bani. C`nd i-am auzit pe cei de la Rage Against
the Machine, am dat volumul radioului la maximum, iar c`nd am
ajuns la Trion, Zack de la Rocha tocmai c`nta Bullet in the Head1,
1 Un glon] `n cap, pies\ din albumul de debut al grupului Rage Against the Machine
(1992), fuziune de hip-hop [i heavy metal. Versurile exprim\ protestul `mpotriva
societ\]ii de consum, a televiziunii [i a marilor corpora]ii. (n.tr.)
PARANOIA 71
iar eu r\cneam: „Nu-i sc\pare de violul `mpotriva g`ndirii“ `mpre-
un\ cu el, iar asta `mbr\cat `n costum [i cravat\ Zegna [i purt`nd
pantofi Cole-Haan. Ajunsesem `n culmea excita]iei.
Uimitor, `n garajul subteran se g\seau destul de multe ma[ini, chiar
dac\ nu se f\cuse nici [apte [i jum\tate. Am parcat la nivelul doi.
Ambasadoarea de recep]ie de la Aripa B nu mi-a g\sit numele
pe lista vizitatorilor sau a noilor angaja]i. Eram un nimeni. Am ru-
gat-o s-o caute pe Stephanie, asistenta lui Tom Lundgren, dar ea nu
sosise `nc\. P`n\ la urm\, a dat de cineva de la Resurse umane, care
i-a comunicat s\ m\ trimit\ la etajul trei din Aripa E, ceea ce a `n-
semnat o plimbare s\n\toas\ pe jos.
Mi-am petrecut urm\toarele dou\ ore `n recep]ia de la Resurse
umane cu un dosar, ca s\ completez fi[\ dup\ fi[\: W-4, W-9, cont
de credit sindical, asigurare, depunere automat\ `n contul meu ban-
car, dreptul de op]iune la ac]iuni ale companiei, conturi de pensie,
contracte de confiden]ialitate... m-au fotografiat [i mi-au dat un
ecuson de identificare, precum [i alte c`teva cartele din plastic pe
care le-am anexat la suportul pentru ecuson. Pe ele erau imprimate
chestii precum: „TRION – SCHIMB| LUMEA“, „COMUNICARE
NE~NGR|DIT|“ sau „AMUZAMENT“, sau „CUMP|TARE“.
~mi amintea de birocra]ia sovietic\, dar nu m-a deranjat `n mod
deosebit.
O doamn\ de la Departamentul de resurse umane m-a dus
`ntr-un mic tur al companiei, care m-a impresionat. Un uria[ centru
de fitness, bancomate, un loc `n care-]i puteai aduce lenjeria, cur\-
]\torie chimic\, camere de odihn\ unde aveai gratuit ap\ mineral\
la sticl\, floricele de porumb sau cappuccino.
Tot acolo am v\zut mari afi[e color care `nf\]i[au un grup de
femei [i b\rba]i cu umeri p\tr\]o[i (asiatici, negri [i albi) st`nd tri-
umf\tori pe planeta P\m`nt, av`nd deasupra capetelor cuvintele:
„BE}I CU R|SPUNDERE! BE}I CUMP|TAT!“ „~n general
fiecare angajat Trion consum\ cinci b\uturi pe zi“ scria pe afi[.
„Prin reducerea consumului cu o b\utur\, Trion ar putea economisi
2,4 milioane dolari pe an!“
72 JOSEPH FINDER PARANOIA 73

Tot `n cadrul companiei `]i puteai sp\la [i cur\]a ma[ina; benefi- Ap\rut\ la u[\, Nora Sommers st\tea rezemat\ cu o m`n\ de ca-
ciai de bilete cu pre] redus la filme, concerte [i meciuri de baseball; natul ei, `ntr-o pozi]ie de manechin. Mi-a `ntins delicat cealalt\ m`n\.
aveau [i un program de premiere pentru fiecare nou-n\scut („un ca- – Bun\, Adam, bun venit! ~nc`ntat\ s\ te [tiu printre noi.
dou pentru fiecare familie, la fiecare nou-n\scut“). Am observat c\ – M\ bucur c\ am ajuns aici.
liftul din Aripa D nu oprea la etajul cinci – „Proiecte speciale“, – Nu ne-a fost u[or s\ facem alegerea, `]i spun cu toat\ sinceri-
mi-a explicat `nso]itoarea mea. Nu avem acces. M-am str\duit s\ tatea. Au existat o mul]ime de candida]i tari. Dar, cum se spune,
crema iese la suprafa]\. Bun, trecem direct la subiect?
nu las impresia c\ mi-ar p\sa `n mod deosebit. M-am `ntrebat dac\
Glasul ei, care p`n\ atunci amintea de al unei feti]e, a p\rut c\
acolo se afla ceea ce `l interesa at`t de mult pe Wyatt.
se `ngroa[\ imediat ce a ie[it din biroul lui Tom Lundgren. A `nce-
~ntr-un t`rziu, a ap\rut [i Stephanie ca s\ m\ duc\ la etajul [ase
put s\ vorbeasc\ repede, parc\ scuip`nd cuvintele.
al Aripii B. C`nd am ajuns, Tom vorbea la telefon, dar mi-a f\cut
– Aici e cubiculumul t\u, a spus, `mpung`nd spre el cu degetul
semn s\ intru. Biroul era plin cu fotografii ale pu[tilor lui – cinci ar\t\tor. Aici folosim telefoane prin Web – presupun c\ te descurci.
b\ie]i, am observat eu –, surprin[i fie singuri, fie `n grupuri, pre- – Nici o grij\.
cum [i desene de-ale lor [i alte asemenea chestii. C\r]ile de pe – Computer, telefon – ai tot ce-]i trebuie. Dac\ mai ai nevoie de
raftul din spatele lui era cele la care te puteai a[tepta `ntr-un aseme- ceva, `i chemi pe cei de la Asigur\ri servicii. ~nc\ ceva, Adam, cred
nea loc – Cine mi-a luat ca[cavalul?; ~nt`i `ncalc\ toate regulile; c\ e cazul s\ te previn, nu avem timp de d\d\ceal\. Trebuie s\ `n-
Cum s\ devii director general.1 Mi[ca dezl\n]uit din picioare, iar ve]i din mers, [i `nc\ repede, dar s`nt convins\ c\ o s\ faci fa]\. Noi
fa]a lui ar\ta de parc\ ar fi fost frecat\ cu praf de cur\]at. te arunc\m `n ap\, te duci la fund sau `no]i, a `ncheiat ea [i m-a pri-
– Steph, a zis el, vrei s-o chemi pe Nora p`n\ aici? vit provocator.
C`teva minute mai t`rziu a tr`ntit receptorul `n furc\ [i a s\rit `n – Prefer s\ `not, am zis eu cu un z`mbet [iret.
picioare ca s\-mi str`ng\ m`na. Am remarcat c\ verigheta lui era – M\ bucur, a spus ea. ~mi place atitudinea ta.
lat\ [i sclipitoare.
– Hei, Adam, bun venit `n echip\! a zis el. Domnule, nici nu [tii
ce bucuros s`nt c\ te-am angajat! Stai jos, stai. Am procedat `ntoc-
mai. Avem mare nevoie de tine, amice. R\u de tot. Am ajuns
aproape f\r\ oameni, au r\mas doar c`]iva. Ne ocup\m de dou\zeci
[i trei de produse, am pierdut oameni de n\dejde [i nu mai facem
fa]\. Fata pe care ai `nlocuit-o a fost transferat\. O s\ faci parte din
echipa Norei, pentru a da lustru liniei Maestro, care, dup\ cum vei
afla, a cam intrat `n impas. S`nt o serie de lucruri care ard, a[a c\
trebuie rezolvate c`t mai repede, [i... a, uite-o!
1 C\r]i care se adreseaz\ managerilor [i celor care doresc s\ aib\ succes `n carier\.

Cine mi-a luat ca[cavalul?, Spencer Johnson, Kenneth H. Blanchard; ~nt`i `ncalc\
toate regulile, Marcus Buckingham, Curt Coffman; Cum s\ devii director general,
Jeffrey J. Fox. (n.tr.)

13
Nora m-a b\gat `n r\cori. Era tipul de femeie `n stare s\-]i
toarne cizme din beton, s\ te `ngr\m\deasc\ `n portbagajul vreunei
ma[ini, pentru ca apoi s\-]i fac\ v`nt `n East River. La fel o s\-mi
spun\ [i atunci: „~noat\ sau te duci la fund“.
M-a l\sat la cubiculumul meu ca s\ termin de citit regulamen-
tele interne, numele de cod al tuturor proiectelor [i altele. Fiecare
companie mare `[i boteaz\ produsele; la Trion, ele c\p\tau nume de
furtuni – Tornad\, Taifun, Tsunami [i a[a mai departe. Numele de
cod pentru Maestro era V`rtej. Era ame]itor s\ `nv\] at`tea nume [i,
colac peste pup\z\, `ncercam s\ fac [i o recunoa[tere `n numele lui
Wyatt. Pe la amiaz\, c`nd `ncepuse s\ mi se fac\ foame, la biroul
meu a ap\rut un tip masiv, peste patruzeci de ani, cu p\rul negru `n-
spicat cu alb str`ns `ntr-o coad\ [i purt`nd o c\ma[\ `nflorat\ de co-
lec]ie [i ochelari rotunzi, cu rame groase [i negre.
– Cred c\ tu e[ti ultima victim\, a f\cut el. Carne proasp\t\ az-
v`rlit\ `n cu[ca leilor.
– {i voi p\re]i din cale afar\ de prieteno[i, am r\spuns eu. S`nt
Adam Cassidy.
– {tiam. Noah Mordden. Inginer specialist la Trion. A[a e `n
prima zi, nu [tii `n cine s\ ai `ncredere, cu cine s\ te aliezi... Cine
vrea s\ se joace cu tine [i cine ]ine s\ te vad\ cu mutra `n ]\r`n\.
Bun, m\ aflu aici ca s\-]i dau r\spuns la toate `ntreb\rile. Ce-ai zice
s\ mergem s\ m`nc\m ceva la bufetul subven]ionat?
PARANOIA 75
Ciudat individul, dar m-a f\cut curios. ~n timp ce ne `ndreptam
spre lift, mi-a zis:
– A[adar ]i-au dat ]ie slujba pe care n-o voia nimeni, nu?
– Chiar a[a? „Grozav“, m-am g`ndit eu.
– Nora a ]inut s\ completeze schema cu cineva din companie,
dar nici unul dintre cei eligibili n-a vrut s\ lucreze cu ea. Alana,
fata care a avut postul `naintea ta, s-a rugat cu cerul [i p\m`ntul s\
scape de sub papucul ei, de aceea au transferat-o. Din c`te se aude,
e mare fierbere cu Maestro. (Abia `l auzeam; morm\ia mai mult
pentru sine, `n timp ce mergeam spre lift.) Aici `ntotdeauna se de-
clan[eaz\ o criz\ de nedescris c`nd nu merge ceva. Numai s\ r\-
ce[ti pu]in, [i `ncep s\-]i ia m\surile pentru sicriu.
Am `ncuviin]at din cap [i am zis:
– Produsul e cam `n plus.
– O prostie. N-are nici o [ans\. Trion scoate [i un mobil inte-
grat, care are acela[i pachet de mesaje text, [i atunci, ce rost mai
are? Dec`t at`ta chin, mai bine ar renun]a cu totul la el [i gata. Ca s\
nu mai spunem c\ Nora a devenit o scorpie.
– Serios?
– Dac\ nu ]i-ai dat seama de asta dup\ primele zece secunde pe-
trecute cu ea, `nseamn\ c\ nu e[ti chiar at`t de tare cum ]i-a mers
vestea. Dar s\ n-o subestimezi: e superspecializat\ `n politica de
aici [i are [i sus]in\tori, a[a c\ fii cu ochii `n patru.
– Mul]umesc.
– Goddard se d\ `n v`nt dup\ automobilele americane clasice,
a[a c\ ea s-a aliniat. Are c`teva ma[ini vechi, cu motoare puternice,
pe care le-a recondi]ionat, dar n-am v\zut-o conduc`nd nici una
dintre ele. Cred c\ vrea s\-i dea de `n]eles lui Jock Goddard c\ e
croit\ din acela[i aluat cu el. Cam perfid\, Nora asta.
Liftul s-a umplut cu angaja]i care mergeau la bufetul de la etajul
trei. Mul]i purtau bluze cu `nsemnele Trion. Liftul a oprit la fiecare
etaj, iar cineva din spatele meu a aruncat o glum\: „S-ar p\rea c\
am luat personalul“. S`nt convins c\ `n fiecare companie se g\se[te
c`te cineva care s\ spun\ gluma asta.
76 JOSEPH FINDER
Bufetul, sau sala de mese a angaja]ilor, cum i se spunea oficial,
era imens, parc\ vibr`nd de energia debordant\ a sute, poate chiar
mii de oameni de la Trion. Aducea cu un restaurant dintr-un centru
comercial elegant – bar cu sushi, av`nd doi speciali[ti `n a[a ceva;
o sec]iune `n care `]i alegeai singur ingredientele pentru pizza; un
bar burrito; m`ncare chinezeasc\; fripturi [i burgeri; un galantar cu
o uimitoare varietate de salate; p`n\ [i un sector cu m`ncare exclu-
siv vegetarian\.
– Dumnezeule, mi-a sc\pat.
– Ofer\-le oamenilor p`ine [i circ, a zis Noah. Asta-i din
Juvenal. Hr\ne[te-i bine pe ]\rani [i nici n-o s\ bage de seam\ c\
s`nt sclavi.
– De acord.
– V\cu]ele fericite dau cel mai bun lapte.
– Orice d\ roade, am zis eu privind `n jur. Deci asta se `n]elege
prin cump\tare, nu?
– Sigur. Uit\-te numai la automatele din camerele pentru pauze –
dou\zeci [i cinci de cen]i un sandvi[ cu pui [i unt de arahide, dar
un dolar un baton de `nghe]at\ glazurat\ Klondike. R\coritoarele [i
substan]ele cu cafein\ s`nt gratis. Anul trecut, contabilul-[ef, un tip
pe nume Paul Camilletti, a `ncercat s\ elimine micile petreceri s\p-
t\m`nale cu bere, dar dup\ aceea directorii au `nceput s\ cumpere
berea din banii lor, iar cineva a trimis mai tuturor un e-mail care a
f\cut o chestiune de afaceri din p\strarea obiceiului. Berea cost\ x
bani pe an, `n vreme ce angajarea [i instruirea personalului nou
cost\ y, a[a c\, av`nd `n vedere cre[terea moralului, costurile pentru
p\strarea personalului, randamentul investi]iei [i a[a mai departe,
ce s\-]i mai zic. Camilletti, care nu viseaz\ dec`t cifre, a cedat. Cu
toate astea, campania lui `n favoarea cump\t\rii e la mare trecere.
– Aceea[i istorie [i la Wyatt, am spus eu.
– Chiar [i c`nd pleac\ `n str\in\tate, angaja]ilor li se cere s\
zboare la clasa turist. P`n\ [i Camilletti trage la un motel c`nd c\l\-
tore[te prin ]ar\. Trion nu are avion cu reac]ie – dar, s\ ne fie clar,
so]ia lui Jock Goddard i-a cump\rat unul, cadou de ziua lui, a[a c\
nu e cazul s\-l c\in\m [i pe el.
PARANOIA 77
Mi-am luat un burger [i un Pepsi f\r\ zah\r, iar el, o chestie
pr\jit\, specific asiatic\. Era ridicol de ieftin\. R\ma[i cu t\vile `n
bra]e, am aruncat o privire prin `nc\pere, dar Mordden n-a g\sit pe
nimeni cu care s\ vrea s\ `mpart\ o mas\, a[a c\ ne-am a[ezat sin-
guri. Tr\iam senza]ia specific\ primei zile de [coal\, c`nd nu cu-
no[ti pe nimeni din jur. Asta mi-a adus aminte de experien]a tr\it\
c`nd m-am mutat la Bartholomew Browning.
– Dar Goddard nu st\ la moteluri, a[a e?
– M\ `ndoiesc. Numai c\ el nu este at`t de ostentativ `n privin]a
banilor. Nu umbl\ cu limuzina. ~[i conduce propria ma[in\ – de[i
trebuie s\ recunoa[tem c\ are cel pu]in o duzin\, toate ni[te anti-
chit\]i pe care le-a restaurat singur. De asemenea, le ofer\ celor
cinci directori executivi ma[inile de lux pe care [i le doresc [i to]i
au bani cu carul – de-a dreptul scandalos ce salarii primesc.
Goddard e de[tept – [tie c\ trebuie s\-i pl\teasc\ bine pe cei talen-
ta]i, altfel `i pierde.
– {i ce-i cu voi, inginerii speciali[ti?
– A, [i eu am c`[tigat aici bani de mi-e ru[ine. Le-a[ putea
spune tuturor s\ se duc\ dracului [i tot mi-ar ajunge ce am pentru
educa]ia copiilor [i altele, asta dac\ a[ avea copii.
– {i totu[i munce[ti.
A suspinat.
– C`nd am dat de bine, adic\ dup\ c`]iva ani petrecu]i aici,
mi-am dat demisia [i am pornit `ntr-o c\l\torie `n jurul lumii,
lu`ndu-mi doar ni[te haine [i c`teva geamantane pline cu `n]elep-
ciune occidental\.
– Asta ce-i?
– Tot ce-i mai bun `n literatura occidental\.
– Cum ar fi Louis L’Amour1?
– Mai cur`nd Herodot, Tucidide, Sofocle, Shakespeare, Cervantes,
Montaigne, Kafka, Freud, Dante, Milton, Burke...
– Mam\, la orele astea am cam dormit, am recunoscut eu.
Mi-a z`mbit din nou. Se vedea c\ m\ considera un idiot.
1 Louis L’Amour, scriitor de literatur\ western (n.tr.)
78 JOSEPH FINDER
– ~n fine, a continuat el, dup\ ce am citit tot, mi-am dat seama
c\ nu-s f\cut s\ stau degeaba [i m-am `ntors la Trion. Ai citit
Discurs despre servitutea voluntar\1 de Étienne de la Boétie?
– Asta ar fi cea care a at`rnat cel mai mult?
– Singura putere pe care o au tiranii e cea la care renun]\ victi-
mele lor.
– Asta, [i puterea de a oferi Pepsi pe gratis, am zis eu, ridic`nd
cutia spre el, `n semn de salut. Deci e[ti inginer?
Mi-a aruncat un z`mbet politicos care aducea mai mult a grimas\.
– Nu doar inginer, bag\ de seam\, ci, a[a cum am spus, inginer
specialist. Asta `nseamn\ c\ s`nt mai sus pe scar\ [i pot face aproape
tot ce-mi trece prin cap. Dac\ prin asta `n]eleg s\ devin un ghimpe
`n coasta Norei Sommers, atunci asta s`nt. Iar acum, c`teva cuvinte
despre personajele care se ocup\ de partea de marketing `n departa-
mentul t\u. S\ vedem, pe otr\vita Nora ai cunoscut-o deja. {i pe
Tom Lundgren, vicepre[edintele cel exaltat care, `n esen]\, merge
numai pe chestii sigure [i tr\ie[te pentru biseric\, familie [i golf.
Apoi, Phil Bohjalian, b\tr`n ca Matusalem [i aproape la fel de pri-
ceput la tehnologia de azi, care a `nceput la Lockheed Martin pe
vremea c`nd se numea altfel, iar computerele erau mari c`t casa [i
func]ionau cu cartele perforate, tip IBM. Zilele lui s`nt num\rate. {i –
prive[te [i minuneaz\-te, uite-l [i pe Elvis `n persoan\, aventur`n-
du-se `n mijlocul nostru!
Am `ntors capul `n direc]ia `n care privea el. L`ng\ vitrina cu
salat\ se g\sea un tip cu p\rul alb [i adus de spate, cu fa]a profund
ridat\, spr`ncene stufoase [i albe, urechi mari [i cu o expresie de
spiridu[. Purta un pulover negru. Am sim]it imediat c\ atmosfera se
electrizase, toate energiile se `ndreptau `n valuri spre el, fiindc\ cei
prezen]i acolo se `ntorseser\ s\ vad\, [optind unii c\tre al]ii, str\-
duindu-se s\ se arate nep\s\tori sau distin[i.
Augustine Goddard, fondatorul [i directorul general executiv `n
carne [i oase.
1 Scriere critic\ despre psihologia [i corup]ia iminent\ pe care o presupune puterea
politic\ [i social\ a lui Étienne de la Boétie (1530-1563). (n.tr.)
PARANOIA 79
P\rea mai `n v`rst\ dec`t `n fotografiile `n care `l v\zusem. Al\-
turi de el st\tea un b\rbat mai t`n\r [i ceva mai `nalt, care `i spunea
ceva. ~n jur de patruzeci de ani, acesta era sub]irel [i vioi, cu p\rul
negru pu]in `nspicat. Cu un aspect de italian, atr\g\tor ca o stea din
filme de ac]iune care `mb\tr`nea frumos, `ns\ av`nd obrajii ciupi]i
ca de v\rsat. L\s`nd deoparte tenul nes\n\tos, `mi amintea de Al
Pacino din primele serii din Na[ul. Individul purta un costum de
culoare cenu[ie ce b\tea `n negru.
– Acela e Camilletti? am `ntrebat eu.
– Temutul Camilletti, a precizat Mordden, `nfig`nd be]i[oarele
`n friptur\. Marele [ef al finan]elor. }arul cump\t\rii. |[tia doi stau
cam mult `mpreun\. Mi-a spus astea printre `nghi]ituri. ~i vezi fa]a,
cicatricele de la acne vulgaris? Se spune c\ `n Braille `nseamn\ „`n-
ghite orice [i apoi mori“. Oricum ar fi, Goddard `l consider\ un al
doilea Hristos, omul care va reduce drastic cheltuielile de func-
]ionare, va spori marjele de profit, relans`nd ac]iunile Trion p`n\ `n
stratosfer\. Unii sus]in c\ a devenit alter ego-ul lui Goddard, un fel
de Jock cel r\u. Un soi de Iago. Dr\cu[orul pe care-l poart\ pe
um\r [i care-i [opte[te la ureche. Eu a[ spune mai cur`nd c\ e poli-
]istul r\u care `l las\ pe Jock s\ fie poli]ist bun.
Tocmai terminasem de m`ncat burgerul. Am observat c\, afla]i
la r`nd, directorul general [i finan]istul lui `[i pl\teau salatele. N-ar
fi putut pleca f\r\ s\ pl\teasc\? Sau s\ se v`re `n fa]\?
– Camilletti a lansat moda de a lua masa al\turi de angaja]i, a
continuat Mordden, pentru a le demonstra maselor hot\r`rea lui de
a reduce serios cheltuielile. Nu le reduce, le demoleaz\. La Trion
nu exist\ bufet pentru conducere. {i nici buc\tari speciali. Nici nu
li se duce m`ncarea la nas, a, `n nici un caz. ~[i `mpart p`inea cu ]\-
ranii. A luat apoi o `nghi]itur\ de Dr Pepper. A, unde r\m\sesem cu
micu]ul program de sal\ [i cu distribu]ia de aici? A[a, da. Mai e
Chad Pierson, b\iatul cu p\r de aur [i protejat al Norei, copil mi-
nune [i ling\u des\v`r[it. {i-a luat masteratul la Universitatea Tuck,
o [coal\ de m`na a doua, [i a ajuns s\ fac\ marketing de produs la
Trion, iar recent a urmat un curs de perfec]ionare `n domeniu, a[a
80 JOSEPH FINDER PARANOIA 81

c\, ne`ndoielnic, te va considera o amenin]are care trebuie `ndep\r- Mi-am dat seama c\ m\ apropiasem de cel mai hulit dintre
tat\. {i-ar mai fi Audrey Bethune, singura negres\ din... pu[ti, chiar din prima zi de [coal\, dar asta m-a f\cut s\-i iau partea
Nah a amu]it brusc [i [i-a `ndesat `n gur\ `nc\ o bucat\ de frip- lui Mordden.
tur\. Am v\zut un tip blond [i atr\g\tor, cam de v`rsta mea, – Mi-a pl\cut tipul, am zis.
strecur`ndu-se rapid c\tre masa noastr\, ca un rechin prin ap\. C\- – E inginer. To]i s`nt ni[te tr\sni]i. Joci squash?
– Da, o idee.
ma[a albastr\ `ncheiat\ la to]i nasturii, supermanierat, din lumea
– ~n fiecare mar]i [i joi la pr`nz, la sal\ se face c`te un joc, a[a
bun\. Ar\ta ca oricare dintre tinerii cu p\r blond spre alb pe care `i
c\ trebuie s\ v\d cum te mi[ti. Dup\ aceea, poate mergem la un bar
po]i vedea prin reclamele din reviste elegante, care stau al\turi de
sau la vreun meci, cine [tie?
alte exemplare ale rasei st\p`nilor la c`te-un cocteil, pe peluza pro- – Grozav, am f\cut eu.
priet\]ii lor rege[ti. – }i-a povestit cineva despre meciurile pe bere?
Noah Mordden s-a gr\bit s\ ia o gur\ de Dr Pepper [i s-a ridicat. – ~nc\ nu.
Pe c\ma[a lui `nflorat\ se vedeau c`teva pete maronii de la friptur\. – Cred c\ nu intr\ `n domeniul lui Mordden. ~n orice caz, e
– Iart\-m\, a spus el jenat. Am `nt`lnire cu cineva, uitasem. ceva nemaipomenit. A mai f\cut c`teva mi[c\ri, r\sucindu-[i corpul
{i-a l\sat farfuriile `mpr\[tiate pe mas\ [i s-a `ndep\rtat exact dintr-o parte `n alta, ca un baschetbalist care-[i caut\ loc spre panou
c`nd tipul blond a ajuns la mas\, cu m`na `ntins\ c\tre mine. pentru a trece mingea prin co[ cu ambele m`ini. Bun, amice, ne ve-
– Hei, domnule, cum `]i merge? m-a luat el imediat. Chad Pierson. dem la dou\, de acord?
– N-a[ vrea s\ ratez ocazia.
Am dat s\-i str`ng m`na, iar el a mi-a [ters doar palma cu a lui,
– Excelent. M\ bucur c\ vei face parte din echip\. Noi doi o s\
ca un c`nt\re] de hip-hop, c\ruia i se pare c\ n-ar avea farmec s\
facem o partid\ mare.
proced\m ca toat\ lumea. Am avut impresia c\ avea unghiile f\cute.
Apoi mi-a aruncat un z`mbet p`n\ la urechi.
– Domnule, a zis el. Am auzit c\ e[ti ce mai grozav, serios!
– Prostii, l-am contrazis. Chestie de marketing, `n]elegi?
A r`s cu un aer conspirativ.
– Ba nu, chiar trebuie s\ fii omul potrivit. O s\ stau prin
preajm\, poate prind [i eu c`te ceva.
– O s\ am mare nevoie de sprijin. Mi s-a spus c\ politica pe aici
e „`noat\ sau te duci la fund“, [i s-ar p\rea c\ m\ aflu la cap\tul ba-
zinului unde apa e ad`nc\.
– Deci Mordden ]i-a servit c`teva dintre p\rerile lui cinice?
Am sur`s cu un aer neutru.
– Mi-a `mp\rt\[it p\rerile lui.
– Toate negative. Consider\ c\ joac\ `ntr-o telenovel\ sau e
prins `n vreo `n]elegere machiavelic\. Poate c\ o fi el, dar eu nu
i-a[ acorda prea mult\ aten]ie.

14
Chad Pierson st\tea `n picioare l`ng\ o tabl\ pe care scria cu
ro[u [i albastru subiectele care urmau a fi discutate. Tocmai intra-
sem `n Corvette; o sal\ de [edin]e la fel cu toate celelalte pe care le
v\zusem – masa mare (de[i doar din lemn obi[nuit, negru, nu din
lemn de nuc), o consol\ cu microfon a[ezat\ `n mijlocul t\bliei, ca
o v\duv\ neagr\, un co[ cu fructe [i vasul cu ghea]\ pentru r\cori-
toare [i sucuri.
C`nd m-am a[ezat la un cap\t al mesei lungi, mi-a f\cut un
semn scurt din ochi. ~n `nc\pere mai erau [i al]ii. Nora Sommers
st\tea `n capul mesei [i purta ochelari de citit cu rame negre, lega]i
cu un l\n]i[or petrecut pe dup\ g`t; citea un dosar [i c`nd [i c`nd
murmura ceva c\tre Chad, scribul ei. N-a dat impresia c\ m\ v\-
zuse intr`nd.
Al\turi de mine s-a a[ezat un b\rbat cu p\r c\runt, cu o bluz\
av`nd pe ea `nsemnele Trion, care s-a apucat imediat s\-[i fac\ de
lucru cu un Maestro, pesemne `[i rezolva e-mailurile. Era slab, dar
avea burt\, iar din m`necile scurte ale bluzei `i ie[eau la iveal\ bra-
]ele sub]iri [i coatele noduroase. Avea perciunii `nc\run]i]i uimitor
de lungi [i urechile mari [i `mpurpurate. Purta ochelari bifocali.
Dac\ ar fi avut pe el alt\ bluz\ sau c\ma[\, probabil c\ [i-ar fi pus
vreo ap\r\toare de plastic la buzunar. Ar\ta ca un inginer de stil
vechi cu aer de geniu de pe vremea calculatoarelor Packard. Din]ii
`i erau mici [i negricio[i, de parc\ ar fi mestecat tutun.
PARANOIA 83
Acela trebuia s\ fie Phil Bohjalian, veteranul, de[i, dup\ cum
vorbise Mordden despre el, m\ a[teptasem s\ apar\ cu pan\, c\li-
mar\ la cing\toare [i pergament. Arunca mereu priviri agitate [i fu-
ri[e spre mine.
Noah Mordden s-a strecurat discret `n sal\, n-a l\sat de `n]eles
c\ ar fi recunoscut pe cineva sau pe mine, apoi, aleg`ndu-[i un loc
la cap\tul `ndep\rtat al mesei, [i-a deschis computerul. R`z`nd [i
discut`nd, au mai sosit [i al]ii. Acum, `n `nc\pere erau vreo doispre-
zece oameni. Chad a terminat de scris pe tabla alb\ [i [i-a a[ezat lu-
crurile pe scaunul gol de l`ng\ mine. M-a b\tut cu palma pe um\r.
– M\ bucur c\ te afli printre noi, mi-a zis el.
Nora Sommers [i-a dres glasul, s-a ridicat [i s-a apropiat de tabl\.
– Bun, ce-ar fi s\ `ncepem? Mai `nt`i `ns\, a[ dori s\-l prezint pe
noul membru al echipei celor care `nc\ n-a]i avut onoarea de a-l cu-
noa[te. Bun venit, Adam Cassidy.
{i-a fluturat degetele cu unghii ro[ii spre mine [i to]i au `ntors
capetele. Am sur`s cu modestie [i am plecat capul `n semn de salut.
– Am avut norocul de a-l fura pe Adam de la Wyatt, unde a fost
unul dintre oamenii importan]i pentru proiectul Lucid. Sper s\ fac\
o minune [i cu Maestro.
Dup\ care a z`mbit ca o cadr\. Apoi, privind c`nd `ntr-o parte,
c`nd `n cealalt\, ca [i c`nd ar fi `mp\rt\[it un secret, Chad a spus:
– Acest b\iat r\u e un geniu, am stat de vorb\ cu el, a[a c\ tot
ce a]i auzit e adev\rat.
S-a r\sucit spre mine, m-a privit cu ochii lui alba[tri, ca de be-
belu[, [i mi-a str`ns m`na.
Nora a continuat:
– Dup\ cum [tim cu to]ii prea bine, s`ntem presa]i serios `n le-
g\tur\ cu Maestro. Toat\ lumea din Trion e cu ochii pe noi, [i nu
cred c\ e nevoie s\ dau nume. S-au auzit c`teva r`sete `nfundate.
Avem un termen amenin]\tor, care ne p`nde[te – o prezentare chiar
`n fa]a domnului Goddard, unde trebuie s\ oferim argumente pri-
vind men]inerea liniei de produse Maestro. Asta `nseamn\ mai
mult dec`t o expunere `n fa]a conducerii, mai mult dec`t o discu]ie
de referin]\. E o chestiune de via]\ [i de moarte. Du[manii no[tri
84 JOSEPH FINDER
vor s\ ne vad\ pe scaunul electric; noi cerem o am`nare a execu]iei.
Este clar acest aspect?
A privit amenin]\tor `n jur [i a luat aminte de `ncuviin]area t\-
cut\ a tuturor. Apoi s-a r\sucit [i a t\iat primul punct de pe ordinea
de zi cu un marker purpuriu, f\c`nd asta cu un gest mai violent de-
c`t ar fi fost nevoie. Revenind cu fa]a spre noi, i-a `ntins un teanc
de h`rtii capsate lui Chad, care a `nceput s\ le distribuie celor din
dreapta [i din st`nga lui. P\reau ni[te specifica]ii, prezentarea, pro-
tocolul produsului sau cam a[a ceva, `ns\ numele acestuia, care ar
fi trebuit s\ apar\ pe prima pagin\, fusese [ters.
– Acum, a zis ea, a[ dori s\ facem un exerci]iu sau o demon-
stra]ie, dac\ vre]i. S-ar putea ca unii dintre voi s\ recunoa[te]i pro-
tocolul acestui produs, iar, dac\ nu gre[esc, v\ rog s\ nu comenta]i.
Dac\ tot lucr\m pentru a-i da lui Maestro o fa]\ nou\, a[ vrea ca
pre] de c`teva minute s\ v\ g`ndi]i [i la altceva, [i ]in s\ `l rog pe
noul nostru coleg s\ arunce o privire pe document [i s\ ne `mp\rt\-
[easc\ p\rerea lui.
A spus acest lucru cu ochii a]inti]i asupra mea.
Am dus m`na la piept [i am `ntrebat:
– Eu?
A z`mbit:
– Da, tu.
– P\rerea... mea?
– Exact. Merge sau nu. Dac\ d\m und\ verde proiectului sau nu.
Adam, tu e[ti paznicul acestui produs care se lanseaz\. Spune-ne ce
crezi despre el. Continu\m sau nu?
Am avut o senza]ie de gol `n stomac. Inima mi-a luat-o razna.
Am `ncercat s\-mi controlez respira]ia, dar am sim]it cum, `n timp
ce r\sfoiam paginile, fa]a mi s-a `mpurpurat. Mi se p\rea de nedes-
cifrat. Nu-mi d\deam seama la ce slujea juc\ria aceea. Am auzit c`-
teva sunete produse de agita]ia celorlal]i – Nora sco]`nd [i pun`nd
la loc capacul markerului [i r\sucind capacul, care scotea un sc`r]`it
enervant. Cineva se juca cu paiul de la o cutie cu suc de mere,
`mping`ndu-l `n\untru [i sco]`ndu-l, ceea ce producea un ]iuit slab.
PARANOIA 85
Trec`ndu-mi privirea peste document, am dat `ncet din cap, cu
un aer `n]elept, str\duindu-m\ s\ nu ar\t ca o c\prioar\ surprins\ de
faruri `n mijlocul drumului, de[i exact a[a m\ sim]eam. Am remar-
cat o formulare alambicat\ referitoare la „analiza segmentului de
pia]\“ [i „estimare aproximativ\ a dimensiunii [anselor de pia]\“.
Mam\, Doamne. Acordurile enervante ale muzicii de la Jeopardy1
`mi r\sunau obsedant `n minte.
H`r-h`r. Sc`r]-sc`r].
– Ia spune, Adam. Mergem sau nu?
Am `nclinat `nc\ o dat\ din cap, `ncerc`nd s\ par `n acela[i timp
fascinat [i amuzat.
– ~mi place, am spus. Iste].
– Hmm, a f\cut ea.
Am auzit [i c`teva r`sete re]inute. Mi se preg\tea ceva. Mi-am
dat seam\ c\ r\spunsesem gre[it, dar acum nu mai puteam schimba
mare lucru.
– Ascult\, am zis, sigur, pornind exclusiv de la definirea produ-
sului, nu po]i afirma dec`t c\...
– Asta-i tot ce avem `n acest moment, m-a `ntrerupt ea. ~n]e-
legi? Plus\m sau nu?
Am `ncercat s\ c`nt pe aceea[i strun\.
– Mi-am impus mereu s\ fiu `ndr\zne], am replicat. Acum m\
intrig\ ceva. ~mi place forma, specifica]ia de recunoa[tere a scrisu-
lui de m`n\... Dat fiind modelul preponderent [i [ansele pe pia]\, a[
continua, bine`n]eles, m\car o etap\.
– Aha, a pufnit ea. Un col] al gurii i s-a `n\l]at `ntr-un sur`s r\-
ut\cios. {i c`nd te g`nde[ti c\ amicii no[tri de la Cupertino n-au
avut nevoie de `n]elepciunea lui Adam ca s\ aprobe bomba asta ur`t
mirositoare. Adam, acestea s`nt specifica]iile pentru Apple Newton.
Una dintre cele mai r\sun\toare e[ecuri `nregistrate de Cupertino. I-a
costat mai bine de o sut\ de milioane ca s\-l creeze, iar apoi, c`nd
l-au lansat, au pierdut [aizeci de milioane de dolari pe an. Am auzit
1 Joc de testare a cuno[tin]elor de cultur\ general\, de genul Vrei s\ fii miliardar, popu-
lar `n SUA, care se poate juca [i online (n.tr.)
86 JOSEPH FINDER
alte c`teva chicoteli. Sigur, asta le-a oferit celor de la Doonesbury [i
Jay Leno un material grozav `n 1993.
Cei prezen]i [i-au mutat privirile de la mine. Cu un aer grav,
Chad [i-a supt obrazul, parc\ vr`nd s\ [i-l mu[te. Mordden p\rea s\
se afle `n cu totul alt\ lume. Mi-a venit s\-i sf`rtec fa]a Norei
Sommers, `ns\ am jucat rolul celui care pierde cu gra]ie.
Cu spr`ncenele ridicate, Nora s-a uitat `n jur, trec`ndu-[i privirea
de la unul la altul.
– Asta e o lec]ie util\. Trebuie s\ p\trundem c`t mai ad`nc, s\
mergem dincolo de excesele marketingului [i s\ privim [i ce se afl\
sub capot\. Crede]i-m\, c`nd facem prezentarea `n fa]a lui Jock
Goddard, adic\ peste dou\ s\pt\m`ni, el sigur o s\ ridice capota. S\
nu uit\m nici o clip\ acest lucru.
Toat\ lumea a z`mbit politicos: se [tia prea bine c\ Goddard era
un perfec]ionist, `nnebunit dup\ ma[ini.
– ~n regul\, a zis ea. Cred c\ m-am f\cut `n]eleas\. S\ ne apu-
c\m de treab\.
Da, m-am g`ndit eu. La treab\. Bun venit la Trion. Te-ai f\cut
`n]eles. Am sim]i un gol `n capul pieptului.
~n ce dracu’ m\ v`r`sem?
15
~nt`lnirea dintre tata [i Antwoine Leonard n-a mers chiar strun\.
Dimpotriv\, a fost un dezastru total, ireparabil. Altfel spus, Antwoine
s-a confruntat cu o opozi]ie considerabil\. Nici urm\ de `n]elegere.
Nici vorb\ de o criz\ de form\.
Am sosit la apartamentul tatei imediat dup\ ce mi-am terminat
prima zi la Trion. Am parcat Audi-ul ceva mai departe, fiindc\
[tiam c\, atunci c`nd nu st\ cu ochii lipi]i de ecranul uria[ al televi-
zorului, b\tr`nul se uit\ pe fereastr\ [i n-a[ fi vrut s\ aud cine [tie ce
proteste `n leg\tur\ cu noua mea ma[in\. Chiar dac\ i-a[ fi spus c\
am primit o cre[tere mare, tot ar fi g\sit ceva ca s\-[i verse r\utatea.
Am ajuns exact la vreme ca s\ o v\d pe Maureen duc`nd o va-
liz\ din nailon, mare [i neagr\, pe rotile, spre un taxi care a[tepta.
Tr\gea c\ruciorul cu buzele str`nse [i era `mbr\cat\ `n costuma]ia ei
„de zile mari“, un taior cu pantaloni, verde-deschis, cu o explozie
de flori tropicale [i cu ni[te pantofi de un alb orbitor. Am reu[it s\
o prind exact `n clipa `n care striga la [ofer s\-i pun\ valiza `n port-
bagaj [i s\-i `nm`nez ultimul cec (inclusiv o prim\ substan]ial\
pentru durerea [i suferin]ele `ndurate), i-am mul]umit din inim\
pentru devotament, ba chiar am `ncercat s\ o s\rut ceremonios pe
obraz, `ns\ ea s-a ferit cu un aer demn. Apoi a tr`ntit portiera, iar ta-
xiul a demarat.
S\rmana femeie. Nu-mi pl\cuse mai deloc, dar nu puteam s\
n-o comp\timesc pentru chinurile la care o supusese tat\l meu.
88 JOSEPH FINDER
C`nd am intrat, tata se uita la o emisiune cu Dan Rather1, r\c-
nind la amfitrion. Tata `i dispre]uia deopotriv\ pe to]i realizatorii de
dezbateri [i nu era cazul s\-l st`rne[ti ca s\-i auzi p\rerile despre
„fraierii“ care aveau televiziune prin cablu. Singurele emisiuni care
`l atr\geau erau cele `n care gazdele cu aere de vedete [i cu p\reri
de dreapta `[i momeau oaspe]ii, `ncerc`nd s\-i scoat\ din s\rite, ba
chiar s\ fac\ spume la gur\. Cam \sta era sportul pe care `l mai
aprecia acum.
Era `mbr\cat cu o c\ma[\ de corp, alb\ [i f\r\ m`neci. C`nd ve-
deam asemenea obiecte de lenjerie, m\ apucau sudorile. Le aso-
ciam cu ceva nepl\cut – ori de c`te ori m\ „pusese la punct“ c`nd
eram mic, p\rea s\ poarte c`te o asemenea c\ma[\. ~nc\ ]in minte,
cu limpezimea unei fotografii, momentul `n care, c`nd aveam opt
ani, am v\rsat f\r\ s\ vreau Kool Aid peste fotoliul lui, iar el a [i
pus cureaua pe mine, domin`ndu-m\ – cu acea bluz\ p\tat\ [i cu
fa]a `nro[it\ [i n\p\dit\ de sudoare –, url`nd: „Vezi ce m-ai silit s\
fac?“ Nu e o amintire dintre cele mai pl\cute.
– C`nd vine tipul \la? m-a luat tata de cum am intrat. ~nt`rzie
din prima zi, nu?
– ~nc\ nu. (Maureen refuzase s\ mai stea c`teva minute ca s\-i
spun\ ce are de f\cut, a[a c\ nu avea s\ se petreac\ nici o predare
de [tafet\.)
– {i ce te-ai `mpopo]onat a[a? Ar\]i ca un antreprenor de pompe
funebre – m\ bagi `n boal\.
– Doar ]i-am spus, de azi am alt\ slujb\.
S-a r\sucit spre Rather, cl\tin`nd dezgustat din cap.
– Te-au concediat, nu?
– De la Wyatt? Nu, am plecat eu.
– Ai `ncercat s\ faci pe grozavul, ca `ntotdeauna, [i te-au dat
afar\. {tiu eu cum se `nt`mpl\ chestiile astea. Te-au mirosit de la o
po[t\ c\ e[ti un fraier. Apoi a respirat ad`nc de c`teva ori. Mereu
1 Prezentator la postul de televiziune CBS [i jurnalist, care are [i o emisiune intitulat\
60 de minute. ~ntre altele, i-a luat un interviu `n exclusivitate lui Saddam Hussein
`n 2003 [i a prezentat abuzurile comise de militarii americani `n `nchisoarea Abu
Ghraib din Irak. (n.tr.)
PARANOIA 89
te-a cocolo[it maic\-ta. La fel [i cu hocheiul – puteai ajunge profe-
sionist dac\ te ]ineai de treab\.
– Tat\, nu eram chiar at`t de bun.
– }i-e la `ndem`n\ s\ spui asta acum, nu? E mai u[or dec`t s\
recuno[ti adev\rul. Atunci te-am sc\pat din m`n\ – te-am trimis la
colegiul acela scump ca s\-]i omori vremea `n petreceri cu amicii
t\i cu nasul pe sus. Avea dreptate doar `n parte, desigur: `nv\]asem
[i lucrasem `n acela[i timp ca s\ m\ `ntre]in pe perioada colegiului.
Cu toate astea, l-am l\sat s\-[i aduc\ aminte ce voia el. S-a `ntors
s\ m\ priveasc\, iar atunci i-am observat ochii umezi [i irita]i.
{i-acum unde-]i s`nt prietenii cei elegan]i, ia spune?
– O duc bine, tat\, am r\spuns eu.
Iar `l apucase o criz\, dar, din fericire, tocmai atunci s-a auzit so-
neria [i aproape c\ am alergat p`n\ la u[\ ca s-o deschid.
Antwoine sosise la fix. Era `mbr\cat cu o uniform\ de spital, de
un albastru-pal, care `l f\cea s\ arate a brancardier sau asistent me-
dical. M-am `ntrebat de unde g\sise uniforma aceea, fiindc\, din
c`te [tiam, nu lucrase niciodat\ `ntr-un spital.
– Cine-i \sta? a exclamat tata cu glas r\gu[it.
– Antwoine, am r\spuns.
– Antwoine? Ce nume mai e [i \sta? Mi-ai angajat un homose-
xual francez? N-am apucat s\-i explic, pentru c\ s-a `ntors s\-l vad\
pe Antwoine st`nd la u[\, iar fa]a i s-a `mpurpurat. Cu gura c\scat\
de groaz\, clipea des din ochi, nevenindu-i s\ cread\? Isuse mare! a
exclamat el, abia g`f`ind.
– Cum merge treaba? m-a `ntrebat Antwoine, str`ng`ndu-mi
m`na de s\ mi-o sf\r`me. Deci el este faimosul Francis Cassidy, a
zis el, apropiindu-se de fotoliu. S`nt Antwoine Leonard. ~nc`ntat s\
te cunosc, domnule.
A spus toate acestea cu glas grav, baritonal.
Tata a continuat s\ se holbeze la el, respir`nd greu. ~ntr-un t`r-
ziu, a zis:
– Adam, vreau s\-]i vorbesc, imediat.
– Sigur, tat\.
90 JOSEPH FINDER
– A, nu – spune-i lui An-twoine sau cum dracu’ zici c\-l cheam\
s\ ias\ afar\, ca s\ vorbim numai noi doi.
Mirat, Antwoine s-a uitat la mine, ne[tiind cum s\ procedeze.
– Ce-ar fi s\-]i duci lucrurile `n camera ta? i-am sugerat. A doua
u[\ pe dreapta. Po]i `ncepe s\ despachetezi.
{i-a dus pe hol cele dou\ gen]i de voiaj din nailon. Tata nici n-a
a[teptat ca el s\ ias\ din camer\, c\ s-a [i pornit:
– ~n primul r`nd, nu vreau s\ se ocupe de mine un b\rbat, ai pri-
ceput? G\se[te-mi o femeie. ~n al doilea r`nd, s\ nu v\d picior de
negru aici. S`nt neserio[i. Dar ce credeai? C\ o s\ m\ la[i singur cu
Leroy? La o adic\, uit\-te numai la el, cu tatuaje, codi]e... N-are ce
s\ caute `n casa mea. Sau `]i cer prea mult? ~ncepuse s\ respire tot
mai precipitat. Cum po]i s\-mi aduci un negru `n cas\, dup\ ce am
avut at`tea necazuri cu pu[tii din cartier care au `ncercat s\-mi
sparg\ apartamentul?
– Da, [i pleac\ imediat de unde-au venit, c`nd `[i dau seama c\
n-au ce s\ fure. N-am ridicat deloc glasul, de[i eram furios. Unu,
tat\, nu prea avem de ales, fiindc\ agen]iile nici nu vor s\ mai dis-
cute cu noi, dup\ ce le-ai f\cut at`tea infirmiere s\ plece, clar? Doi,
eu nu pot sta cu tine, fiindc\ am o slujb\, `n]elegi? {i, trei, nici m\-
car nu ai v\zut de ce-i `n stare.
Antwoine a revenit de pe hol. A ajuns l`ng\ tata, amenin]\tor de
aproape, dar i s-a adresat cu glas bl`nd, delicat:
– Domnule Cassidy, dac\ vrei s\ plec, nici o problem\. Plec
imediat, nu m\ deranjeaz\ deloc. Nu r\m`n unde nu-s dorit. Nu
s`nt disperat s\ cap\t slujba asta. At`ta vreme c`t ofi]erul pentru
eliber\ri condi]ionate afl\ c\ am `ncercat cu adev\rat s\ ob]in o
slujb\, `mi convine.
Tata privea concentrat la televizor, o reclam\ pentru Depends,
iar o ven\ i se zb\tea sub ochiul st`ng. Mai v\zusem expresia aceea,
de obicei c`nd i-o cocea cuiva, [i fa]a lui te b\ga `n sperie]i. Obi[-
nuia s\-[i pun\ juc\torii s\ alerge p`n\ c`nd vreunul se pr\bu[ea, iar
dac\ ceilal]i refuzau s\ continue alergarea, erau privi]i `n acel fel.
~ns\ tata folosise de at`tea ori trucul acela `mpotriva mea, `nc`t `[i
PARANOIA 91
pierduse orice putere de convingere. Acum s-a r\sucit cu totul c\tre
Antwoine care, nu m\ `ndoiam, v\zuse altele [i mai [i `n `nchisoare.
– Ai zis ofi]erul pentru eliber\ri condi]ionate?
– A[a am zis.
– Cum, e[ti pu[c\ria[?
– Fost pu[c\ria[.
– Ce dracu’ ai cu mine? s-a r\stit el, fulger`ndu-m\ cu privirea.
~ncerci s\ m\ omori `nainte s\ m\ termine boala? Uit\-te la mine,
abia m\ mi[c, [i tu m\ la[i singur `n cas\ cu un pu[c\ria[?
Antwoine n-a l\sat impresia c\ asta l-ar deranja.
– A[a cum zice fiul t\u, chiar dac\ mi-ar veni ideea, nu v\d
ceva care merit\ s\ fie furat, a zis el calm, cu un aer somnoros. M\-
car crede-m\ c\, dac\ a[ vrea s\ fac vreo m\g\rie, nu mi-a[ lua o
asemenea slujb\.
– Ai auzit? a pufnit tata, plin de furie. Auzi ce spune?
– Plus c\, dac\ o s\ r\m`n, noi doi trebuie s\ ne `n]elegem asupra
c`torva lucruri. Antwoine a adulmecat aerul. Simt iz de tutun [i o s\
termini cu prostia asta imediat. A `ntins palma uria[\ spre fotoliu [i a
atins un bra]. S-a deschis un mic compartiment pe care nu-l [tiam
acolo, iar din\untru, ca un Hopa Mitic\, a ap\rut, ro[u cu alb, un pa-
chet de Marlboro. {tiam eu. Acolo [i le ascundea [i taic\-meu.
– Hei! a r\cnit tata. Uite ce `ndr\zneal\!
– {i o s\ `ncepi s\ faci mi[care. }i se atrofiaz\ mu[chii. Nu-i
vorba de pl\m`ni, ci de mu[chi.
– }i-ai ie[it din min]i? a f\cut b\tr`nul.
– Dac\ ai probleme respiratorii, trebuie s\ te mi[ti. Cu pl\m`nii
e clar, s-au dus, dar trebuie s\ facem ceva `n privin]a mu[chilor. O
s\ `ncepem cu mi[carea picioarelor, st`nd pe fotoliu, s\-]i pui mu[-
chii `n mi[care din nou, iar dup\ aceea o s\ ne plimb\m pu]in. B\-
tr`nul meu a avut tot emfizem, iar eu [i fratele meu...
– Spune-i negrului \stuia... tatuat, a zis tata printre icnete, s\-[i ia
calabal`cul – din camera aceea... [i s\ se duc\ dracului din casa mea!
Eram pe punctul de a pierde totul. Avusesem o zi nenorocit\ [i
m\ sim]eam gata s\ plesnesc, plus c\ luni [i luni de zile m\ chinui-
sem s\ g\sesc pe cineva care s\-l suporte pe b\tr`n, c\ut`nd `nlocuitor
92 JOSEPH FINDER
pentru fiecare dintre infirmierele care plecau, alc\tuind un [ir lung
[i pierz`ndu-mi o groaz\ de vreme. Iar acum, `l alunga pe ultimul
care, de acord, poate n-o fi fost candidatul ideal, dar r\m`nea singu-
rul pe care `l aveam. ~mi venea s\ m\ reped la el [i s\-mi v\rs ama-
rul, dar nu m-a l\sat inima. Nu puteam r\cni la tat\l meu, acel
b\tr`n muribund de emfizem `n ultimul stadiu. De aceea, cu riscul
de a exploda mai t`rziu, m-am ab]inut.
N-am apucat s\ r\spund, fiindc\ Antwoine s-a `ntors spre mine.
– Din c`te [tiu, fiul t\u m-a angajat, a[a c\ doar el m\ poate
concedia.
Am cl\tinat din cap.
– N-ai tu a[a noroc, Antwoine. Nu pleci tu de aici chiar cu una,
cu dou\. Hai s\ `ncepem!
16
Sim]eam nevoia s\ m\ r\coresc. Trecusem prin prea multe –
Nora Sommers, care m\ f\cuse de r`sul lumii [i c\reia nu-i puteam
spune r\spicat s\ se duc\ dracului, imposibilitatea de a supravie]ui
la Trion nici c`t s\ apuc a fura m\car o can\ de cafea, senza]ia ge-
neral\ c\ m\ b\gasem `n ceva ce m\ dep\[ea. Apoi, colac peste pu-
p\z\, tata. Faptul c\ trebuia s\-mi st\p`nesc furia, c\ trebuia s\ m\
ab]in s\-i r\cnesc `n fa]\ – „Tic\los b\tr`n [i nerecunosc\tor, mori
odat\!“ – m\ rodea cumplit.
Din aceste motive, [tiind c\ Seth lucra `n noaptea aceea, am
ap\rut la Alley Cat. Voiam doar s\ stau la bar [i s\ m\ fac praf cu
b\utur\ pe gratis.
– Hei, frumosule, a f\cut Seth, `nc`ntat s\ m\ vad\, asta a fost
prima zi la noua slujb\, nu?
– Mda.
– Chiar a[a de r\u a fost?
– Nici nu vreau s\ discut despre asta.
– Atunci e grav. Mam\... Mi-a turnat un whisky de parc\ a[ fi
fost vreun be]ivan b\tr`n, unul cu vechi state de plat\ `n localul
acela. ~mi place tunsoarea, amice. S\ nu-mi spui c\ te-ai `mb\tat [i
c`nd te-ai trezit erai tuns a[a.
Nu l-am luat `n seam\. B\utura mi s-a urcat imediat la cap. S\ri-
sem peste masa de sear\ [i eram fr`nt. Am avut o senza]ie grozav\.
– P\i, c`t de r\u a fost, domnule? Doar a fost prima zi, c`nd ]i se
arat\ doar unde e veceul, nu?
94 JOSEPH FINDER
A ridicat ochii spre ecranul pe care se desf\[ura un meci de bas-
chet, apoi [i-a mutat privirea spre mine.
I-am povestit despre Nora Sommers [i despre p\c\leala ei [me-
cheroas\ cu Apple Newton.
– Ce javr\... Ce i-a venit s\ se dea a[a la tine? La ce se a[tepta,
abia ai fost angajat, de unde s\ [tii tu?
Am cl\tinat din cap.
– Ba nu, ea...
Brusc, mi-am dat seama c\ eliminasem o parte esen]ial\ din
toat\ povestea, aceea c\ a[ fi fost cel mai tare de la Wyatt Telecom.
Drace! ~nt`mplarea putea fi explicat\ doar dac\ [tiai c\ balaurul
acela de femeie `ncercase s\-mi mai taie nasul. M\ sim]eam lovit
mortal. Dep\[irea acelui moment de sl\biciune mi se p\rea o `ncer-
care de netrecut, ca aceea de a urca pe Everest sau de a traversa
Atlanticul `not. Fusesem deja prins cu minciuna. Sim]eam o sf`r-
[eal\ interioar\ [i o oboseal\ cumplit\. Din fericire, cineva l-a
aten]ionat pe Seth, f\c`ndu-i un semn.
– ~mi pare r\u, domnule, `n seara asta doar hamburgerii s`nt la ju-
m\tate de pre], a anun]at el [i s-a dus s\ ia dou\ beri pentru cineva.
M-am trezit g`ndindu-m\ la cei pe care `i cunoscusem `n cursul
zilei, „personajele“, dup\ cum se referise la ei ciudatul acela de
Noah Mordden, care acum `mi defilau prin minte, devenind tot mai
grote[ti. Sim]eam nevoia s\ m\ sf\tuiesc cu cineva, dar nu puteam.
~nt`i de toate, voiam s\ m\ descarc, s\ vorbesc despre Chad [i
Phil-Nu-{tiu-Cum, veteranul. Doream s\ povestesc cuiva despre
Trion [i cum era acolo, despre cum `l z\risem pe Jock Goddard `n
bufet. Dar nu se putea, fiindc\ nici eu nu [tiam c`te lucruri mi se in-
terziseser\, ce anume puteau s\ afle [i al]ii.
Ame]eala de la whisky a `nceput s\ se risipeasc\, iar un sunet
grav [i continuu de nelini[te, ca o not\ sus]inut\ prin pedal\, cre[-
tea `n intensitate, devenind treptat tot mai ascu]it, aduc`nd cu feno-
menul de microfonie, ]iuitor [i asurzitor. P`n\ s\ revin\, Seth a uitat
despre ce discutasem. Ca mai toat\ lumea, pe Seth `l intereseaz\
mai cur`nd propriile probleme dec`t ale altora. {i astfel fusesem sal-
vat de narcisismul lui masculin.
PARANOIA 95
– Dumnezeule, femeile `i iubesc pe barmani, a zis el. Oare de ce?
– Habar n-am, Seth. Poate e vorba numai de tine, am zis [i am
ridicat u[or paharul gol spre el.
– Sigur. F\r\ `ndoial\. Apoi a mai l\sat s\ picure c`teva guri de
scotch [i a ad\ugat buc\]i de ghea]\. Cu glas sc\zut, cu care se fac
de obicei confiden]ele, [i abia perceptibil `n vacarmul creat de cei
din bar [i de prezentatorul meciului de baschet, a zis: {efului nu-i
place cum torn `n pahare. }ine s\ folosesc o m\sur\, pe care ar tre-
bui s\ o aplic tot timpul. ~n ultima vreme m\ supune la teste. Cic\:
„Toarn\-mi! Prea mult! M\ ruinezi!“
– Dup\ mine, torni excelent, am zis eu.
– S\ [tii c\ de data asta chiar trebuie s\ fac un bon.
– Nici o problem\. Acum c`[tig o groaz\ de bani.
– A, nu, ne dau voie s\ d\m pe gratis patru pahare pe sear\, a[a
c\ nu-i nici o problem\. {i, cum spuneai, ai avut o zi proast\ la ser-
viciu. {eful de la firm\ `mi face un scandal monstru dac\ `nt`rzii
zece minute.
Am cl\tinat din cap.
– Serios, Shapiro nu [tie s\ foloseasc\ nici copiatorul. N-are ha-
bar s\ trimit\ un fax. Nu [tie nici m\car cum s\ fac\ o c\utare pe
Internet. F\r\ mine ar fi pierdut cu totul.
– Poate vrea ca al]ii s\ fac\ treburile m\runte.
Seth n-a l\sat impresia c\ m-ar fi auzit.
– A, ]i-am povestit ultima mea aventur\?
– Ia zi.
– Fii atent – o s\ dau lovitura!
– Z\u?
– Serios! A[a, pur [i simplu! A ar\tat cu degetul spre televizor,
unde se prezenta o reclam\ de dou\ parale pentru saltelele unei
companii, `nso]it\ de o melodie t`mpit\, cum se `nt`mpl\ mereu.
Am cunoscut un tip de la o firm\ de avocatur\ care lucreaz\ pentru
o companie de publicitate [i mi-a spus totul. Mi-a promis c\ poate
s\-mi ob]in\ o audi]ie la una dintre companiile tari, ca Megamusic
sau Crushing, sau Rocket. Tot el a zis c\ po]i p\trunde mult mai
u[or dac\ scrii vreo melodie ca asta.
96 JOSEPH FINDER
– Seth, tu nici m\car nu [tii s\ pui notele pe portativ.
– Nici Stevie Wonder nu-i `n stare. Bine, dar mai to]i tipii cu ta-
lent nu-s `n stare s\ citeasc\ pe note. Cum s\-]i spun, c`t timp `]i
trebuie s\ `nve]i un c`ntecel de treizeci de secunde? Omu’ spune c\
fata asta, care face toate reclamele pentru JCPenney, abia dac\ [tie
notele, `n schimb are voce!
O femeie aflat\ al\turi de mine la bar i s-a adresat lui Seth:
– Ce fel de vinuri ave]i?
– Ro[u, alb [i roze, i-a r\spuns el. De care vre]i?
Ea a zis c\ alb, iar el i-a turnat `ntr-un pahar.
Apoi a revenit `n dreptul meu:
– Banii se fac din c`ntat, totu[i. Trebuie s\ fac o `nregistrare, s-o
pun pe CD, [i cur`nd intru `n aten]ia lor; important e pe cine cu-
no[ti. Pricepi? Munc\ ioc, bani, g`rl\!
– Sun\ frumos, am zis eu, nu tocmai entuziasmat.
– Nu te v`ri [i tu?
– Nu, cu toate c\ pare grozav, serios, am r\spuns eu, reu[ind s\
mimez pu]in entuziasm. Bun\ [mecheria.
~n ultimii ani, eu [i Seth am discutat mereu cum s\ facem bani,
iar asta f\r\ prea mult\ munc\. ~l `nc`nta s\ aud\ pove[tile mele
despre chiulul pe care-l tr\geam la Wyatt, cum st\team ore `n [ir pe
Internet s\ vizionez The Onion, pe site-uri precum BoredAtWork.com,
IloveBacon.com sau FuckedCompany.com. Cel mai mult `mi pl\-
ceau site-urile care aveau un buton numit „[ef“, pe care puteai da
un clic dac\ `n apropiere ap\rea [eful, iar a[a chestia amuzant\ dis-
p\rea, l\s`nd `n schimb vreo foaie de calcul Excel la care, chipurile,
lucrai. Am`ndoi ne m`ndream nevoie mare c`t de pu]in efort f\ceam
la slujb\, sc\p`nd f\r\ a fi prin[i. Tocmai de aceea `i pl\cea lui Seth
s\ lucreze la o firm\ de avoca]i – fiindc\ asta `i permitea s\ retras,
de cele mai multe ori nesupravegheat, cinic, prea pu]in legat de lu-
mea muncii.
M-am ridicat ca s\ m\ duc la toalet\ [i, la `ntoarcere, trec`nd pe
la automat, am cump\rat un pachet de Camel normal.
– Iar ai `nceput cu prostiile? m-a `nt`mpinat el, c`nd s-a prins c\
tocmai desf\ceam banda de protec]ie a pachetului.
PARANOIA 97
– Da, daa, am f\cut eu, pe un ton prin care `l invitam s\ m\ lase
`n pace.
– S\ nu vii la mine s\ m\ rogi s\-]i aduc butelia de oxigen la
nas. A scos un pahar de Martini din congelator [i a turnat pu]in ver-
mut `n el. Fii atent. A azv`rlit vermutul din pahar peste um\r, apoi a
turnat `n el Bombay Saphire. Uite, \sta e un Martini ca la mama lui.
Am luat o `nghi]itur\ mare de whisky, timp `n care el s-a dus s\
marcheze Martini-ul [i s\-l dea celui care `l comandase, [i mi-a pl\-
cut arsura pe care am sim]it-o `n g`tlej. Acum `ncepusem s\ m\ `n-
c\lzesc cu adev\rat. M-am sim]it pu]in nesigur pe scaunul `nalt de
bar. Tr\geam la m\sea ca un adev\rat miner `n ziua de salariu.
Nora Sommers, Chad Pierson [i tot neamul lor `ncepuser\ s\ se
trag\ `napoi, f\c`ndu-se parc\ mici, c\p\t`nd un aer nevinovat, co-
mic, de personaje de desene animate. Bun, avusesem o prim\ zi de
toat\ lauda, ce, era ceva neobi[nuit? Oricine s-ar fi sim]it pu]in ne-
lalocul lui `n prima zi la o nou\ slujb\. Numai c\ eu eram bun, nu
trebuia s\-mi ias\ din minte acest lucru. Dac\ n-a[ fi fost at`t de
grozav, Wyatt nu m-ar fi ales pentru acea misiune. Evident, el [i
Judith, consiliera lui, nu [i-ar fi pierdut vremea cu mine dac\ n-ar fi
crezut c\ voi reu[i s\ m\ descurc. M-ar fi dat pur [i simplu afar\ [i
m-ar fi l\sat la mila sistemului juridic, s\ m\ ap\r singur. Iar acum
a[ fi stat chircit pe patul `ngust de la `nchisoarea Marion.
Am `nceput s\ simt o v`n\ de `ncredere, alimentat\ de alcool,
foarte pl\cut\, dar vecin\ cu megalomania. M\ trezisem para[utat
`n Germania nazist\, av`nd la mine doar c`teva concentrate de ali-
mente [i un aparat pe unde scurte, iar succesul alia]ilor, ba chiar [i
soarta civiliza]iei occidentale, depindeau `n totalitate de mine.
– L-am v\zut azi `n centru pe Elliot Krause, m-a anun]at Seth.
M-am uitat la el uimit, nepricep`nd imediat.
– Elliot Krause. Nu mai ]ii minte? Elliot Port-O-San1?
Viteza mea de reac]ie sc\zuse considerabil; mi-au trebuit c`teva
clipe s\-mi aduc aminte, apoi am izbucnit `n r`s. Nu mai auzisem
de ani de zile numele lui Elliot Krause.
1 Port-O-San, cabin\ sanitar\ ecologic\ ce poart\ numele firmei produc\toare,
Portosan Company. (n.tr.)
98 JOSEPH FINDER
– E partener la vreo firm\ de avocatur\, pariez.
– {i s-a specializat `n dreptul mediului, nu? am spus eu, `ne-
c`ndu-m\ de r`s [i scuip`nd o gur\ de whisky.
– Mai ]ii minte ce fa]\ avea?
– Cum s\ uit, dar tu ]ii mine ce pantaloni purta?
De aceea `mi pl\cea s\-mi petrec vremea cu Seth. Discutam `n
codul Morse; ne cuno[team unul altuia reperele [i toate glumele [i
aluziile. Trecutul nostru comun ne oferea un limbaj secret, la fel ca al
gemenilor c`nd s`nt mici. ~ntr-o var\, c`nd eram la liceu, Seth lucra la
un club exclusivist de tenis, unde `ngrijea terenurile `n cursul unui
mare meci interna]ional, [i m-a l\sat s\ m\ strecor `n\untru f\r\ s\
pl\tesc. ~nchiriaser\ [i instalaser\ ni[te „toalete portabile ecologice“
pentru a face fa]\ num\rului mare de spectatori – erau botezate
Handy Houses sau Port-O-Sans, sau nu mai [tiu ce nume nostime le
d\duser\ –, iar chestiile acelea ar\tau ca ni[te frigidere uria[e. Dup\
dou\ sau trei zile, se umpluser\, fiindc\ oamenii de la Handy House
nu se deranjaser\ s\ vin\ pentru a le goli, a[a c\ pu]eau.
{i se g\sise pu[tiul acela, Elliot Krause, care urmase o [coal\
preg\titoare [i pe care am`ndoi `l detestam, deoarece, pe de o parte,
`i furase prietena lui Seth, iar pe de alta, ne dispre]uia c\ prove-
neam din familii mai simple. A ap\rut [i el la turneu, purt`nd o
bluz\ de tenis la mod\ [i pantaloni albi, cu prietena lui Seth la bra],
dar a f\cut gre[eala s\ se duc\ la una dintre toaletele acelea ca s\ se
u[ureze. Seth, care `n momentele acelea culegea resturi de pe jos cu
o ]epu[\, l-a v\zut [i mi-a aruncat un sur`s par[iv. A dat fuga la toa-
let\, iar cu m`nerul din lemn al ]epu[ei a blocat clan]a, dup\ care eu
[i un amic de-al nostru, Flash Flaherty, am `nceput s\ balans\m
toaleta `ntr-o parte [i `n alta. ~l puteai auzi pe Elliot cum zbiera di-
n\untru: „Hei! Hei! Ce face]i acolo?“, la care se ad\uga clipocitul
mizeriei din rezervor, dup\ care am r\sturnat cabina cu totul,
prinz`ndu-l pe Elliot `n\untru. Nici nu vreau s\ m\ g`ndesc `n ce
zoaie se zb\tea acolo. Seth [i-a pierdut slujba, dar sus]inea sus [i
tare c\ meritase – ar fi dat orice doar s\ i se ofere privilegiul de a-l
vedea pe Elliot Krause ie[ind v\rs`nd [i cu hainele, care fuseser\ de
un alb imaculat, acoperite de excremente [i `mbibate cu urin\.
PARANOIA 99
Iar acum, amintindu-mi cum `[i pusese Elliot Krause ochelarii
pe fa]a [i nasul m`njite cu sc`rn\ imediat ce ie[ise din toaleta porta-
bil\, am r`s at`t de nest\p`nit, `nc`t mi-am pierdut echilibrul, am lu-
necat de pe scaun [i am c\zut c`t eram de lung pe podea. Imediat
am fost `nconjurat de c`]iva oameni care, aplec`ndu-se deasupra
mea, m-au `ntrebat dac\ p\]isem ceva. Se vedea c\ m\ turmenta-
sem r\u de tot. Vedeam ca prin cea]\. F\r\ nici un motiv, prin fa]a
ochilor mi-a trecut, fugitiv, imaginea tatei [i a lui Antwoine
Leonard, iar ideea mi s-a p\rut hilar\ la culme, a[a c\ nu m\ mai
puteam opri din r`s.
Am sim]it cum cineva m-a `n[f\cat de un um\r, iar altcineva de
cot. Seth [i `nc\ un individ m-au ajutat s\ ies din bar. Toat\ lumea
p\rea s\ stea cu ochii pe mine.
– ~mi pare r\u, prietene, am spus, sim]indu-m\ cuprins de un
val de jen\. Mul]umesc. Ma[ina mi-e acolo.
– Doar n-ai de g`nd s\ pleci a[a, amice.
– Dar e aici, am insistat eu, neconving\tor.
– Nu-i aia ma[ina ta. Nu vezi c\ e un Audi sau nu [tiu ce?
– Ba e a mea, am rostit eu ap\sat, `nt\rindu-mi afirma]ia cu un
gest viguros din cap. Audi... A6, cred.
– Dar ce s-a `nt`mplat cu h`rbul t\u?
Am scuturat din cap.
– Am una nou\.
– Mam\, la slujba asta nou\ te pl\tesc chiar a[a de bine?
– Daa, am zis, apoi am ad\ugat, t\r\g\nat, nu chiar at`t de mult.
A fluierat dup\ un taxi, iar cel\lalt tip m-a `ngr\m\dit `n\untru.
– Mai ]ii minte unde stai? m-a `ntrebat Seth.
– Asta-i bun\, am f\cut eu. Sigur c\ ]in minte.
– Vrei s\ bei o cafea p`n\ ajungi acas\, ca s\ te treze[ti ni]el?
– Nuu, am r\spuns. Trebuie s\ dorm. M`ine, la slujb\.
Seth a pufnit `n r`s.
– Dom’le, nu te invidiez, a zis el.
 PARANOIA 101

Oare vorbea mai repede [i mai tare dec`t de obicei? A[a se p\-
rea. Abia reu[eam s\ pricep vorbele lui.
– {tiu, am `ng\imat eu moale.
– N-ai `nceput sub cele mai bune auspicii.
– Am avut – am avut o zi cumplit\ ieri. Prima zi acolo, plus
tata...
– M\ doare undeva. Avem o `n]elegere clar\, pe care trebuie s\
o respec]i. {i tu, ce-ai reu[it s\ afli din cele ce se pun la cale acolo?
17 – La cale?
Mi-am cobor`t picioarele pe podea, m-am l\sat pe marginea pa-
tului [i mi-am masat t`mplele cu m`na liber\.
La miezul nop]ii, telefonul mobil a sunat, asurzitor de tare, nu- – Secrete, proiecte codificate. De ce dracu’ crezi c\ ai ajuns
mai c\ nu mai era de mult miezul nop]ii. Printre jaluzele, am v\zut acolo?
o raz\ de lumin\. Iar ceasul ar\ta cinci [i jum\tate – diminea]a sau – P\i, e prea devreme, am zis eu. Prea cur`nd, m-am corectat.
seara? Eram at`t de confuz c\ nu mi-am dat seama. Am r\spuns la ~ncetul cu `ncetul, creierul `ncepea s\-mi func]ioneze. Ieri am fost
dus peste tot de m`n\. N-am avut nici o clip\ liber\ la dispozi]ie. Ar
apel [i mi-am dorit s\-l fi `nchis de cu sear\.
fi fost prea riscant s\ fac vreo m\g\rie. Doar nu vre]i s\ ratez totul
– Da.
chiar din prima zi.
– ~nc\ dormi? m-a `ntrebat o voce, oarecum mirat\.
Meacham a r\mas t\cut c`teva clipe.
– Cine e?
– Mda, ai dreptate, a recunoscut. Dar trebuie s\-]i creezi posibi-
– Ai l\sat Audi-ul `ntr-o zon\ de unde cele parcate neregula- litatea c`t de cur`nd [i te rog s\ profi]i de ea. Vreau un raport ast\zi,
mentar s`nt ridicate. Era Arnold Meacham, mi-am dat seama ime- p`n\ la sf`r[itul zilei, m-ai `n]eles?
diat: nazistul care se ocupa de securitate la Wyatt. Nu e ma[ina ta, a
fost `nchiriat\ de Wyatt Telecommunications, [i-ai putea m\car s\
te por]i frumos cu ea – nu s-o abandonezi ca pe-un prezervativ care
nu-]i mai trebuie.
Atunci mi-am amintit totul: noaptea trecut\ m\ f\cusem cri]\ la
Alley Cat, ajunsesem cumva acas\, uitasem s\ pun [i ceasul s\
sune... Trion!
– Uf, drace! am f\cut eu, ridic`ndu-m\ `n capul oaselor [i sim-
]indu-mi stomacul tres\lt`nd. Aveam o pulsa]ie `n cap, pe care mi-l
sim]eam uria[, ca al unuia dintre mutan]ii din Star Trek.
– Am stabilit reguli destul de clare, a continuat Meacham. Gata
cu distrac]iile. F\r\ petreceri. Trebuie s\ func]ionezi la capacitate
maxim\.

18
Pe la pr`nz a `nceput s\-mi treac\ senza]ia c\ s`nt invalid [i am
decis s\ urc p`n\ la sala de gimnastic\ – pardon, „centrul de `ntre]i-
nere“ – ca s\ fac c`teva exerci]ii. Acesta era pe acoperi[ul Aripii E,
`ntr-un soi de capsul\, av`nd terenuri de tenis, tot felul de instru-
mente pentru m\surarea tensiunii [i a ritmului cardiac, aparate de
mers [i de urcat [i alte ma[in\rii, toate dotate cu ecrane TV/video.
Vestiarul avea o camer\ de aburi [i saun\ [i ar\ta la fel de spa]ios
ca orice alt\ sal\ dintr-un club modern.
M\ schimbasem [i tocmai m\ preg\team s\ trec la aparate [i
greut\]i, c`nd `n vestiar a ap\rut Chad Pierson.
– Ia te uit\, a f\cut el. Cum `]i merge, domnule? A deschis dula-
pul al\turat celui `n care `mi pusesem hainele. Ai venit s\ faci un joc?
– Nu, voiam doar s\...
– P\i, dac\ se joac\, nu vrei s\ participi?
Am [ov\it o clip\.
– Ba da.
Pe terenul de baschet nu mai era nimeni, a[a c\ am a[teptat c`-
teva minute, f\c`nd driblinguri [i arunc`nd la co[. ~ntr-un t`rziu,
Chad a zis:
– Facem un unu contra unu?
– Sigur.
– P`n\ la unsprezece co[uri. Cine marcheaz\ `ncepe, bun?
– ~n regul\.
PARANOIA 103
– Ascult\, ce-ar fi s\ facem un pariu? Nu s`nt prea competitiv –
poate c\ `n felul \sta m\ mobilizez mai bine.
„Da, de ce nu? m-am g`ndit. Deci sus]ii c\ nu e[ti bun?“
– Ceva de genul, un bax de bere sau cam a[a ceva?
– Fii serios, dom’le. Un sutar? O sut\ de dolari?
„O sut\? P\i ce, s`ntem `n Las Vegas, pu[i pe ars bani?“ Cam
f\r\ chef, am r\spuns:
– Bine, cum vrei.
Mare gre[eal\. Chad era bun, juca agresiv, iar eu eram mahmur.
S-a apropiat de linia de la care co[ul valoreaz\ trei puncte, a arun-
cat [i a nimerit. Apoi, ar\t`nd satisf\cut de sine, a `ndreptat spre
mine degetul ar\t\tor ca pe ]eava unui pistol, s-a f\cut c\ sufl\ fu-
mul de la gura ]evii [i a zis:
– Lovit!
For]`ndu-m\ s\ m\ retrag, a reu[it c`teva co[uri cu panoul [i
a preluat conducerea. C`nd [i c`nd, f\cea ni[te figuri ca Alonzo
Mourning1, mi[c`ndu-[i palmele `nainte [i `napoi, la fel ca un ]inta[
care `[i rote[te pistoalele `nainte sau dup\ o `mpu[c\tur\.
– S-ar spune c\ nu e[ti `n cea mai bun\ form\, a[a-i? a constatat el.
Expresia de pe fa]a lui sugera bun\voin]\, ba chiar `ngrijorare,
`ns\ ochii `i sclipeau cu un dispre] abia ascuns.
– A[a s-ar p\rea, am r\spuns.
~ncercam s\ r\m`n un b\iat de treab\, s\ particip cu pl\cere la
joc, nu s\ m\ ]in de el ca o lipitoare, `ns\ `ncepuse deja s\ m\ calce
pe nervi. Am ratat c`teva co[uri, iar el a reu[it s\ blocheze c`teva
arunc\ri de-ale mele. Dup\ aceea am marcat, reduc`nd din dife-
ren]\, iar cur`nd era [ase la trei pentru el. Am b\gat de seam\ c\ f\-
cea mereu fenta spre dreapta.
A str`ns din nou m`na pumn, f\c`nd iar\[i gestul acela ridicol cu
degetul ar\t\tor `ndreptat spre mine ca un pistol. A f\cut fenta spre
dreapta, a aruncat la co[, nimerind.
– Preg\te[te banii! a c`r`it el.
~n acea clip\ am avut senza]ia c\ `n mintea mea s-a conectat
ceva, pesemne spiritul competitiv. Nu mi-a sc\pat c\ individul
1 Juc\tor de baschet la echipa Miami Heat (n. tr.)
104 JOSEPH FINDER
continua s\ fac\ fente spre dreapta, pentru a arunca cu aceea[i
m`n\. Mi-era limpede c\ nu [tia s\ dribleze spre st`nga, fiindc\ nu
putea arunca grozav cu st`nga. De aceea am `nceput s\-l blochez
spre dreapta, for]`ndu-l s\ mearg\ `n st`nga, dup\ care am blocat o
`ncercare de co[.
Nu m\ `n[elasem. M`na lui st`ng\ era ca [i moart\. Dac\ `l `m-
pingeam spre st`nga, rata, iar `n c`teva r`nduri i-am [terpelit mingea
`n timp ce `ncerca s\ m\ dribleze prin st`nga. M-am a[ezat `n fa]a
lui, apoi am s\rit brusc `napoi [i spre dreapta, silindu-l s\ schimbe
rapid direc]ia de atac. Mai important era c\, pe m\sur\ ce m\ chi-
nuiam s\ prind ritmul jocului, nu f\cusem dec`t s\ plimb mingea,
de aceea Chad `[i `nchipuise c\ nu [tiam s\ arunc din s\ritur\. A r\-
mas stupefiat c`nd am `nceput s\ arunc din s\ritur\.
– Ai jucat teatru p`n\ acum, a zis el, printre din]ii `ncle[ta]i. Te
pricepi s\ dai la co[ din s\ritur\ – dar o s\-]i pun capac.
Am `nceput s\ m\ joc cu mintea lui. I-am dat impresia c\ `ncerc
s\ arunc din s\ritur\, silindu-l s\ sar\, iar `n clipa aceea am driblat
pe l`ng\ el. Trucul a mers at`t de bine, `nc`t am mai `ncercat o dat\;
Chad [i-a pierdut cump\tul `n a[a m\sur\, c\ am reu[it [i a doua
oar\. Cur`nd am egalat.
~i descoperisem punctul slab. Am mimat c`]iva pa[i, doar o mi[-
care u[oar\, fent\ la st`nga, iar el a s\rit `n acea direc]ie, l\s`ndu-mi
astfel spa]iu pentru a-l dribla prin dreapta. Dup\ fiecare co[, se ve-
dea c\ se `nfurie tot mai tare.
Am ]`[nit apoi `n fa]\ [i am dat din aruncare cu panoul, mar-
c`nd. Preluasem conducerea, iar Chad se congestionase la fa]\, abia
respir`nd. Se terminase cu replicile provocatoare.
Eram `n avantaj, zece la nou\, c`nd am pornit `n vitez\, apoi m-am
oprit brusc. Chad [i-a pierdut echilibrul [i a c\zut `n fund. Nu m-am
gr\bit, m-am a[ezat bine pe picioare [i am aruncat de pe loc – direct
`n co[, f\r\ s\ ating inelul. Am mimat un pistol din ar\t\tor [i degetul
mare, am suflat fumul imaginar [i, cu un z`mbet generos, am zis:
– Lovit.
Retr\g`ndu-se `mpleticit [i rezem`ndu-se de peretele c\ptu[it al
s\lii, Chad a spus printre g`f`ieli:
PARANOIA 105
– Da, m-ai uimit, dom’le. Te pricepi mai bine dec`t am crezut.
A tras apoi o gur\ de aer. A fost frumos. Foarte interesant. Dar data
viitoare te bat la scor, amice – acum m-am prins cum joci. A r`njit,
vr`nd s\ dea impresia c\ glumea, a `ntins m`na transpirat\ [i a pus-o
pe um\rul meu. ~]i s`nt dator un sutar.
– Las-o balt\. Oricum nu-mi place s\ joc pe bani.
– Ba nu, serios. Insist. ~]i cumperi o cravat\ sau mai [tiu eu ce.
– Nu, Chad. Nu-i iau.
– Dar trebuie...
– Nu trebuie deloc, domnule. Apoi m-am g`ndit o clip\. Oame-
nilor le place nespus de mult s\-]i dea sfaturi. De aceea am spus:
Poate-mi dai ni[te ponturi `n ce-o prive[te pe Nora.
Ochii i s-au luminat; de data asta jucam `n aceea[i echip\.
– A, a[a le face tuturor nou-veni]ilor. Obiceiul ei de a te ame]i,
nimic altceva. Nu-i vorba de ceva personal, crede-m\ – am fost
tratat la fel c`nd am `nceput s\ lucrez aici.
Nu mi-a sc\pat sugestia: „Iar acum uit\-te la mine ce-am
ajuns“. A avut grij\ s\ nu o critice pe Nora; [tia cum s\ se fereasc\
de mine, s\ nu spun\ chiar tot.
– S`nt b\iat mare, am zis. Nu m\ las eu dobor`t.
– Eu spun c\ nu-i cazul s\-]i faci griji. A ]inut s\ pun\ lucrurile
la punct – nu-]i pierde capul – [i-o s\ te lase `n pace. N-ar fi proce-
dat a[a dac\ nu considera c\ ai un pot considerabil. (Prin asta voia
s\ spun\ poten]ial mare.) Te place. Altfel nu s-ar fi zb\tut s\ te ia `n
echipa ei.
– ~n regul\, am spus eu.
Nu aveam cum s\-mi dau seama dac\-mi ascundea ceva.
– ~nc\ ceva, dac\ vrei... cum s\ spun... dup\-amiaz\ avem o
discu]ie – vine [i Tom Lundgren, ca s\ analiz\m specifica]iile pro-
duselor, bine? Ne chinuim deja de c`teva s\pt\m`ni, dar ne-am
`mpotmolit `ntr-o disput\ neroad\, ne[tiind dac\ s\ ad\ug\m func-
]ionalit\]i de GoldDust. {i-a dat ochii peste cap. Ceva de genul: ia
mai las\-m\. S\ nu-i permi]i Norei s\ `nceap\ discu]ia. ~n orice
caz, ar fi bine dac\ ai avea o idee, indiferent ce `n leg\tur\ cu
GoldDust – nu-i obligatoriu s\ fii de acord cu Nora c\ treaba e o
106 JOSEPH FINDER PARANOIA 107

prostie monumental\ [i o uria[\ risip\ de bani. Important e s\-]i C`nd am ajuns `napoi la cubiculumul meu, mai r\m\sese jum\-
faci o p\rere despre chestie. ~i plac p\rerile sus]inute cu argumente. tate de or\ p`n\ la [edin]\, de aceea am intrat pe Internet [i am c\-
Din c`te [tiam, GoldDust era ultimul r\cnet `n materie de pro- utat repede c`teva p\reri critice despre GoldDust, astfel `nc`t s\ las
duse electronice de larg consum. Produsul, cu un nume de comercia- impresia c\ [tiam despre ce era vorba. Am trecut prin c`teva zeci de
lizare g\sit de un comitet de ingineri cu idei tr\snite, reprezenta o site-uri mai mult sau mai pu]in de[tepte, `ncep`nd cu cele de pro-
tehnologie de transmisie f\r\ fir la mic\ distan]\, av`nd cu un con- movare [i termin`nd cu unele (precum GodDustGeek.com) f\cute
sum redus, care permitea conectarea la un computer de tip Palm de indivizi obseda]i de porc\ria aceea, dup\ care am remarcat c\ ci-
sau Blackberry, sau Lucid, la un telefon sau la laptop, sau chiar la o neva st\tea `n spatele meu, urm\rindu-m\. Era Phil Bohjalian.
– Curios nevoie mare, nu? a f\cut el. Apoi s-a prezentat. Abia a
imprimant\ sau altceva. Orice se afla pe o raz\ de [ase-[apte metri.
doua zi a ta aici [i te-ai [i implicat. A cl\tinat din cap a mirare. Nu
Computerul putea comunica cu imprimanta, toate comunicau `ntre
te omor` at`t, o s\ te consumi de tot. Plus c\ o s\ ne faci pe to]i de
ele, f\r\ cabluri dizgra]ioase `n care s\ te `mpiedici tot timpul. Asta
ru[ine. A scos un soi de r`s, de parc\ ar fi fost o replic\ din Produ-
avea s\ ne elibereze din lan]uri, de fire, cabluri, conectori. Desigur,
c\torii1 sau mai [tiu eu ce, apoi a ie[it din scen\ prin partea st`ng\.
geniile care inventaser\ GoldDust nu anticipaser\ explozia din do-
meniul WiFi, 802.11 f\r\ fir. {tiam de WiFi `nc\ `nainte ca Wyatt
s\ m\ supun\ la instruc]ia aceea demen]ial\. De GoldDust vorbeau
[i inginerii de la Wyatt, iar ei `l f\ceau de dou\ parale.
– Mda, mereu se g\sea c`te cineva de la Wyatt care `ncerca s\
ne v`re chestia asta pe g`t, dar noi am rezistat cu succes.
Chad a cl\tinat din cap.
– Inginerii vor s\ v`re tot ce se poate `ntr-un produs, indiferent
de costuri. Ce le pas\ lor dac\ pre]ul cre[te bini[or peste cinci
sute de dolari? ~n sf`r[it, se va discuta [i acest aspect – pariez c\ o
s\ te descurci.
– Nu [tiu dec`t ceea ce citesc, `n]elegi?
– O s\-]i pasez dosarul c`nd ne `nt`lnim, ca s\ treci prin el. A[a
o s\ po]i servi c`teva idei de[tepte ca s\ fii bine v\zut de [efi, asta
nu stric\, nu?
Chad `mi amintea de h`rtia de calc; era str\veziu; `]i puteai da
seama de motiva]ia lui. Era ca un [arpe [i mi-am dat seama c\ nu m\
pot `ncrede `n el, `ns\ `ncerca s\ `ncheie o alian]\ cu mine, `n ideea c\
era preferabil s\ stea al\turi de marele talent, s\-mi fie amic, dec`t s\
par\ c\ s-ar sim]i amenin]at de mine, lucru cu totul real.
– Bine, dom’le. ~]i mul]umesc, am spus eu. 1 Comedie regizat\ de Mel Brooks (1968), apoi muzical de succes pe Broadway,

– Fac [i eu ce pot. care a c`[tigat 12 premii Tony. (n.tr.)


19
Membrii grupului de marketing pentru Maestro s-au `ntrunit din
nou `n sala Corvette, a[ez`ndu-se cam `n acelea[i pozi]ii, de parc\
locurile ar fi fost repartizate.
De data asta `ns\, venise [i Tom Lundgren, care s-a a[ezat pe un
scaun lipit de perete, `n fundul `nc\perii, nu la mas\. Apoi, cu pu]in
`nainte ca Nora s\ dea semnalul de `ncepere, a sosit [i Paul
Camilletti, directorul executiv economic de la Trion, dichisit la
patru ace, ca un idol din serialul matinal Dragoste `n stil italian, cu
un sacou cenu[iu-`nchis, din stof\ cu carouri din ]es\tur\, `mbr\cat
peste o bluz\ pe g`t. S-a a[ezat al\turi de Tom Lundgren, moment
`n care am sim]it cum toat\ suflarea din sal\ a `ncremenit, `nc\rcat\
electrostatic, de parc\ cineva ar fi ap\sat un comutator.
P`n\ [i Nora mi s-a p\rut pu]in tulburat\.
– Bun, a zis ea, ce-ar fi s\ `ncepem? S`nt `nc`ntat\ s\-l avem
printre noi pe Paul Camilletti, directorul nostru economic – bun ve-
nit, Paul.
El a dat din cap, cu gestul acela de confirmare care vrea s\
spun\: „Nu m\ b\ga]i `n seam\ – m\ aflu aici incognito, un ano-
nim, ca un elefant `n camera asta“.
– Cine mai e azi `n leg\tur\ cu noi? Cu cine s`ntem `n
teleconferin]\?
Prin intercom s-a auzit:
– Ken Hsiao, Singapore.
Apoi:
PARANOIA 109
– Mike Matera, Bruxelles.
– Bine, a zis ea, deci avem toat\ echipa. P\rea emo]ionat\, su-
rescitat\, dar mi s-a p\rut greu de spus c`t anume din purtarea ei era
un efort demonstrativ de entuziasm pe care-l f\cea pentru Tom
Lundgren [i Paul Camilletti. Cred c\ e un moment destul de potri-
vit ca s\ analiz\m prognozele, s\ le ad`ncim [i s\ vedem mai precis
cum st\m. Nimeni dintre noi n-ar vrea s\ aud\ vechiul cli[eu –
„produs muribund“, am dreptate? Maestro nu e pe moarte. Nu vom
pune be]e `n roate valorii numelui de marc\ pe care Trion a inves-
tit-o `n aceast\ linie de produse doar de dragul de a introduce o no-
utate. Cred c\ `n aceast\ privin]\ avem cu to]ii aceea[i p\rere.
– Nora, s`nt Ken din Singapore.
– Da, Ken.
– Hmm, aici sim]im o oarecare presiune, trebuie s-o spun, din
partea Palm, Sony [i Blackberry, `n special `n spa]iul Enterprise.
Comenzile care vin din zona pacific\ a Asiei pentru Maestro Gold
s`nt cam sl\bu]e.
– Mul]umim, Ken, a zis ea gr\bit\, `ntrerup`ndu-l. Kimberly, tu
ce semnale ai de pe pia]a comunitar\?
Kimberley Ziegler, palid [i agitat, cu o claie de p\r c`rlion]at [i
ochelari cu rame groase [i negre, a ridicat privirea spre ea.
– Trebuie s\ spun c\ informa]iile mele difer\ de cele ale lui Ken.
– Serios? ~n ce sens?
– Consider c\, `n realitate, diferen]ierea produselor ne pune
`ntr-o situa]ie avantajoas\. Avem un pre] mai bun dec`t la dispoziti-
vele de editare avansat\ de tip Blackberry sau Sony. Adev\rat, se
`nregistreaz\ o u[oar\ uzur\ a m\rcii, dar `mbun\t\]irea puterii pro-
cesorului [i a memoriei flash aduc o valoare sporit\ produsului. De
aceea, eu cred c\ st\m bine acolo, mai ales pe pie]ele verticale.
„S-o crezi tu“, am g`ndit.
– Excelent, a jubilat Nora. M\ bucur s\ aud asta. A[ vrea s\ aflu
orice alte informa]ii mai ave]i despre GoldDust – apoi l-a observat
pe Chad, care ridicase degetul ar\t\tor `n sus: Da, Chad?
– M\ g`ndeam c\ Adam ar putea emite o idee, dou\ despre
GoldDust.
110 JOSEPH FINDER PARANOIA 111

Nora s-a `ntors c\tre mine. – Sigur, am r\spuns eu cu glas prudent.

– Grozav, ia s\ auzim, a zis ea, de parc\ m-a[ fi oferit s\ dau un Un tip cu aspect de indian, care st\tea vizavi de mine, a zis:
recital de pian. – De ce mai analiz\m toate astea? Nora, credeam c\ am luat de-
– GoldDust? am rostit eu, cu un sur`s atoatecunosc\tor. S\ ve- cizia final\ s\pt\m`na trecut\. Am `n]eles c\ erai foarte convins\ c\
dem, c`t de mult aduce cu ceva din 1999? Echivalent cu Betamax func]iile suplimentare justificau costurile. {i atunci, de ce reveni]i
al comunica]iilor f\r\ fir. Al\turi de New Coke, fuziunea la rece, voi, cei de la marketing, la vechea disput\? Nu s-a stabilit totul?
fotbalul de lig\ superioar\ [i Yugo. Chad, care p\ruse p`n\ acum s\ cerceteze desenul din lemnul
Am auzit c`teva exclama]ii de apreciere. Nora m\ urm\rea cu t\bliei, a spus:
mare aten]ie. – Sta]i pu]in, domnilor, da]i-i o [ans\ noului nostru coleg. Doar
– Problemele de compatibilitate s`nt at`t de mari, am continuat n-a]i vrea s\ [tie totul – nici m\car nu [tie bine unde se afl\ auto-
eu, c\ nici n-am vrea s\ intr\m `n am\nunte – m\ refer la felul `n matul de cafea, ce Dumnezeu.
care dispozitivele activate de GoldDust func]ioneaz\ numai cu – Cred c\ nu mai e nevoie s\ ne pierdem timpul cu discu]ii, a
componente provenite de la acela[i produc\tor, la lipsa de coduri conchis Nora. Chestiunea e `nchis\. Ad\ug\m GoldDust, a[a cum
standardizate. Cei de la Phillips afirm\ c\ vor scoate o versiune e. {i mi-a aruncat o privire `ntunecat\, plin\ de furie.
nou\, standardizat\ de GoldDust – da, corect, poate c`nd vom vorbi Dou\zeci de minute mai t`rziu, timp `n care mi-am sim]it sto-
cu to]ii esperanto. macul `ntors pe dos, dup\ ce [edin]a s-a `ncheiat [i lumea a `nceput
Am auzit alt hohot de r`s, de[i, plimb`ndu-mi privirea `n jur, am s\ ias\ pe r`nd din sal\, Mordden m-a b\tut scurt [i furi[ pe um\r,
ceea ce m-a l\murit pe deplin. O zb`rcisem, [i `nc\ r\u de tot. Oa-
remarcat c\ probabil jum\tate dintre fe]e r\m\seser\ `mpietrite.
menii `mi aruncau priviri, care de care mai curioase.
Tom Lundgren m\ fixase cu un sur`s ciudat, str`mb, timp `n care `[i
– A, Nora, a zis Paul Camilletti, ridic`nd un deget `n aer, mai r\-
leg\na piciorul drept.
m`i pu]in, dac\ nu te superi. A[ vrea s\ verific c`teva lucruri.
M\ sim]eam deja `n elementul meu, intrasem mai ad`nc `n
C`nd am ie[it, Chad a venit spre mine [i mi-a spus cu glas sc\zut:
problem\.
– S-ar p\rea c\ nu i-a prea priit, dar ai depistat c`teva lucruri
– {i altceva, rata de transfer este, a[a, mai pu]in de un mega pe
importante, amice.
secund\? Jalnic. Mai pu]in de o zecime din capacitatea WiFi. Ne
„Da, bine`n]eles, jigodie nenorocit\ ce e[ti.“
`ntoarcem la c\ru]a cu cai. Ce s\ mai vorbim de u[urin]a de a in-
tercepta – nu prezint\ nici un sistem de securitate.
– Corect, a rostit cineva destul de moale, de[i n-am reu[it s\
descop\r cine fusese.
Mordden jubila de-a dreptul. Phil Bohjalian m\ urm\rea printre
gene, cu o expresie `ncifrat\, de ne`n]eles. Apoi am ridicat privirea
[i am v\zut-o pe Nora. ~ncepuse s\ ro[easc\. Serios, se cuno[tea
cum i se ridic\ s`ngele dinspre g`t spre ochii a[eza]i departe de nas.
– Ai ispr\vit? s-a r\stit ea.
Dintr-o dat\, am sim]it un val de grea]\ [i de sl\biciune. Nu m\
a[teptasem la o asemenea reac]ie. Cum adic\, mersesem prea departe?

20
La vreo dou\zeci de minute de la `ncheierea [edin]ei, Mordden
s-a oprit `n dreptul cubiculumului meu.
– Ei, am r\mas impresionat, a zis el.
– Nu mai spune, am f\cut eu, lipsit de entuziasm.
– Serios. Ai mai mult curaj dec`t mi-a[ fi `nchipuit. S\ te dai la
directorul t\u, `nfior\toarea Nora, la proiectul ei preferat... A cl\ti-
nat din cap. Asta zic [i eu tensiune creatoare. Numai c\ trebuie s\
fii con[tient de consecin]e. Nora nu uit\ nici o jignire. }ine minte
c\ paznicii cei mai nemilo[i din lag\rele de concentrare naziste
erau femei.
– Mul]umesc de sfat, am replicat.
– Trebuie s\ fii atent la orice semn, c`t de ne`nsemnat, de ne-
mul]umire pe care `l arat\. De exemplu, cutii goale stivuite `n fa]a
cubiculumului t\u. Sau dac\ nu reu[e[ti s\ te loghezi imediat la
computerul t\u. Sau dac\, cine [tie, cei de la Resurse umane `]i cer
s\ le predai ecusonul. Dar nu te speria, o s\-]i dea recomand\ri
bune, iar serviciile de plasare ale Trion se ofer\ gratuit.
– Am `n]eles. Mul]umesc.
Am observat c\ primisem un mesaj vocal. Dup\ plecarea lui
Mordden, am ridicat receptorul.
Era un mesaj de la Nora Sommers, cer`ndu-mi – ba nu, ordo-
n`ndu-mi – s\ m\ prezint imediat `n biroul ei.
C`nd am ajuns, scria ceva la computer. Mi-a aruncat rapid o pri-
vire din lateral, ca o [op`rl\, apoi [i-a `ndreptat din nou aten]ia asupra
PARANOIA 113
tastaturii. M-a ignorat `n felul acesta vreme de vreo dou\ minute.
Am r\mas locului, ne[tiind cum s\ procedez. ~ncepuse din nou s\
se `mpurpureze la fa]\ – am sim]it o jen\ d`ndu-mi seama c\ tenul o
tr\da at`t de u[or.
~ntr-un t`rziu, a ridicat din nou privirea [i s-a rotit cu scaunul ca
s\ m\ aib\ drept `n fa]a ei. Ochii `i sclipeau umed, dar nu de tris-
te]e. Era altceva, aproape animalic.
– Ascult\, Nora, am zis eu calm. Vreau s\-mi cer scuze pentru...
M-a `ntrerupt cu un glas at`t de sc\zut, c\ abia am auzit ce a spus:
– Te sf\tuiesc s\ ascul]i bine, Adam. Ai vorbit suficient pe ziua
de azi.
– Am fost un dobitoc... am `nceput eu.
– S\ faci asemenea aprecieri `n fa]a lui Camilletti, Domnul-Pre],
Domnul-Marj\-de-Profit... acum, datorit\ interven]iei tale, trebuie
s\ repar lucrurile ca s\-l `mbunez.
– Trebuia s\-mi ]in gura...
– ~ncerci s\ m\ subminezi, a zis ea, [i nu [tii `n ce te-ai b\gat.
– Dac-a[ fi [tiut... am `ncercat s\ intervin.
– Nici s\ nu te g`nde[ti. Phil Bohjalian mi-a spus c\ a trecut pe
la biroul t\u [i te-a v\zut agit`ndu-te s\ cau]i referin]e despre
GoldDust, `nainte de [edin]\, `nainte ca tu s\ respingi cu „non[a-
lan]\“ aceast\ tehnologie vital\. }in s\ te asigur de un lucru, dom-
nule Cassidy. Te crezi mare [i tare gra]ie faimei pe care ]i-ai
c`[tigat-o la Wyatt, dar aici, la Trion, `n locul t\u, nu m-a[ sim]i
prea `n largul meu. Dac\ nu mergi cu echipa, o s\ te calce `n pi-
cioare. {i ]ine minte ce-]i spun: eu conduc echipa asta.
Am stat acolo c`teva secunde, timp `n care ea m-a sfredelit cu
ochii aceia ca de fiar\. Am r\mas cu ochii `n podea, apoi am ridicat
privirea.
– Am dat-o-n bar\ cum nu se poate mai r\u, am spus, [i-]i s`nt
dator cu mii de scuze. Mi-e clar, am apreciat gre[it situa]ia, [i pe-
semne c\ am venit cu unele prejudec\]i de la Wyatt Telecom, dar
asta nu m\ scuz\. Nu se va mai repeta.
– N-o s\ mai ai prilejul s\ repe]i figura de ast\zi, a zis ea cu
glas re]inut.
114 JOSEPH FINDER
Era mai dur\ dec`t orice poli]ist de circula]ie care m\ tr\sese
vreodat\ pe dreapta.
– Am `n]eles, am zis eu. Iar dac\ mi-ar fi spus cineva c\ hot\r`-
rea se luase deja, mi-a[ fi ]inut gura asta mare. Cred c\ am pornit
de la presupunerea c\ cei de la Trion au auzit despre Sony, asta e.
Gre[eala mea.
– Sony? a tres\rit ea. Ce vrei s\ spui, „c\ au auzit despre Sony“?
Cei de la serviciul de informa]ii privind competitorii `i v`ndu-
ser\ pontul lui Wyatt, care mi-l `ncredin]ase pentru a-l folosi `n
vreun moment strategic. Am considerat c\ tocmai sosise un aseme-
nea moment strategic: trebuia s\-mi salvez pielea.
– Nu [tiai? Cei de la Sony `[i refac planurile care prevedeau `n-
corporarea GoldDust `n toate aparatele portabile.
– De ce? m-a `ntrebat ea, cu un aer b\nuitor.
– Ultima versiune de Microsoft Office nu va suporta aceast\ ca-
racteristic\. Cei de la Sony s-au g`ndit c\, dac\ `ncorporeaz\ GoldDust,
vor pierde milioane de dolari la v`nz\ri, de aceea vor scoate Black
Hawk, protocolul local f\r\ fir pe care Office-ul `l suport\.
– Serios?
– Bine`n]eles.
– {i e[ti sigur de asta? {tii asta din surse absolut sigure?
– Bine`n]eles, sut\ la sut\. Pe via]a mea.
– }i-ai risca [i cariera pentru asta? {i m-a fulgerat cu o privire
sfredelitoare.
– Cred c\ tocmai am f\cut-o.
– Foarte interesant, a zis ea. Extrem de interesant, Adam. Mul-
]umesc.
21
~n ziua aceea am r\mas p`n\ t`rziu.
Pe la [apte [i jum\tate sau opt, cl\direa se golise. P`n\ [i recu-
noscu]ii ca `mp\timi]i de munc\ lucrau de acas\ `n cursul serii,
conect`ndu-se la re]eaua Trion, astfel c\ nu mai era nevoie s\ r\-
m`n\ la birou p`n\ t`rziu. Pe la nou\, nu mai era ]ipenie de om. Lu-
minile fluorescente r\m\seser\ aprinse, p`lp`ind u[or. Ferestrele de
la podea p`n\ la tavan p\reau `ntunecate c`nd le priveai dintr-un
anumit unghi; din alte unghiuri, puteai vedea ora[ul desf\[urat `n
fa]a ta, cu lumini lic\rind [i fascicule de faruri care s\getau str\zile
f\r\ nici un sunet.
M-am a[ezat la biroul meu [i am `nceput s\ navighez prin
site-ul intern Trion.
Dac\ Wyatt dorea s\ [tie cine fusese angajat pentru a participa
la proiecte secrete ce demaraser\ `n ultimii doi ani, mi-am `nchipuit
c\ ar fi trebuit s\ aflu pe cine angajase compania `n perioada res-
pectiv\. Reprezenta un `nceput ca oricare altul. Existau multe mo-
duri de a c\uta `n baza de date cu angaja]ii, dar problema era c\ nu
[tiam exact pe cine sau ce anume trebuia s\ caut.
Dup\ o vreme, mi-am dat seama: num\rul angajatului. Fiecare
om de la Trion prime[te un num\r. Dac\ e mic, `nseamn\ c\ a fost
angajat mai de mult. De aceea, dup\ ce am verificat o serie de bio-
grafii, alese la `nt`mplare, am `nceput s\ pricep c`]i oameni `ncepu-
ser\ s\ munceasc\ la Trion `n urm\ cu doi ani. Din fericire (ceea ce
slujea scopului meu), Trion traversase o perioad\ foarte anost\, a[a
116 JOSEPH FINDER
c\ nu fuseser\ mul]i angaja]i noi. Am alc\tuit o list\ de c`teva sute
de persoane nou angajate – adic\ `n ultimii doi ani – [i am desc\r-
cat toate numele, precum [i biografiile lor, pe un CD. Cum, necum,
reu[isem ceva.
Trion avea propriul serviciu de mesaje instantanee, denumit
InstaMail. Func]iona exact ca Yahoo Messenger sau Instant
Messenger de la America Online – puteai p\stra o list\ cu amici,
care te anun]a c`nd s`nt [i ei online [i c`nd nu. Am observat c\ Nora
Sommers era logat\. Nu se afla la birou, dar era online, ceea ce `n-
semna c\ lucra de la domiciliu.
Asta `mi convenea, `nsemn`nd c\ acum puteam `ncerca s\ p\-
trund `n biroul ei f\r\ a risca apari]ia sa nea[teptat\.
G`ndul c\ aveam s\ fac a[a ceva mi-a dat o senza]ie de nod `n
stomac, dar [tiam c\ nu am de ales. Arnold Meacham voia rezultate
palpabile, [i asta ieri. {tiam c\ Nora Sommers de]inea informa]ii
despre produsele sau tehnologiile noi pe care Trion le preg\tea `n
secret. Merita cel pu]in s\ arunc o privire.
Locul cel mai probabil `n care putea ]ine astfel de informa]ii era
computerul din biroul ei.
Placa de pe u[\ anun]a: „N. SOMMERS“. Mi-am f\cut curaj
pentru a atinge clan]a. U[a era `ncuiat\. Asta nu m-a surprins chiar
cu totul, fiindc\ p\stra documente secrete de personal. Am v\zut
prin geam `n interiorul biroului, doar trei metri pe trei. Nu con]inea
multe lucruri, `ns\ toate erau aranjate `ntr-o ordine de fanatic.
{tiam c\ trebuie s\ existe o cheie undeva, `n biroul secretarei ei.
La drept vorbind, asistenta ei – o femeie masiv\, cu umeri largi [i
cu un aer dur, `n jur de treizeci de ani, pe nume Lisa McAuliffe –
nu lucra exclusiv pentru Nora. Practic, Lisa lucra pentru `ntregul
serviciu al Norei, inclusiv pentru mine. Doar vicepre[edin]ii aveau
secretare personale; asta era politica de la Trion. Era `ns\ doar o
formalitate. ~mi d\dusem seama deja c\ Lisa McAuliffe o slujea pe
Nora [i nu voia s\ vad\ pe nimeni st`ndu-i `n cale.
Lisa `[i purta p\rul t\iat foarte scurt, aproape milit\re[te, [i se
`mbr\ca `n salopet\ [i pantaloni de pictor. Nici nu ]i-ai fi `nchipuit
c\ Nora, care era `n pas cu moda [i foarte feminin\, putea s\ aib\ o
PARANOIA 117
asistent\ ca Lisa McAuliffe. ~ns\ Lisa `i era credincioas\ p`n\ la cer
Norei; dac\ Norei `i mai z`mbea din c`nd `n c`nd, pe ceilal]i `i b\ga
`n sperie]i cu c\ut\tura ei.
Lisa se d\dea `n v`nt dup\ pisici. Cubiculumul `i era plin de tot
felul de accesorii [i lucruri ce aminteau de pisici: p\pu[i Garfield,
figurine Catbert [i alte asemenea. Am aruncat o privire `n jur, n-am
v\zut pe nimeni [i am `nceput s\ deschid pe r`nd sertarele biroului
ei. Dup\ c`teva clipe, am g\sit inelul cu chei ascuns pe p\m`ntul
plantei care suporta lumina fluorescent\, `ntr-o cutie goal\ de agrafe.
Am respirat ad`nc, am ridicat inelul cu chei – cred c\ erau dou\zeci
pe el – [i m-am apucat s\ le `ncerc, una dup\ alta. La a [asea `ncer-
care, am deschis u[a.
Am aprins lumina, m-am a[ezat la biroul Norei [i am pornit
computerul.
Eram preg\tit pentru cazul `n care s-ar fi `nt`mplat s\ apar\ ci-
neva. Arnold Meacham `mi umpluse capul cu idei strategice – treci
la ofensiv\, pune-le tu `ntreb\ri –, dar ce [anse erau ca vreo femeie
de serviciu, care vorbea numai portughez\ sau spaniol\, `n nici un
caz englez\, s\-[i dea seama c\ m\ aflam `n biroul altcuiva? De
aceea, m-am apucat de treab\.
Treaba, din nefericire, nu era chiar u[oar\. Pe ecran a ap\rut:
„USER NAME/PASSWORD“. Drace! Era protejat cu parol\: tre-
buia s\ m\ a[tept la a[a ceva. Am tastat: „NSOMMERS“; ideea
standard. Apoi am tastat acela[i lucru `n spa]iul pentru parol\. {ap-
tezeci la sut\ din oameni, a[a mi se spusese, au aceea[i parol\ ca
numele de utilizator.
Nu era cazul Norei.
Am avut senza]ia c\ Nora nu era tipul de femeie care-[i noteaz\
parola pe un bilet autoadeziv [i-l ]ine `n vreun sertar, dar trebuia s\
m\ conving. Am verificat locurile obi[nuite – sub pad-ul de mouse,
sub tastatur\, `n spatele computerului, `n sertare, dar nimic. Trebuia
s\ m\ descurc singur.
Am `ncercat SOMMERS; apoi ziua ei de na[tere, primele [i ulti-
mele [apte cifre ale num\rului ei de asigurare social\, num\rul de an-
gajat. Dup\ a zecea `ncercare, m-am oprit. F\cusem destule combina]ii.
118 JOSEPH FINDER
ACCES INTERZIS. Zece `ncerc\ri `nsemna deja prea mult. ~n ge-
neral, oamenii se opresc la dou\ sau trei.
Nu-mi pl\cea deloc.
Existau `ns\ alte modalit\]i de a sparge o parol\. F\cusem ore [i
ore de preg\tire `n domeniu [i mi se puseser\ la dispozi]ie echipa-
mente pe care [i un prost le putea folosi. Nu eram nici pe departe
hacker – [i a[a avusesem destule belele la Wyatt, nu? –, iar aparatul
pe care mi-l d\duser\ era ridicol de u[or de instalat.
~n esen]\, era un dispozitiv denumit „detector de tastare“.
Chestiile astea `nregistreaz\ `n secret toate tast\rile pe care le face
utilizatorul.
Acestea pot fi programe soft, precum cele de computer, sau
chiar p\r]i de hardware. Numai c\ trebuie s\ fii precaut la instalarea
versiunilor software, fiindc\ n-ai cum s\ [tii c`t de atent s`nt contro-
late sistemele de re]ea ale corpora]iei; le-ar putea detecta. De aceea,
Arnold Meacham m\ sf\tuise s\ utilizez echipamente.
~mi d\duse o serie de juc\rii. Una dintre ele era un conector
care se instala `ntre tastatur\ [i computer. Nici nu-l b\gai de seam\.
Avea `ncorporat un cip care `nregistra [i stoca p`n\ la dou\ mi-
lioane de tast\ri. Veneai mai t`rziu [i scoteai juc\ria din compute-
rul-]int\ [i aveai `nregistrat tot ce scrisese utilizatorul respectiv.
~n maximum zece secunde am deconectat tastatura Norei, am
ata[at-o la Keyghost, cum se numea juc\rioara, apoi am reconec-
tat-o la unitate. Nu avea cum s-o vad\, iar peste c`teva zile urma s\
revin pentru a o scoate.
Dar n-aveam de g`nd s\ plec din biroul ei cu m`na goal\. Am
r\sfoit c`teva dintre dosarele de pe birou. Nu mare br`nz\. Am g\sit
o ciorn\ de e-mail c\tre echipa Maestro, pe care `nc\ nu-l trimisese.
„Ultimele cercet\ri de pia]\, scria ea, arat\ c\, de[i GoldDust e ne-
`ndoielnic superior, Microsoft Office va suporta `n schimb tehnolo-
gia f\r\ fir BlackHawk. Cu toate c\ acest lucru ar `nsemna o
dezam\gire pentru excelen]ii no[tri ingineri, s`nt convins\ c\ e pre-
ferabil s\ nu mergem `mpotriva curentului stabilit de Microsoft...“
„Nora s-a pus imediat pe treab\“, m-am g`ndit. Speram ca
Wyatt s\ fi avut dreptate.
PARANOIA 119
Mai aveam de cotrob\it prin fi[ete. Chiar `ntr-un loc supermo-
dern ca Trion, dosarele importante se p\strau tot pe h`rtie, fie ca ori-
ginale, fie ca rezerv\. Acesta e marele adev\r despre biroul `n care
nu g\se[ti h`rtii: s-ar p\rea c\, pe m\sur\ ce folosim tot mai mult
computerele, cu at`t se adun\ mai multe mald\re de h`rtii prin care
trebuie s\ scotocim. De ce p\stra aici dosare, ascunse vederii? m-am
`ntrebat eu. Apoi m-am uitat mai atent la titluri [i am izbucnit `n r`s.
Avea [iruri `ntregi de c\r]i ale c\ror titluri sunau cam a[a: Femei
care se simt bine `ntre lupi [i Seriozitatea femeilor, [i Ac]ioneaz\ ca
un b\rbat, `nvinge ca o femeie. Alte titluri: De ce fetele bune nu s`nt
promovate... iar cele curajoase, da sau {apte secrete ale unor femei
de succes, sau Cele unsprezece porunci ale femeii de succes.
„Nora, Nora, m-am trezit g`ndindu-m\. Deci a[a urci tu.“
Patru dintre fi[ete erau descuiate [i l-am ales pe primul, am r\s-
foit con]inutul plicticos de moarte: analize ale unor opera]iuni, spe-
cifica]ii de produse, dosare de elaborare a unor produse, chestii
financiare... Se p\rea c\ p\stra orice document, probabil c\ im-
prima fiecare e-mail trimis sau primit. Chestiile de interes, [tiam,
erau sigur `n dulapurile `ncuiate. De ce altceva ar sta `nchise?
Am identificat foarte cur`nd cheia de la fi[etul mic, aflat\ pe
inelul Lisei. ~n sertarele `nchise am g\sit o mul]ime de dosare de
personal ale subordona]ilor ei, care ar fi constituit o lectur\ intere-
sant\, asta dac\ a[ fi avut vreme. Eviden]ele financiare personale
demonstrau c\ se afla la Trion de mult timp, multe dintre op]iunile
de ac]iuni fuseser\ investite [i c\ tranzac]iona intens, a[adar averea
ei se ridica la ceva cu cel pu]in [apte cifre. Mi-am g\sit propriul do-
sar, care era sub]irel [i nu cuprindea lucruri de care s\ m\ sperii.
Nimic interesant.
Apoi m-am uitat mai atent [i am descoperit c`teva h`rtii, e-mailuri
tip\rite, pe care Nora le primise de la cineva mare din Trion. Din
c`te `mi d\deam seama, femeia, pe nume Alana Jennings, care de]i-
nuse postul meu, fusese transferat\ brusc `n alt departament din ca-
drul companiei. Iar Nora era iritat\ – dar at`t de tare, c\-[i adresase
pl`ngerile p`n\ sus, la nivelul vicepre[edintelui companiei, o ac]i-
une cam `ndr\znea]\:
120 JOSEPH FINDER
SUBIECT: Ref: Transfer Alana Jennings
DATA: mar]i, 8 aprilie, 8:42:19 a.m.
DIN PARTEA: GAllred
C|TRE: NSommers
Nora,
Am primit cele c`teva e-mailuri prin care protestezi `mpotriva transferului
ALANEI JENNINGS la alt departament al companiei. ~]i `n]eleg iritarea, `ntru-
c`t Alana e angajatul cu func]ia cea mai mare, dar [i elementul cel mai valo-
ros al echipei.
Cu regret, dar obiec]iile tale au fost ignorate din ordin primit de sus. Aptitudi-
nile Alanei s`nt necesare urgent `n cadrul proiectului AURORA.
Te asigur c\ nu vei r\m`ne f\r\ oameni. }i s-a aprobat s\ completezi postul, ast-
fel c\ po]i lua pe cineva: o persoan\ dornic\ [i calificat\ din cadrul companiei.
Te rog s\ m\ informezi dac\ te pot ajuta cu ceva.
Cele mai bune ur\ri,
Greg Allred
Vicepre[edinte, Departamentul de cercet\ri avansate
Trion Systems
Al\turi de voi pentru un viitor mai bun
Iar apoi, dou\ zile mai t`rziu, un alt mesaj:
SUBIECT: Ref: Transfer Alana Jennings
DATA: joi, 10 aprilie, 2:13:07 p.m.
DIN PARTEA: GAllred
C|TRE: NSommers
Nora,
~n ceea ce prive[te AURORA, `mi cer mii de scuze, dar nu am dreptul s\ di-
vulg caracterul exact al acestui proiect, dec`t c\ este esen]ial pentru viitorul
companiei. ~ntruc`t AURORA este un proiect secret de cercetare-dezvoltare de
cea mai mare importan]\, te rog respectuos s\ nu mai insi[ti.
Spun`nd acestea, `n]eleg c\-]i este greu s\ g\se[ti pe plan intern un `nlocui-
tor care s\ fie la fel de bun. Prin urmare, `mi face pl\cere s\ te anun] c\, `n
aceast\ privin]\, ]i se permite s\ `ncalci interdic]ia general\ de a angaja pe
cineva din afar\. Acest post poate fi numit o pozi]ie privilegiat\ de start, ceea
ce `]i permite s\ angajezi pe cineva din afara companiei. S`nt convins [i sper
c\ acest lucru te va ajuta s\-]i risipe[ti `ngrijorarea.
Dac\ ai nel\muriri, nu ezita s\ m\ suni sau s\ mi te adresezi `n scris.
PARANOIA 121
Cele mai bune ur\ri,
Greg Allred
Vicepre[edinte, Departamentul de cercet\ri avansate
Trion Systems
Al\turi de voi pentru un viitor mai bun
Mam\... Dintr-o dat\, lucrurile `ncepeau s\ se lege. Fusesem
angajat ca s-o `nlocuiesc pe aceast\ Alana, care fusese transferat\ la
ceea ce se numea Proiectul AURORA.
A[adar, AURORA reprezenta clar o activitate strict secret\ –
ceva ie[it din comun. Bine c\ aflasem.
Nu mi s-a p\rut o idee fericit\ s\ scot mesajele electronice [i s\ le
xeroxez, a[a c\ am luat un carne]el cu pagini deta[abile din teancul
aflat `n dul\piorul cu rechizite [i am `nceput s\ notez frazele esen]iale.
Nu [tiu de c`t\ vreme st\team acolo, pe podeaua mochetat\ a
biroului ei, dar probabil c\ trecuser\ patru-cinci minute. Deodat\,
mi-am dat seama c\ vederea mea periferic\ percepe ceva. Am ridi-
cat privirea [i am v\zut un paznic r\mas `n pragul u[ii deschise,
care m\ urm\rea.
Trion nu avea contract cu nici o firm\ de securitate; avea pro-
priul personal de paz\, iar ace[tia purtau bluze bleumarin [i c\m\[i
albe [i sem\nau cu poli]i[tii sau cu u[ierii de la biseric\. Tipul care
m\ surprinsese era `nalt, negru, cu p\r c\runt [i avea nenum\rate
aluni]e pe fa]\, ca ni[te pistrui, pe ambii obraji. Avea ochi mari, cu
pleoape grele, ca de c`ine baset, [i purta ochelari cu rama din s`rm\.
R\m\sese acolo, privindu-m\ lung.
Cu toate c\ repetasem `n g`nd ceea ce avea s\ spun dac\ a[ fi
fost surprins, am uitat tot ce [tiam.
– V\d ce ai acolo, a spus el.
Nu se uita la mine, ci la biroul Norei. La computer – s\ fi v\zut
Keyghost? Nu, Dumnezeule, nu, nu, nu.
– Poftim? am f\cut eu.
– V\d ce-ai acolo. Serios. {tiu.
M-am speriat, iar inima mi-a luat-o razna. „Isuse Hristoase, am
g`ndit, m-a prins.“

22
Continu`nd s\ priveasc\ fix spre mine, a clipit. M\ v\zuse insta-
l`nd conectorul? Apoi m-a cotropit alt g`nd, la fel de `nnebunitor:
v\zuse numele Norei pe u[\? Oare nu-[i putea pune `ntrebarea ce
c\uta un b\rbat `n biroul acesteia, scotocind prin dosarele ei?
Am aruncat o privire spre placa de pe u[\, aflat\ exact `n spatele
paznicului. Scria: N. SOMMERS. N. SONMERS putea fi oricine,
b\rbat sau femeie. Apoi, mi-am seama c\ el patrula de cine [tie c`nd
pe coridoare [i c\ p`n\ atunci, o v\zuse doar pe Nora `n birou.
Paznicul r\m\sese `nc\ `n prag, bloc`ndu-mi orice `ncercare de
ie[ire. Ce naiba ar fi trebuit s\ fac `n situa]ia asta? Puteam `ncerca
s\ for]ez ie[irea, dar `nt`i trebuia s\ trec pe l`ng\ el, ceea ce `n-
semna s\ m\ arunc asupra lui, s\-l dobor la podea, pentru a-l da la
o parte. Era masiv, dar `n v`rst\, pesemne nu mai avea reflexe [i vi-
tez\; poate a[ fi reu[it. {i, `n acest caz, despre ce era vorba: atac [i
folosirea for]ei, nu? {i asta `mpotriva unui v`rstnic? Isuse.
M-am g`ndit imediat: s\ spun c\ eram nou angajat? Am c\utat o
serie de explica]ii: eram noul asistent al Norei. Trebuia s\ preg\tesc
un raport – p\i, chiar asta f\ceam – [i lucrasem p`n\ la ora aceea la
cererea ei. Ce naiba [tia tipul din u[\? Era doar un am\r`t de paznic.
A f\cut c`]iva pa[i `n birou [i a cl\tinat din cap.
– Domnule, credeam c\ am v\zut de toate.
– Stai, domnule, am de preg\tit un proiect c`t casa p`n\ m`ine
diminea]\, am `nceput eu s\ spun, destul de indignat.
– Uite un Bullitt. Acela e un Bullitt autentic.
PARANOIA 123
Abia atunci mi-am dat seama la ce se uita `n timp ce p\[ea `n\-
untru. O fotografie color de dimensiuni mari, `ntr-o ram\ argintie,
ag\]at\ pe perete. Imaginea unei ma[ini de epoc\, restaurat\ cu
mult\ pricepere. Se apropia de ea de parc\ era hipnotizat, ca [i cum
ar fi v\zut sfintele moa[te.
– Dumnezeule, \sta e un Mustang GT din 1968 de trei nou\-
zeci, a spus el [optit, de parc\ l-ar fi v\zut pe Dumnezeu.
M-am sim]it n\p\dit de un val de adrenalin\, iar u[urarea m-a
f\cut s\ transpir. Isuse!
– Da, am zis cu m`ndrie. Foarte bun.
– Domnule, ia te uit\ la Mustangul \sta. E un GT de fabric\?
De unde naiba s\ [tiu? N-a[ fi fost `n stare s\ deosebesc un
Mustang de un Dodge Dart. Dup\ mine, putea fi [i imaginea unui
AMC Gremlin.
– Bine`n]eles, i-am r\spuns eu.
– S`nt o mul]ime de falsuri, s\ [tii. Te-ai uitat vreodat\ sub ban-
cheta din spate, ca s\ vezi dac\ are pl\cile acelea suplimentare, ran-
fors\rile pentru ]eava dubl\ de e[apament?
– A, sigur, am zis eu ca prin vis. M-am ridicat, [i i-am `ntins
m`na. Nick Sommers.
Avea palma uscat\, masiv\, cuprinz`nd-o cu totul pe a mea.
– Luther Stanford, s-a prezentat el. Nu te-am mai v\zut pe aici.
– Mda, nu prea stau seara. Proiectul acesta... mereu auzi: „~l
vrem p`n\ la ora nou\“, [i atunci te agi]i, [i dup\ aceea a[tep]i, a[-
tep]i... M-am str\duit s\ spun asta pe un ton nep\s\tor. M\ bucur s\
constat c\ nu s`nt singurul care lucreaz\ p`n\ t`rziu.
~ns\ el avea chef s\ vorbeasc\ despre ma[ini.
– Dom’le, nu cred c-am v\zut un Mustang cu spatele t\iat a[a
prin Highland Green. Doar `n filme, vreau s\ zic. Asta arat\ exact
ca aceea cu care Steve McQueen a urm\rit un Dodge Charger, f\-
c`nd-o s\ ias\ de pe [osea [i s\ loveasc\ o sta]ie de benzin\. Capa-
cele i-au zburat care `ncotro. A scos apoi un chicotit gros, plin, de
b\utor [i fum\tor. Bullitt. Filmul meu preferat. Cred c\ l-am v\zut
de o mie de ori.
– Exact, am zis. Aceea[i ma[in\.
124 JOSEPH FINDER
S-a apropiat [i mai mult. Brusc, mi-am dat seama c\ pe un raft,
al\turi de fotografia `ncadrat\ de rama argintie, se g\sea o statuet\
aurit\. Pe soclul ei, cu litere mari [i negre, scria: „FEMEIA ANULUI
1999. SE OFER| NOREI SOMMERS“. Gr\bit, am mers `n spa-
tele biroului, acoperind statueta cu propriul corp, pref\c`ndu-m\ to-
tu[i c\ priveam atent fotografia.
– Are [i spoilerul din spate, [i tot ce-i trebuie, a continuat el. Cu
dou\ ]evi de e[apament, nu?
– A, da.
– Cu marginile rulate [i tot restul?
– P\i, bine`n]eles.
A cl\tinat iar\[i din cap.
– Mam\, doamne. Singur ai ref\cut-o?
– Nuu, a[ fi vrut eu s\ am at`ta timp.
A r`s din nou, gros [i r\sun\tor.
– ~n]eleg ce vrei s\ spui.
– Am luat-o de la un tip care-o ]inea `ntr-un hambar.
– {i are trei sute dou\zeci de cai, juc\ria asta?
– Exact, am spus cu aer de cunosc\tor.
– Uite ce semnalizator are pe capot\, o minune. Am avut [i eu
una din ’68, nedecapotabil\, dar a trebuit s\ scap de ea. M-a silit
nevast\-mea, dup\ ce a venit pe lume primul nostru copil. De
atunci tot t`njesc dup\ a[a ceva. Dar nu mai apuc eu s\ v\d un
Mustang GT Bullitt aproape nou, asta-i sigur.
Am cl\tinat din cap.
– Asta cam a[a-i.
Nu-mi d\deam seama la ce f\cea referire. Oare toat\ lumea din
companie era obsedat\ de ma[ini?
– Corecteaz\-m\ dac\ gre[esc, dar se pare c\ ai cauciucuri GR
de [aptezeci pe cincisprezece cu [apte, cu jante American Torque
Thrust, adev\rat?
Isuse, oare nu mai sc\pam de subiectul acesta?
– Luther, crede-m\ pe cuv`nt c\ nu m\ pricep deloc la ma[inile
Mustang. Nici m\car nu merit s\ am una. So]ia mi-a f\cut-o cadou
PARANOIA 125
de ziua mea. Sigur, eu va trebui s\ pl\tesc `mprumutul `n urm\torii
[aptezeci [i cinci de ani.
A chicotit din nou.
– Am auzit. Am trecut [i eu prin asta. Am remarcat c\ prive[te
spre birou, iar apoi mi-am dat seama exact la ce se uita.
Era un plic mare cu numele Norei scris mare, cu majuscule `n-
gro[ate, cu un marker ro[u. NORA SOMMERS. Am aruncat privirea
`mprejur ca s\ pun ceva deasupra lui pentru a-l ascunde, `n eventua-
litatea c\ omul nu v\zuse deja numele, `ns\ Nora `[i ]inea biroul cu-
rat lun\. Str\duindu-m\ s\ m\ port c`t mai firesc, am smuls f\r\
grab\ o fil\ din blocnotesul cu file deta[abile, dup\ care am l\sat-o s\
cad\ pe suprafa]a biroului [i am strecurat-o peste plic cu m`na st`ng\.
Frumos lucrat, Adam. H`rtia respectiv\ avea c`teva noti]e cu scrisul
meu, dar ele r\m`neau de ne`n]eles pentru cine nu se pricepea.
– Cine e Nora Sommers? a `ntrebat el.
– A, so]ia mea.
– Nick [i Nora, da? a f\cut el pe un ton glume].
– Da, mereu primim a[a ceva. Apoi am z`mbit cuceritor. De
aceea m-am `nsurat cu ea. Ei, [i-acum a[ face bine s\ m\-ntorc la
dosarele mele, altfel o s\ stau aici toat\ noaptea. M\ bucur c\ te-am
cunoscut, Luther.
– {i eu, Nick.
Dup\ plecarea paznicului, m-am sim]it at`t de agitat `nc`t n-am
reu[it altceva dec`t s\ termin de copiat mesajele, apoi am stins lu-
mina [i am `ncuiat u[a biroului. C`nd m-am r\sucit pentru a duce
inelul cu chei `n cubiculul Lisei McAuliffe, am observat pe cineva
merg`nd pe coridor. „Iar vine Luther“, m-am g`ndit. Ce mai voia ti-
pul, s\ continu\m discu]ia despre Mustang? Nu doream dec`t s\
pun cheile la loc f\r\ s\ m\ vad\ cineva, apoi s\ dispar.
~ns\ nu era Luther, ci un tip cu burt\, care purta ochelari cu
rame groase [i avea o coad\ de cal.
Era ultima persoan\ pe care m\ a[teptam s\ o v\d la birou la ora
zece seara, dar nu trebuia s\ uit c\ inginerii lucrau la ore ciudate.
Noah Mordden.
126 JOSEPH FINDER

M\ v\zuse `ncuind u[a biroului Norei sau chiar m\ z\rise `n\-

untru? Ori nu avea vederea at`t de bun\? Poate c\ nici nu fusese
atent; poate visa `n lumea lui – dar ce c\uta aici?
N-a zis nimic, nici m\car nu m-a recunoscut. Nici nu eram con-
vins c\ m\ remarcase. Cu toate astea, era singura persoan\ de pe
hol, [i sigur nu orbise de tot.
A cotit pe urm\toarea alee [i a l\sat un dosar `n cubiculumul cu-
iva. Mim`nd nep\sarea, am trecut prin dreptul cubiculumului Lisei
[i am a[ezat inelul cu chei `n ghiveci, exact `n pozi]ia `n care `l g\- Partea a treia
sisem; asta mi-a luat doar o clip\, apoi am continuat s\ merg.
M\ aflam `n drum spre lifturi, c`nd am auzit:
– Cassidy.
~NZESTRARE
M-am `ntors.
– {i eu, care credeam c\ doar inginerii s`nt fiin]e nocturne.
~nzestrare: Termen specific pentru diferite elemente de
– ~ncerc s\ m\ prind de anumite chestii, am r\spuns eu moale.
sprijin, precum case conspirative, leg\turi impersonale [i
– ~n]eleg, a zis el. Dar modul `n care a rostit cuv`ntul m-a f\cut altele, folosite de un serviciu secret de informa]ii.
s\ simt un fior rece pe [ira spin\rii. Dup\ aceea m-a `ntrebat:
Dic]ionar interna]ional de spionaj
Anume?
– Poftim?
– ~n ce e[ti prins?
– Nu pricep, am spus eu, iar inima a `nceput s\-mi duduie.
– ~ncearc\ s\ ]ii minte asta.
– Vii?
Dar Mordden pornise deja spre lift [i nu mi-a r\spuns.
 23

C`nd am ajuns acas\, m\ sim]eam terminat, chiar mai r\u dec`t

diminea]\. Nu eram f\cut pentru o asemenea activitate. Mi-a trecut
prin minte s\ ies [i s\ m\ fac din nou pulbere, dar trebuia s\ m\
culc, s\ recuperez o parte din somnul pierdut.
Apartamentul mi se p\rea mai mic [i mai mizer ca niciodat\.
Aveam un salariu mai mult dec`t `ndestul\tor, deci mi-a[ fi permis
s\ `nchiriez un apartament `n vreunul dintre noii zg`rie-nori de
l`ng\ port. Nu mai aveam nici un motiv s\ r\m`n `n grota aceea,
numai c\ ea era grota mea, care s\-mi aminteasc\ mereu ce neis-
pr\vit eram cu adev\rat, nu poseurul bine `mbr\cat [i nesuferit care
devenisem `n ultima vreme. Pe de alt\ parte, nici nu aveam timp s\
caut o nou\ locuin]\.
Am ap\sat comutatorul de l`ng\ u[\, dar camera a r\mas `n `n-
tuneric. Duc\-se. Asta `nsemna c\ becul l\mpii mari [i dizgra]ioase
din apropierea canapelei, principala surs\ de lumin\ din camer\, se
arsese. }in lampa aprins\ tot timpul pentru a putea s\ o `nchid sau
s\ o deschid de la u[\. Acum a trebuit s\ b`jb`i prin bezn\ p`n\ la
dulapul `n care ]in becurile [i alte nimicuri. Din fericire, cuno[team
fiece col]i[or al apartamentului, chiar cu ochii `nchi[i. Am pip\it `n
cutia de carton dup\ un bec, sper`nd s\ dau peste unul de o sut\ de
wa]i, nu de dou\zeci [i cinci sau cine [tie c`t, apoi m-am dus pe pi-
p\ite c\tre m\su]a aflat\ al\turi de canapea, am de[urubat chestia
care ]ine abajurul, am scos becul [i l-am `n[urubat pe cel nou. Cu
130 JOSEPH FINDER PARANOIA 131

toate astea, lumina nu s-a aprins. La naiba! Terminam ziua la fel de Sau – iar ideea mi-a venit pe nea[teptate – care voia s\ se asi-
prost precum `ncepusem. Am g\sit micul comutator de pe soclul gure c\ nu folosisem robotul pentru a `nregistra apelurile primite.
l\mpii, l-am r\sucit, iar camera s-a luminat. A[a st\teau lucrurile. M-am ridicat [i m-am apucat s\ caut cel\lalt
~n drum spre baie, m-a fulgerat un g`nd: „Cum de se decomu- casetofon pe care-l aveam, o chestie cu microcasete pe care o cum-
tase lampa? Eu n-o `nchideam niciodat\ – dar niciodat\. ~mi pier- p\rasem c`nd eram la colegiu din motive pe care le uitasem `ntre
dusem min]ile?“ timp. Mi-am adus aminte c\-l v\zusem cu c`teva s\pt\m`ni `nainte
Intrase cineva `n apartamentul meu? pe fundul unui sertar, c`nd c\utasem o brichet\. Am deschis serta-
Am avut o senza]ie stranie, ceva ce aducea a paranoia. Sigur in- rul, am cotrob\it `n\untru, dar nu mai era acolo. Nici `n celelalte
sertare nu l-am g\sit. Cu c`t c\utam, cu at`t eram mai convins c\-l
trase cineva. Cum altfel s-ar fi stins lumina de la comutatorul l\mpii?
v\zusem `n sertarul acela. C`nd m-am uitat mai bine, am descoperit
Nu `mp\r]eam apartamentul cu nimeni, nu aveam prieten\ [i nu
alimentatorul lui de re]ea, ceea ce confirma b\nuielile mele. A[a-
d\dusem cheia altcuiva. Tr`ndava companie care administra cl\di-
dar, [i casetofonul acela disp\ruse.
rea `n numele proprietarului la fel de lene[ nu intra niciodat\ `n
Acum eram convins: cel care-mi perchezi]ionase apartamentul
apartamente. Nici m\car dac\ `i rugai s\ trimit\ pe cineva pentru a c\utase `nregistr\ri pe care le-a[ fi putut face. ~ns\ `ntrebarea
repara caloriferele. ~n\untru nu p\trundea niciodat\ altcineva `n era: Cine mi-o f\cuse? Dac\ era vorba de Wyatt [i oamenii lui
afar\ de mine. Meacham, asta `mi d\dea motive de furie [i de revolt\.
C`nd am privit la telefonul aflat exact sub lumina l\mpii, un apa- Dar dac\ nu fuseser\ de la Wyatt? Dac\ `i trimiseser\ cei de la
rat Panasonic cu robot, pe care nu-l mai foloseam de mult\ vreme, Trion? Ideea m-a `nsp\im`ntat [i nici n-am vrut s\ m\ g`ndesc la
mai ales c\ aveam mesagerie vocal\ pe mobil, am remarcat ceva asta. Mi-am amintit `ntrebarea adresat\ de Mordden, pe chipul c\-
care nu se potrivea. Cablul negru al telefonului st\tea peste tasta- ruia nu distinsesem nici o expresie: „~n ce e[ti prins?“
tur\, exact pe ea, `n loc s\ stea cuminte, `ncol\cit al\turi de telefon,
ca `ntotdeauna. De acord, era vorba de am\nunte ne`nsemnate, dar
c`nd locuie[ti singur le bagi de seam\ imediat. Am `ncercat s\-mi
amintesc c`nd d\dusem ultima oar\ telefon, unde fusesem, ce f\cu-
sem. Fusesem at`t de tulburat s\ pun receptorul aiurea? Eram `ns\
sigur c\ nu-l l\sasem a[a diminea]\, `nainte de plecare.
Era clar, cineva intrase `n apartament.
Privirea mi-a revenit asupra aparatului telefonic [i mi-am dat
seama de altceva anapoda, iar de data asta nu era ceva de subtili-
tate. Robotul, pe care nu-l folosisem deloc, avea un sistem dublu de
`nregistrare a mesajelor, o caset\ pentru mesaje transmise [i alta
pentru cele primite.
Caseta pe care se `nregistrau mesajele primite disp\ruse. Cineva
o scosese.
Cineva care voise probabil s\ [tie ce mesaje primisem.

24
Casa lui Nick Wyatt se afla `n suburbia cea mai exclusivist\, de
care [tia toat\ lumea, at`t de bogat\ `nc`t se f\ceau [i glume pe
seama ei. Era de departe `n cea mai mare, cea mai elegant\, cea mai
scandalos de scump\ zon\ a ora[ului, recunoscut\ pentru propriet\-
]ile mari, moderne [i revolt\tor de scumpe. F\r\ `ndoial\ c\ era im-
portant pentru Waytt s\ locuiasc\ `ntr-o cas\ despre care vorbea
toat\ lumea, pe care Architectural Digest o plasa pe prima copert\,
astfel ca ziari[tii locali s\ g\seasc\ mereu c`te-un motiv pentru a p\-
trunde acolo [i s\ aib\ ce scrie. Le pl\cea la nebunie s\ fac\ fotogra-
fii ame]itoare, care s\ te lase cu gura c\scat\, ale acestei catedrale
din epoca Silicon Valley. Se d\deau `n v`nt dup\ aerul japonez –
falsa senin\tate Zen, sobrietatea [i simplitatea care contrastau izbitor
cu parcul auto al lui Wyatt, alc\tuit din automobile Bentley decapo-
tabile, [i cu striden]a lui, total nepotrivit\ cu filozofia Zen.
La Departamentul de rela]ii publice de la Wyatt Telecommuni-
cations, un tip se ocupa exclusiv de publicitatea personal\ a lui
Nick Wyatt, plas`nd articole [i [tiri `n reviste precum People, sau
USA Today, sau altele asemenea. Din c`nd `n c`nd strecura [i c`te-un
articol despre proprietatea Wyatt, fiindc\ a[a aflasem [i eu c\ va-
lora cincizeci de milioane de dolari, c\ era mai mare [i mai ele-
gant\ dec`t casa de pe malul lacului din apropierea ora[ului Seattle,
care `i apar]inea lui Bill Gates, c\ reprezenta o copie a unui palat
japonez din secolul paisprezece pe care Wyatt `l construise `n
Osaka [i-l transportase buc\]i `n State. Era `nconjurat de aproape
PARANOIA 133
14 hectare de gr\dini japoneze pline de specii rare de flori, gr\dini
cu st`nci, o cascad\ artificial\, un iaz, poduri vechi din lemn, aduse
tot din Japonia. P`n\ [i pietrele t\iate `n fel [i fel de forme ce pavau
aleea de acces pentru automobile fusese livrat\ din Japonia.
Bine`n]eles c\ n-am z\rit nici una dintre aceste minuni c`nd am
rulat cu ma[ina pe aleea din piatr\ ce mi s-a p\rut nesf`r[it\. Am v\-
zut cabina portarului [i o poart\ `nalt\ din fier care s-a deschis auto-
mat, kilometri `ntregi de bambu[i, o parcare `n care se g\seau [ase
Bentley decapotabile, fiecare de alt\ culoare, amintind de un parc de
ambulan]e (tipul nu ]inea la ma[inile americane puternice) [i o cas\
scund\ din lemn `nconjurat\ de un zid impun\tor din piatr\.
Primisem ordin s\ m\ prezint la aceast\ `nt`lnire din partea lui
Meacham printr-un e-mail protejat – un mesaj pe contul meu
Hushmail venit din partea lui „Arthur“, transmis printr-un server
finlandez, care `l f\cea s\ r\m`n\ anonim [i imposibil de depistat ca
surs\. Era formulat `ntr-un limbaj codificat, care `l f\cea s\ par\ o
confirmare a unei comenzi pe care o f\cusem unui comerciant
online, `ns\, de fapt, `mi comunica unde [i c`nd [i toate celelalte.
Meacham `mi transmisese instruc]iuni precise pentru a ajunge
acolo cu ma[ina. A trebuit s\ merg p`n\ la o parcare numit\ Denny’s,
s\ a[tept sosirea unui Lincoln albastru-`nchis, pe care s\-l urmez
p`n\ la re[edin]a lui Wyatt. Cred c\ tot planul acela avea rostul de a
ne asigura c\ eu nu eram urm\rit. Asta dovedea o grij\ oarecum pa-
ranoic\, dar cine eram eu ca s\ ridic obiec]iuni? La urma urmelor,
eram cel a[ezat pe scaunul electric.
Imediat ce am cobor`t din ma[in\, Lincolnul s-a `ndep\rtat. Un
filipinez mi-a deschis u[a [i mi-a cerut s\-mi scot pantofii. M-a con-
dus `ntr-o sal\ de a[teptare mobilat\ cu paravane shoji, tatami, o
m\su]\ scund\, de culoare `nchis\ [i l\cuit\, o canapea joas\, de cu-
loare alb\, ce amintea de un futon. Nu tocmai comod\. Am r\sfoit
c`teva dintre revistele expuse artistic pe m\su]a de cafea – Robb Re-
port, Architectural Digest (inclusiv num\rul cu casa lui Wyatt pe co-
pert\, bine`n]eles) [i un catalog de la galeriile Sotheby’s.
~ntr-un t`rziu, intendentul sau cum s-o fi numit individul, a rea-
p\rut [i mi-a f\cut un gest din cap. L-am urmat pe un hol lung [i
134 JOSEPH FINDER
am mers c\tre o alt\ `nc\pere aproape pustie, unde l-am v\zut pe
Wyatt a[ezat `n capul unei mese lungi [i joase, de culoare neagr\.
C`nd ne-am apropiat de intrarea `n acea sufragerie, am auzit
brusc o alarm\ pe un ton ascu]it, p\trunz\tor, `nfior\tor de tare. Am
privit uimit `n jur, dar, p`n\ s\ m\ dezmeticesc, am fost `n[f\cat de
filipinez [i de un alt tip, ap\rut ca din senin, iar am`ndoi m-au for]at
s\ m\ `ntind la p\m`nt.
– Ce mama dracului! am exclamat eu [i m-am zb\tut pu]in, nu-
mai c\ indivizii erau puternici ca ni[te lupt\tori de sumo.
Cel de-al doilea m-a imobilizat, iar filipinezul m-a perchezi-
]ionat. Ce c\utau, arme? Filipinezul a g\sit la mine MP3-playerul [i
mi l-a smuls din geant\. S-a uitat la el, a zis ceva `n limba lui de
acas\, i l-a `ntins celuilalt individ, care l-a m\surat din ochi, l-a r\-
sucit [i, cu voce gutural\, a rostit ceva de ne`n]eles.
M-am adunat de jos.
– A[a `i primi]i pe to]i oaspe]ii domnului Wyatt?
Intendentul a luat juc\ria [i, intr`nd `n `nc\pere, i-a predat-o lui
Wyatt, care urm\rise toat\ scena. Wyatt i-a `napoiat-o filipinezului
f\r\ ca m\car s-o `nvredniceasc\ cu o privire.
M-am ridicat `n picioare.
– Ce, n-a]i mai v\zut a[a ceva? Ori muzica din afar\ nu e per-
mis\ aici?
– ~[i fac meseria, m-a l\murit Wyatt.
Purta o c\ma[\ neagr\ [i str`mt\, cu m`nec\ lung\, p\r`nd a fi
f\cut\ din ceva fin, cost`nd probabil c`t c`[tigam eu pe lun\, chiar
dac\ lucram la Trion. Ar\ta mai bronzat dec`t ar fi fost firesc. „Pe-
semne c\ are aparatur\ special\“, m-am g`ndit eu.
– Te temeai c\ o s\ `nregistrez? l-am `ntrebat.
– Eu nu m\ „tem“ de nimic, Cassidy. Vreau ca toat\ lumea s\
respecte regulile jocului. Dac\ e[ti de[tept [i nu `ncerci s\ m\ tragi
pe sfoar\, totul va fi bine. Nici m\car s\ nu-]i treac\ prin minte
s\-]i procuri vreo „poli]\ de asigurare“, fiindc\ ]i-am luat-o `nainte.
Ciudat, ideea asta nu-mi venise dec`t acum, c`nd adusese el vor-
ba de a[a ceva.
– Nu pricep.
PARANOIA 135
– Spuneam c\ dac\ ai de g`nd s\ faci prostia de a `ncerca s\ `n-
registrezi discu]iile dintre noi sau telefoanele pe care le prime[ti de
la mine sau de la vreo leg\tur\ de-a mea, n-o s\-]i mearg\ prea
bine. Adam, n-ai nevoie de asigur\ri. Eu s`nt asigurarea ta.
A ap\rut o japonez\ frumoas\, `mbr\cat\ cu chimono, purt`nd o
tav\ de pe care, folosindu-se de un cle[te din argint, i-a oferit un
prosop fierbinte. Wyatt [i-a [ters palmele [i i l-a `napoiat. Privin-
du-l de aproape, mi-am dat seama c\ Wyatt suferise o opera]ie de
chirurgie facial\. Pielea `i st\tea prea `ntins\, f\c`nd ochii s\-i se-
mene cu ai unui eschimos.
– Telefonul de acas\ nu e sigur, a continuat el. Nici mesageria
vocal\ sau computerul sau mobilul. Trebuie s\ iei leg\tura cu noi
doar `n caz de urgen]\, cu excep]ia situa]iei c`nd trebuie s\ r\spunzi
unui apel de-al nostru. ~n rest, vom ]ine leg\tura cu tine prin e-mail
criptat. {i-acum a[ vrea s\ v\d ce ai reu[it.
I-am dat CD-ul cuprinz`nd lista cu ultimii angaja]i de la Trion, pe
care o desc\rcasem de pe Web, plus c`teva foi, pe care f\cusem o se-
rie de nota]ii. C`t a citit adnot\rile mele, japoneza a revenit cu o alt\
tav\ [i a `nceput s\ a[eze `n fa]a lui un [ir de cutiu]e din mahon l\-
cuit, pe care se g\seau buc\]ele de sushi [i sashimi, parc\ sculptate,
plus mici gr\m\joare de orez, wasabi de un verde-deschis [i feliu]e
rozalii de ghimber murat. Wyatt n-a ridicat privirea; era prea absorbit
de ceea ce-i adusesem. Dup\ c`teva minute, a ridicat receptorul, de
dimensiuni mici, pe care nici nu-l observasem p`n\ atunci, [i a spus
ceva cu glas sc\zut. Mi s-a p\rut c\ aud cuv`ntul „fax“.
Dup\ aceea s-a uitat la mine.
– Bun\ treab\, a zis. Foarte interesant.
A sosit apoi alt\ femeie, `ntre dou\ v`rste, cu fa]a ridat\, p\rul
c\runt, ochelari de citit prin[i pe un lan] purtat pe dup\ g`t. A sur`s,
a luat teancul de foi de la el [i a ie[it f\r\ s\ spun\ o vorb\. Oare ]i-
nea o secretar\ la dispozi]ie toat\ noaptea?
Wyatt a luat be]i[oarele de m`ncat [i a dus o `nbuc\tur\ de pe[te
crud la gur\, a mestecat g`nditor, f\r\ s\ m\ sl\beasc\ din ochi.
– ~n]elegi superioritatea buc\t\riei japoneze? a `ntrebat el.
136 JOSEPH FINDER
Am ridicat din umeri.
– ~mi plac tempura [i alte chestii de astea.
S-a str`mbat [i a cl\tinat din cap.
– Eu nu m\ refer la tempura. De ce-]i `nchipui c\ japonezii con-
duc `n ceea ce prive[te longevitatea? Hrana f\r\ gr\simi, cu multe
proteine, bogat\ `n legume [i puternic antioxidant\. M\n`nc\ de pa-
truzeci de ori mai mult\ soia dec`t noi. Au refuzat vreme de secole
s\ m\n`nce carne provenit\ de la patrupede.
– De acord, am afirmat eu, zic`ndu-mi `n g`nd: „{i unde vrei s\
ajungi cu asta?“
A mai luat o `mbuc\tur\ de pe[te.
– Ar trebui s\ te g`nde[ti serios s\-]i `mbun\t\]e[ti calitatea
vie]ii. C`]i ani ai, dou\zeci [i patru?
– Dou\zeci [i [ase.
– Mai ai decenii bune `nainte. ~ngrije[te-]i organismul! Fumatul,
b\utura, hamburgerii [i alte porc\rii – c\caturile astea trebuie s\ `n-
ceteze. Eu dorm trei ore pe noapte. Nici nu-mi trebuie mai mult. Te
distrezi, Adam?
– Nu.
– Foarte bine. Nu te afli acolo ca s\ te distrezi. Te sim]i bine la
Trion `n noul t\u rol?
– ~nv\] s\ m\ descurc. {efa mea e o scorpie...
– Nu vorbesc de acoperirea ta. Eu am `n vedere adev\rata ta mi-
siune – s\ p\trunzi.
– Bine? Nu, `nc\ nu.
– Miza e mare. {tiu ce `nseamn\. Te mai vezi cu vechii prieteni?
– Sigur.
– Nici nu-]i recomand s\-i abandonezi. Asta ar putea na[te b\-
nuieli. Dar e preferabil s\-]i ]ii gura, altfel dai de dracu’.
– S-a `n]eles.
– Presupun c\ nu mai trebuie s\-]i amintesc ce te a[teapt\ dac\
dai gre[.
– Nu-i nevoie s\ mi se spun\.
PARANOIA 137
– Bun. Ai de rezolvat o treab\ dificil\, dar e[ecul ar fi mult mai
dureros.
– Cinstit s\ fiu, `mi place la Trion.
Spuneam adev\rul, dar [tiam c\ Wyatt va lua asta ca pe un
afront. A ridicat privirea [i, continu`nd s\ mestece, a sur`s.
– S`nt `nc`ntat s\ aud asta.
– Cur`nd, echipa mea o s\ fac\ o prezentare `n fa]a lui Augus-
tine Goddard.
– B\tr`nul Jock Goddard, he-he. Ei, o s\ te convingi imediat c\
e un individ pre]ios [i plin de aere. Am impresia c\ d\ cu totul cre-
zare prezent\rilor slugarnice, prostiilor referitoare la „superioritatea
con[tiin]ei tehnice“ pe care le fac cei de la Fortune. ~[i `nchipuie c\
a ajuns un sf`nt.
Am dat aprobator din cap; ce-a[ fi putut spune? Nu-l cuno[team
pe Goddard, a[a c\ nu aveam motive s\ aprob sau s\ dezaprob spu-
sele lui Wyatt, `ns\ invidia lui se sim]ea indiscutabil.
– {i c`nd face]i prezentarea `n fa]a b\tr`nului b\[inos?
– Peste c`teva s\pt\m`ni.
– Posibil s\-]i v`nd vreun pont.
– Accept orice idee care m\ poate ajuta.
Apoi a sunat telefonul, iar el a r\spuns imediat.
– Da. A ascultat atent c`teva clipe. Bine, a zis, [i a `nchis. Ai
descoperit ceva interesant. Peste o s\pt\m`n\ sau dou\ o s\-]i dau
informa]ii complete despre aceast\ Alana Jennings.
– Sigur, a[a cum mi-a]i dat [i despre Lundgren [i Sommers.
– A, nu, asta prezint\ mai mult\ importan]\.
– De ce?
– Fiindc\ va trebui s\ te apropii de ea. Ea `]i va deschide u[ile.
Acum, dac\ ai un nume codificat, trebuie s\ ob]ii toate numele ce-
lor care au o leg\tur\ c`t de ne`nsemnat\ cu AURORA. ~ncep`nd de
la directorul de proiect [i termin`nd cu femeia de serviciu.
– Cum?
Nici n-am rostit bine cuv`ntul, c\ mi-a [i p\rut r\u c\ nu m\ st\-
p`nisem.
138 JOSEPH FINDER

– G\se[ti tu o solu]ie. Asta-i treaba ta, domnule. {i vreau un

r\spuns chiar m`ine.
– M`ine?
– Cum ai auzit.
– Bine, am zis, sim]ind c\ `n glas mi se strecoar\ o und\ de sfidare.
~ns\ dup\ aceea, nu mai ai nevoie de mine, corect? {i s`ntem chit.
– A, nu, mi-a r\spuns Wyatt [i a z`mbit, ar\t`ndu-mi din]ii mari [i
sclipitori. Nu, amice, \sta nu-i dec`t `nceputul. Mai e mult p`n\ departe.
25

Am ajuns s\ muncesc zi-lumin\, de aceea eram permanent obo-

sit. ~n afar\ de programul normal de birou la Trion, petreceam ore
`n [ir, p`n\ la miez de noapte, f\c`nd cercetare pe Internet sau citind
dosarele cu informa]ii pe care mi le trimiteau Meacham [i Wyatt,
cele care m\ f\ceau s\ fiu cel mai iste] din echip\. ~n c`teva r`nduri,
`n timpul deplas\rii lungi, prin traficul aglomerat, era c`t pe ce s\
adorm la volan. Deschisesem ochii brusc, m\ trezisem [i oprisem
exact `n ultima clip\, c`nd eram gata s\ intru pe contrasens sau s\
lovesc ma[ina din fa]a mea. ~ncepeam s\-mi pierd vioiciunea cam
dup\ pr`nz, [i-mi trebuiau cantit\]i considerabile de cafea ca s\ nu
m\ simt ispitit s\-mi `ncruci[ez bra]ele la piept [i s\ a]ipesc `n cubi-
culumul meu. ~ncepusem s\ visez c\ o s\ ajung devreme acas\ [i
c\, odat\ v`r`t `n a[ternut `n b`rlogul meu `ntunecos, o s\ dorm `n
miezul zilei. Tr\iam cu cafea [i Diet Pepsi, plus Red Bull. Mi-au
ap\rut cearc\ne. Cei `mp\timi]i de munc\ m\car se aleg cu o
bucurie din asta; eu `ns\ m\ sim]eam doar biciuit, ca un cal de po-
var\ din vreun roman rusesc.
~ns\ consumul de stimulente nu constituia cea mai mare pro-
blem\ a mea. ~n realitate, nu mai [tiam s\ deosebesc adev\rata
„misiune“ de cea „acoperit\“. Eram at`t de ocupat particip`nd la
[edin]\ dup\ [edin]\, str\duindu-m\ s\ fiu la curent cu toate aspec-
tele pentru ca Nora s\ nu miroas\ ceva [i s\ m\ pun\ sub urm\rire,
`nc`t abia aveam timp s\ mai fac investiga]ii [i s\ culeg informa]ii
despre AURORA.
140 JOSEPH FINDER
Din c`nd `n c`nd `l vedeam pe Mordden, la c`te o discu]ie despre
Maestro sau la bufetul angaja]ilor, c`nd el se oprea ca s\ mai
schimbe c`teva cuvinte cu mine. Cu toate acestea, n-a adus deloc
vorba de noaptea `n care se putea s\ m\ fi v\zut ie[ind din biroul
Norei. Pesemne c\ nu m\ v\zuse `n biroul ei. Ori poate c\ da, `ns\,
din anumite motive, prefera s\ evite subiectul.
~n plus, o dat\ la c`teva zile, primeam c`te-un e-mail de la
„Arthur“, prin care eram `ntrebat ce mai ob]inusem, cum mergeau
lucrurile [i de ce naiba `mi trebuia at`t de mult timp.
Aproape `n fiecare zi st\team p`n\ t`rziu la birou, astfel c\ nu
prea eram de g\sit pe acas\. Seth mi-a l\sat o gr\mad\ de mesaje
telefonice, dar, dup\ o s\pt\m`n\ sau cam a[a ceva, a renun]at. La
fel au procedat [i majoritatea celorlal]i prieteni. Din c`nd `n c`nd,
reu[eam s\-mi mai scot c`te-o jum\tate de or\ ca s\ mai trec pe la
tata pentru a vedea cum se simte, `ns\ de fiecare dat\ c`nd ap\ream
era at`t de iritat pe motiv c\-l evit `nc`t abia dac\ m\ `nvrednicea cu
o privire. ~ntre el [i Antwoine se crease un soi de armisti]iu, ceva
asem\n\tor R\zboiului Rece. Bine m\car c\ Antwoine nu amenin]a
c\ pleac\. Deocamdat\.
~ntr-o noapte am revenit `n biroul Norei [i am extras juc\ria
care `nregistra ce se tastase pe computerul ei, de ast\ dat\ rapid [i
f\r\ incidente nedorite. Rondul `l aducea pe paznicul amator de
ma[ini Mustang `ntre zece [i zece [i dou\zeci, de aceea am f\cut
treaba `nainte de sosirea lui. Asta mi-a r\pit mai pu]in de zece mi-
nute, iar Noah Mordden n-a ap\rut.
Cablul acela ne`nsemnat stocase sute de mii de tast\ri ale Norei,
inclusiv toate parolele folosite. Acum nu-mi r\m`nea dec`t s\ co-
nectez dispozitivul la computerul meu [i s\ descarc textul. Cu toate
astea, n-am `ndr\znit s\ fac asta chiar acolo, `n cubiculumul meu.
Cine [tie ce programe de detec]ie se foloseau `n re]eaua Trion! Nu
merita s\ risc.
~n schimb, m-am conectat la site-ul corpora]iei. ~n ferestruica de
c\utare am tastat AURORA, dar n-am ob]inut nimic. Surpriz\, sur-
priz\. Mi-a venit o alt\ idee, de aceea am tastat numele Alanei
Jennings [i am desc\rcat pagina ei. Nu avea fotografia – majoritatea
[i le puseser\, de[i erau [i unii care n-o f\cuser\ – [i n-am g\sit dec`t
PARANOIA 141
informa]ii de baz\, precum num\rul de telefon pe interior, func]ia
(director de marketing, Grupul de cercetare tehnologii revolu]io-
nare), num\rul departamentului, care era acela[i ca adresa de mail.
Acel num\r mic, [tiam eu, constituia o informa]ie extrem de fo-
lositoare. La Trion, la fel ca la Wyatt, ]i se atribuia acela[i num\r ca
[i celorlal]i care lucrau `n acela[i sector al companiei. Trebuia doar
s\ tastez num\rul acela `n baza de date [i ob]ineam o list\ a celor
care colaborau direct cu Alana Jennings – ceea ce `nsemna c\ to]i
lucrau la proiectul AURORA.
Asta nu `nsemna c\ de]ineam lista complet\ a angaja]ilor prin[i
`n proiect, care puteau s\ se afle `n departamente separate de la ace-
la[i etaj, dar m\car aveam o bun\ parte dintre ei: patruzeci [i [apte
de oameni. Am imprimat pagina web a fiec\ruia [i am strecurat fo-
ile de h`rtie `ntr-un dosar din geanta mea. Cu asta, speram eu, `i
mai lini[team o vreme pe cei de la Wyatt.
~n jur de zece seara, c`nd am ajuns acas\, cu inten]ia s\ m\ a[ez
la computer ca s\ descarc toate tast\rile Norei, altceva mi-a atras
aten]ia. ~n mijlocul mesei din „buc\t\rie“ – o chestie cu t\blia
dintr-un material imit`nd marmura, pe care o cump\rasem de la un
magazin de mobil\ folosit\ cu patruzeci [i cinci de dolari – trona
un plic fo[nitor, destul de gros [i sigilat.
Diminea]\ nu fusese acolo. Cei de la Wyatt se strecuraser\ din nou
`n apartamentul meu, de parc\ ar fi vrut s\-mi demonstreze c\ puteau
p\trunde oriunde. Bun, am priceput mesajul. Poate `[i `nchipuiau c\
acela era modul cel mai sigur de a-mi transmite ceva f\r\ s\ atrag\
aten]ia asupra mea. Mie asta `mi suna `ns\ aproape ca o amenin]are.
Plicul con]inea un dosar cuprinz\tor despre Alana Jennings, a[a
cum `mi promisese Nick Wyatt. L-am deschis, am v\zut un mald\r
de fotografii ale tipei [i, brusc, mi-a pierit orice interes fa]\ de
tast\rile Norei Sommers. Aceast\ Alana Jennings era, ca s\ nu spun
mai multe, o apari]ie de zile mari.
M-am a[ezat pe scaunul de lectur\ [i am r\sfoit dosarul.
Era evident c\ alc\tuirea lui ceruse mul]i bani [i eforturi deose-
bite. Fusese urm\rit\ de detectivi particulari, care `[i notaser\ cu
142 JOSEPH FINDER
minu]iozitate deplas\rile ei, obiceiurile, vizitele pe care le f\cea.
Erau [i dou\ fotografii care o `nf\]i[au intr`nd `n cl\direa Trion, la
restaurant cu c`teva prietene, la un fel de club de tenis, lucr`nd la o
sal\ de fitness exclusiv pentru femei, cobor`nd din automobilul ei
Mazda Miata, de culoare albastr\. Avea p\r negru [i bogat, ochi al-
ba[tri, un corp zvelt (asta se vedea f\r\ efort din poza `n care ap\-
rea `n costumul de gimnastic\ din lycra). Uneori purta ochelari
negri cu rame groase, de felul celor adopta]i de femeile frumoase
pentru a da de `n]eles c\ s`nt inteligente [i serioase, [i totu[i at`t de
frumoase `nc`t pot purta [i ochelari ur`]i. Ace[tia o f\ceau s\ arate
[i mai atr\g\toare. Poate c\ acela era [i scopul.
Dup\ o or\ de lectur\ a dosarului, [tiam mai multe despre ea
dec`t am reu[it vreodat\ s\ aflu despre oricare dintre prietenele pe
care le avusesem. Nu era doar frumoas\, ci [i bogat\ – asta repre-
zent`nd o dubl\ amenin]are. Crescuse `n Darien, Connecticut, unde
terminase Facultatea de Englez\, specializ`ndu-se `n literatura ame-
rican\. Urmase [i cursuri de informatic\ [i electronic\. Potrivit foii
matricole din colegiu, ob]inuse numai A-uri [i c`teva A-uri minus
[i fusese aleas\ `n Phi Beta Kappa `n primul an de studii. Bravo,
deci era [i de[teapt\; asta `nsemna o tripl\ amenin]are.
Oamenii lui Meacham ob]inuser\ [i tot felul de informa]ii fi-
nanciare despre ea [i restul familiei. Ea de]inea un fond personal de
c`teva milioane de dolari, iar tat\l ei, director executiv al unei mici
companii din Stamford, avea un portofoliu cu o valoare impre-
sionant\. Avea dou\ surori mai mici, una `nc\ la colegiul Wesleyan,
iar cealalt\ lucra la Sotheby’s, `n Manhattan.
Cum le telefona p\rin]ilor aproape `n fiecare zi, era simplu de
presupus c\ se sim]ea foarte apropiat\ de ei. (Am g\sit [i notele de
plat\ ale telefonului pe un an de zile, dar, din fericire pentru mine,
cineva analizase informa]iile `n locul meu [i f\cuse o list\ a persoa-
nelor cu care lua leg\tura mai des.) Era nec\s\torit\, nu p\rea s\
ias\ cu cineva `n mod regulat [i avea propriul apartament `ntr-un
cartier foarte exclusivist, nu departe de sediul Trion.
~[i f\cea cump\r\turile `n fiecare duminic\ la un supermarket [i
p\rea s\ fie vegetarian\, deoarece niciodat\ nu cump\ra carne, nici
PARANOIA 143
m\car pui sau pe[te. Se hr\nea ca o pas\re, una din p\durea tropi-
cal\ – numai fructe, nuci, semin]e. Nu frecventa baruri [i nici nu
st\tea `n ora[ p`n\ spre diminea]\, `n schimb primea comenzi de la
un magazin de b\uturi din apropierea apartamentului, astfel c\ avea
totu[i un viciu. Votca preferat\ p\rea a fi Grey Goose; ginul prefe-
rat, Tanqueray Malacca. Se ducea la restaurant o dat\ sau de dou\
ori pe lun\, dar nu la cele precum Denny’s, Applebee’s sau Hooters;
l\sa impresia c\ `i pl\ceau cele de `nalt\ clas\, cu buc\tar-[ef renu-
mit, cu alte cuvinte Chakra [i Alto, sau Buzz [i Om. De asemenea,
mergea des la restaurante cu profil thailandez.
La film se ducea cel pu]in o dat\ pe s\pt\m`n\ [i de obicei `[i re-
zerva biletele prin programul Fandango; doar c`nd [i c`nd vedea c`te
un film cu poli]i[ti [i fete, prefer`nd filmele str\ine. Evident, era o
femeie care prefera s\ vad\ Arborele de sabo]i1 dec`t Porky’s. ~n
fine. Cump\ra o mul]ime de c\r]i folosind sistemul online, de la
Amazon, Barnes [i Noble, preponderent literatur\ serioas\, unele
romane sud-americane [i un num\r considerabil de c\r]i despre
film. De asemenea, recent cump\rase ni[te c\r]i despre budism [i `n-
]elepciunea oriental\ [i prostii de genul \sta. ~[i mai luase [i filme
pe DVD, inclusiv setul complet din Na[ul, precum [i c`teva clasice,
`n alb-negru, ca Double Indemnity. La o adic\, cump\rase Double
Indemnity de dou\ ori, o dat\ ca video, `n urm\ cu c`]iva ani, [i, mai
recent, versiunea pe DVD. Evident, `[i cump\rase un DVD-player
`n cursul ultimilor doi ani, [i ]inea `n mod deosebit la cuplul acela de
odinioar\, Fred MacMurray/Barbara Stanwyck. P\rea s\ fi cump\rat
toate discurile lansate de Ani DiFranco [i Alanis Morisette.
Am memorat toate acele am\nunte. ~mi formasem o imagine
mai mult dec`t general\ `n leg\tur\ cu Alana Jennings. {i `mi schi-
]asem chiar [i un plan.
1 Film al lui Ermanno Ohui, c`[tig\tor `n 1978 al premiului Palme D’Or de la Cannes
(n. red.)

26
S`mb\t\ dup\-amiaz\, `mbr\cat `n costum alb de tenis (pe care `l
cump\rasem `n diminea]a aceea – pentru c\, `n mod obi[nuit, jucam
`ntr-un [ort ob]inut prin t\ierea cracilor unor blugi zdren]\ro[i [i `ntr-o
bluz\ oarecare) [i purt`nd la m`n\ un ceas italienesc de scufund\tor,
ridicol de scump, pe care mi-l luasem recent, am sosit la Tennis and
Racquet Club, un loc tare [ic [i foarte exclusivist. Alana Jennings era
membr\ [i, potrivit informa]iilor din dosar, juca acolo aproape `n fie-
care s`mb\t\. Aflasem ora la care se programase dup\ ce telefonasem
cu o zi `nainte [i sus]inusem c\ urma s\ joc a doua zi cu ea, uitasem
ora [i nu reu[eam s\ o g\sesc, „vre]i s\ repeta]i, v\ rog?“ Simplu ca
bun\ ziua. Avea un meci de dublu la patru [i jum\tate.
Cu jum\tate de ceas `nainte de ora program\rii ei, m-am `nt`lnit
cu directorul care se ocupa de noii membri [i m-am ales cu un tur
al clubului. Asta a impus ceva interven]ii, deoarece era un club pri-
vat; nu puteai p\trunde acolo oricum. Arnold Meacham `l rugase
pe Wyatt s\-l pun\ pe un tip bogat, membru al clubului – un amic
al unui amic [i a[a mai departe, ca s\ nu se fac\ leg\tura cu Wyatt –
s\ discute cu cineva de la club [i s\ garanteze pentru mine. Tipul
f\cea parte din comisia de aprobare a noilor membri, iar numele lui
avea greutate acolo, deoarece directorul acela, Josh, s-a ar\tat entu-
ziasmat s\ m\ `nso]easc\ `n vizita de prezentare. Mi-a dat chiar [i o
legitima]ie de o zi, ca s\ verific terenurile (zgur\, sal\ [i `n aer li-
ber) [i, poate, s\ prind vreun joc undeva.
PARANOIA 145
Cl\direa ocupa o suprafa]\ mare, av`nd acoperi[ul f\cut din
ceva ce aducea a [indril\ [i ar\ta ca una dintre „c\su]ele“ de la
Newport. Se g\sea `n mijlocul unei peluze de un verde-smarald
care parc\ nu se mai termina [i era tuns\ perfect. ~n cele din urm\,
am sc\pat de Josh la cafenea, pref\c`ndu-m\ c\ fac semn cu m`na
c\tre o persoan\ pe care, chipurile, o cuno[team. S-a oferit s\-mi
aranjeze o partid\ pe vreun teren, dar i-am spus c\ nu era nici o
problem\, cuno[team lume pe acolo [i m\ voi descurca.
C`teva minute mai t`rziu, am v\zut-o pe Alana. Nici nu aveai
cum s\ nu observi o asemenea fat\. Purta o bluz\ Fred Perry [i
avea (din anumite motive, fotografiile nu surprinseser\ aspectul)
ni[te picioare strig\toare la cer. Ochii ei alba[tri erau ame]itori. A
sosit `n cafenea `mpreun\ cu alt\ tip\ cam de v`rsta ei [i au coman-
dat am`ndou\ Pellegrino. Mi-am g\sit o mas\ `n apropiere de a lor,
dar nu foarte apropiat\, [i `n spatele ei, ca s\ nu m\ aflu `n c`mpul
s\u vizual. Ideea era s\ observ, s\ urm\resc, s\ trag cu urechea [i,
mult mai important, s\ nu fiu z\rit. Dac\ m-ar fi remarcat, data ur-
m\toare sigur a[ fi avut probleme c`nd a[ fi `ncercat s\ m\ apropii
de ea. Nu ar\t chiar ca Brad Pitt, dar nici spaima ciorilor nu s`nt;
femeile m\ observ\ de multe ori. Trebuia s\ fiu prudent.
Nu mi-am dat seama dac\ femeia care venise `mpreun\ cu Alana
Jenning era vreo vecin\ sau coleg\ sau altceva, dar se vedea c\ nu dis-
cut\ treburi de serviciu. Nu gre[eam dac\ presupuneam c\ nu erau co-
lege `n echipa AURORA. P\cat, nu aveam s\ aflu nimic interesant.
Apoi a fost sunat\ pe mobil.
– Alana, a zis ea. Avea o voce de suavitatea catifelei, de fat\
care urmase o [coal\ particular\ [i cultivat\, dar f\r\ a fi prea afec-
tat\. Serios? a f\cut ea. Bravo, s-ar p\rea c\ ai rezolvat problema.
Am ciulit urechile. Keith, asta `nseamn\ c\ am redus la jum\tate
timpul p`n\ la data intr\rii `n produc]ie, e incredibil.
Se vedea c\ discuta probleme de serviciu. M-am apropiat ceva
mai mult, ca s\ aud mai bine. ~n jur era destul zgomot de tac`muri
[i farfurii, hohote de r`s, plus bufnetul surd al loviturilor de rachet\,
ceea ce `mi `ngreuna [i mai tare `ncercarea de a surprinde mai mult
din ceea ce spunea. Cineva s-a strecurat pe l`ng\ masa mea, un tip
146 JOSEPH FINDER
masiv cu o burt\ enorm\, care a fost c`t pe ce s\-mi r\stoarne paha-
rul cu Cola. Mai [i r`dea h\h\it, acoperind [i fr`nturile pe care le
puteam prinde din zbor. Mi[c\t-te, dobitocule!
P`n\ la urm\ omul a trecut [i am mai auzit o por]iune de dis-
cu]ie. Acum vorbea cu glas re]inut [i n-am putut surprinde dec`t
fragmente, dar tot era ceva: „Da, asta e `ntrebarea de [aizeci [i
patru de miliarde de dolari, nu? Tare-a[ vrea s\ [tiu“. Apoi, ceva
mai tare: „Mul]umesc c\ m-ai anun]at – grozav\ veste“. Dup\ care,
convorbirea s-a `ntrerupt cu un bip. „Treburi de serviciu“, s-a scu-
zat ea fa]\ de cealalt\ femeie. „Iart\-m\. Mi-a[ dori s\ ]in telefonul
`nchis, dar `n perioada asta trebuie s\ fiu disponibil\ la orice or\. A,
uite-l pe Drew!“ Un tip `nalt, mascul bine, s-a apropiat de ea – avea
pu]in peste treizeci de ani, bronzat, cu trup de v`sla[ – [i a s\rutat-o
pe obraz. Am observat c\ pe cealalt\ n-a s\rutat-o.
– Bun\, scumpo, a zis el.
„Grozav, am g`ndit eu. Deci informatorii lui Wyatt n-au aflat c\
ea avea totu[i pe cineva.“
– Bun\, Drew, a spus ea. Unde-i George?
– Nu te-a sunat? a r\spuns el. Ce aiurit! A uitat c\ e s\pt\m`na
`n care are dreptul s\-[i vad\ fiica.
– A[adar, nu avem al doilea om de dublu? a f\cut cealalt\ fat\.
– G\sim noi pe cineva, a replicat Drew. Nu-mi vine s\ cred c\
nu ]i-a telefonat. Ce uituc!
Mi s-a aprins un becule] `n minte. Azv`rlind peste bord planul
meu at`t de bine conceput s\ r\m`n un observator nev\zut, am luat
o hot\r`re `n acea frac]iune de secund\. M-am ridicat [i am spus:
– Scuza]i-m\.
Au `ntors capetele spre mine.
– Ave]i cumva nevoie de un al patrulea? am `ntrebat eu.
M-am prezentat pe numele adev\rat, le-am spus c\ am `ncercat [i
eu acel club, dar n-am adus vorba de Trion. Au r\suflat u[ura]i c\ m\
oferisem. Cred c\, v\z`ndu-mi racheta profesional\ Yonex Titanium,
au presupus c\ eram tare la tenis, de[i i-am asigurat c\ jucam mul]u-
mitor [i c\ nu mai jucasem de mult. ~n mare, era adev\rat.
PARANOIA 147
Aveau rezervare pentru un teren `n aer liber. Era soare, cald [i
v`ntul adia. Am f\cut echipele: Alana [i Drew contra mea [i a cele-
ilalte fete, pe care o chema Jody. Am`ndou\ jucau la fel de bine,
dar Alana era de departe mai gra]ioas\. Nu juca deosebit de agre-
siv, dar avea un rever bun, scotea `ntotdeauna serviciile, ajungea
mereu la minge f\r\ s\ se agite inutil. Servea simplu [i precis: nu
rata aproape deloc. Juca la fel de firesc precum respira.
Din nefericire, l-am subapreciat pe F\t-Frumos. Era juc\tor se-
rios. Am `nceput nesigur, aproape st`ngaci [i, spre iritarea vizibil\ a
lui Jody, am comis o dubl\ gre[eal\ la primul serviciu. Cur`nd to-
tu[i, mi-am revenit. ~ntre timp, Drew `ncepuse s\ joace de parc\ se
credea la Wimbledon. Cu c`t `i scoteam loviturile, cu at`t mai agre-
siv r\spundea, p`n\ a devenit ridicol. A `nceput s\ p`ndeasc\ l`ng\
fileu, travers`nd tot terenul pentru a lovi mingi care mergeau spre
Alana, ceea ce strica pl\cerea jocului. Am surprins c`teva str`mb\-
turi ale Alanei. Am perceput c\ `ntre ei era ceva – se vedea c\
exista o anumit\ `ncordare.
Se p\rea c\ meciul se transformase `n altceva – o b\t\lie `ntre
masculii dominan]i. Drew s-a apucat s\ serveasc\ drept `n mine, lo-
vind foarte puternic, trimi]`nd uneori mingi prea lungi. De[i servi-
ciile aveau o vitez\ teribil\, nu mergeau prea precis, a[a c\ el [i
Alana au `nceput s\ piard\ puncte. Apoi, dup\ o vreme, m-am dat
pu]in la el, anticip`nd c\ voia s\ vin\ la fileu, [i-l p\c\leam trimi-
]`nd mingi `n spatele lui. F\t-Frumos declan[ase acela[i spirit de
competi]ie `n mine. }ineam s\-i dau o lec]ie. Eu vreau femeia celui-
lalt om al cavernelor. Cur`nd m-au trecut sudorile agit`ndu-m\.
Mi-am dat seama c\ luam totul prea `n serios, dovedindu-m\ prea
agresiv pentru acel joc mai mult de societate; nu se f\cea. De aceea
m-am potolit [i m-am mul]umit s\ joc mai r\bd\tor fiecare punct,
men]in`nd mingea `n joc [i l\s`ndu-l pe el s\ gre[easc\.
La sf`r[it, Drew a venit la fileu [i mi-a str`ns m`na. Apoi m-a
b\tut pe um\r.
– E[ti un juc\tor de baz\ `ntr-un dublu, a zis el pe un ton ce se
voia amical.
– {i tu la fel, nu m-am l\sat eu mai prejos.
148 JOSEPH FINDER PARANOIA 149

A ridicat din umeri. Am sur`s.

– A trebuit s\ acop\r mult teren. – Mi-aduce aminte de un vers din Ani DiFranco, `n]elegi? „{i,
Alana a auzit acea remarc\ [i `n ochi i-a ap\rut o sclipire de iri- orice instrument, de-i m`nuit corect, ce arm\ poate s\ devin\...“
tare. S-a `ntors c\tre mine. Ochii i s-au aprins.
– Ai timp s\ bei ceva? – Exact! E[ti admirator al lui Ani?
A[a am ajuns eu [i Alana `n „pridvor“, cum i se spunea terasei Am ridicat din umeri.
uria[e care era acoperit\ cu [indril\ [i care d\dea spre terenuri. – „{tiin]a bani viseaz\, iar banii, bani v`neaz\...“
Jody s-a scuzat, percep`nd cu acel sim] ciudat al femeilor c\ Alana – „Iar tinerii cu minte cur`nd se conformeaz\“, a `ncheiat ea.
nu voia s\ mai r\m`n\ `n grup, [i s-a retras. Apoi Drew a v\zut ce N-am auzit ca Ani s\ plac\ multor b\rba]i.
se `nt`mpla, s-a scuzat [i el, de[i nu la fel de elegant. – Poate eu s`nt mai sensibil, am tr`ntit-o eu.
A ap\rut [i chelneri]a, iar Alana a spus s\ comand eu primul, – A[a cred. N-ar fi r\u s\ ie[im `ntr-o sear\, a zis ea.
pentru c\ ea nu era `nc\ hot\r`t\ ce s\ aleag\. Am cerut un pahar de Auzeam bine? Se `nt`mplase cumva ca ea s\ m\ invite?
Tanqueray Malacca G & T. Ea mi-a aruncat o privire oarecum mi- – Nu-i rea ideea, am r\spuns. Serios, m`ncare thailandez\ `]i
rat\, foarte scurt, apoi tr\s\turile i s-au relaxat. convine?
– O s\ comand [i eu acela[i lucru, a spus ea.
– Permite]i-mi s\ verific dac\ avem a[a ceva, a spus chelneri]a,
o liceanc\ blond\, cu aspect de cal.
C`teva minute mai t`rziu ne-a adus b\uturile.
Am discutat despre club, membri („cu preten]ii“, a zis ea), tere-
nuri (de departe cele mai bune), `ns\ ea era prea bine-crescut\ [i
educat\ ca s\ `nceap\ plicticoasa rutin\ care presupune comentarii
despre slujb\. N-a adus vorba de Trion, a[a c\ nici eu n-am f\cut-o.
Am `nceput s\ m\ tem de o discu]ie pe tema asta, fiindc\ nu eram
sigur cum ar reac]iona la bizara coinciden]\ c\ am`ndoi lucram la
Trion [i, ia te uit\, tu ai avut postul pe care `l ocup eu `n prezent!
Nu-mi venea s\ cred c\ m\ oferisem s\ fiu al patrulea la partida lor,
p\trunsesem pe orbita ei, `n loc s\ r\m`n discret `n umbr\. Norocul
meu c\ nu ne `nt`lnisem la serviciu. M-am `ntrebat dac\ nu cumva
cei din echipa AURORA foloseau o intrare separat\. Cu toate astea,
ginul mi s-a suit la cap destul de repede [i era [i o zi `nsorit\, iar
conversa]ia mergea ca uns\.
– ~mi pare r\u c\ Drew s-a dezl\n]uit chiar a[a, a spus ea.
– Joac\ bine.
– Dar se dovede[te [i b\d\ran. Reprezentai o amenin]are. Cred
c\ a fost o r\bufnire a masculinit\]ii lui. Lupta cu rachetele.

27
Am ajuns la tata at`t de `nc`ntat de mini`nt`lnirea mea cu Alana
Jennings, `nc`t m\ sim]eam de parc\ a[ fi purtat o armur\. Orice ar
fi f\cut sau spus, nimic nu m-ar fi putut atinge.
C`nd am urcat sc\rile din lemn, cr\pate [i nesigure, i-am auzit
r\stindu-se unul la altul – vocea tatei, pi]ig\iat\, un b`z`it nazal,
aduc`nd tot mai mult cu c`r`itul unei p\s\ri, [i replicile lui Antwoine,
pe o voce ad`nc\, plin\ [i r\sun\toare. I-am g\sit `n baia de la etajul
`nt`i, care era plin\ de aburi care ie[eau ca dintr-un ceainic uria[.
Tata st\tea cu fa]a `n jos pe o b\ncu]\, cu c`teva perne sub cap [i
piept, fiind astfel pu]in `n\l]at. Antwoine, cu uniforma de un albas-
tru-deschis ud\ leoarc\, duduia cu palmele lui uria[e pe spinarea ta-
tei. C`nd am deschis u[a, a ridicat capul spre mine.
– Salut, Adam.
– Tic\losul \sta `ncearc\ s\ m\ omoare, a c`r`it tata.
– ~n felul \sta o s\ sco]i mizeriile din pl\m`ni, a zis Antwoine.
Tot rahatul acela acumulat pentru c\ ]i-au fost afecta]i cilii.
A continuat opera]iunea, lovind cu palma [i produc`nd un du-
duit ce suna a gol. Spatele tatei avea o culoare boln\vicioas\, amin-
tind de cea a h`rtiei, at`rn`nd moale [i flasc. P\rea s\ nu aib\ deloc
tonus muscular. Mi-am adus aminte cum ar\ta spinarea lui c`nd
eram pu[ti: parc\ traversat\ de funii, plin\ de relief, aproape `nsp\i-
m`nt\toare. Acum aveam `n fa]\ o piele de b\tr`n [i `mi p\rea r\u
c\ asistam la acea scen\.
PARANOIA 151
– Tic\losul m-a min]it, a zis tata, cu glasul `nfundat din cauza
pernelor. Mi-a promis c\ o s\ stau doar pu]in `n abur. N-a suflat o
vorb\ c\ vrea s\-mi fac\ praf coastele. Isuse, iau steroizi, am oasele
fragile, negru nenorocit ce e[ti!
– Hei, tat\, am strigat, ajunge!
– Nu s`nt jagardeaua ta din `nchisoare, cioar\! a zis el.
Antwoine n-a reac]ionat. A continuat s\-l loveasc\ insistent [i
ritmic pe spate.
– Tat\, am zis eu, omul e mult mai mare [i mai puternic dec`t
tine. Nu cred c-ar fi o mi[care bun\ s\ ]i-l faci du[man.
Antwoine a ridicat capul [i m-a privit cu ochi amuza]i, parc\
somnoro[i.
– Las\, domnule, m-am b\tut cu na]iunea arian\ tot timpul c`t am
stat la r\coare. N-o s\ m\ sperie acum un infirm b\tr`n [i r\u de gur\.
M-am crispat.
– Tic\los nenorocit ce e[ti! a chel\l\it tata.
Am observat c\ de data aceea nu mai f\cuse aluzie la culoa-
rea pielii.
Ceva mai t`rziu, tata a fost depus `n fa]a televizorului, conectat
la aparatul de respirat, cu tubul `n nas.
– Chestia asta nu-mi place, a spus el, holb`ndu-se `ncruntat la
ecran. Ai v\zut ce c\caturi pentru iepuri `mi d\ s\ m\n`nc?
– Se cheam\ fructe [i legume, l-a corectat Antwoine, care st\tea
pe un scaun la vreun metru de el. {tiu eu ce-i place – am v\zut ce
are `n c\mar\. Carne de vit\ `n suc propriu, c`rn\ciori de Viena `n
saramur\ [i c`rna]i cu buc\]ele de ficat. C`t s`nt aici, gata cu astea.
Ai nevoie de m`ncare s\n\toas\, Frank, pentru a-]i p\stra imunita-
tea. Altfel, r\ce[ti, faci pneumonie [i te treze[ti la spital, [i, dup\
aia, eu ce fac? Dac\ ajungi la spital, n-o s\ mai ai nevoie de mine.
– Isuse.
– Plus, s-a terminat [i cu b\uturile stimulente, Cola [i alte por-
c\rii. Ai nevoie de lichide, ca s\ elimini mizeriile, dar nimic cu ca-
fein\. Ai nevoie de potasiu, de calciu, asta din cauza steroizilor.
152 JOSEPH FINDER
~n[ir`nd toate astea, Antwoine `mpungea cu ar\t\torul `n palma
celeilalte m`ini, de parc\ l-ar fi antrenat pe tata s\ devin\ campion
mondial la box.
– Po]i s\ faci m`ncare dintr-aia pentru iepuri c`t pofte[ti, c\ eu
tot nu bag `n gur\ a[a ceva, a ]inut-o tata pe a lui.
– ~nseamn\ c\ vrei s\ mori. Consumi de zece ori mai mult\
energie dec`t un om s\n\tos doar ca s\ respiri, de aceea trebuie s\
m\n`nci, s\-]i refaci puterile, masa muscular\ [i toate celelalte. ~]i
dai duhul pe timpul meu, [i eu nu-mi iau r\spunderea pentru asta.
– C\ mult `]i pas\ ]ie de mine, a zis tata.
– Da’ ce-]i `nchipui, c-am venit s\ te ajut s\ mori?
– Eu a[a am impresia.
– Dac\ a[ vrea neap\rat, de ce a[ face-o at`t de `ncet? a spus
Antwoine. ~]i `nchipui c\ m\ distreaz\ situa]ia, nu? Chiar crezi c\
g\sesc vreo pl\cere `n slujba asta?
– Hai, c\ te-a desfiin]at, nu? am zis eu.
– Hei, ia te uit\ ce scul\ de ceas are domnu’, a remarcat
Antwoine pe nea[teptate. (Uitasem s\-mi scot acel Panerai de la
m`n\. Poate c\, `n subcon[tient, crezusem c\ va trece neobservat
pentru el sau tata.) Ia s\-l vedem mai de aproape. S-a apropiat de
mine, l-a examinat, minun`ndu-se. Mam\, Doamne, \sta e vreo
cinci mii de dolari. Nu gre[ea prea mult. M-am sim]it jenat – era
mai mult dec`t c`[tiga el `n dou\ luni. E dintr-acela italian, pentru
scufund\tori?
– Da, m-am gr\bit eu s\ r\spund.
– V\ bate]i joc de mine, a intervenit tata, cu un glas care suna ca
o balama ruginit\. Cum dracu’ pot s\ cred a[a ceva... S-a uitat [i el la
ceas. Ai dat cinci mii pe un nenorocit de ceas? Ce fraier! Ai idee c`t a
trebuit s\-mi rup eu curul pentru cinci mii de dolari c`nd te ]ineam pe
tine la facultate? Iar tu ai dat at`]ia bani pe un c\cat de ceas?
– S`nt banii mei, tat\. Apoi am ad\ugat, ceva mai sp\[it: E o
investi]ie.
– Hai, las\-te, crezi c\ m-am t`mpit de tot? Ce investi]ie?
– Ascult\, tat\, am fost promovat. Lucrez la Trion Systems [i
am un salariu, s\ zicem, dublu fa]\ de cel de la Wyatt, `n]elegi?
PARANOIA 153
M-a privit cu sub`n]eles.
– P\i c`t `]i dau, dac\-]i permi]i s\ arunci cinci mii? Isuse, nici
nu vreau s\ m\ g`ndesc.
– S`nt pl\tit bine, tat\. Iar dac\ vreau s\ dau cu ei de-a azv`rlita,
a[a o s\ fac. Eu `i c`[tig.
– ~i c`[tigi, pe m\-sa, a repetat el cu sarcasm. C`nd o s\ fii dispus
s\-mi dai `napoi cei – a respirat ad`nc – cele nici nu mai [tiu c`te mii
pe care le-am aruncat ca s\ te ]in la [coal\, e[ti invitatul meu.
Era c`t pe ce s\-i spun c`]i bani aruncam eu pentru `ntre]inerea
lui, dar m-am ab]inut la vreme. Victoria de moment nu-mi aducea
nici un avantaj. ~n schimb, mi-am zis `n minte de c`teva ori c\ acela
din fa]a mea nu e tata. E o versiune r\ut\cioas\, de desen animat,
creat de cuplul Hanna-Barbera, care a ajuns de nerecunoscut din
cauza Prednisonului [i a altor nu [tiu c`te medicamente care produc
schimb\ri de comportament. {tiam `ns\ c\ nu era `ntru totul adev\-
rat, r\m\sese aceea[i jigodie, doar c\ r\utatea c\p\tase ceva mai
mult\ consisten]\.
– Tr\ie[ti `ntr-o lume a fanteziei, a continuat tata, apoi a trebuit
s\ fac\ o pauz\, pentru a respira. ~]i `nchipui c\, dac\ `]i cumperi
costume de dou\ mii de dolari [i pantofi de cinci sute [i ceasuri de
cinci mii, o s\ devii unul dintre \ia? A respirat din nou. Ei, atunci
s\-]i spun eu ceva. Por]i un costum de Halloween, ascult\ la mine.
Te deghizezi. ~]i zic asta fiindc\ e[ti fiul meu [i nimeni n-o s\ ]i-o
spun\ de la obraz la obraz. Nu e[ti dec`t o maimu]\ nenorocit\ `m-
br\cat\ cu frac [i papion.
– {i ce vrei s\ spui cu asta? am bolborosit eu.
Am observat c\, plin de tact, Antwoine se retr\gea din camer\.
M\ `nro[isem la fa]\.
„E bolnav, mi-am zis eu. Are emfizem `n faz\ terminal\. E pe
moarte. Nu [tie ce vorbe[te.“
– Crezi c\ o s\ ajungi ca vreunul dintre \[tia boga]i? Ai vrea tu,
b\iete. ~]i `nchipui c\ o s\ te invite s\ devii membru al vreunui club
privat, ca s\ le razi fetele [i s\ joci polo cu ei? A tras `n piept un fi-
ricel de aer. M\i, ei [tiu cine e[ti [i de unde-ai pornit. Poate o s\ te
154 JOSEPH FINDER

lase s\ te joci prin preajma lor o vreme, dar, imediat ce-o s\ `ncepi
s\ ui]i cine e[ti cu adev\rat, n-o s\ `nt`rzie s\ ]i-o spun\ `n fa]\.
Nu m-am mai putut ab]ine. M\ c\lca pe nervi.
– ~n lumea afacerilor lucrurile nu stau chiar a[a, tat\, am spus
eu ap\sat [i r\bd\tor. Nu e ca la cluburi. E vorba de produs bani.
Dac\-i aju]i s\ c`[tige bani, le satisfaci o nevoie. Am ajuns unde
s`nt pentru c\ ei au nevoie de mine.
– Aha, au nevoie de tine? a repetat tata, ap\s`nd fiecare cuv`nt [i
d`nd din cap. Asta-i bun\! Au nevoie de tine a[a cum unuia care se 28
cac\ `i trebuie h`rtie, m\-n]elegi? Dup\ ce se [terg cu tine la cur, trag
apa, asta e. Hai s\-]i spun eu, nu-i intereseaz\ dec`t oamenii de suc-
ces [i `[i dau seama c\ e[ti un ratat, a[a c\ n-o s\ te lase s\ ui]i asta. A doua zi era duminic\, singura mea [ans\ de a dormi p`n\ t`r-
Mi-am dat ochii peste cap, am cl\tinat din cap [i n-am mai r\s- ziu [i, ca un f\cut, Arnold Meacham a insistat s\ ne `nt`lnim de-
puns. Am sim]it cum `mi pulseaz\ s`ngele `n t`mple. vreme. ~i r\spunsesem la e-mailul lui folosind numele „Donnie“,
A respirat iar. care reprezenta semnalul c\ aveam ceva de livrat. Mi-a r\spuns
– Da’ tu e[ti prea prost [i plin de fi]e ca s\-]i dai seama. Tr\ie[ti imediat, cer`ndu-mi s\ m\ prezint `n parcarea unui magazin numit
`ntr-o lume de iluzii, la fel ca maic\-ta. Tot timpul s-a considerat Depozitul pentru Acas\, la ora nou\ fix.
prea bun\ pentru mine, dar era de rahat. Se am\gea. Numai c\ tu Locul acela mi[una deja de lume – nu toat\ lumea lenevea du-
nu e[ti un rahat. Vreme de c`]iva ani, ai mers la o [coal\ general\ minica – dornic\ s\ cumpere cherestea, gresie, scule electrice, saci
scump\ [i ]i-ai luat diploma la un colegiu scump [i de nimic, dar cu semin]e de gazon sau `ngr\[\minte. Am a[teptat `n ma[in\ mai
`nc\ n-ai ajuns un rahat. A mai respirat o dat\ ad`nc, iar vocea bine de jum\tate de ceas.
parc\ i s-a mai `nmuiat: ~]i spun asta fiindc\ nu vreau s\ te doboare Apoi, un BW 745i a tras `n spa]iul gol de al\turi, p\r`nd cam ne-
cum m-au dobor`t pe mine, fiule. Cum era la [coala aia de f\t\l\i, lalocul lui `ntre camionete [i utilitare. Arnold Meacham purta un pu-
unde p\rin]ii boga]i se uitau la mine ca la un nimeni, fiindc\ nu
lover tricotat din l`n\ albastru-deschis [i ar\ta de parc\ s-ar fi preg\tit
eram de-ai lor. Ei, fii atent. Mi-a trebuit ceva timp p`n\ s\-mi dau
s\ mearg\ la o partid\ de golf. Mi-a f\cut semn s\ urc `n ma[ina lui,
seama de asta, dar aveau dreptate. Nu eram din tagma lor. Nici tu
lucru pe care l-am f\cut, [i i-am predat un CD [i un dosar.
nu e[ti [i, cu c`t mai repede `n]elegi asta, cu at`t mai bine o s\-]i fie.
– Ce avem aici? a `ntrebat el.
– Mai bine, la fel cum ]i-a mers ]ie, am zis eu.
– Lista angaja]ilor care lucreaz\ la proiectul AURORA, i-am
Asta mi-a sc\pat f\r\ voie. M-a m\surat cu ochi aproape `nl\-
r\spuns.
crima]i.
– To]i?
– M\car eu [tiu cine s`nt, a spus. Pe c`nd tu, am\r`tule, habar n-ai.
– Nu [tiu. Dar m\car o parte.
– De ce nu-s to]i?
– Ai patruzeci [i [apte de nume, am zis. Tot e ceva.
– Avem nevoie de lista complet\.
Am oftat.
156 JOSEPH FINDER PARANOIA 157

– S\ v\d ce pot face. – {i acolo se aplic\ m\suri speciale de securitate, am zis eu.
Am t\cut o clip\, oscil`nd `ntre dorin]a de a-i ascunde ce nu [tiam – Doar n-o fi ca la AURORA. Acolo ar trebui s\ fie destul de
`nc\ – `ntruc`t, cu c`t `i ofeream mai mult, cu at`t m\ va m`na mai ne- u[or. D\-ne dosarul fiec\rei persoane care are vreo leg\tur\ cu
milos – [i cea de a m\ l\uda cu progresele f\cute. Apoi am zis: AURORA. Cel pu]in a oamenilor de pe lista asta.
– Am f\cut rost de parolele [efului. A f\cut un semn cu CD-ul.
– Care dintre ei? Lundgren? – A[ putea `ncerca s\pt\m`na viitoare.
– Nora Sommers. – F\-o-n noaptea asta! Duminica e momentul cel mai potrivit.
A dat aprobator din cap. – M`ine am o zi mare. Facem o prezentare `n fa]a lui Goddard.
– Ai folosit programul nostru? M-a fulgerat cu un aer dezgustat.
– Nu, Keyghost. – Cum adic\, te preocup\ prea mult acoperirea? Sper c\ n-ai ui-
– {i ce faci cu ele? tat pentru cine lucrezi de fapt.
– Scotocesc prin e-mailurile mai vechi. Poate p\trund `n pro- – Trebuie s\ m\ ridic la `n\l]imea a[tept\rilor, ca s\ gr\besc lu-
gramul MeetingMaker [i descop\r cu cine se `nt`lne[te. crurile. {i asta e important.
– Asta-i treab\ de doi bani, a spus Meacham. Cred c-a venit – Atunci ai motive foarte `ntemeiate s\ lucrezi disear\, a zis el
vremea s\ penetrezi `n AURORA. [i a pornit motorul.
– Deocamdat\ e prea riscant, am zis, cl\tin`nd din cap.
– De ce?
Un b\rbat care `mpingea un c\rucior `nc\rcat cu ni[te saci verzi
de `ngr\[\m`nt a ap\rut `n dreptului lui Meacham, care l-a v\zut [i
a ap\sat pe butonul de `nchidere automat\ a geamului, dup\ care
s-a `ntors spre mine.
– De ce? a repetat el.
– Au ecusoane speciale.
– Pentru numele lui Dumnezeu, intr\ odat\ cu cineva, fur\ un
ecuson, f\ ceva. Trebuie s\ iau instruirea de la `nceput?
– Orice persoan\ este trecut\ `ntr-un jurnal [i fiecare intrare are
c`te o poart\ rotativ\, a[a c\ nu te po]i strecura `n\untru.
– Dar echipele de cur\]enie?
– Am v\zut [i camere video cu circuit `nchis, `ndreptate spre
fiecare punct de intrare. Nu-i u[or. Doar nu vre]i s\ m\ prind\ toc-
mai acum.
S-a mai `nmuiat.
– Mda, se ap\r\ bine.
– Poate `nv\]a]i [i voi ceva nou.
– Du-te-n m\ta, m-a repezit el. Ce-i cu fi[ele de personal?

29
Spre sear\ m-am dus la sediul Trion. Garajul era aproape pustiu,
singurii oameni din cl\dire fiind probabil doar cei din corpul de paz\,
oamenii care asigurau func]ionarea centrelor operative permanente [i
c`]iva angaja]i nebuni dup\ munc\, a[a cum m\ pref\ceam a fi [i eu.
N-am recunoscut-o pe ambasadoarea de recep]ie, o tip\ de origine
hispanic\, judec`nd dup\ tr\s\turi, care nu p\rea deloc `nc`ntat\ c\ se
afla acolo. Abia dac\ m-a `nvrednicit cu o privire c`nd am intrat, dar
am ]inut s\ o salut, pref\c`ndu-m\ c\ s`nt presat [i timid. M-am dus
la cubiculumul meu [i am lucrat ceva pe bune, ni[te centralizatoare
contabile privind v`nz\rile la Maestro `n zona denumit\ EOMA,
adic\ Europa/Orientul Mijlociu/Asia. Graficul privind mersul v`nz\-
rilor nu ar\ta prea grozav, dar Nora `mi ceruse s\ mai jonglez pu]in
cu cifrele, pentru a scoate ni[te date c`t de c`t `ncurajatoare.
Mai tot etajul era cufundat `n `ntuneric. A trebuit s\ aprind lu-
mina `n zona mea de lucru. Asta m-a iritat.
Meacham [i Wyatt voiau dosarele de personal ale tuturor oame-
nilor prin[i `n proiectul AURORA. Voiau s\ de]in\ trecutul fiec\rui
angajat, ceea ce le-ar fi spus de la ce companii veniser\ [i cu ce se
ocupaser\ la ultimul loc de munc\. Asta era o pist\ util\, care i-ar fi
ajutat s\ afle care era obiectul proiectului.
Dar nu era totuna cu a intra `n Departamentul de resurse umane
[i a deschide c`teva dulapuri, ca s\-mi aleg eu dosarele, cum vo-
iam. Spre deosebire de alte departamente de la Trion, Departa-
mentul de resurse umane `[i luase m\suri speciale de protec]ie. ~n
PARANOIA 159
primul r`nd, la computerele lor nu aveai acces direct din baza prin-
cipal\ de date a companiei; erau conectate la o re]ea separat\. Cred
c\ asta reprezenta o m\sur\ inteligent\ – eviden]ele de personal
cuprindeau tot felul de informa]ii confiden]iale, cum ar fi fi[ele
de notare, valoarea declara]iilor fiscale [i drepturile preferen]iale de
subscriere la ac]iuni ale companiei [i altele la fel. Poate c\ [efii
departamentului se temeau c\ angaja]ii de r`nd vor afla ce salarii
scandaloase aveau oamenii din conducerea Trion, ceea ce ar fi dat
na[tere unor proteste ce se puteau extinde.
Departamentul era situat la etajul trei al Aripii E, departe de
Departamentul marketing produse, unde lucram eu. P`n\ acolo
existau o mul]ime de u[i `ncuiate, dar probabil c\ le puteam des-
chide pe majoritatea cu ecusonul meu.
Apoi mi-am adus aminte c\ undeva se `nregistra cine intra [i pe
la ce punct de acces, plus ora. Informa]iile se stocau, ceea ce nu `n-
semna neap\rat c\ erau [i verificate de cineva. ~ns\ dac\ ie[ea vreo
belea ulterior, nu avea s\ treac\ neobservat faptul c\, din motive nu
tocmai clare, `ntr-o duminic\ seara plecasem tocmai de la Produse
noi p`n\ la Personal, l\s`nd urme digitale pe parcursul traseului.
De aceea, am p\r\sit cl\direa, cobor`nd cu liftul, [i am p\truns
pe o intrare lateral\. Avantajul pe care-l prezint\ sistemele astea de
securitate este c\ ]in eviden]a intr\rilor `n cl\dire, nu [i a ie[irilor.
Poate c\ era vorba de vreo reglementare a pompierilor, nu aveam
de unde s\ [tiu. Asta `nsemna `ns\ c\ puteam ie[i din cl\dire f\r\
[tirea nim\nui.
Afar\ se `ntunecase. Cl\direa Trion era iluminat\, astfel c\ fa-
]ada cu aspect cromat str\lucea, iar ferestrele din sticl\ aveau o cu-
loare ultramarin. ~n lini[tea nop]ii se auzea doar f`[`itul de pneuri
ale automobilelor care, din c`nd `n c`nd, treceau pe autostrad\.
Am dat roat\ Aripii E, unde p\reau s\ se afle o mul]ime de ser-
vicii administrative – Achizi]ii, Gestiunea sistemelor, chestii
dintr-astea – [i am v\zut pe cineva ie[ind pe o u[\ de serviciu.
– Hei, ]ine pu]in u[a, te rog, am strigat eu. Mi-am fluturat ecu-
sonul c\tre tip, care p\rea s\ fac\ parte dintr-o echip\ de oameni de
serviciu. Ecusonul meu mai d\ erori.
160 JOSEPH FINDER
Omul mi-a ]inut u[a, nici nu s-a uitat la mine [i a[a am p\truns.
Nu se `nregistrase nimic. ~n ceea ce privea sistemul central de evi-
den]\, eu m\ aflam tot sus, `n cutia mea.
Am pornit pe sc\ri p`n\ la etajul trei. U[a de acces pe etaj era
descuiat\. {i asta era din cauza vreunei reglement\ri privitoare la
incendii: `n cl\dirile care dep\[eau o anumit\ `n\l]ime, trebuia s\ se
asigure trecerea de la un etaj la altul pe sc\ri, `n caz de urgen]\.
Probabil c\ unele etaje aveau cititoare de ecuson chiar la ie[irea de
pe palier, `ns\ la trei nu se montase a[a ceva. Am intrat direct `n re-
cep]ia Departamentului de resurse umane.
Zona de a[teptare avea aspectul potrivit pentru un asemenea de-
partament – numai mahon, care crea un aer de demnitate, care s\-]i
spun\ clar c\ lucrurile se iau `n serios [i c\ e vorba de cariera vizi-
tatorilor, c\rora li se puseser\ la dispozi]ie scaune colorate, primi-
toare, capitonate. Asta `]i mai sugera c\ dac\ ai intrat acolo, aveai
s\ stai pe noad\ cine [tie c`t.
M-am uitat `n jur, `ncerc`nd s\ reperez camerele TV cu circuit
`nchis, dar n-am z\rit nici una. Nici nu m\ a[teptam; doar nu ne
aflam `ntr-o banc\ – [i nici `n laboratoare de cercetare –, dar am
vrut s\ m\ asigur. Adic\, `n m\sura `n care se putea.
Luminile st\teau aprinse, ceea ce f\cea `nc\perea s\ devin\ [i
mai impresionant\. Sau `nsp\im`nt\toare, dar era greu de spus.
Am r\mas c`teva secunde pe loc [i m-am g`ndit. Prin zon\ nu
am v\zut nici o echip\ de cur\]enie care s\-mi dea drumul `n\-
untru; pesemne c\ veneau noaptea t`rziu sau la primele ore ale di-
mine]ii. Atunci se putea intra cel mai u[or. De aceea am decis s\
m\ slujesc de aceea[i [mecherie cu ecusonul care d\dea erori, cu
ajutorul c\reia ajunsesem p`n\ acolo. Am cobor`t un etaj [i m-am
`ndreptat spre sala de a[teptare prin spate, unde ambasadoarea de
recep]ie, o femeie cu p\rul lung, de un ro[u-ar\miu, urm\rea o re-
luare a filmului Burlacul pe unul dintre monitoarele de securitate.
– {i eu credeam c\ s`nt singurul care trebuie s\ munceasc\ du-
minica, i-am zis de cum am v\zut-o.
Ea a ridicat privirea, a r`s din polite]e [i a revenit la filmul ei. Ar\-
tam ca un om al locului, av`nd ecusonul prins la centur\, [i veneam,
PARANOIA 161
chipurile, din\untru, deci prezen]a mea era justificat\, nu? Ea nu p\-
rea prea vorb\rea]\, dar asta venea `n ajutorul meu – voia s\ fie l\sat\
s\-[i vad\ comedia. Era `n stare s\ fac\ orice, numai s\ scape de mine.
– Uite, am `nceput eu, iart\-m\ c\ te deranjez, nu ai cumva un dis-
pozitiv care repar\ ecusoanele? Nu ]in cu orice pre] s\ vin la birou,
dar m\ sile[te via]a, altfel a[ r\m`ne f\r\ slujb\, [i tic\losul acela de
cititor de ecusoane nu m\ las\ s\ intru. Parc-ar [ti c\ ar trebui s\ m\
aflu `n fa]a televizorului de acas\, la vreun meci de fotbal, `n]elegi?
A z`mbit. Probabil se `nv\]ase ca angaja]ii de la Trion s\ n-o
bage `n seam\.
– ~n]eleg foarte bine, a zis ea. Da-mi pare r\u, pe doamna care
se ocup\ de ecusoane o g\se[ti doar m`ine.
– Uf, ce ghinion. {i cum pot intra? Nu pot a[tepta p`n\ m`ine.
Am ceva de predat diminea]\.
Femeia a dat din cap [i a ridicat receptorul.
– Stan, a spus, po]i s\ ne aju]i?
Stan, un tip de la paz\, a ap\rut dup\ c`teva minute. Era un in-
divid scund, musculos [i bine f\cut, trecut de cincizeci de ani, care
purta o peruc\ neagr\ ca pana corbului, ce s\rea `n ochi, pentru c\
dunga de p\r ce se vedea pe dedesubt era c\runt\. N-o s\ `n]eleg
niciodat\ de ce te mai deranjezi s\ por]i peruc\ dac\ nu ]i-o aran-
jezi c`t de c`t ca s\ faci lumea s\ cread\ c\ mai ai p\r. Am luat liftul
p`n\ la etajul trei. I-am servit o explica]ie alambicat\ cum c\ la Re-
surse umane exista un sistem aparte de ecusoane, dar pe el nu-l du-
rea chestia asta. A preferat s\ discute despre sport [i am reu[it s\-i
]in hangul f\r\ nici o problem\. Era mort dup\ cei de la Denver
Broncos, de aceea m-am pref\cut c\ [i eu ]ineam cu aceea[i echip\.
C`nd am ajuns la Resurse umane, [i-a scos ecusonul, care probabil
`i permitea accesul `n orice parte a cl\dirii `n care lucra. A flutu-
rat-o prin fa]a cititorului de ecusoane.
– Nu te omor` cu munca, mi-a zis la plecare.
– Mul]umesc de sfat, fr\]ioare.
S-a `ntors [i m-a privit.
– S\ nu ui]i s\-]i rezolvi problema cu ecusonul, m-a sf\tuit el.
{i uite a[a am p\truns.

30
Dup\ ce treceai de recep]ie, Departamentul de resurse umane
ar\ta ca oricare altul de la Trion, acela[i sistem de cubiculumuri p\-
r`nd proiectat la infinit. Erau aprinse doar becurile de urgen]\, nu [i
l\mpile cu neon de pe tavan. Din c`te mi-am dat seama trec`nd pe
intervale, sala aceea de cubiculumuri era pustie, la fel ca birourile.
Nu mi-a trebuit mult p`n\ s\ descop\r unde se p\strau eviden]ele.
~n centrul s\lii trona o re]ea uria[\ alc\tuit\ din rafturi cu dosare
a[ezate pe orizontal\.
M\ g`ndisem s\ `ncerc spionarea online, dar nu aveam nici o
[ans\ f\r\ s\ [tiu parola de la acel departament. Dac\ tot p\trunse-
sem acolo, mi-a venit mie ideea, puteam instala un dispozitiv de
detectare a tast\rilor. Puteam veni cu alt\ ocazie s\ `l recuperez.
Doar Wyatt Telecom pl\tea juc\riile acelea, nu eu. Am g\sit un cu-
biculum [i am plasat dispozitivul.
Acum `ns\ trebuia s\-mi fac de lucru prin dreptul sertarelor cu
dosare, s\ le g\sesc pe acelea ale oamenilor din proiectul AURORA.
{i trebuia s\ m\ mi[c repede – cu c`t z\boveam mai mult, cu at`t
cre[tea riscul de a fi prins.
Toate bune, dar cum erau a[ezate dosarele? Alfabetic, pe nume?
~n ordinea num\rului de identificare al angaja]ilor? Cu c`t citeam in-
scrip]iile de pe sertare, cu at`t `mi pierea curajul. P\i, ce-mi `nchipui-
sem, c-o s\ intru ca un pa[\, trag un sertar [i iau dintr-o mi[care
toate dosarele dorite? Existau [iruri de sertare pe care scria: „BENE-
FICII ADMINISTRA}IA [i PENSII/RENTE/PENSION|RI“, apoi
PARANOIA 163
„EVIDEN}E CONCEDII DE BOAL|/LEGALE/ALTE TIPURI“;
dup\ aceea sertare intitulate: „RECLAMA}II, DESP|GUBIRI
LUCR|TORI [i RECLAMA}II, REZOLVATE“; o zon\ se numea:
„EVIDEN}E IMIGRARE {I NATURALIZARE...“ [i a[a mai de-
parte. Mi se `nv`rtea mintea.
Nu [tiu de ce, dar `n cap mi se derula o melodie veche, siro-
poas\, din epoca de aur – Band on the Run, de Paul McCartney,
din nefericita lui perioad\ `mpreun\ cu grupul Wings. Un c`ntec pe
care `l ur\sc din tot sufletul, mai mult dec`t pe oricare altul de pe
vreun disc de Celine Dion. Linia melodic\ e sup\r\toare, dar ]i se
`ntip\re[te `n minte cu o persisten]\ care-]i aduce aminte de ochii
ro[ii din pozele scoase cu unele aparatele foto cu bli], iar versurile
s`nt absurde. Auzi: „~n pia]a satului, sunet de clopot `n dung\, pen-
tru to]i iepurii pu[i de fug\!“ Mda, `n fine.
Am `ncercat unul dintre sertare [i, bine`n]eles, era `ncuiat; la fel
[i celelalte. Fiecare dulap cu sertare avea o `ncuietoare `n partea su-
perioar\ [i, probabil, toate erau la fel. M-am uitat `n jur, sper`nd s\
descop\r pupitrul administratorului [i, `n tot acest timp, c`ntecul
acela t`mpit `mi suna mereu `n minte... „Judec\torul de ]inut, care
ne poart\ s`mbetele“1... iar asta, `n timp ce c\utam din ochi biroul
acela nenorocit [i, bine`n]eles, cheia se afla acolo, pe un inel `n
sertarul din mijloc, ne`ncuiat. Dumnezeule, avea dreptate Meacham;
`ntotdeauna e u[or s\ g\se[ti cheia.
M-am dus la dulapul cu dosarele angaja]ilor, `n ordine alfabetic\.
Am ales un nume din lista proiectului AURORA – Yonah Oren –
[i m-am uitat la O. Nimic. Am c\utat altul – Sanjay Kumar – [i nici
acolo n-am g\sit nimic. Am `ncercat Peter Dout: zero. Ciudat. Ca
s\ nu las nimic la voia `nt`mpl\rii, am verificat acelea[i nume la
sertarele ASIGUR|RI/POLI}E/ACCIDENTE. Nici un rezultat.
Acela[i lucru [i `n dosarele privind pensiile. Mai precis, nimic, `n
nici un dosar, a[a c\ m\ uitam ca prostul `n gol.
1 Versuri din Band on the Run, o pies\ compus\ practic din mai multe c`ntece, lan-
sat\ `n 1971: „Judec\torul de ]inut, care ne poart\ s`mbetele / Va c\uta la nesf`r[it
/ Trupa pe fug\, trupa pe fug\…“ (n. tr.)
164 JOSEPH FINDER PARANOIA 165

„Temnicerul [i marinarul Sam1...“ Totul p\rea ca o metod\ de
tortur\ chinezeasc\ – ce `n]eles aveau versurile acelea insipide? ~mi
putea spune cineva?
Ciudat era c\ `n locurile `n care ar fi trebuit s\ se afle dosarele,
uneori p\rea s\ apar\ ni[te por]iuni libere, ca ni[te mici g\uri, de
parc\ dosarele ar fi fost extrase de acolo. Ori doar mi se n\z\rise
mie? Pe punctul de a renun]a, am mai dat o roat\ [irurilor de dula-
puri, [i atunci am observat un intr`nd – o `nc\pere separat\, des-
chis\, lipit\ de re]eaua aceea de dulapuri cu dosare. Un anun] plasat
chiar la intrare te prevenea:
EVIDEN}E SECRETE DE PERSONAL –
ACCES AU TORIZAT DIRECT DE
JAMES SPERLING SAU LUCY CELANO.
aproape patruzeci de centimetri, poate mai mult, `ntre un num\r [i
urm\torul. Sertarul era pe jum\tate gol.
Dosarele AURORA fuseser\ scoase.
Pre] de o clip\, am sim]it c\-mi st\ inima `n loc. Parc\ mi se go-
lise [i mie mintea.
Din col]ul ochiului, am observat o lumin\ puternic\ `ncep`nd s\
pulseze. Era un reflector stroboscopic cu xenon, care pornea `n caz de
pericol, montat sus pe perete, pu]in `n afara spa]iului unde se g\seau
dosarele. La ce dracu’ slujea? C`teva secunde dup\ aceea s-a pornit [i
urletul incredibil de tare [i de gutural, oaa-oaa-oaa, al sirenei.
Declan[asem cine [tie ce sistem de detec]ie care, f\r\ `ndoial\,
proteja dosarele secrete.
Sirena vuia at`t de tare `nc`t probabil c\ se auzea `n `ntreaga arip\.

Am p\truns `n spa]iul acela [i am respirat u[urat v\z`nd c\ lu-

crurile se simplificaser\: sertarele erau organizate `n func]ie de nu-
m\rul departamentului. James Sperling era directorul Resurselor
umane, iar Lucy Celano, [tiam deja, asistenta lui. Mi-au trebuit
dou\ minute s\ g\sesc biroul lui Lucy Celano [i probabil treizeci
de secunde ca s\ dau de inelul cu chei (sertar dreapta jos).
Am revenit apoi la dulapurile din zona interzis\ [i am g\sit
sertarul `n care se aflau numerele departamentelor, inclusiv de la
proiectul AURORA. Am descuiat dulapul [i l-am deschis. A scos
un bufnet metalic, ca [i cum de la fundul lui ar fi c\zut o roti]\,
ceva. M-am `ntrebat c`t de des erau folosite acele sertare. Oare evi-
den]ele se prelucrau mai mult online, p\str`ndu-se dosare pe h`rtie
doar din motive legale [i de audit?
{i atunci am v\zut ceva cu adev\rat bizar: toate dosarele depar-
tamentului AURORA disp\ruser\. Adic\ exista un spa]iu gol de

1Versuri din strofa precedent\ a c`ntecului Band on the Run: „Iar temnicerul [i mari-
narul Sam perchezi]ionau toat\ lumea / C\ut`nd trupa pe fug\, pe fug\… / {i noaptea
venea, `n timp ce lumea de[ertului `ncepuse s\ se lini[teasc\ / ~n ora[ul `n care suntem
c\uta]i pretutindeni, dar noi nu vom fi g\si]i / Trupa pe fug\, pe fug\…“ (n. tr.)

31
Cei de la securitate aveau s\ ajung\ acolo `n orice moment. Pe-
semne c\ nu ap\ruser\ deja pentru c\ la sf`r[it de s\pt\m`n\ aveau
oameni mai pu]ini pe perimetru.
Am fugit la u[\, m-am izbit cu [oldul de bara de protec]ie a
geamului, dar ea nici nu s-a clintit. Izbitura mi-a produs o durere
cumplit\.
Am `ncercat din nou; era `ncuiat\. Of, Doamne. Am `ncercat
alta, dar [i aceea se blocase pe din\untru.
Abia atunci mi-am dat seama ce semnifica]ie avusese bufnetul
de mai devreme – prin deschiderea sertarului activasem un soi de
mecanism care `ncuia automat u[ile de ie[ire din sala aceea. M-am
repezit la cap\tul cel\lalt al etajului, dar nici u[ile de evacuare de
acolo n-au vrut s\ se deschid\. P`n\ [i cea de ie[ire pentru cazuri de
incendiu, care d\dea spre palier, se blocase, iar asta sigur era `mpo-
triva reglement\rilor stabilite de pompieri.
Eram prins ca un [oarece `ntr-un labirint. La sosire, paznicii vor
verifica tot etajul.
Mintea `mi luase foc. Aveam vreo [ans\ dac\ `ncercam s\ in-
ventez ceva? A, era Stan, paznicul care m\ adusese `n\untru –
poate `l convingeam c\ am p\truns din gre[eal\ `ntr-o zon\ prote-
jat\ [i am deschis alt sertar dec`t trebuia. Aveam impresia c\ m\
simpatizase [i m\ puteam sluji de asta. Da, dar dac\ `[i f\cea mese-
ria ca lumea, `mi cerea ecusonul [i constata c\ nu aveam ce c\uta `n
acel departament?
PARANOIA 167
Nu, nu puteam risca. Nu aveam de ales, trebuia s\ m\ ascund.
R\m\sesem prizonier.
„Blocat `ntre patru ziduri“, se v\ieta, boln\vicios, grupul Wings
`n mintea mea. Doamne!
Reflectorul stroboscopic pulsa orbitor, iar alarma urla asurzitor,
de parc\ ar fi anun]at topirea miezului unui reactor nuclear.
Dar unde s\ m\ ascund? M-am g`ndit totu[i c\ `n primul r`nd ar
trebui s\ creez o diversiune, ceva nevinovat [i plauzibil care s\ ex-
plice declan[area alarmei. Drace, [i nu mai aveam timp!
Dac\ m\ prindeau acolo, eram terminat. Definitiv. Nu numai
c\-mi pierdeam slujba de la Trion. Mult mai r\u. Era un dezastru,
un co[mar de ne`nchipuit.
Am `n[f\cat primul co[ metalic pentru h`rtii pe care l-am g\sit.
Era gol, a[a c\ am smuls o foaie de h`rtie de pe un birou apropiat,
am f\cut-o ghemotoc, am scos bricheta [i i-am dat foc. Am dat
fuga `n spa]iul rezervat dosarelor secrete [i am a[ezat co[ul l`ng\
perete. Dup\ aceea, am scos o ]igar\ din pachet [i am aruncat-o `n
co[. H`rtia a ars, sco]`nd cur`nd flac\r\ [i ridic`nd un nor respecta-
bil de fum. Poate c\, descoperind ]igara pe jum\tate ars\, vor da
vina pe ea pentru declan[area alarmei. A[a speram.
Am auzit trop\it de pa[i [i voci care p\reau s\ se apropie din-
spre palierul din spate.
Nu, Doamne. S-a terminat. S-a terminat.
Am observat un dulap care nu era `ncuiat. ~n spatele lui se g\-
sea un altul, pentru rechizite, nu prea lat, dar ad`nc de peste trei
metri, cu [iruri de rafturi ticsite cu pachete de h`rtie [i alte lucruri.
N-am `ndr\znit s\ aprind lumina, a[a c\ mi-a fost greu s\ v\d,
dar am distins totu[i un spa]iu `ntre dou\ rafturi din spate unde
m-a[ fi putut ascunde.
Dup\ ce am `nchis u[a pe din\untru, am auzit o alt\ u[\ des-
chiz`ndu-se, apoi strig\te `nfundate.
Am `nghe]at. Alarma continua s\ vuiasc\. Oamenii alergau de
colo-colo, r\cnind tot mai tare, mai aproape.
– Aici, aici! a strigat cineva.
168 JOSEPH FINDER
Inima `mi b\tea de s\-mi sar\ din piept. Mi-am ]inut suflarea.
C`nd m\ mi[cam c`t de pu]in, raftul din spinarea mea scotea un
sc`r]`it. Mi-am schimbat pozi]ia, iar um\rul s-a frecat de o cutie,
sco]`nd un fo[net. M\ `ndoiam c\ cineva aflat `n trecere pe acolo ar
fi putut auzi zgomote at`t de ne`nsemnate, mai ales `n h\rm\laia
st`rnit\, `n urletele [i vaietele sirenei. Cu toate acestea, m-am for]at
s\ r\m`n total nemi[cat.
– ...A dracului de ]igar\! am auzit, spre u[urarea mea.
– ...Sting\torul... a r\spuns cineva.
Mult\ vreme – probabil zece minute, dar putea s\ fi fost [i jum\-
tate de or\, pentru c\ nu aveam cum s\-mi dau seama [i nu puteam
s\-mi mi[c bra]ul ca s\ m\ uit la ceas – am r\mas a[a, foindu-m\
chinuit, `nfierb`ntat [i transpirat, `ntr-o stare comatoas\, sim]ind cum
`mi amor]esc picioarele din cauza pozi]iei ciudate `n care st\team.
Am r\mas astfel, a[tept`ndu-m\ dintr-o clip\ `n alta ca u[a s\ se
deschid\, s\ fiu orbit de lumin\ [i s\ `nceap\ tevatura.
Dac\ s-ar fi `nt`mplat a[a ceva, nu [tiu ce a[ fi putut `ng\ima.
Nimic, de fapt. A[ fi fost prins [i nu vedeam nici o explica]ie plau-
zibil\ a prezen]ei mele acolo. Concedierea era cea mai fericit\ solu-
]ie. Dar, sigur, cei de la Trion m-ar fi dat `n judecat\ – nu aveam ce
c\uta `n acel departament. Nici nu voiam s\ m\ g`ndesc la ce aveau
s\-mi fac\ [i cei de la Wyatt.
{i, dup\ at`ta cazn\, ce reu[isem s\ aflu? Nimic. Toate docu-
mentele referitoare la AURORA disp\ruser\.
Am auzit f`s`itul produs de ]`[nirea unui lichid, evident un stin-
g\tor folosit de cineva, dup\ care ]ipetele s-au mai domolit. M-am
`ntrebat dac\ paznicii `i chemaser\ pe pompierii din cl\dire sau
chiar pe unii din afar\. {i dac\ acel co[ cu h`rtia [i ]igara ars\ expli-
cau pornirea alarmei. Ori urmau s\ verifice toat\ sala?
Am r\mas acolo, sim]ind cum picioarele `mi `nghea]\, `n vreme
ce sudoarea `mi curgea pe fa]\, iar umerii [i spatele p\reau s\-mi
fie cuprinse de c`rcei.
{i am a[teptat...
Am mai perceput din c`nd `n c`nd voci, dar p\reau mai calme,
chiar relaxate. Zgomot de pa[i, dar nu precipita]i.
PARANOIA 169
Dup\ o ve[nicie, s-a l\sat o lini[te deplin\. Am `ncercat s\-mi
ridic bra]ul, ca s\ v\d ce or\ era, dar `mi amor]ise. M-am foit c`t
s\-mi fac loc, am `ntins m`na dreapt\ ca s\ apuc `ncheietura celei
st`ngi [i a[a am reu[it s\ o duc spre fa]\ [i s\ m\ uit la cadranul fos-
forescent. Zece [i c`teva minute, de[i timpul se t`r`se at`t de greu `n-
c`t `mi `nchipuisem c\ era trecut de miezul nop]ii.
~ncet-`ncet, m-am deznodat din pozi]ia aceea de circar contor-
sionist, mi[c`ndu-m\ totu[i f\r\ s\ fac zgomot spre u[a dulapului.
Ajuns acolo, am r\mas neclintit c`teva momente, cu urechile ciu-
lite. N-am auzit nimic. Nu gre[eam socotind c\ plecaser\ – la o
adic\, stinseser\ focul [i se convinseser\ c\ nu se produsese o
efrac]ie. Fiin]ele umane, `ndeosebi paznicii care, `ntr-un fel ajung
s\ poarte pic\ tuturor computerelor care nu au f\cut dec`t s\ le ia
p`inea de la gur\, nu au `ncredere `n dispozitive [i ma[in\rii. Sigur
aveau s\ dea vina pe vreo eroare a sistemului de alarm\. Poate c\,
dac\ eram norocos, nimeni nu se va `ntreba de ce detectorul de pre-
zen]\ declan[ase alarma `naintea detectorului de incendiu.
Apoi am respirat ad`nc [i, `ncet, am deschis u[a.
M-am uitat `n st`nga, `n dreapta, [i `n fa]\, iar sala p\rea pustie.
Nu r\m\sese nimeni acolo. Am f\cut c`]iva pa[i, dup\ care m-am
oprit [i am privit din nou `n jur.
Nimeni.
Mirosea destul de tare a fum [i chimicale, pesemne de la lichi-
dul din sting\tor.
Cu fereal\, m-am strecurat de-a lungul peretelui, departe de fe-
restrele ce d\deau spre exterior sau de u[ile din sticl\, p`n\ am ajuns
la alt\ pereche de u[i de ie[ire. Nu cele ce duceau spre recep]ia
principal\ [i nici acelea dinspre scara din spate, pe unde p\trunse-
ser\ paznicii.
{i acelea erau blocate.
Tot `ncuiate.
Isuse, nu.
Paznicii nu dezactivaser\ sistemul de autoblocare. Mi[c`ndu-m\
ceva mai vioi, `ndemnat de impulsul de adrenalin\, am revenit la
170 JOSEPH FINDER
u[ile dinspre recep]ie [i am `mpins `n bara de protec]ie, dar n-am
avut noroc.
R\m\sesem `ncuiat `n\untru.
{i acum?
N-aveam de ales. Nu puteam descuia din\untru sau, `n orice
caz, nu cu metodele care-mi fuseser\ predate. {i, av`nd `n vedere
cele `nt`mplate, nu puteam chema nici paznicii s\ m\ elibereze.
Asta era. Trebuia s\ r\m`n acolo p`n\ c`nd cineva avea s\ des-
chid\ u[ile. P`n\ diminea]\, c`nd soseau echipele pentru cur\]enie.
Sau, mai r\u, c`nd `ncepeau s\ soseasc\ angaja]ii Departamentului de
resurse umane. Iar atunci urma s\ dau explica]ii, lucru deloc pl\cut.
Eram epuizat. Mi-am g\sit un cubiculumul departe de orice u[\
sau fereastr\ [i m-am a[ezat. M\ sim]eam la cap\tul puterilor. Tre-
buia neap\rat s\ dorm. De aceea, mi-am `ncruci[at bra]ele la piept
[i, ca un student surmenat aflat `ntr-o sal\ de lectur\, am c\zut
`ntr-un somn f\r\ vise.
PARANOIA 171
32
Pe la ora cinci m-au trezit ni[te zdr\ng\nituri. Am s\rit imediat
`n capul oaselor. Sosise echipa de cur\]enie, cu g\le]i mari din plas-
tic pe ro]i [i mopuri, [i cu aspiratoare portabile care, cu ajutorul
unei barete, se ]in pe um\r. Erau doi b\rba]i [i o femeie, care sporo-
v\iau repede `n portughez\. Prinsesem limba: `n cartierul `n care
crescusem, erau o mul]ime de brazilieni.
C`t dormisem, din gur\ mi se scursese pu]in\ saliv\ pe biroul
acela. Am [ters-o u[or cu m`neca, apoi m-am ridicat [i m-am `n-
dreptat spre u[ile de ie[ire, pe care ei le proptiser\ cu un opritor din
cauciuc, s\ r\m`n\ deschise.
– Bom dia, como vai? am f\cut eu. Am cl\tinat din cap, ar\-
t`ndu-m\ jenat, [i mi-am privit ceasul.
– Bem, obrigado eo senhor? mi-a r\spuns femeia. A z`mbit [i
[i-a ar\tat c`]iva din]i `mbr\ca]i `n aur. P\rea s\ fi priceput – s\rma-
nul b\iat, a lucrat toat\ noaptea sau poate a venit cumplit de de-
vreme, nu avea cum s\ [tie [i nici nu-i p\sa.
Unul dintre b\rba]i se uita la co[ul de gunoi afumat [i-i spunea
ceva celuilalt. De genul, ce dracu’ s-a `nt`mplat aici?
– Cançado, i-am spus femeii: S`nt obosit, adic\; [i chiar eram.
Bom, até logo, pe cur`nd, cu alte cuvinte.
– Até logo, senhor, mi-a r\spuns femeia `n timp ce ie[eam pe u[\.
M-am g`ndit `n treac\t s\ dau o tur\ pe acas\, s\ m\ schimb [i
s\ revin. Dar nu m\ sim]eam `n stare, de aceea am ie[it din Aripa E –
deja oamenii `ncepuser\ s\ soseasc\ – [i am reintrat `n Aripa B,
duc`ndu-m\ la cubiculumul meu. ~n regul\, dac\ verifica cineva
172 JOSEPH FINDER

eviden]a intr\rilor, avea s\ vad\ c\ venisem duminic\ `n jur de

[apte, apoi revenisem luni la cinci [i jum\tate. Harnic nevoie mare.
Speram s\ nu dau de cineva cunoscut a[a cum ar\tam, de parc\
adormisem `mbr\cat, lucru perfect adev\rat. Din fericire, am avut
noroc. Mi-am luat imediat o Cola dietetic\ cu vanilie de la un auto-
mat din camera de pauz\ [i am tras un g`t bun. La ora aceea neo-
meneasc\, avea un gust sc`rbos, de aceea mi-am f\cut cafea [i
m-am dus la baie s\ m\ sp\l. C\ma[a era pu]in bo]it\, dar, `n rest,
ar\tam destul de prezentabil, chiar dac\ m\ sim]eam ca dracu’. Azi 33
era ziua cea mare [i trebuia s\ dau cei mai bun din mine.
Cu o or\ `nainte de marea `nt`lnire cu Augustine Goddard,
ne-am adunat to]i `n Packard, una dintre s\lile de [edin]e mai `nc\-
Centrul directorial de informare era la etajul [apte al Aripii A,
p\toare, pentru o repeti]ie general\. Nora se `mbr\case cu un minu-
`n apropierea biroului lui Goddard. Am mers p`n\ acolo ca ni[te
nat taior albastru [i ar\ta de parc\ se [i coafase special pentru acea
sold\]ei, cu un moral cam d\r`mat. Nora a zis c\ ne va urma dup\
ocazie. Era spirt; aproape c\ radia energie nervoas\. Z`mbea mereu
c`teva minute.
[i privea totul `ncrez\toare, cu ochi mari.
– Vin [i mor]ii vii1! mi-a c`ntat Chad `n timp ce mergeam. Vin
~n timp ce noi ceilal]i ne str`ngeam, ea [i Chad `ncepuser\ deja re-
peti]ia. Chad juca rolul lui Jock. Tocmai interpretau sceneta ca un cu- [i mor]ii vii!
plu `nd\r\tnic [i h`r[it care se ceart\ mereu pe aceea[i tem\, c`nd, Am dat aprobator din cap. Mordden a aruncat o privire spre
brusc, lui Chad i-a sunat telefonul. Avea un Motorola din acelea cu Chad, care p\[ea l`ng\ mine, [i a r\mas la distan]\, g`ndind f\r\ `n-
clapet\, [i am r\mas cu convingerea c\ alesese modelul acela ca s\ doial\ cine [tie ce r\ut\]i despre mine, `ncerc`nd s\ descopere de ce
aib\ satisfac]ia de a-l `nchide cu un pocnet la `ncheierea convorbirilor. nu-l tratam cu r\ceal\ pe Chad [i ce pe puneam la cale. Din noaptea
– Chad, a r\spuns el. Imediat dup\ aceea, tonul vocii a devenit `n care m\ strecurasem `n biroul Norei nu se mai apropiase de cubi-
mai cald: Salut, Tony. culumul meu. Mi-era greu s\ spun dac\ se comporta straniu, fiindc\
A ridicat `n acela[i timp un deget `n aer spre Nora, rug`ndu-o ast- ciud\]enia `l caracteriza din fabrica]ie. Pe de alt\ parte, nici nu
fel s\ a[tepte, dup\ care s-a `ndreptat c\tre un col] al `nc\perii. Un mi- aveam poft\ s\ m\ las cuprins de paranoia general\ a situa]iei –
nut-dou\ mai t`rziu, am auzit pocnetul `nchiderii telefonului [i Chad pentru faptul c\ doar se uita mai ciudat la mine. Dar nu puteam s\
s-a apropiat de Nora, c\reia i-a vorbit repede [i cu glas sc\zut. ~l ur- nu m\ `ntreb dac\ nu cumva ratasem toat\ misiunea prin acea ne-
m\ream [i-l ascultam [i noi; apoi ei doi au ajuns `n centrul scenei. glijen]\ sau dac\ Mordden avea s\-mi fac\ necazuri serioase.
– Un amic de la contabilitate, a zis el `ncet [i cu o expresie – A[a, felul `n care ne a[ez\m este esen]ial, b\iatu’, a morm\it
sumbr\. S-a luat deja hot\r`rea pentru Maestro. Chad c\tre mine. Goddard se a[az\ `ntotdeauna `n centru, pe latura
– De unde [tii? a `ntrebat Nora.
mesei din apropierea u[ii. Dac\ vrei s\ r\m`i invizibil, stai `n dreapta
– Revizorul contabil tocmai a transmis un ordin de reducere cu
lui. Dac\ vrei s\-]i acorde aten]ie, stai `n st`nga lui sau vizavi de el.
cincizeci de milioane pentru proiectul Maestro. Hot\r`rea s-a luat la
– P\i, vreau s\-mi acorde aten]ie?
v`rf. Prezentarea `n fa]a lui Goddard e doar o formalitate.
– N-am r\spuns la asta. El e [eful.
Nora s-a f\cut c\r\mizie la fa]\ [i s-a `ndep\rtat. S-a dus la fe-
reastr\ [i a privit afar\, apoi, pre] de un minut, n-a scos o vorb\. 1 Aluzie la banda sonor\ a unui joc de strategie denumit Dead Men Walking (n.tr.)
174 JOSEPH FINDER
– Ai mai fost la [edin]e de-astea cu el?
– Nu prea, a zis ridic`nd din umeri. Vreo dou\.
Mi-am propus s\ m\ a[ez `n orice alt loc dec`t cele recomandate
de Chad; de exemplu, spre dreapta lui Goddard. Dac\ m\ prostea
de data asta, s\-i fie ru[ine, [i gata.
Sala ar\ta cu adev\rat impun\toare. O uria[\ mas\ de confe-
rin]e, dintr-un lemn cu aspect exotic, ocupa cea mai mare parte a
`nc\perii. La un cap\t, un ecran pentru prezent\ri. Am observat [i
storuri acustice, masive, care erau cobor`te electric din tavan, nu
doar pentru a bloca lumina, ci [i pentru a `mpiedica pe oricine din
exterior s\ intercepteze ce se discuta `n interior. ~n t\blie erau fixate
microfoane [i difuzoare, precum [i mici ecrane `n fa]a fiec\rui
scaun; acestea se ridicau dac\ ap\sai pe cine [tie ce buton.
Au urmat [u[oteli, r`sete agitate [i glume spuse `n [oapt\. Eu a[-
teptam cu ner\bdare s\-l v\d de aproape pe faimosul Jock Goddard,
chiar dac\ nu voi avea prilejul s\ dau m`na cu el. Nu eram progra-
mat s\ vorbesc [i nici s\ particip la vreo parte a prezent\rii, dar [i
eu m\ l\sasem pu]in cuprins de emo]ia general\.
Se f\cuse zece f\r\ cinci, iar Nora `nc\ nu ap\ruse. Se aruncase
pe fereastr\? D\dea telefoane, `ncerc`nd s\ mobilizeze oameni,
`ntr-un efort disperat de a-[i salva pre]iosul produs, tr\g`nd sfori
doar de ea [tiute?
– Crezi c\ s-o fi r\t\cit? a glumit Phil.
La f\r\ dou\ minute, Nora a intrat `n sal\, p\r`nd calm\, ra-
dioas\, mai atr\g\toare. Ar\ta ca [i cum ar mai fi ad\ugat ni[te ma-
chiaj, pu]in creion de buze [i alte [mecherii femeie[ti. Poate g\sise
o solu]ie, fiindc\ ar\ta de parc\ suferise o transformare.
Apoi, la fix, `n sal\ au intrat Jock Goddard [i Paul Camilletti [i
noi am amu]it. Camilletti „Uciga[ul“, `ntr-un blazer negru [i bluz\
din m\tase de culoare oliv, `[i piept\nase p\rul peste cap [i ar\ta ca
Gordon Gekko din Wall Street1. S-a a[ezat la un col] al imensei
mese. Goddard, `n obi[nuitul pulover negru pe g`t, peste care avea
1 Filmul Wall Street, av`nd ca subiect criza financiar\ din 1987, a fost premiat cu
Academy Award, iar interpretul lui Gekko, Michael Douglas, a primit premiul
pentru de cea mai bun\ interpretare a unui rol principal. (n. tr.)
PARANOIA 175
o hain\ sport de culoare maro, s-a apropiat de Nora [i i-a [optit
ceva care a f\cut-o s\ r`d\. Apoi [i-a l\sat m`na pe um\rul ei; ea
[i-a a[ezat palma peste m`na lui [i au r\mas a[a vreme de c`teva se-
cunde. Se purta ca o feti]\, parc\ flirta cu el; asta era o latur\ a
Norei pe care n-o mai v\zusem.
Goddard s-a a[ezat apoi `n dreapta, `n capul mesei, cu fa]a spre
ecran. Mul]umesc, Chad. St\team de cealalt\ parte a mesei, spre
dreapta lui. ~l vedeam foarte bine [i sigur nu m\ sim]eam invizibil.
Avea umerii rotunzi, pu]in c\zu]i. P\rul alb, piept\nat cu c\rare,
st\tea cam `n neor`nduial\. Spr`ncenele, stufoase, albe, ar\tau fie-
care ca un pisc `nz\pezit. Fruntea `i era ridat\ ad`nc, iar `n ochi
avea o lic\rire [\galnic\.
Au urmat c`teva secunde de t\cere jenat\, iar el a privit roat\
spre cei de la mas\.
– Ce agita]i p\re]i! a remarcat el. Calma]i-v\! Nu mu[c pe ni-
meni. Vocea `i era pl\cut\ [i u[or glumea]\, baritonal\, dar nu as-
pr\. A f\cut un semn din ochi spre Nora. Nu prea des, adic\.
Ea a r`s; al]i c`]iva au chicotit politicos. Eu am z`mbit, parc\ mai
mult pentru a spune c\ apreciam faptul c\ `ncerca s\ ne lini[teasc\.
– Doar c`nd e[ti amenin]at, a comentat Nora. El a z`mbit [i bu-
zele au format un V. Jock, te deranjeaz\ dac\ `ncep de aici?
– Te rog.
– Jock, am muncit at`t de mult ca s\ aducem elemente noi la
Maestro, `nc`t uneori cred c\ ne e greu s\ ne deta[\m de ceea ce fa-
cem [i s\ vedem totul dintr-o perspectiv\ real\. ~n ultimele zile doar
la asta m-am g`ndit. {i mi-e limpede c\ exist\ c`teva aspecte impor-
tante unde am putea aduce modific\ri, `mbun\t\]iri la Mestro, ca
s\-l facem mai atr\g\tor, s\ ob]inem un segment de pia]\ mai mare,
poate chiar `n mod spectaculos.
Goddard a dat din cap, a alc\tuit o piramid\ din degetele `mpre-
unate ale ambelor m`ini [i [i-a consultat noti]ele.
Nora a b\tut u[or cu palma caietul de prezentare legat [i laminat.
– Am ajuns la o strategie, chiar foarte bun\, ad\ug`nd dou\spre-
zece noi func]ii, moderniz`nd Maestro. Dar trebuie s\-]i spun foarte
cinstit c\, dac\ a[ fi `n locul t\u, a[ sista produc]ia.
176 JOSEPH FINDER
Goddard s-a `ntors brusc s\ o priveasc\, cu spr`ncenele ridicate
a mirare. Noi, ceilal]i, ne-am holbat la ea uimi]i. Nu-mi credeam
urechilor. ~[i m\cel\rea `ntreaga echip\.
– Jock, a continuat ea, m-ai `nv\]at un lucru, anume c\ un lider
adev\rat trebuie s\ sacrifice lucrurile la care ]ine cel mai mult. M\
doare s\ spun asta. Dar, pur [i simplu, nu pot ignora realitatea.
Maestro a fost grozav la vremea lui. Dar, asemenea vremii, se duce.
Asta e Regula Goddard: dac\ produsul nu poate deveni num\rul
unu sau doi de pe pia]\, `l sco]i din produc]ie.
Goddard a r\mas t\cut c`teva clipe. P\rea surprins, impresionat
[i, dup\ alte c`teva secunde, a dat din cap [i a sur`s ca semn c\-i
pl\cea ce vedea [i auzea.
– S`ntem – pardon, e toat\ lumea de acord cu asta? a `ntrebat el rar.
Treptat, oamenii au `nceput s\ dea aprobator din cap, prinz`nd
ideea p`n\ nu se r\cea. Chad a dat din cap, mu[c`ndu-[i buza cam `n
genul `n care obi[nuia Bill Clinton; Mordden a dat din cap cu con-
vingere, ca [i cum, `n sf`r[it, i se oferea prilejul s\-[i declare adev\-
rata p\rere. Ceilal]i ingineri au morm\it „Da“ [i „S`nt de acord.“
– S`nt surprins s\ aud asta, recunosc, a zis Goddard. Nu m\ a[tep-
tam s\ aud a[a ceva. Anticipam o b\t\lie ca aceea de la Gettysburg.
S`nt impresionat.
– Ceea ce ne prie[te nou\ pe termen scurt ca indivizi, a ad\ugat
Nora, nu este `n mod obligatoriu bun [i pentru Trion.
Nu-mi imaginasem o asemenea p\rere demolatoare din partea
Norei, dar m-am v\zut silit s\-i admir [iretenia, duplicitatea ma-
chiavelic\.
– Mda, a f\cut Goddard, dar, `nainte de ap\sa pe tr\gaci, sta]i
pu]in. Tu – nu te-am v\zut aprob`nd.
P\rea s\ se uite direct la mine.
Am privit `n jur, apoi spre el. Sigur pe mine m\ fixase.
– Tu, a repetat. Tinere, nu te-am v\zut aprob`nd din cap la fel
ca to]i ceilal]i.
– E nou, s-a gr\bit Nora s\ m\ scuze. E abia la `nceput.
– Cum te cheam\, tinere?
– Adam, am r\spuns. Adam Cassidy.
PARANOIA 177
Inima a `nceput s\-mi bubuie. Drace. Era ca la [coal\, c`nd te ri-
dic\ profesorul `n picioare. M-am sim]it ca un [colar din clasa a doua.
– Ai vreo rezerv\ fa]\ de hot\r`rea pe care o lu\m aici, \\, Adam?
a `ntebat Goddard.
– Poftim? Nu.
– Deci e[ti de acord s\ sist\m proiectul.
Am ridicat din umeri.
– E[ti sau nu de acord?
– ~mi dau seama care e punctul de vedere al Norei, am spus.
– Iar dac\ ai sta pe scaunul meu? m-a `mboldit Goddard.
Am inspirat ad`nc.
– Dac\ a[ sta acolo, n-a[ sista proiectul.
– Nu?
– {i nici n-a[ ad\uga cele dou\sprezece func]ii.
– Nu?
– Nu, doar una.
– {i care ar fi asta?
Am privit cu coada ochiului spre Nora [i am v\zut c\ era ro[ie
ca focul. Se holba la mine de parc\ din piept `mi ie[ea un extrate-
restru. M-am `ntors spre Goddard.
– Un protocol de protec]ie a datelor.
Spr`ncenele lui au cobor`t, aproape acoperindu-i ochii.
– Protec]ia datelor? De ce dracu’ i-ar atrage asta pe clien]i?
Chad [i-a dres glasul [i a zis:
– Hai, Adam, n-ai v\zut studiul de pia]\? E pe locul [aptezeci [i
cinci pe lista caracteristicilor pe care le caut\ consumatorii. A r`njit
scurt. Doar dac\ ai `n vedere consumatori de genul lui Austin
Powers, b\rbatul misterios1.
De la cel\lalt cap\t al mesei s-au auzit chicoteli.
Am sur`s netulburat.
– Nu, Chad, ai dreptate, pe consumatorul de r`nd nu-l intereseaz\
protec]ia datelor. Dar eu nu m\ refer la el. Am `n vedere armata.
1 Austin Powers: International Man of Mysteries (1987), primul dintr-o serie de filme
gen James Bond, av`nd o tent\ satiric\ la adresa prejudec\]ilor privind superspionii [i
un umor de[ucheat. Cu Mike Myers, Michael York [i Elizabeth Hurley. (n. tr.)
178 JOSEPH FINDER PARANOIA 179

– Armata. Goddard a ridicat o spr`ncean\. aur. Dac\ ne mi[c\m repede, o s\ de]inem exclusivitate pe seg-
– Adam... a intervenit Nora pe un ton f\r\ inflexiuni, averti- mentul acesta de pia]\. S\ uit\m de cele cincizeci de milioane –
z`ndu-m\. acum vorbim de sute de milioane de dolari venit pe an.
Goddard a f\cut un semn cu m`na spre Nora. – Isuse, a f\cut Camilletti, de la cap\tul mesei. ~[i nota de zor `n
– Nu. Vreau s\ aud tot. Armata, spui tu? agend\.
Am tras aer `n piept [i am `ncercat s\ nu ar\t c`t de panicat eram. Goddard [i-a plecat capul, `ncet, drept aprobare, apoi a f\cut-o
– P\i, armata, for]ele aeriene, canadienii, britanicii – tot ce `n- cu hot\r`re.
seamn\ ap\rare `n SUA, Marea Britanie [i Canada – [i-au reorgani- – Foarte interesant, a zis el. S-a `ntors c\tre Nora. Cum zicea
zat sistemul global de comunica]ii, nu? Am scos ni[te articole c\-l cheam\ – Elijah1?
extrase din Defense News, Federal Computer Week – reviste pe – Adam, a r\spuns Nora cu jum\tate de gur\.
care le am mereu acas\, desigur, [i le-am fluturat. Am sim]it c\-mi – Mul]umesc, Adam, a zis el. N-a fost deloc r\u.
tremur\ m`na u[or [i am sperat c\ n-a b\gat nimeni de seam\ asta. „Nu mie trebuie s\-mi mul]ume[ti, am g`ndit eu, ci lui Wyatt.“
Wyatt m\ preg\tise pentru un asemenea moment [i n\d\jduiam c\ Apoi am surprins privirea Norei, care se uita la mine cu o ex-
re]inusem corect am\nuntele. Se nume[te Sistem de Mesaje pentru presie de ur\ nedisimulat\.
Ap\rare – adic\ sistemul de mesagerie protejat pentru milioane de
militari din `ntreaga lume. Se face prin intermediul computerelor,
iar Pentagonul vrea cu disperare s\ treac\ la sistemul f\r\ fir. Ima-
gina]i-v\ ce progres – acces sigur de la distan]\ la date [i comu-
nica]ii secrete, cu confirmarea expeditorilor [i a destinatarilor,
criptare total\, protec]ie a datelor, integritatea mesajelor. Nimeni nu
e tare pe pia]a asta!
Goddard [i-a l\sat capul `ntr-o parte, ascult`nd cu aten]ie.
– Iar Maestro ar fi produsul perfect pentru ni[a asta. E mic, re-
zistent – practic, indestructibil – [i sigur sut\ la sut\. ~n felul acesta,
transform\m pierderea `n c`[tig: faptul c\ Maestro reprezint\ o teh-
nologie verificat\, este un avantaj pentru armat\, fiindc\ este per-
fect compatibil cu protocoalele de transfer f\r\ fir, vechi de cinci
ani. Nu e nevoie dec`t s\ ad\ug\m protec]ia datelor. Costul e minor,
iar poten]ialul pie]ei este uria[ – da, uria[!
Goddard a r\mas cu ochii la mine, dar mi-a fost imposibil s\-mi
dau seama dac\ `l impresionasem sau credea c\ `nnebunisem.
Am continuat:
– Deci, `n loc s\ fard\m produsul \sta, care, cinstit vorbind, e
vechi [i inferior, `l reorient\m. Tr`ntim acolo o carcas\ din plastic
armat, v`r`m dispozitivul de securizare a datelor [i l-am f\cut de 1 ~n versiunea rom`neasc\ a Bibliei, Ilie, Cartea Regilor 4, profet evreu (n.tr.)

34
R\spunsul oficial a venit prin e-mail `nainte de pr`nz: Goddard
d\duse ordin s\ se stopeze continuarea proiectului vechi. Echipa tre-
buia s\ prezinte `n cel mai scurt timp o propunere privind reutilarea
[i noul aspect care s\ corespund\ cerin]elor armatei. ~ntre timp, per-
sonalul de la Rela]ii cu guvernul avea s\ `nceap\ negocierea unui
contract cu Departamentul de achizi]ii [i logistic\ al Agen]iei de
Sisteme de Informa]ii pentru Ap\rare din cadrul Pentagonului.
~n traducere liber\, aruncare de deasupra co[ului, cu ambele m`ini.
Vechiului produs i s-au t\iat aerul [i sistemele de supravie]uire, dar i
se f\cuse un transplant de inim\ [i o masiv\ transfuzie de s`nge.
{i a[a a `nceput [i scandalul.
Eram `n grupul sanitar, `n fa]a pisoarului, [i-mi tr\geam fermoa-
rul, c`nd Chad a ap\rut cu pas hot\r`t. Chad, remarcasem eu, p\rea
s\ aib\ un al nu [tiu c`telea sim], fiindc\ descoperise c\ nu-mi pl\-
cea s\ urinez `n prezen]a cuiva. {i, de aceea, mereu m\ urm\rea la
toalet\ ca s\-mi vorbeasc\ despre chestii de munc\ sau sport,
f\c`ndu-m\ s\ m\ blochez. De data asta, a venit chiar l`ng\ pisoar
[i am observat mutra fericit\ pe care a f\cut-o v\z`ndu-m\. L-am
auzit cum `[i trage fermoarul. Mi s-a blocat b\[ica. Mi-am plecat
privirea asupra pl\cii de faian]\ de deasupra pisoarului.
– Hei, a zis el. Bun\ treab\, domnule. A[a se procedeaz\ dac\
vrei s\ urci!
A cl\tinat `ncet din cap [i a scos un sunet de parc\ ar fi vrut s\
scuipe. Jetul lui de urin\ a f\cut pleosc, lovind pastila de deodorant
PARANOIA 181
din vas. Isuse. D\dea pe afar\ de sarcasm. Dep\[ise m\sura – [i
nici m\car nu se mai pref\cea.
„Ce-ar fi s\ te cari, ca s\ m\ pot u[ura [i eu?“ l-am `ntrebat `n
g`nd, apoi, cu voce tare, am zis:
– Am salvat produsul.
– Da, [i cu ocazia asta ai ras-o pe Nora. Merita, doar ca s\ te dai
mare `n fa]a [efului celui mare [i s\-]i vezi mutra la panoul de
onoare? Amice, aici nu se procedeaz\ a[a. Mare gre[eal\ ai f\cut.
Apoi s-a scuturat, [i-a ridicat fermoarul [i a ie[it din toalet\ f\r\
s\ se spele pe m`ini.
C`nd m-am `ntors `n cubiculumul, m\ a[tepta un mesaj vocal de
la Nora.
– Nora, am spus de cum am intrat `n biroul ei.
– Adam, a r\spuns ea moale. Stai jos, te rog. ~mi z`mbea, trist,
cu bl`nde]e. Amenin]area era iminent\.
– Nora, a[ vrea s\...
– Adam, dup\ cum [tii, un lucru cu care ne m`ndrim la Trion
este c\ ne str\duim s\ g\sim omul potrivit pentru fiecare sarcin\ –
ca s\ fim siguri c\ oamenilor celor mai dota]i li se `ncredin]eaz\ r\s-
punderile corespunz\toare. A z`mbit din nou, iar ochii i-au sticlit.
Tocmai de aceea am solicitat un formular de transfer la cererea an-
gajatului [i l-am rugat pe Tom s\ mi-l aduc\ `n cel mai scurt timp.
– Transfer?
– Am r\mas cu to]ii extrem de impresiona]i de talentul, orienta-
rea [i profunzimea cuno[tin]elor tale. {edin]a din diminea]a asta a
ilustrat asta foarte conving\tor. Consider\m c\ o persoan\ de cali-
brul t\u poate face minuni la unitatea noastr\, CTP. Serviciul de or-
ganizare a lan]ului de aprovizionare ar avea mare nevoie de un om
de echip\ ca tine.
– CTP?
– Biroul-satelit de Cercet\ri Triangle Park. ~n Raleigh-Durham,
Carolina de Nord.
– ~n Carolina de Nord? (Oare auzeam bine?) Vrei s\ m\
transferi tocmai `n Carolina de Nord?
182 JOSEPH FINDER
– Adam, nu e `n Siberia. Ai fost vreodat\ la Raleigh-Durham?
E o zon\ at`t de atr\g\toare...
– Da, dar nu m\ pot muta, am responsabilit\]i, am...
– Cei de la Personal vor coordona toate problemele care te pri-
vesc. }i se acoper\ toate cheltuielile de mutare – totul, dar `n limite
rezonabile, desigur. Am vorbit deja la Resurse umane. Orice mu-
tare te scoate din matc\, evident, dar cei de acolo vor rezolva pro-
blemele tale f\r\ dureri. Z`mbetul i s-a l\]it pe fa]\. O s\-]i plac\
acolo [i to]i se vor `ndr\gosti de tine!
– Nora, am zis, Goddard mi-a cerut p\rerea sincer\, iar eu apre-
ciez absolut tot ce ai f\cut pentru linia Maestro. Nici prin cap nu
mi-a trecut s\ te ofensez.
– S\ m\ ofensezi? s-a mirat ea. Adam, ba dimpotriv\ – ]i-am
fost recunosc\toare pentru idee. Numai c\ trebuia s\-]i `mp\rt\[e[ti
p\rerile [i cu mine, `nainte de [edin]\. Dar a zburat cioara cu a]a.
Noi o s\ trecem la lucruri mai mari [i mai bune. Iar tu, la fel!
Transferul urma s\ aib\ loc `n urm\toarele trei s\pt\m`ni. Eram
distrus. Serviciul din Carolina de Nord era strict pentru chestii de ni-
mic. M\ trimitea la un milion de kilometri dep\rtare de cei de la Cer-
cetare-Dezvoltare. Dac\ m\ azv`rleau acolo, nu le mai eram de nici
un folos celor de la Wyatt. {i pe mine m\ vor `nvinov\]i c\ stricasem
totul. Aproape c\ puteam auzi alunecarea ghilotinei pe ghidaje.
Ciudat lucru: abia dup\ ce am ie[it din birou m-am g`ndit la
tata, [i asta m-a dobor`t cu adev\rat. Nu puteam s\ m\ mut. Imposi-
bil s\-l las pe b\tr`n aici. {i totu[i, cum s\ refuz locul `n care m\
expedia Nora? Doar urc`nd `n func]ie – trec`nd peste ea sau cel
pu]in `ncerc`nd, lucru ce avea s\ m\ loveasc\ tot pe mine – ce [ans\
mai aveam? Dac\ refuzam s\ plec, trebuia s\-mi dau demisia de la
Trion, iar atunci se dezl\n]uiau ceilal]i dul\i.
Am sim]it c\ toat\ cl\direa se `nv`rte cu mine; a trebuit s\ m\
a[ez, s\ m\ g`ndesc. C`nd am trecut prin dreptul biroului lui Noah
Mordden, el mi-a f\cut un semn cu degetul s\ intru.
– Of, Cassidy, a zis el. Ai devenit Julien Sorel-ul de la Trion. Te
rog s\ te por]i frumos cu Madame de Renal.
PARANOIA 183
– Poftim? am exclamat eu. Nu mi-am dat seama la ce f\cea
referire.
Cu c\ma[a lui `nflorat\ [i cu ochelarii negri [i rotunzi, ar\ta mai
mult ca o caricatur\ a propriei imagini. Atunci i-a sunat [i telefo-
nul, [i, bine`n]eles, nu era un ton normal de sonerie. Era, de fapt,
un fi[ier-sunet din c`ntecul Ora[ul Sufragetelor de David Bowie:
„Unu’ scurt, mersi, madam!1“
– Presupun c\ l-ai dat gata pe Goddard, a spus el. ~n acela[i timp
totu[i, trebuie s\ ai grij\ s\ nu-]i pui `n cap superiorul nemijlocit.
S\-l l\s\m deoparte pe Stendhal. Poate-ar fi cazul s\ treci la Sun
Tzu. S-a str`mbat. Fundul pe care trebuie s\-l salvezi e a chiar al t\u.
Biroul lui Mordden era decorat cu tot felul de obiecte stranii. O
tabl\ de [ah cu un joc a[ezat minu]ios `n desf\[urare, un afi[ cu
H.P. Lovecraft2, o p\pu[\ mare cu p\r blond [i ondulat. Cu o ex-
presie `ntreb\toare, am f\cut un semn spre tabla de [ah.
– Tal-Botvinnik, 1960, a zis el, ca [i cum asta mi-ar fi spus
ceva. Una dintre cele mai mari mut\ri din istoria [ahului. ~n orice
caz, nu e nevoie s\ asediezi ora[e fortificate dac\ po]i s\ evi]i asta.
Pe de alt\ parte, iar asta e o zicere `n]eleapt\, dar nu din Sun Tzu, ci
de la `mp\ratul roman Domi]ian, dac\ ataci un rege, trebuie s\-l
ucizi. Tu `ns\ ai lansat un atac `mpotriva Norei f\r\ s\ fi avut asi-
gurat sprijinul avia]iei.
– N-am vrut s-o atac.
– Indiferent de inten]ie, ai f\cut o gre[eal\ de calcul impardona-
bil\, prietene. Sigur te va distruge. }ine minte, Adam. Puterea co-
rupe. Puterea, punct3, corupe `n mod absolut.
– M\ transfer\ la Triangle.
M-a privit ridic`nd o spr`ncean\.
– S\ [tii c\ putea fi mult mai r\u. ~n Jackson, Mississippi, ai
fost vreodat\?
1 ~n original Wham bam, thank you ma’am, expresie ce denot\ un act sexual pe fug\
[i cu o persoan\ necunoscut\. Piesa face parte din albumul The Rise and Fall of
Ziggy Stardust and the Spiders from Mars, lansat `n 1972. (n.tr.)
2 Howard Phillips Lovecraft (1890-1937), scriitor, poet, eseist american, cunoscut
pentru romane horror, fantasy (n.tr.)
3 ~n original, joc de cuvinte intraductibil, folosindu-se cuv`ntul Power Point, pro-
gram pentru crearea, editarea [i prezentarea de diapozitive. (n.tr.)
184 JOSEPH FINDER
Fusesem [i-mi pl\cuse acolo, dar acum eram sictirit [i n-aveam
poft\ s\ m\ antrenez `ntr-o discu]ie la nesf`r[it cu tipul acela ciudat. M\
speria. Am ar\tat c\tre p\pu[a aceea ur`t\ de pe raft [i l-am `ntrebat:
– E a ta?
– Iube[te-m\, Lucille, a spus el. Un e[ec r\sun\tor, despre care
pot spune c\ a fost opera mea.
– Ai f\cut... p\pu[i?
A `ntins degetele [i a str`ns de m`n\ p\pu[a, care a c\p\tat via]\,
ochii `nsp\im`nt\tor de reali deschiz`ndu-se [i clipind cu interesul
pe care `l manifest\ oamenii. Gura ca o inimioar\ s-a deschis [i pe
buze a ap\rut o str`mb\tur\ ur`t\ de tot.
– N-ai mai v\zut o asemenea p\pu[\.
– {i nici n-a[ vrea s\ mai v\d, am spus eu.
Morden [i-a `ng\duit o umbr\ de sur`s.
– Lucille posed\ o gam\ aproape complet\ de expresii faciale.
E complet robotizat\ [i, tehnic, e impresionant\. Sc`nce[te, se alint\
[i devine sup\r\toare, ca un bebelu[ adev\rat. Trebuie s\ r`g`ie.
G`ngure[te, `ng`n\, ba chiar se scap\ `n scutece. Eviden]iaz\ semne
alarmante de colici. Face de toate, mai pu]in irita]ii de la scutece.
Posed\ un sistem de localizare a vocii, ceea ce `nseamn\ c\ pri-
ve[te spre cel care `i vorbe[te. O po]i `nv\]a s\ vorbeasc\.
– N-am [tiut c\ ai f\cut [i p\pu[i.
– Hei, aici pot face tot ce-mi trece prin cap. S`nt Inginer Super-
specialist la Trion. Am inventat-o pentru nepo]ica mea, care a refu-
zat s\ se joace cu ea. A spus c\ o `nsp\im`nt\.
– Chiar are o fa]\ ur`]ic\, am zis eu.
– Da, desenul fe]ei n-a fost prea fericit. A `ntors p\pu[a spre el
[i i-a vorbit rar: Lucille? Salut\-l pe [eful cel mare.
Lucille [i-a `ntors capul `ncet spre Mordden. Am auzit ni[te me-
canisme b`z`ind discret. A clipit, s-a str`mbat din nou [i a `nceput s\
vorbeasc\ imit`nd glasul lui James Earl Jones, iar buzele au format
cuvintele:
– S\-mi m\n`nci chilo]ii, Goddard.
– Isuse, am exclamat eu.
Lucille s-a `ntors c\tre mine, a clipit din nou [i mi-a z`mbit dulce.
PARANOIA 185
– M\]\raia tehnologic\ din burta gagicii a dep\[it tot ce se cu-
no[tea la vremea cre\rii ei, a precizat Mordden. Am elaborat un
sistem de operare multifir, care func]ioneaz\ cu un procesor pe opt
bi]i. Inteligen]\ artificial\ de cea mai bun\ calitate cu un cod com-
pilat foarte bine. Arhitectura sistemului e foarte istea]\. Trei ASIC,
separate, `n burtica asta gras\ a ei, pe care le-am proiectat singur.
ASIC era, din c`te [tiam, limbajul speciali[tilor pentru a de-
semna un cip de computer proiectat conform cerin]elor clientului, o
chestie care face o gr\mad\ de lucruri.
– Lucille? a f\cut Mordden, iar p\pu[a s-a `ntors s\-l priveasc\
[i a clipit. S\ te ia dracu’, Lucille. Ochii p\pu[ii s-a `ngustat `ncet,
col]urile gurii s-au l\sat `n jos, apoi s-a auzit un sunet care sem\na
foarte bine a pl`ns `ndurerat, uaa, uaa. Pe obraz i s-a scurs o singur\
lacrim\. Mordden i-a ridicat bluza de la pijama, roz, cu rujule], l\-
s`nd la vedere un mic ecran cu cristale lichide. P\rin]ii o pot pro-
grama [i pot vedea set\rile pe acest ecran care a fost creat la Trion.
Unul dintre cipurile ASIC ac]ioneaz\ ecranul, un altul, motoarele,
un altul se ocup\ de exprimarea vocal\.
– Incredibil, am spus. {i toate astea, doar pentru o p\pu[\.
– Corect. Compania de juc\rii cu care aveam contract a ratat
lansarea. Ambalajul ar\ta `ngrozitor. N-au f\cut livr\rile dec`t `n ul-
tima s\pt\m`n\ din noiembrie, opt s\pt\m`ni prea t`rziu, cu alte cu-
vinte, data la care m\micile [i t\ticii `[i `ntocmiser\ deja lista de
cump\r\turi pentru Cr\ciun. Pe de alt\ parte, pre]ul era revolt\tor –
`n situa]ia de atunci mami [i tati nu-[i pot permite s\ dea mai bine o
sut\ de dolari pe o p\pu[\ nenorocit\. Sigur, geniile marketing de
la Produse de larg consum [i educative [i-au `nchipuit c\ inventa-
sem un alt Beanie Baby, a[a c\ am r\mas pe stoc cu c`teva sute de
mii de cipuri dintr-astea, care au fost produse `n China cu ni[te
cheltuieli enorme [i nici nu se pot folosi la altceva. Ceea ce `n-
seamn\ c\ Trion s-a ales cu aproape jum\tate de milion de p\pu[i
ur`te pe care nu le voia nimeni, `mpreun\ cu alte piese ce a[teapt\
s\ devin\ trei sute de mii de p\pu[i, care stau [i azi `ntr-un depozit
din Van Nuys.
– Mam\...
186 JOSEPH FINDER

– Nu-i nimic. Nimeni nu se poate atinge de mine. Suf\r de

kryptonit\1.
Nu mi-a explicat ce `nsemna asta, dar a[a era Mordden, aproape
nebun, de aceea n-am insistat. M-am `ntors la locul meu, unde am
constatat c\ primisem mai multe mesaje vocale. C`nd l-am rulat pe
al doilea, cu o tres\rire, am recunoscut vocea `nainte ca vorbitorul
s\ se prezinte.
– Domnule Cassidy, a rostit vocea pu]in iritant\, a[ vrea... A,
s`nt Jock Goddard. M-au impresionat foarte mult observa]iile tale Partea a patra
de la [edin]a de ast\zi [i te-a[ ruga s\ treci pe la biroul meu, dac\
po]i. Vrei s\ iei leg\tura cu asistenta mea, Flo, [i s\ stabile[ti o or\?
COMPROMITEREA

Compromitere: Detectare a unui agent, a unei case con-

spirative sau a unei tehnici operative de culegere de infor-
ma]ii de c\tre o persoan\ din cealalt\ tab\r\.
Dic]ionar de spionaj

1Kryptonit\, boal\ imaginar\, provocat\ de elementul cu acela[i nume, lansat `ntr-o

serie de benzi desenate cu Superman, n\scut pe planeta Krypton. A nu se confunda
cu gazul inert [i nobil krypton. (n.tr.)
 35

Biroul lui Jock Goddard nu era mai mare dec`t cel al lui Tom
Lundgren sau al Norei Sommers. C`nd am constatat asta, mi-a stat
mintea `n loc. Biroul directorului general executiv avea poate cu
vreun metru p\trat `n plus fa]\ de am\r`tul meu de cubiculum. Am
r\mas convins c\ trecusem de el sau c\ m\ r\t\cisem. ~ns\ numele
lui se vedea clar – AUGUSTE GODDARD – pe o plac\ din alam\
fixat\ pe u[\, iar el st\tea `n fa]a biroului [i discuta cu asistenta.
Purta un pulover negru pe g`t, nu avea hain\, [i pe nas `[i ]inea
ochelarii de citit, cu rame negre. Femeia cu care st\tea de vorb\,
Florence am presupus eu, era o negres\ masiv\, `mbr\cat\ cu un
taior impresionant de culoare cenu[ie cu reflexe argintii. P\rul din
dreptul t`mplelor avea [uvi]e c\runte, amintind de un bursuc, [i ea,
`n general, ar\ta extraordinar.
C`nd m-am apropiat, am`ndoi au ridicat ochii spre mine. Ea nu
m\ [tia, iar lui Goddard i-a trebuit o secund\ s\ m\ recunoasc\ –
doar eram la o zi dup\ marea [edin]\ – [i mi s-a adresat:
– A, domnule Cassidy, grozav, `]i mul]umesc c\ ai venit. S\-]i
ofer ceva de b\ut.
– Am rezolvat problema, mul]umesc, am spus. Apoi mi-am amintit
`ns\ recomandarea doctorului Bolton [i am ad\ugat: Da, poate un
pahar cu ap\.
De aproape, Goddard p\rea [i mai scund, cu umerii [i mai c\-
zu]i. Bine cunoscuta fa]\ ca de spiridu[, cu buze sub]iri, ochi sclipi-
tori – ar\ta exact ca m\[tile de Halloween cu chipul lui, pe care una
190 JOSEPH FINDER
dintre serviciile companiei le f\cuse pentru petrecerea de Halloween
din anul precedent. V\zusem una at`rnat\ `ntr-un cui, pe peretele
din cubiculumul cuiva. Fiecare avea c`te una [i jucase o un scenet\
imit`ndu-[i [eful cel mare.
Flo i-a `ntins un dosar – mi-am dat seama c\ era dosarul meu de
la Resurse umane –, iar Goddard i-a spus s\ re]in\ orice apel, dup\
care m-a invitat `n birou. N-aveam idee ce voia, astfel c\ a `nceput
s\ m\ fr\m`nte con[tiin]a, fiindc\ m\ [tiam vinovat de multe. Vreau
s\ zic, cotrob\isem prin corpora]ia lui, f\c`nd spionaj `n favoarea
unui competitor. Dovedisem precau]ie, bine`n]eles, dar f\cusem [i
vreo dou\ gafe de toat\ frumuse]ea.
Cu toate acestea, putea fi chiar at`t de r\u? Un director general
nu se ocup\ personal de concedieri, are oric`nd la dispozi]ie c\l\i
preg\ti]i pentru asta. ~ns\ mi-era imposibil s\ nu-mi pun `ntrebarea.
Eram agitat [i penibil [i nici nu prea reu[eam s\-mi ascund starea
de `ncordare.
Goddard a deschis un mic frigider `ncorporat `ntr-un dulap [i
mi-a `ntins o sticl\ de a Aquafina. Apoi s-a a[ezat la birou [i s-a re-
zemat de sp\tarul fotoliului `nalt, din piele. Eu am luat loc pe unul
din cele dou\ scaune aflate `n fa]a lui. Am privit `n jur, am v\zut
fotografia unei femei deloc atr\g\toare, despre care am presupus c\
era so]ia lui, fiindc\ p\rea s\ aib\ cam aceea[i v`rst\ cu el. Avea p\-
rul alb, necoafat [i fa]a uimitor de ridat\ (Mordden afirmase c\ era
shar-pei1) [i purta un colier din trei [iruri de perle, `n stilul Barbarei
Bush, probabil pentru a-[i ascunde pielea c\zut\ de sub b\rbie.
M-am `ntrebat dac\ Nick Wyatt, at`t de p\tima[ din cauza invidiei
boln\vicioase fa]\ de Jock Goddard, avea idee pentru cine se gr\-
bea s\ ajung\ acas\ `n fiecare sear\. Partenerele de pat ale lui Wyatt
se schimbau sau se roteau la fiecare c`teva nop]i [i toate aveau ni[te
s`ni ca ni[te manechine; asta era o cerin]\ a fi[ei de post.
Un raft `ntreg era ocupat de modele miniaturale de automobile
vechi, decapotabile, cu aripi lungi [i linii arcuite, [i c`teva camioa-
ne-cistern\ Divco, pentru transportul laptelui. Toate reprezentau
1 Ras\ de c`ine din China (n. red.)
PARANOIA 191
automobile din anii patruzeci [i cincizeci, c`nd probabil c\ Jock
Goddard era pu[ti sau adolescent.
M-a v\zut uit`ndu-m\ la ele [i a `ntrebat:
– Ce ma[in\ conduci?
– Conduc? Pre] de o clip\ nu mi-am dat seama la ce se referea.
A, un Audi A6.
– Audi, a repetat el, de parc\ era vreun cuv`nt din alt\ limb\.
De acord, poate c\ era. {i-]i place?
– E bun\.
– M\ g`ndeam c\ ai un Porsche 911 sau cel pu]in un Boxter, sau
ceva de genul \sta. Un t`n\r ca tine...
– Nu m\ omor dup\ motoare, am zis.
Era un r\spuns calculat, recunosc, g`ndit `n mod deliberat s\
contrarieze. Consiliera de la Wyatt, Judith Bolton, `[i rezervase o
parte a unei [edin]e pentru a discuta despre ma[ini, ca s\ m\ `nca-
drez `n cultura corporat\ de la Trion. Instinctul `mi spunea acum
c\, fa]\ `n fa]\ cu [eful cel mare, nu aveam [anse s\ c`[tig.
– Credeam c\ toat\ lumea de la Trion e pasionat\ de automo-
bile, a zis Goddard. Mi-am dat seama c\ era r\ut\cios. Lovea f\r\
mil\ `n ploconeala cu care subordona]ii `l urmau orbe[te, lu`ndu-l
drept model. Mi-a pl\cut atitudinea lui.
– Mai precis, cei ambi]io[i, am spus eu cu un z`mbet.
– Mda, s\ [tii c\ singura mea extravagan]\ a r\mas asta cu auto-
mobilele, dar exist\ [i un motiv. Pe la `nceputul anilor [aptezeci,
dup\ ce Trion a fost cotat\ la burs\ [i am `nceput s\ c`[tig mai
mul]i bani dec`t puteam cheltui, m-am dus `ntr-o zi [i mi-am cum-
p\rat un iaht, lung de dou\zeci de metri. Am fost m`ndru nevoie
mare cu el p`n\ am v\zut `n port unul de dou\zeci [i trei de metri.
Auzi, cu trei metri mai lung. {i atunci am sim]it o `mpuns\tur\ de
invidie, `n]elegi? Instinctul meu competitiv fusese zg`nd\rit. Brusc,
am sim]it – o, [tiu c\ e o copil\rie, dar nu m-am putut ab]ine, c\-mi
trebuia un iaht [i mai mare. {i ghici ce-am f\cut?
– Ai cump\rat altul, mai mare.
192 JOSEPH FINDER
– Nici g`nd. Puteam s-o fac f\r\ probleme, dar s-ar fi g\sit ori-
c`nd nu [tiu ce prostovan care s\ apar\ cu altul [i mai mare.
{i-atunci, cine e mai mare prostovan? ~n felul \sta nu c`[tigi nimic.
Am dat aprobator din cap.
– L-am v`ndut. Chiar a doua zi. Doar fibra de sticl\ [i gelozia
f\ceau vasul acela s\ pluteasc\. A chicotit. De aceea prefer s\ am
un birou mic. M-am g`ndit c\, dac\ biroul [efului e la fel ca al ori-
c\ruia din conducere, m\car nu va mai exista at`ta invidie `n cadrul
companiei. Oamenii au tendin]a s\ se ia mereu la `ntrecere, cine are
ceva mai mare, mai tare... mai bine s\ se concentreze asupra altor
lucruri. A[adar, Elijah, e[ti proasp\t angajat, nu?
– Adam, dac\ nu te superi.
– Uf, drace. Mereu gre[esc. Scuze. Adam, Adam. Gata, am re]inut.
S-a aplecat pu]in `n fa]\, [i-a pus ochelarii [i a r\sfoit rapid dosarul
meu. Te-am furat de la Wyatt, unde ai salvat produsul acela, Lucid.
– „Salvat“ e mult spus, domnule.
– Nu e nevoie s\ faci pe modestul.
– Nu-i vorba de modestie, ci de realitate.
A z`mbit, ca [i cum asta l-ar fi amuzat.
– Cum e la Trion `n compara]ie cu Wyatt? Ei, consider\ c\ nu
te-am `ntrebat asta. Oricum n-a[ vrea s\-mi r\spunzi.
– Nici o problem\, r\spund cu pl\cere, am zis eu, f\r\ nici o re-
]inere. ~mi place. E interesant. {i oamenii `mi plac. Am r\mas o
clip\ pe g`nduri, mi-am dat seama ce pupincurist suna totul, ce
idiot, de aceea am ad\ugat: Adic\, majoritatea, nu to]i.
Ochii lui de spiridu[ au lic\rit.
– Ai acceptat prima ofert\ de salariu care ]i s-a f\cut, a spus el.
Tinere, av`nd `n vedere cartea ta de vizit\, rezultatele avute `nainte,
puteai negocia, ca s\ prime[ti mai mult.
Am ridicat din umeri.
– M-au interesat mai mult [ansele.
– Poate, dar asta mi-a sugerat c`t de mult doreai s\ o [tergi de
la Wyatt.
Discu]ia atingea un punct care-mi d\dea fiori [i, `n orice caz,
[tiam c\ Goddard voia s\ constate c`t de discret puteam fi.
PARANOIA 193
– Cred c\ Trion mi se potrive[te mai bine.
– {i ai g\sit [ansele de care aminteai?
– Sigur.
– Paul, directorul meu financiar, mi-a povestit de interven]ia ta
`n problema GoldDust. Se vede c\ ai surse de informare.
– P\strez leg\tura cu diver[i amici.
– Adam, `mi place ideea de reorientare la Maestro, dar m\ `ngrijo-
reaz\ timpul necesar pentru a ad\uga protocolul de criptare de securi-
tate. Pentagonul o s\ vrea prototipuri func]ionale `ncep`nd de ieri.
– Nu e nici o problem\, am spus. Detaliile `mi r\m\seser\ `nc\
proaspete `n minte, a[a cum memorasem odat\, `n facultate, un `n-
treg curs de chimie organic\ pentru un examen. Kasten Chase a
elaborat deja protocolul de acces pentru securitatea datelor, RASP.
Cei de acolo au cartela de criptate Fortezza, modemul Palladium –
solu]iile pentru hardware [i soft s`nt deja elaborate. Ar `nsemna
maxim dou\ luni pentru `ncorporarea `n Maestro. O s\ fim gata s\
livr\m cu dou\ luni `nainte de semnarea contractului.
Goddard a cl\tinat din cap [i a p\rut descump\nit.
– Pia]a asta a suferit modific\ri colosale. Totul a devenit in-
terschimbabil sau mai [tiu eu cum [i toat\ tehnologia tinde spre
convergen]\. Am intrat `n epoca totul-`n-unul. Consumatorii nu
mai vor un televizor simplu, sau un video, sau un fax sau un com-
puter [i un sistem stereo, sau un telefon, fiecare separat. M-a privit
cu coada ochiului. Se vedea c\ lansase ideea ca s\ vad\ ce p\rere
aveam. Convergen]a ne a[teapt\. Nu crezi?
Am luat o fa]\ sceptic\, am inspirat ad`nc [i am spus:
– Dac\ m\ g`ndesc bine... Nu.
Dup\ c`teva momente de t\cere, a sur`s. R\spunsesem conform
a[tept\rilor. Citisem o transcriere a unor remarci neoficiale pe care
Goddard le f\cuse la una dintre conferin]ele pe tema viitorului teh-
nologiei, de la Palo Alto, `n urm\ cu un an. Se pornise atunci `mpo-
triva „goanei delirante dup\ c`t mai multe func]ii“, dup\ cum se
exprimase el, iar eu re]inusem asta, g`ndindu-m\ c\ puteam s\
apelez la idee `n cadrul vreunei [edin]e de la Trion.
– Cum asta?
194 JOSEPH FINDER
– Asta-i doar delirofunc]ie. ~nseamn\ s\ tot `ncarci produsul `n
dauna u[urin]ei [i a simplit\]ii, a elegan]ei. Cred c\ ne-am s\turat
cu to]ii s\ ap\s\m treizeci [i nu [tiu c`te butoane pe dou\zeci [i
dou\ de telecomenzi doar ca s\ urm\rim o emisiune de [tiri. Consi-
der c\ mul]i oameni s-au s\turat deja s\ vad\ pe computerul de
bord instruc]iunea: „VERIFICA}I MOTORUL“ c`nd, de fapt, nu
po]i verifica nimic, fiindc\, dac\ ridici capota, te ui]i ca prostul – [i
trebuie s\ te duci la un mecanic specializat, care are computer de
diagnosticare [i diplom\ ob]inut\ la Institutul de Tehnologie din
Massachussetts.
– Chiar dac\ te pricepi la motoare, a spus Goddard cu un z`m-
bet sardonic.
– Chiar dac\. Plus c\ toat\ chestia asta cu convergen]a e oricum
un mit, o idee fix\, care devine periculoas\ dac\ o iei `n serios. {i e
proast\ pentru afaceri. Telefaxul Canon a fost un e[ec – un fax me-
diocru [i un telefon jalnic. Nu v\d ma[ina de sp\lat combinat\ cu
usc\torul [i nici cuptorul cu microunde `n combina]ie cu aragazul.
Nu am nevoie de o combina]ie cuptor cu microunde-plit\ elec-
tric\-televizor dac\ eu vreau doar s\-mi ]in cutiile de Cola la rece.
La cincizeci de ani dup\ inventarea computerului, nu s-a f\cut nici
o combina]ie de felul acesta – nu? Nimic. Dup\ cum v\d eu lucru-
rile, prostia asta cu convergen]a seam\n\ cu antiloiepurele.
– Ce anume?
– Antiloiepure – o crea]ie mitic\ a unui taxidermist extravagant,
care a combinat un iepure de talie mare cu antilopa. Am v\zut asta
pe c\r]i po[tale care se v`nd pe Coasta de Vest.
– V\d c\ spui lucrurilor pe nume, a[a e?
– Exact, domnule, dac\ s`nt convins c\ am dreptate.
A l\sat deoparte dosarul de cadre [i s-a rezemat din nou de sp\tar.
– {i care e p\rerea ta de ansamblu?
– Poftim?
– Despre Trion, `n ansamblu. Tot a[a opinii tran[ante ai?
– Unele, da.
– Ia s\ auzim.
PARANOIA 195
Wyatt comandase mereu analize de competitivitate privind
Trion [i re]inusem c`teva considera]ii.
– Mda, Sistemele Medicale Trion reprezint\ un portofoliu
foarte serios, tehnologiile cele mai bune de rezonan]\ magnetic\,
medicin\ nuclear\ [i ultrasunete, dar cam sl\bu] `n ceea ce prive[te
serviciile, cum ar fi organizarea inform\rii pacien]ilor [i gestiona-
rea activelor.
A z`mbit [i a dat aprobator din cap.
– De acord. Continu\.
– Serviciul de Solu]ii de Afaceri se t`r`ie – [i nu este nevoie s\
`]i spun eu asta –, `ns\ `n domeniul acesta exist\ deja mai toate po-
sibilit\]ile pentru o penetrare mai bun\ pe pia]\, `n special `n pri-
vin]a serviciilor de date [i ethernet cu comutare vocal\ a circuitului
[i pe baz\ de protocoale de identificare. Da, [tiu c\ `n prezent fibra
optic\ e cuv`ntul de ordine, `ns\ serviciile de band\ larg\ reprezint\
viitorul, de aceea trebuie s\ ]inem aproape. Diviziunea pentru aero-
spa]iale a traversat c`]iva ani mai grei, dar are un portofoliu extraor-
dinar de produse de calcul.
– Dar ce crezi despre Produse electronice de larg consum?
– Evident, la asta ne pricepem cel mai bine, [i acesta e motivul
pentru care am venit la Trion. Adic\, DVD-urile bat de departe
playerele Sony. Telefoanele f\r\ fir s`nt tari, ca `ntotdeauna. Te-
lefoanele mobile s`nt criminale – domin\m pia]a. P`n\ [i numele
companiei este asociat cu mobilul – putem cre[te pre]urile cu p`n\
la treizeci la sut\ doar pentru c\ pe eticheta lor scrie Trion. Dar mai
s`nt [i puncte slabe.
– Cum ar fi?
– P\i, e o gre[eal\ s\ nu avem un produs care s\ bat\ Blackberry.
Dispozitivele de comunica]ie f\r\ fir ar trebui s\ fie la degetul nostru
mic. {i, cu toate astea, noi parc\ am pierdut teren fa]\ de RIM,
Handspring [i Palm. Trebuie s\ ie[im cu ni[te produse tari de acest fel.
– Ne ocup\m de asta. Avem un produs foarte interesant pe ]eav\.
– M\ bucur c\ aud asta, am spus eu. Eu cred c\ pierdem teren la
tehnologie [i produse pentru transmiterea de muzic\ [i imagini vi-
deo `n form\ digital\ pe Internet. Trebuie s\ ne concentr\m asupra
196 JOSEPH FINDER
Departamentului cercetare-dezvoltare, poate realizarea de coope-
r\ri. Asta `nseamn\ un poten]ial uria[ pentru ob]inerea de venituri.
– Cred c\ ai dreptate.
– {i, s\ m\ ier]i c\ o spun, dar cred c\ se face o gre[eal\ pentru
c\ nu exist\ o linie de produse adresate adolescen]ilor. Uit\-te la
Sony – peste c`]iva ani, pu[tiul care nu va avea o consol\ de jocuri
PlayStation nu mai e acceptat de ceilal]i. S-ar p\rea c\ cererea de
computere [i produse electronice de uz casnic scade o dat\ la fie-
care c`]iva ani, nu? Ne lupt\m cu produc\torii de electronice din
Coreea de Sud [i Taiwan, ducem r\zboaie ale pre]urilor pentru mo-
nitoarele cu cristale lichide [i dispozitive video digitale [i telefoane
mobile – asta e realitatea. De aceea ar trebui s\ le vindem pu[tilor –
fiindc\ pe ei `i doare undeva de recesiunea economic\. Sony are
PlayStation, Microsoft are Xbox, Nintendo are GameCube, iar noi
ce avem pentru jocurile video pe ecran TV? Nimic. Aici e marea
sl\biciune a liniei produselor de larg consum.
Am observat c\ st\tea din nou drept pe fotoliu [i m\ m\sura cu
un z`mbet enigmatic pe fa]a ridat\.
– Ce-ai spune dac\ te-ai ocupa de reutilare la Maestro?
– Asta e problema Norei. Sincer s\ fiu, nu m-a[ sim]i `n apele
mele dac\ mi s-ar da mie.
– Ai raporta direct c\tre ea.
– Nu s`nt convins c\ i-ar conveni.
A z`mbit str`mb.
– I-ar trece sup\rarea. Nora [tie ce-i prie[te [i ce nu.
– Evident, n-a[ vrea s\ te contrazic cu orice pre], domnule, dar
cred c\ asta ar d\una moralului.
– Bine, atunci vrei s\ vii s\ lucrezi direct pentru mine?
– P\i n-o fac deja?
– Vreau s\ spun, aici, la etajul [apte. Asistent special pentru
strategie la produsele noi. S\ r\spunzi de Sectorul de tehnologie
avansat\. }i-a[ da un birou, pe acela[i hol. Dar nu mai mare dec`t
al meu, sper c\ `n]elegi. Te intereseaz\?
Am crezut c\ nu aud bine. Am sim]it c\ explodez de emo]ie [i
agita]ie.
PARANOIA 197
– Da, sigur. ~n direct\ subordonare a directorului executiv?
– Exact. A[adar, facem t`rgul?
Am z`mbit serafic. „Dac\ am `ntrat `n hor\, trebuie s\ joc“,
mi-am zis `n g`nd.
– Dar cred c\ o r\spundere sporit\ presupune [i o cre[tere de
salariu, domnule, nu?
A r`s.
– A, serios?
– A[ vrea cei cincizeci de mii pe care nu i-am cerut c`nd am `n-
ceput activitatea aici. {i a[ mai vrea `nc\ patruzeci de mii `n op]iuni
de cump\rare ac]iuni.
A r`s din nou, s\n\tos, ca un Mo[ Cr\ciun, iho-ho.
– E[ti tare, tinere!
– Mul]umesc.
– S\-]i spun ceva. N-o s\-]i dau cincizeci de mii `n plus. Nu
cred `n cre[teri treptate. O s\-]i dublez salariul. Plus patruzeci de
mii `n op]iuni. ~n felul \sta o s\ sim]i c\-]i arde fundul s\ munce[ti
pentru mine.
Ca s\ nu-mi scape o exclama]ie de uimire, mi-am mu[cat bu-
zele. Isuse.
– Unde locuie[ti?
I-am spus.
A cl\tinat din cap.
– Nu prea se potrive[te pentru cineva la un asemenea nivel. Pe
de alt\ parte, la c`t o s\ ai de lucru, n-a[ vrea s\ fii silit s\ conduci
trei sferturi de or\ diminea]a [i la fel [i seara. O s\ stai aici p`n\
noaptea, de aceea vreau s\ locuie[ti aproape. Ce-ar fi s\-]i iei un
apartament `n zona Harbor? Acum `]i po]i permite. Avem o doamn\
care lucreaz\ la Personal [i e specialist\ `n probleme de locuin]e. ~]i
aranjeaz\ ea ceva frumos.
Am `nghi]it `n sec.
– De acord, am zis, `ncerc`nd s\-mi re]in r`sul nervos.
– A[a, ]in minte ce ai spus, c\ nu te omori dup\ motoare, dar
Audi-ul acela... S`nt convins c\ e o ma[in\ bun\, dar de ce s\ nu-]i
iei ceva mai deosebit? Cred b\rba]ilor le plac ma[inile tari. Ce-ar fi
198 JOSEPH FINDER
s\ `ncerci [i tu? Adic\, nu e cazul s\ sari calul, dar s\-]i cumperi
ceva mai bun. Flo te poate ajuta `n privin]a asta.
M\ anun]a cumva c\ mi se punea o ma[in\ la dispozi]ie?
Doamne Dumnezeule.
S-a ridicat.
– Deci, `mbarcarea, da?
Mi-a `ntins m`na. I-am str`ns-o.
– A[ fi un prost s\ refuz, am zis eu pe un ton degajat.
– {i nu e[ti, asta e clar. Mda, bun venit `n echip\, Adam. Abia
a[tept s\ lucrez cu tine.
Am ie[it din birou [i, cl\tin`ndu-m\ pe picioare, m-am `ndreptat
spre grupul de lifturi, sim]ind c\ plutesc. Abia dac\-mi d\deam
seama pe unde c\lcam.
Dup\ aceea m-am trezit, mi-am adus aminte ce c\utam acolo, care
mi-era misiunea – ba chiar [i cum am ajuns `n biroul lui Goddard.
Tocmai fusesem promovat mai mult dec`t m\ ]ineau balamalele.
Iar acum nici nu mai [tiam `ncotro s\ o apuc.
36
N-a fost nevoie s\ fac public\ vestea: e-mailul [i mesajele in-
stantanee `mi rezolvaser\ deja problema ca prin minune. P`n\ s\
ajung `n p\tr\]elul meu, toat\ lumea din departament era la curent.
Evident, Goddard era omul ac]iunii care nu suporta `nt`rziere.
Nici n-am ajuns bine la toalet\ pentru a m\ elibera de presiune,
c\ la pisoarul al\turat s-a [i `nfiin]at Chad, care s-a gr\bit s\-[i
trag\ fermoarul.
– Hei, amice, s`nt adev\rate zvonurile?
Am privit fix [i ner\bd\tor spre peretele faian]at. Trebuia s\-mi
dau drumul, nu mai rezistam.
– Care zvonuri?
– Sper c\ accep]i felicit\rile mele.
– A, nu [tiam despre ce vorbe[ti. Nu, felicit\rile ar fi premature.
Dar, oricum, `]i mul]umesc.
Am r\mas cu ochii pe butonul acela care porne[te apa [i care e
anexat oric\rui pisoar standard din State. M-am `ntrebat cine o fi
inventat chestia aceea, dac\ s-a `mbog\]it din asta, iar familia o fi
f\cut glume pe seama ideii c\ bun\starea familiei provine de la toa-
let\. Voiam s\-l v\d pe Chad plecat c`t mai cur`nd de acolo.
– Te-am subestimat, a zis el, slobozind un jet puternic.
~ntre timp, eu sim]eam c\ nivelul presiunii dep\[e[te cota de
alarm\.
– A, chiar a[a?
200 JOSEPH FINDER
– Da, chiar a[a. {tiam c\ e[ti bun, dar n-am [tiut c`t de bun. Nu
te-am luat `n calcul.
– Ce noroc pe mine, am zis. Ori poate m\ ia gura pe dinainte [i,
din anumite motive, lui Goddard i-a pl\cut asta.
– Nu, nu cred. Reu[e[ti un soi de comunicare mintal\ cu b\tr`-
nul. Parc\ ai [ti pe ce buton s\ ape[i. Pariez c\ nici nu trebuie s\
vorbi]i prea mult ca s\ v\ `n]elege]i. A[a de tare e[ti. M-ai dat gata,
tipule. Nu [tiu cum de-ai reu[it, dar m-ai dat pe spate, pe bune.
{i-a `nchis fermoarul, apoi m-a b\tut pe um\r.
– S\-mi vinzi [i mie pontul, bine? a f\cut el, dar n-a mai a[-
teptat r\spunsul meu.
C`nd m-am `ntors la locul meu, Noah Mordden st\tea `n dreptul
intr\rii trec`nd `n revist\ c\r]ile mele de pe dulap. }inea `n m`n\ un
pachet ambalat `n h`rtie de cadouri, care p\rea a fi o carte.
– Cassidy, a zis el. Widmerpool al nostru, prea tare ca s\ mai
treac\ prin [coal\1.
– Poftim? (Doamne ce mort era tipul \sta dup\ aluzii neinte-
ligibile...)
– Te rog s\ prime[ti asta, a zis el.
I-am mul]umit [i am desf\cut pachetul. ~ntr-adev\r, o carte, dar
veche, [i mirosea a mucegai. Pe coperta p`nzat\ st\tea scris Sun
Tzu despre arta r\zboiului.
– E traducerea din 1910 a lui Lionel Giles, a precizat el. Cea
mai bun\, dup\ p\rerea mea. Nu e o prim\ edi]ie, care ar fi imposi-
bil de g\sit, dar, oricum o edi]ie rar\.
M-am sim]it mi[cat.
– C`nd ai avut vreme s\ cumperi asta?
– De fapt, am cump\rat-o s\pt\m`na trecut\, la o licita]ie online.
N-am vrut s\ fie un cadou de desp\r]ire, dar asta e. Cel pu]in acum
nu mai ai nici o scuz\.
– ~]i mul]umesc, am spus. O s-o citesc.
1Aluzie la personajul Windmerpool, un student nu tocmai iubit la Eton, remarcabil
prin hot\r`re, tenacitate [i lips\ de scrupule din O chestiune de educa]ie, primul din
cele 12 romane care alc\tuiesc ciclul Dans dup\ muzica timpului (1951-1975) de
Anthony Powell, scriitor britanic (1905-2000). (n. tr.)
PARANOIA 201
– Chiar te rog. Presupun c\ vei avea nevoie de ea din ce `n ce
mai mult. S\ nu ui]i de expresia kotowaza, „Cuiul care nu intr\-n
lemn se bate `ndoit“. Ai fost norocos s\ ie[i din orbita Norei, dar
exist\ [i pericole mai mari c`nd urci prea repede `n cadrul unei
companii. {oimii pot zbura, dar veveri]ele nu se trezesc aspirate de
motoarele avioanelor cu reac]ie.
Am dat din cap.
– O s\ ]in minte asta, l-am asigurat eu.
– Ambi]ia e o calitate util\, dar trebuie s\ verifici mereu s\ nu
la[i urme, a spus el.
F\cea o aluzie voalat\ la ceva – sigur m\ v\zuse ie[ind din bi-
roul Norei –, iar asta m-a speriat de m-a trecut din nou dorul de pi-
soar. Sadic, se juca cu mine, a[a cum face pisica cu un [oarece.
Nora m-a convocat `n biroul ei prin e-mail [i mi-am f\cut curaj,
ca pentru un cutremur de gradul nou\.
– Adam! a exclamat ea c`nd m-am apropiat. Tocmai am aflat
vestea.
Era numai un z`mbet.
– Stai jos, stai. Nici nu [tii ce m\ bucur pentru tine. {i poate
n-ar trebui s\ m\ dau de gol, dar s`nt `nc`ntat\ c\ am luat `n serios
entuziasmul meu `n ceea ce te prive[te. Fiindc\, [tii doar, cei de sus
nu te cred `ntotdeauna.
– {tiu.
– Dar i-am asigurat, dac\ face]i asta, n-o s\ v\ par\ r\u. Adam
are stof\, a[a le-am spus, va merge p`n\ la cap\t. Ave]i cuv`ntul
meu c\ a[a va fi. ~l cunosc.
„Mda, mi-am zis, `]i `nchipui c\ m\ cuno[ti. Habar n-ai.“
– Mi-am dat seama c\ te speria g`ndul mut\rii, de aceea am dat
c`teva telefoane, a continuat ea. M\ bucur c\ lucrurile s-au rezolvat
`n favoarea ta.
N-am r\spuns la asta. M\ preocupa prea mult cum va reac]iona
Wyatt c`nd va afla vestea.

37
– Fugi de-aici, a fost reac]ia lui Nicholas Wyatt.
Pentru o frac]iune de secund\, poleiala de st\p`nire de sine, de
clas\ [i elegan]\ s-a mistuit. Mi-a aruncat o privire care p\rea a fi
aproape respect. Aproape. ~n orice caz, aveam `n fa]\ un alt Wyatt
[i m\ bucuram s\ asist la o asemenea schimbare.
– ~]i ba]i joc de mine. A continuat s\ m\ fixeze. Te sf\tuiesc s\
nu faci glume din astea cu mine. ~ntr-un t`rziu, [i-a mutat privirea,
iar eu m-am sim]it oarecum u[urat. E absolut incredibil.
Ne aflam `n avionul lui personal, dar nu zburam nic\ieri. O a[tep-
tam pe ultima lui prieten\, care urma s\ soseasc\ pentru a pleca `mpre-
un\ cu el spre Hawaii, unde avea o cas\ `n sta]iunea Hualalai. Eram
doar eu, Wyat [i Arnold Meacham. Nu mai pusesem piciorul p`n\
atunci `ntr-un avion particular, iar acela era grozav, un Gulfstream
G-IV, a c\rui cabin\ avea aproape patru metri l\]ime [i optsprezece
metri lungime. Practic, puteai juca fotbal `n\untru. {i nu avea dec`t
vreo zece locuri, o sal\ de discu]ii, plus dou\ b\i cu du[uri.
Crede]i-m\, nu zburam spre marea insul\. Totul nu avea rostul
dec`t s\ m\ st`rneasc\. Eu [i Meacham urma s\ cobor`m `nainte de
decolare. Wyatt purta o c\ma[\ din m\tase neagr\. I-am dorit s\
fac\ un cancer al pielii de la soare.
Meacham i-a z`mbit lui Wyatt [i a rostit `ncet:
– O idee sclipitoare, Nick.
PARANOIA 203
– Trebuie s\ o felicit pe Judith, a spus Wyatt. Ea a venit cu
ideea asta. Apoi a cl\tinat din cap. Dar am `ndoieli c\ ar fi reu[it s\
vad\ at`t de departe, a zis, apoi a scos mobilul [i a tastat ceva.
– Judith, a spus el. B\iatul nostru lucreaz\ direct pentru Marele
{ef `n persoan\. Asistent special al directorului general executiv. A
f\cut o pauz\ [i i-a aruncat un z`mbet lui Meacham. Nu te iau `n ba-
lon. ~nc\ o pauz\. Judith, scumpa mea, vreau s\ faci un curs intensiv
cu t`n\rul. Pauz\. A[a, foarte bine, bine`n]eles c\ e prioritar. Vreau
ca Adam s\-l cunoasc\ pe tip ca pe propriul buzunar. Vreau s\ de-
vin\ cel mai bun asistent special pe care tipul l-a angajat vreodat\,
ce mama dracilor. Corect. Apoi, cu un ]iuit, convorbirea s-a `n-
cheiat. Privind spre mine, a spus: Tocmai ]i-ai salvat fundul. Arnie?
Meacham a ridicat ochii de parc\ abia ar fi a[teptat semnalul
acela pentru a intra `n scen\.
– Am analizat toate numele oamenilor care lucreaz\ la AURORA,
a[a cum ni le-ai dat, a zis el pe un ton sumbru. Nici unul nu se po-
trive[te.
– Ce `nseamn\ asta? am `ntrebat eu.
Dumnezeule, c`t `l detestam pe individ...
– Nu apar numere de la asigur\ri sociale, nimic. S\ nu-]i ba]i
joc de noi, amice.
– Ce tot vorbe[ti acolo? Le-am desc\rcat direct de pe directorul
Trion al site-ului.
– Da, dar nu s`nt numele lor adev\rate, netotule. Numele celor
de la administrativ s`nt reale, dar ale celor de la diviziunea cerce-
tare s`nt false. N-am mai pomenit a[a ceva.
– Ceva e `n neregul\, am spus, cl\tin`nd din cap.
– Joci cinstit cu noi? m-a `ntrebat Meacham. Dac\ faci alt joc,
te zdrobim, s\ nu apuc ziua de m`ine. L-a privit pe Wyatt. A bala-
mucit de tot eviden]ele de personal – parc\ a fost drogat.
– Eviden]ele disp\ruser\¸ Arnold, l-am repezit eu. Extrase. Au
devenit superprecau]i.
– {i despre gagic\ ce-ai aflat? m-a luat Wyatt.
Am sur`s.
– Cu „gagica“ am `nt`lnire s\pt\m`na viitoare.
204 JOSEPH FINDER PARANOIA 205

– Ca posibil prieten, [i alte chestii? – Zmeu? m-am mirat eu.

Am f\cut un gest din umeri. – Dac\ ridici un zmeu [i sfoara se aga]\ de ramurile unui copac,
– Pe fat\ o intereseaz\ persoana mea. Lucreaz\ la AURORA. o tai, mi-a explicat Wyatt. Ai auzit vreodat\ de disculpare plauzibil\?
Ea r\m`ne leg\tura direct\ cu cercetarea. – S\ tai a]a, am repetat eu, ca un idiot.
Spre uimirea mea, Wyatt a dat din cap. Pe de o parte, nu m-ar fi deranjat deloc, pentru c\ sfoara era, de
– Bravo. fapt, o les\. {tiam `ns\ c\, vorbind despre t\ierea sforii, ei aveau de
Cam t`rziu, dar Meacham a sim]it dincotro b\tea v`ntul. El r\- fapt `n vedere s\ m\ distrug\.
m\sese blocat pe ideea c\ ratasem opera]iunea de la Resurse – Dac\ lucrurile merg prost, a precizat Wyatt. Ai grij\ s\ ias\
umane, numele celor prin[i `n proiectul AURORA erau, din anu- bine [i nimeni n-o s\-]i taie sfoara. Hei, dar unde-o fi gagica asta a
mite motive, false, dar [eful lui avea `n vedere ceea ce mersese mea? Dac\ nu sose[te `n dou\ minute, plec f\r\ ea.
bine, pe uimitoarea r\sturnare de situa]ie, a[a c\ n-ar fi vrut s\ r\-
m`n\ de c\ru]\, de aceea a zis:
– Acum ai acces la biroul lui Goddard. Ai putea plasa o serie de
dispozitive.
– Mi se pare incredibil, a ]inut s\ accentueze Wyatt.
– Eu cred c\ nu mai trebuie s\-i pl\tim salariul pe care l-a avut,
a spus Meacham. Mai ales c`nd prime[te at`]ia bani de la Trion.
Isuse, zmeul \sta c`[tig\ chiar mai mult dec`t mine.
Wyatt p\rea amuzat de situa]ie.
– Nuuu, doar am convenit.
– Cum mi-ai spus? l-am `ntrebat eu pe Meacham.
– Exist\ riscuri de securitate dac\ trebuie s\ transfer\m fonduri
ale companiei `n contul pu[tiului, indiferent prin c`te conturi trec
banii, i-a spus Meacham lui Wyatt.
– Nu, ai zis c\ s`nt zmeu, am insistat eu. Ce `nseamn\ asta?
– Eu credeam c\ nu se poate depista sursa pl\]ii, a zis Wyatt,
adres`ndu-i-se lui Meacham.
– Ce acela un „zmeu?“ nu m-am l\sat eu.
Parc\ eram un c`ine cu un os `n gur\; nu-i d\deam drumul, indi-
ferent de c`t `l irita asta pe Meacham.
~ns\ el nici nu m\ auzise, de aceea Wyatt s-a uitat la mine [i a
murmurat:
– E limbaj specializat de spionaj industrial. Un zmeu e „consul-
tant special“, care culege informa]ii prin orice mijloace posibile [i,
`n acela[i timp, `[i face treaba.

38
{i dup\ aceea am f\cut ceva ce era total nebunesc, dar senti-
mentul a fost de neuitat. M-am dus [i mi-am cump\rat un Porsche
de nou\zeci de mii de dolari.
Alt\dat\ a[ fi s\rb\torit o asemenea veste cu vreo partid\ gro-
zav\ de sex, poate f\c`ndu-m\ pulbere cu [ampanie sau cump\r`n-
du-mi dou\-trei CD-uri. Acum `ns\ f\ceam parte din alt\ lume. M\
`nc`nta ideea de a-mi t\ia ombilicul care m\ ]inea legat de Wyatt
prin schimbarea Audi-ului cu un Porsche, gra]ie facilit\]ilor de lea-
sing oferite de Trion.
A]i c\lcat vreodat\ `ntr-un salon Porsche? Nu e la fel ca atunci
c`nd `]i cumperi o Honda Accord, clar? Nu intri direct din strad\ [i
ceri s\ faci o curs\ de testare. Trebuie s\ participi la un `ntreg pre-
ludiu. Completezi un formular, dealerii vor s\ [tie ce te aduce la ei,
cu ce te ocupi, `n ce zodie te-ai n\scut [i altele.
~n plus, ai la dispozi]ie at`tea op]iuni c\ ai putea s\ ame]e[ti.
Vrei faruri bixenon? Sau bord de culoare Arctic Silver? Vrei piele
sau piele supl\? Vrei jante sport, ori sport clasic II, ori turbo I?
Eu voiam doar un Porsche [i n-aveam chef s\ a[tept `ntre patru
[i [ase luni p`n\ era echipat la Stuttgart-Zuffenhausen conform spe-
cifica]iei mele. Voiam s\ ies de acolo la volan. ~l doream atunci, pe
loc. Nu aveau `n salon dec`t dou\ cupeuri 911 Carrera, unul
ro[u-aprins, iar cel\lalt, negru-bazalt. Totul se reducea la cus\turile
pielii. Cea ro[ie avea piele care p\rea a fi de c\prioar\, cusut\ cu
a]\ ro[ie, ceea ce-mi sugera ceva de cowboy [i de prost gust. ~n
PARANOIA 207
vreme ce modelul negru-bazalt avea o piele supl\ extraordinar\ de
un maro natural, cu schimb\torul de viteze [i volanul `mbr\cate `n
piele. Am cobor`t dup\ turul de testare [i am zis: „Gata, facem t`r-
gul“. Poate m\ consideraser\ tipul de cump\r\tor care doar se uit\
sau care, la sf`r[it, nu are curajul s\ spun\ da, `ns\ eu am spus-o, iar
dealerul m-a asigurat c\ luasem o decizie `n]eleapt\. S-a oferit chiar
s\ pun\ pe cineva s\ `napoieze Audi-ul la dealerul Audi – f\r\ nici
o cheltuial\ din partea mea.
M\ sim]eam ca [i cum a[ fi condus un avion cu reac]ie; c`nd
ap\sai pedala de accelera]ie p`n\ la fund, suna chiar ca un Boeing
767. Trei sute dou\zeci de cai, suta de kilometri pe or\ `n cinci se-
cunde, incredibil de puternic\. Vibra [i urla. Am b\gat `n aparatul
de la bord ultimele CD-uri copiate [i, `n drum spre locul de munc\,
am dat la maxim volumul ca s\ ascult Clash, Pearl Jam [i Guns
N’Roses. Asta m-a f\cut s\ simt c\ totul mergea pe calea cea bun\.
Chiar `nainte de a m\ instala `n noul birou, Goddard a ]inut
s\-mi g\sesc o nou\ locuin]\, mai aproape de sediul Trion. Nu
aveam de g`nd s\ comentez; trecuse vremea aceea.
Oamenii lui m-au ajutat s\ renun] la v\g\una `n care st\tusem
at`ta timp [i s\ m\ mut `ntr-un apartament nou de la etajul dou\zeci
[i nou\ din turnul de la sud de la Harbor. Fiecare din cele dou\ tur-
nuri avea `n jur de o sut\ cincizeci de apartamente pe treizeci [i opt
de etaje, `ncep`nd cu camere studio [i termin`nd cu apartamente de
trei camere. Turnurile erau construite deasupra celui mai tare hotel
din zon\, al c\rui restaurant era apreciat drept excelent de degust\-
torii de la Zagat’s.
Apartamentul ar\ta de parc\ ar fi fost scos din revista Style.
Avea o suprafa]\ de vreo dou\ sute de metri p\tra]i, cu tavane
`nalte, de peste trei metri [i jum\tate, parchet [i gresie. Exista apar-
tamentul principal [i o „bibliotec\“, aceasta put`nd sluji [i drept
dormitor de oaspe]i, o sufragerie [i o camer\ de zi uria[\.
Ferestrele de la podea p`n\ `n tavan ofereau priveli[tea cea mai
impresionant\ pe care o v\zusem vreodat\. ~ntr-o latur\, camera de
zi d\dea spre ora[ul r\sfirat la picioarele mele, `n alta, spre ocean.
208 JOSEPH FINDER
Buc\t\ria cu dotare pentru servirea mesei p\rea ceva dintr-o ex-
pozi]ie de prezentare a unei firme renumite, fiind `nzestrat\ numai cu
aparatur\ de clas\: frigider Sub-Zero, ma[ina de sp\lat vase Miele,
plit\ electric\/gaz Viking, dulapuri f\cute de Poggenpohl, blaturi ce
imitau granitul, p`n\ [i un soi de grot\ pentru p\strarea vinurilor.
Dar nici nu aveam nevoie de buc\t\ria aceea. Dac\ doream s\ m\-
n`nc `n camer\, nu trebuia dec`t s\ pun m`na pe telefonul din buc\t\rie
[i s\ ap\s un buton pentru a comanda serviciul la camer\ asigurat de
hotel, ba chiar s\ cer un buc\tar de la restaurantul de jos, care venea
imediat [i preg\tea masa pentru mine [i oric`]i oaspe]i a[ fi vrut.
~n cl\diri exista un club de `ntre]inere, cu aparatur\ de ultim\
or\, cu o suprafa]\ de nou\ mii de metri p\tra]i, unde boga]ii care nu
locuiau acolo puteau face gimnastic\ sau juca squash, sau face yoga,
dup\ care treceau la saun\ [i la mese pline de proteine `n cafenea.
Nici nu era nevoie s\-]i parchezi singur ma[ina. Opreai `n fa]a
cl\dirii, iar valetul ]i-o ducea undeva scutindu-te de efort, iar ca s\
]i-o recuperezi era suficient s\ dai un telefon.
Lifturile se deplasau cu o vitez\ at`t de mare, `nc`t `]i pocneau
urechile. Aveau pere]ii din lemn de mahon [i podele din marmur\
[i aveau dimensiuni comparabile cu ale fostului meu apartament.
Securitatea cl\dirii era cu mult mai bun\, desigur. Brutele lui
Wyatt nu mai puteau s\ p\trund\ at`t de u[or ca s\-mi scotoceasc\
prin lucruri. Asta `mi pl\cea.
Nici unul dintre apartamentele de la Harbor nu costa sub un mi-
lion, iar acela al meu era dou\, dar venea pe gratis – cu mobilier cu
tot – prin amabilitatea celor de la Trion, drept prim\.
M-am mutat f\r\ nici un efort, deoarece n-am p\strat aproape
nimic din vechiul apartament. Cei de la Goodwill [i Armata Salv\-
rii au venit [i au luat canapeaua mare [i ur`t\, masa de buc\t\rie cu
t\blia din marmur\, patul cu arcuri [i salteaua, toate boarfele `nso]i-
toare, p`n\ [i biroul resping\tor. C`nd au t`r`t canapeaua afar\, din
ea au c\zut tot felul de scame [i gunoaie – ziare Zigzag, g`ndaci de
buc\t\rie, tot soiul de chestii de pe vremea c`nd consumam droguri.
Mi-am p\strat computerul, hainele [i tigaia `nnegrit\ din font\ care
`i apar]inuse mamei (din motive sentimentale – nu pentru c\ a[ fi
PARANOIA 209
folosit-o vreodat\). Am `ngr\m\dit restul lucrurilor `n Porsche,
ceea ce arat\ ce pu]ine erau, fiindc\ `ntr-o asemenea ma[in\ spa]iul
pentru bagaje e aproape inexistent. Am comandat mobilierul de la
un magazin foarte [ic, numit Domicile (la sugestia agentului) – ca-
napele mari, pufoase [i moi, `n care erai `nghi]it cu totul, fotolii
asortate, o mas\ de buc\t\rie [i scaune care ar\tau de parc\ ar fi so-
sit de la Versailles, un pat uria[, cu capete din fier, covoare persane.
O saltea Dux, scump\ p`n\ la cer. Totul. O c\ru]\ de bani, dar ce
conta – doar nu pl\team eu.
Cei de la Domicile tocmai `mi livrau mobilierul c`nd portarul,
Carlos, mi-a telefonat s\ m\ anun]e c\ aveam un vizitator, un
anume domn Seth Marcus. I-am spus s\-l trimit\ imediat sus.
U[a de intrare era deja deschis\ ca s\ se mi[te c\r\u[ii de mo-
bil\ `n voie, dar Seth a sunat [i a r\mas `n hol. Purta un tricou cu
trupa Sonic Youth [i ni[te blugi zdren]\ro[i Diesel. Ochii lui, de
obicei vioi, chiar demen]ial de agita]i, p\reau acum ca de mort. Era
timorat – nu mi-am dat seama dac\ se sim]ea intimidat, gelos sau
iritat c\ disp\rusem de pe ecranul lui radar sau dac\ era vorba de o
combina]ie a celor trei.
– Salut, domnule, a zis el. ~n sf`r[it, am dat de tine.
– Salut, am r\spuns [i l-am `mbr\]i[at. Bine-ai venit `n umila
mea colib\.
Nu [tiam ce altceva a[ putea spune. Din anumite motive, m\
sim]eam stingherit. N-a[ fi vrut ca Seth s\ vad\ apartamentul.
A r\mas `n hol.
– Nu aveai de g`nd s\ m\ anun]i c\ te-ai mutat?
– Totul s-a `nt`mplat peste noapte, am explicat eu. Voiam s\ te sun.
A scos o sticl\ ieftin\ de [ampanie New York State din geanta
de curier care face livr\ri cu bicicleta [i mi-a `ntins-o.
– Am venit s\ s\rb\torim. Mi-am `nchipuit c\ berea nu mai e de
nasul t\u.
– Excelent! am spus, apuc`nd sticla [i nelu`nd `n seam\ aluzia.
Hai `n\untru.
– Te-ai ajuns. E grozav, a zis el cu glas moale, lipsit de entuzi-
asm. Uria[, dom’le.
210 JOSEPH FINDER
– Dou\ sute de metri p\tra]i. Vino s\ te ui]i.
Am f\cut un tur de apartament. A spus c`teva chestii care se vo-
iau amuzante, de genul: „Dac\ asta e biblioteca, n-ai avea nevoie [i
de ni[te c\r]i?“ Sau: „Acum trebuie s\-]i mai mobilezi dormitorul
cu o gagic\“. A afirmat c\ apartamentul era „bolnav“ [i „t`mpit“,
ceea ce `n limbajul hip-hop `nsemna c\-i pl\cea.
M-a ajutat s\ scot folia protectoare din plastic de pe una dintre
canapelele enorme, ca s\ putem sta jos. Canapeaua fusese a[ezat\
`n mijlocul camerei de zi, parc\ plutea acolo, cu fa]a spre ocean.
– Dr\gu], a zis [i s-a scufundat `ntre perne. P\rea c\ ar vrea
s\-[i pun\ picioarele pe ceva, `ns\ m\su]ele de cafea `nc\ nu sosi-
ser\, asta, din fericire, fiindc\ n-a[ fi vrut s\-[i propteasc\ ghetele
Doc Martens, pline de noroi, pe vreuna dintre ele.
– Acum trebuie s\-]i faci [i manichiura, nu? a `ntrebat el b\nuitor.
– Din c`nd `n c`nd, am recunoscut eu cu glas domol. Nu-mi ve-
nea s\ cred c\ observase deja un asemenea detaliu la degetele mele.
Trebuie s\ ar\t ca un director.
– {i ce-i cu tunsoarea asta? Serios vorbesc.
– Ce-i cu ea?
– Nu ]i se pare, cum s\ spun, u[chit\?
– U[chit\?
– Ca de homo. Cu ce rahat `]i dai p\rul, gel sau spum\?
– Pu]in gel, am spus eu, b\t`nd `n retragere. {i ce-i cu asta?
M-a privit printre gene [i a cl\tinat din cap.
– Te dai [i cu colonie?
}ineam s\ schimb subiectul.
– Credeam c\ lucrezi `n seara asta, am spus eu.
– A, te referi la joaca aceea de-a barmanul? Nee, m-am l\sat.
Era de-a dreptul sc`rbos.
– Mie mi s-a p\rut un loc pl\cut.
– Nu [i dac\ lucrezi acolo, dom’le. To]i te trateaz\ de parc\ ai fi
nu [tiu ce chelner.
Aproape c-am izbucnit `n r`s.
– Acum am o [mecherie mai bun\, a spus el. Fac parte din
„echipa mobil\ de energie“ pentru Red Bull. }i se d\ o ma[in\
PARANOIA 211
mi[to, s\ te plimbi peste tot [i, practic, dai mostre pu[timii [i stai de
vorb\ cu ei. Orele de munc\ s`nt la latitudinea mea. Pot s-o fac [i
dup\ ce termin cu biroul de avocatur\.
– Mi se pare perfect.
– Normal. Am vreme g`rl\ s\ lucrez la imnul corpora]iei.
– Imn?
– Orice companie are unul – ceva ritmat sau nu, s\ sune, acolo.
Apoi a c`ntat, cu falsuri: Trion! Noi schimb\m lumea! Dac\ Trion
nu are a[a ceva, poate pui o vorb\ bun\ pe l`ng\ tipul care se ocup\
de asta. Pariez c\ o s\ primesc redeven]e ori de c`te ori o s\-l c`nta]i
la vreun picnic al companiei, cine [tie?
– O s\ `ntreb, am promis. Ei, s\ [tii c\ n-am pahare. A[teptam
s\ mi le aduc\, dar `nc\ n-au sosit. Se spune c\ s`nt lucrate manual
`n Italia, prin suflare – m\-ntreb dac\ o s\ miroas\ a usturoi.
– Nu-]i face griji. Oricum [ampania asta-i proast\.
– Mai lucrezi [i la firma de avocatur\?
M-a privit jenat.
– E singura mea slujb\ de unde scot un venit fix.
– P\i, asta conteaz\.
– Crede-m\, dom’le, muncesc c`t pot de pu]in. Suficient c`t s\
nu m\ b`r`ie Shapiro – faxuri, copii, cercetare, orice – [i tot `mi r\-
m`ne timp destul s\ navighez pe Internet.
– Bravo.
– C`[tig dou\zeci de dolari pe or\ juc`ndu-m\ pe Net, copiind
CD-uri cu muzic\ [i pref\c`ndu-m\ c\ muncesc.
– Grozav, am spus. Tot tu ie[i `n c`[tig.
Era patetic, dac\ m\ g`ndeam mai bine.
– Ai priceput perfect.
Iar atunci nu [tiu ce m-a apucat, dar nu m-am putut st\p`ni:
– {i pe cine crezi c\ tragi pe sfoar\ mai mult, nu cumva pe
tine `nsu]i?
Seth mi-a aruncat o privire ciudat\.
– La ce te referi?
212 JOSEPH FINDER PARANOIA 213

– La faptul c\ te prefaci c\ munce[ti la firm\, strecur`ndu-te, f\- – A ta e?

c`nd c`t mai pu]in – te-ai `ntrebat vreodat\ de ce faci asta? Adic\, – Da. Mi[to, nu? Nu mai p\rea at`t de entuziasmat.
ce rost are? – Simpatic\, am zis eu.
Seth m-a privit cu ochii `ngusta]i, ostili: Era ridicol\.
– Ce te-a apucat? – {tii c`t m-a costat? Nada1. Nu trebuie dec`t s-o conduc.
– La un moment dat, trebuie s\ te apuci de ceva serios, `n]elegi? – Bun\ afacere.
A r\mas pu]in pe g`nduri. S-a rezemat de sp\tarul scaunului din piele.
– Probabil. Hei, n-ai vrea s\ ie[im undeva? Locul \sta e prea se- – C\l\torie pl\cut\, a zis el. A inspirat, semn c\ ma[ina mirosea
rios pentru mine, `mi d\ fiori. a nou. Tipule, e[ti tare! Cred c-a[ vrea s\ tr\iesc ca tine. Nu vrei s\
– Sigur. facem schimb?
Chiar m\ g`ndisem s\ telefonez la restaurant ca s\ cer un buc\tar
s\ ne fac\ ceva de m`ncare, socotind c\ asta l-ar fi impresionat pe
Seth, apoi mi-am venit `n fire. Asta l-ar fi dobor`t cu totul pe Seth.
U[urat, am telefonat valetului [i am cerut s\-mi scoat\ ma[ina.
C`nd am ajuns jos, ma[ina ne a[tepta.
– Asta-i a ta? a exclamat Seth. Hai, las\ gluma!
– Las-o, am zise eu.
Atitudinea cinic\ [i de deta[are superioar\ a disp\rut.
– P\i ma[inu]a asta cost\ vreo sut\ de mii!
– Mai pu]in, am spus. Mult mai pu]in. {i, oricum, compania
pl\te[te ratele de leasing.
A p\[it p`n\ l`ng\ Porsche `ncet, cu un aer religios, cam la fel ca
maimu]ele care se apropie de monolit `n filmul 2001: Odisee spa]i-
al\ [i a m`ng`iat u[a str\lucitoare.
– Bine, amice, a f\cut el, care-i m`n\ria? V`r\-m\ [i pe mine `n
afacere.
– Nu-i nici o m`n\rie, am spus destul de re]inut, `n timp ce ur-
cam `n ma[in\. Am cam nimerit din `nt`mplare `n chestia asta.
– Hai, las\-m\! Ai uitat cu cine vorbe[ti – s`nt Seth. M\ mai ]ii
minte? Te-ai apucat de v`ndut droguri sau ce? Fiindc\ dac\ de
asta-i vorba, ai face bine s\ m\ v`ri [i pe mine.
Am r`s `n hohote. Pe drum, nu departe de hotel, am v\zut o ma-
[in\ cu un aspect ridicol parcat\ pe strad\ [i mi-am dat seama c\
era a lui. O cutie uria[\ de Red Bull, `n albastru, argintiu [i ro[u,
era montat\ `n partea din spate a ma[inii de doi bani. O glum\. 1 „Nimic“ (lb. span., n. tr.)

39
Desigur, era cu totul exclus s\ m\ `nt`lnesc din nou cu doctorul
Judith Bolton la sediul Wyatt, fiindc\ puteam fi v\zut la intrare sau
la ie[ire. Dar acum intrasem `n haita felinelor mari [i aveam nevoie
de o [edin]\ de instruire. Cei de la Wyatt insistaser\, iar eu nu m\
puteam opune.
Ne-am `nt`lnit la Marriott `n s`mb\ta urm\toare, `ntr-un aparta-
ment utilat pentru discu]ii de afaceri. Primisem prin e-mail num\rul
camerei. C`nd am sosit, ea era deja acolo, cu laptopul conectat la
un monitor. Ciudat, doamna aceea m\ f\cea s\ devin agitat. ~n
drum spre hotel, m-am oprit undeva s\ m\ tund cu o sut\ de dolari
[i m\ `mbr\casem elegant, renun]`nd la boarfele mele de duminic\.
Uitasem c`t de p\trunz\toare era – ochii alba[tri ca ghea]a, p\rul
ar\miu, buzele bine desenate cu ruj ro[u [i unghiile la fel – [i c`t de
dur\ `n `ntreb\ri. I-am str`ns m`na cu fermitate.
– Ai sosit la fix, a zis ea z`mbind.
Am ridicat din umeri, sur`z`nd pentru a-i da de `n]eles c\ am
priceput aluzia, dar remarca ei nu reu[ise s\ m\ amuze.
– Ar\]i bine. S-ar p\rea c\-]i prie[te via]a de succes.
Ne-am a[ezat la o mas\ de conferin]e – elegant\ [i care p\rea c\
[i-ar fi aflat locul `ntr-o sufragerie, poate a mea, nu? –, apoi m-a `n-
trebat cum `mi mergea. I-am povestit, cu bune [i rele, inclusiv des-
pre Chad [i Nora.
– Vei avea du[mani, a zis ea. E de anticipat. Dar acestea s`nt
amenin]\ri – arunci un chi[toc `nc\ aprins `n p\dure, iar dac\ nu `l
stingi, declan[ezi un incendiu.
PARANOIA 215
– {i cum `l sting?
– Vom discuta despre asta. Acum `ns\, trebuie s\ ne concen-
tr\m asupra lui Jock Goddard. Iar dac\ dup\ lec]ia de ast\zi n-o s\
pleci cu mare lucru, insist s\ ]ii minte doar at`t: omul este boln\vi-
cios de cinstit.
Mi-a fost imposibil s\-mi re]in un z`mbet. Asta venea de la con-
siliera-[ef\ a lui Wyatt, un tip at`t de tic\lo[it `nc`t ar fi fost `n stare
s\ tri[eze [i la examinarea propriei prostate.
Aplec`ndu-se `n fa]\, Judith m-a fulgerat cu privirea:
– Eu nu glumesc. Te-a ales nu doar pentru c\ i-a pl\cut cum
g`nde[ti, pentru ideile tale – care nici m\car nu s`nt ale tale –, ci [i
pentru c\ te consider\ cinstit [i plin de prospe]ime. Spui ce g`n-
de[ti. Asta `i place.
– {i asta `nseamn\ c\ e ceva patologic?
– Cinstea reprezint\, practic, un feti[ pentru el. Cu c`t vorbe[ti
mai direct, cu c`t pari mai calculat, cu at`t `]i va merge mai bine.
M-am `ntrebat `n treac\t dac\ Judith percepea ironia a ceea ce
f\cea – sf\tuindu-m\ cum s\-i trag fesul pe ochi lui Jock Goddard
prin mimarea cinstei. O cinste sut\ la sut\ sintetic\, f\r\ pic de fi-
bre naturale.
– Dac\ va `ncepe s\ depisteze ceva ascuns, [iret sau vreo meschi-
n\rie calculat\ `n purtarea ta – dac\ va considera c\ `ncerci s\-l tragi
pe sfoar\ sau s\-i faci doar pe plac –, `[i va schimba imediat atitudi-
nea. {i dac\ pierzi `ncrederea lui, s-ar putea s\ n-o mai rec`[tigi.
– Am `n]eles, am spus eu, ner\bd\tor. Deci, de acum `nainte, nu
mai joc dublu.
– Iubitule, pe ce planet\ te crezi? m-a pus ea la punct. Sigur c\-l
juc\m pe b\tr`nul [mecher. Asta e lec]ia a doua `n arta „organiz\rii
jocului“. O s\-l exploatezi `n continuare, dar trebuie s\ fii artist de-
s\v`r[it. Nimic s\ sar\ `n ochi, nimic detectabil. A[a cum c`inele te
simte c\ ]i-e team\ de el, Goddard miroase imediat c`nd `i serve[ti
prostii. De aceea, trebuie s\ te dovede[ti un vizionar care vede
drept `nainte. ~i spui toate ve[tile proaste pe care ceilal]i `ncearc\ s\
le minimalizeze. ~i prezin]i un plan care s\-i plac\, apoi tot tu `i
eviden]iezi punctele slabe. Integritatea e un articol de lux `n lumea
216 JOSEPH FINDER
noastr\ – dup\ ce-]i dai seama cum s\ o mimezi, te-ai instalat defi-
nitiv pe arca fericirii.
– Unde vreau s\ [i ajung, am spus eu sec.
Nu avea chef s\-mi r\spund\ la sarcasm.
– To]i sus]in c\ nu le place s\ fie pupa]i `n fund, dar adev\rul e
c\ majoritatea directorilor ador\ asta, chiar [i c`nd s`nt con[tien]i c\
tocmai a[a s`nt trata]i. Asta `i face s\ se simt\ puternici, `i convinge,
le `nt\re[te buna p\rere despre ei `n[i[i, mai ales dac\ ea e fragil\.
Pe de alt\ parte, Jock Goddard nu are nevoie de a[a ceva. Crede-m\,
are deja o p\rere foarte bun\ despre sine. Dar nu e orbit de vanitate.
Nu seam\n\ cu Mussolini, care sim]ea nevoia s\ fie `nconjurat doar
de oameni supu[i. (Ca o persoan\ pe care o cunoa[tem am`ndoi?
Am vrut eu s\ `ntreb.) Uite cu ce persoane se `nconjoar\ – oameni
sclipitori, inteligen]i, care pot fi corozivi [i deschi[i.
Am dat din cap.
– Vrei s\ spui c\ nu-i place s\ fie m\gulit.
– Nu, n-am afirmat asta. Tuturor ne place s\ fim g`dila]i `n amo-
rul propriu. Numai c\ trebuie s\ simt\ c\ e l\udat cu sinceritate. O is-
torioar\: Odat\, Napoleon s-a dus la v`n\toare `n Bois de Boulogne
`mpreun\ cu Talleyrand1, care ]inea cu disperare s\-l impresioneze
pl\cut pe general. P\durea gemea de iepuri [i Napoleon a jubilat
dup\ ce a ucis vreo cincizeci. Dar c`nd a aflat c\ aceia nu erau iepuri
de c`mp, c\ Talleyrand `[i trimisese un servitor s\ cumpere zeci de
iepuri de la pia]\, pe care apoi `i l\sase liberi prin p\dure – ei, Napo-
leon s-a `nfuriat cumplit. N-a mai avut `ncredere `n el dup\ aceea.
– O s\ ]in seama de asta data viitoare c`nd m\ invit\ Goddard la
v`n\toare de iepuri.
– Ideea este c\, m-a redus ea la t\cere, atunci c`nd `l m\gule[ti,
trebuie s\ o faci indirect.
– Bine, dar nu stau printre iepura[i, Judith, ci mai mult printre lupi.
– Hop [i tu. {tii multe despre lupi?
Am suspinat.
– Hai s\ vedem!
1 Charles Maurice de Talleyrand Périgord (1754-1838), politician [i diplomat, mi-
nistru de externe al Fran]ei `n vremea Directoratului [i sub Napoleon – 1799-1807,
care a reprezentat Fran]a la Congresul de la Viena 1814-1815. (n. tr.)
PARANOIA 217
– Lucrurile s`nt clare acolo. ~ntotdeauna exist\ un mascul alfa,
bine`n]eles, dar interesant e s\ ]ii minte c\ acolo ierarhia este testat\
tot timpul. E foarte fragil\. Uneori vezi un mascul alfa care las\ din
col]i o bucat\ de carne pe p\m`nt `n fa]a celorlal]i [i se `ndep\r-
teaz\, mul]umindu-se s\ priveasc\. Practic, `i sfideaz\ pe ceilal]i,
care nici m\car nu trebuie s\ o miroas\.
– Iar dac\ o fac, s-au ars.
– Gre[it. De obicei, alfa nu trebuie dec`t s\ se uite mai furios.
Poate adopt\ [i o atitudine oarecare. ~[i `nal]\ coada [i urechile, se
zb`rle[te, se d\ mare [i fioros. Iar dac\ se ajunge la lupt\, lupul alfa
va ataca cele mai pu]in vulnerabile p\r]i ale p\c\tosului. Nu vrea s\
r\neasc\ grav un membru al haitei lui, [i nici s\ ucid\ vreunul. ~n-
]elegi tu, acel alfa are nevoie de ceilal]i. Lupii s`nt animale de prad\
mici, iar un lup singur n-ar putea dobor` vreun elan, vreun cerb sau
vreun caribu f\r\ ajutorul haitei. Prin urmare, ei doar `[i pun seme-
nii la `ncercare.
– Ceea ce `nseamn\ c\ voi fi mereu pus la `ncercare.
Da, nu aveam nevoie de cursuri MBA ca s\ lucrez pentru
Goddard. ~mi trebuia o diplom\ de veterinar.
M-a privit lung.
– Adam, problema este c\ punerea la `ncercare se face foarte
subtil. ~n acela[i timp `ns\, liderul haitei vrea ca echipa s\-i fie
puternic\. De aceea, reac]iile de agresivitate s`nt acceptate – ele
demonstreaz\ curajul, for]a, vitalitatea `ntregii haite. Asta e impor-
tan]a onestit\]ii, a candorii strategice. C`nd flatezi pe cineva, f\-o `n
mod subtil [i indirect, [i asigur\-te c\ Goddard crede c\ din partea
ta se poate a[tepta doar la adev\r netrucat. Jock Goddard `[i d\
seama de lucruri pe care al]ii ca el nu le v\d – candoarea asisten-
]ilor este vital\ dac\ vrea s\ [tie cu adev\rat ce se `nt`mpl\ `n in-
teriorul companiei. Fiindc\, dac\ pierde contactul cu realitatea, e
terminat. {i s\-]i mai spun ceva ce trebuie s\ [tii. ~n cadrul fiec\rei
rela]ii b\rb\te[ti de mentor [i protejat, apare mereu elementul
tat\-fiu, dar cred c\ `n cazul de fa]\ elementul acesta este mai evi-
dent. S-ar p\rea c\ `i aduci aminte de fiul lui, Elijah.
A[a mi se adresase Goddard de vreo dou\ ori, din gre[eal\,
mi-am adus eu aminte.
218 JOSEPH FINDER

– Era de v`rsta mea?

– Cam a[a. A murit acum doi ani, [i avea dou\zeci [i unu de
ani. Unii consider\ c\, dup\ tragedia aceea, Goddard n-a mai fost
acela[i dinainte, c\ s-a mai `nmuiat. Problema e c\, a[a cum [i tu
s-ar putea s\-l idealizezi drept tat\ pe care ]i l-ai fi dorit – a sur`s,
a[adar, [tia de tata –, s-ar putea s\ `i aduci aminte de fiul pe care
[i-ar dori s\-l mai aib\ `n via]\. Trebuie s\ fii con[tient de asta,
deoarece s-ar putea s\-]i slujeasc\. {i, `n acela[i timp, e ceva care
trebuie s\ te fac\ precaut – uneori, s-ar putea s\-]i tolereze unele
gre[eli de neiertat, iar alteori – s\-]i cear\ lucruri absurde.
A revenit la laptop [i a tastat ceva.
– Acum, te rog s\ te concentrezi la maximum. O s\ urm\rim
ni[te interviuri televizate pe care Goddard le-a acordat de-a lungul
anilor – unul din emisiunea Wall Street cu Louis Rukeyser, c`teva
de la CNBC, unul cu Katie Couric la Show-ul de ast\-sear\.
Pe ecran a ap\rut o imagine static\ a unui Jock Goddard mult
mai t`n\r, dar tot suger`nd aerul acela de spiridu[. Judith s-a rotit cu
scaunul ca s\ stea cu fa]a spre mine.
– Adam, ]i s-a oferit o [ans\ extraordinar\. Dar e [i situa]ia cea
mai periculoas\ de c`nd te afli la Trion, fiindc\ o s\ fii mai con-
str`ns, mai pu]in capabil s\ te mi[ti prin companie f\r\ s\ treci ne-
observat sau s\ „stai la o b`rf\“ cu unii cunoscu]i, sau s\ ]ii leg\tura
prin re]ea cu ei. Paradoxal, misiunea ta de culegere de informa]ii a
devenit infinit mai dificil\. O s\ ai nevoie de toat\ muni]ia pe care
o po]i g\si, ca s\ spun a[a. Vreau s\-l cuno[ti pe tip pe de rost, ai
`n]eles ce spun?
– Am `n]eles.
– Bun, a zis ea [i mi-a aruncat z`mbetul acela care m\ f\cea s\
m\ cutremur. {tiu c\ ai `n]eles. Apoi a cobor`t vocea, p`n\ a ajuns o
[oapt\. Ascult\, Adam, trebuie s\-]i spun – spre binele t\u – c\ Nick
a[teapt\ cu `ncordare ni[te rezultate. E[ti la Trion de... de c`te s\pt\-
m`ni? – [i tu `nc\ nu [tii ce se `nt`mpl\ la Cercetare-Dezvoltare.
– Exist\ o limit\, am dat eu s\ m\ ap\r, dincolo de care
agresivitatea...
– Adam, m-a `ntrerupt ea calm, dar cu un ton evident amenin]\-
tor. Nu te sf\tuiesc s\ te joci cu el.
40
Alana Jennings locuia `ntr-un apartament duplex dintr-o cas\
care nu se afla departe de sediul Trion. Am recunoscut-o imediat
dup\ fotografie.
{ti]i cum e c`nd `ncepi s\ ie[i cu o fat\ [i remarci orice, unde
locuie[te [i cum se `mbrac\, ce parfum folose[te, [i totul pare di-
ferit [i proasp\t. Ei bine, ciud\]enia era c\ [tiam at`t de multe des-
pre ea, chiar mai multe dec`t [tiu unii so]i despre so]iile lor, [i, cu
toate astea, nu-mi petrecusem dec`t o or\ sau dou\ `n compania ei.
Am oprit `n fa]a casei – nu pentru asta s`nt f\cute ma[inile astea,
Porsche, ca s\ dai gata gagicile? –, am urcat sc\rile [i am sunat la
interfon. Am auzit vocea ei ciripind [i promi]`nd c\ va cobor` imediat.
~mbr\case o bluz\ ]\r\neasc\ alb\ [i brodat\ [i pantaloni str`n[i
pe picior, `[i prinsese p\rul [i renun]ase la ochelarii aceia negri care
m\ speriaser\. M-am `ntrebat dac\ ]\r\ncu]ele chiar purtau aseme-
nea bluze, dac\ mai existau ]\r\ncu]e adev\rate `n lumea asta, [i
dac\ ele se considerau ]\r\ncu]e. Alana ar\ta spectaculos de fru-
moas\. Mirosea grozav, mult diferit fa]\ de fetele cu care ie[eam de
obicei. Un parfum floral, numit Fleurissimo; mi-am amintit c\ citi-
sem c\ [i-l alesese dintr-un loc numit Casa Credin]ei, atunci c`nd
ajungea la Paris.
– Bun\, am zis eu.
– Salut, Adam.
Buzele `i erau date cu un ruj ro[u [i str\lucitor, iar pe um\r avea
o po[etu]\ p\trat\.
220 JOSEPH FINDER
– Am ma[ina aici, am zis eu, `ncerc`nd s\ fiu subtil `n leg\tur\
cu automobilul nou-nou] [i sclipitor care torcea delicat chiar `n
fa]a noastr\.
I-a aruncat o privire apreciativ\, dar n-a comentat. Probabil f\-
cea o adunare `n minte, haina [i pantalonii Zegna [i c\ma[a neagr\,
simpl\, desf\cut\ la g`t, poate [i ceasul meu italian, de cinci mii de
dolari. Ea, cu bluz\ de ]\r\ncu]\; eu, cu Ermegildo Zegna. Bravo.
Ea se pref\cea a fi s\rac\, iar eu m\ str\duiam s\ par bogat [i,
poate, `ntreceam pu]in m\sura.
I-am deschis portiera ca s\ urce. Tr\sesem deja de pe drum sca-
unul mai `n spate, ca s\ aib\ loc suficient pentru picioare. ~n in-
terior, aerul era saturat de mirosul de piele nou\. Pe latura st`ng\
din spate a ma[inii aveam lipit un ab]ibild cu Trion, pe care `nc\ nu
avusese cum s\-l observe. Nici din ma[in\ nu-l putea vedea, `ns\
avea s\-l vad\ cur`nd, c`nd coboram la restaurant, iar asta `mi con-
venea. Oricum va afla destul de repede c\ [i eu lucram la Trion [i
c\ fusesem angajat pe postul ocupat de ea `nainte. O situa]ie cam
stranie, acea coinciden]\, dat fiind c\ nu ne cunoscuser\m la slujb\
[i, cu c`t mai cur`nd se `nt`mpla, cu at`t mai bine. De fapt, `mi [i
preg\tisem expresia de uimire. Ceva de genul: ~]i ba]i joc de mine.
{i tu? {i eu! Ce bizar!
Au urmat c`teva momente de t\cere st`ngace `n timp ce condu-
ceam spre restaurantul thailandez pe care `l prefera. A aruncat o
privire la vitezometru, apoi spre drum.
– Cred c-ar trebui s\ fii atent prin zona asta, a zis ea. Aici se in-
staleaz\ radarul de obicei. Poli]i[tii abia a[teapt\ s\ dep\[e[ti opt-
zeci, [i dup\ aceea te aga]\.
Am z`mbit [i mi-am adus aminte o scen\ din filmul ei preferat,
Double Indemnity, pe care `l `nchiriasem [i `l v\zusem cu o sear\
`nainte:
– P\i, c`t de repede mergeam, domnule poli]ist? am rostit imi-
t`nd glasul din film al lui Fred MacMurray.
S-a prins imediat. Fat\ de[teapt\. A sur`s.
– Eu a[ zice c\ peste sut\.
A imitat perfect vocea de vamp\ a Barbarei Sanwyck.
PARANOIA 221
– S\ presupunem c\ pentru a m\ amenda va trebui s\ cobori de
pe motociclet\.
– S\ presupunem c\ de data asta doar te avertizez, a r\spuns ea,
juc`nd perfect rolul [i `n ochi aprinz`ndu-i-se o lumini]\, semn c\
era pus\ pe [otii.
Am ezitat doar c`teva secunde, dup\ care mi-am adus aminte replica:
– S\ presupunem c\ nu merge.
– S\ presupunem c\ te lovesc peste m`n\.
Am z`mbit. Era bun\ [i se sim]ea p\truns\ de rol.
– S\ presupunem c\ a[ izbucni `n pl`ns [i mi-a[ l\sa capul pe
um\rul t\u.
– Ce-ar fi s\-l pui pe um\rul so]ului meu?
– Asta iese din cadru, am zis. (Sf`r[itul scenei. Stop, edita]i, s\
vedem ce-a ie[it.)
Ea a r`s `nc`ntat\.
– De unde [tii asta?
– Mi-am pierdut mult timp urm\rind filme alb-negru.
– {i eu! Iar Double Indemnity e unul dintre preferatele mele.
– E la fel de bun ca Sunset Boulevard. (Un alt film preferat de ea.)
– Exact! Ce mare s`nt! Doar filmele au devenit mai m\runte.
Am vrut s\ schimb subiectul c`t mai eram `n avantaj, fiindc\
`mi cam ispr\visem rezerva de fraze memorate din filme. Am s\rit
la tenis, unde m\ sim]eam mai `n siguran]\. Am oprit `n fa]a restau-
rantului, iar ochii i s-a luminat din nou.
– {tii restaurantul? E cel mai bun!
– Pentru m`ncarea thailandez\ e singurul care merit\, dac\ nu
gre[esc.
Un valet mi-a parcat ma[ina – nu-mi venea s\ cred c\ predam
cheile Porsche-ului meu nou-nou] unui pu[ti de optsprezece ani care,
probabil, va pleca cu ea la o plimbare de pl\cere c`nd nu vor mai fi
clien]i – a[a c\ ea nu va mai apuca s\ vad\ ab]ibildul cu Trion.
Deocamdat\, `nt`lnirea decurgea cum nu se putea mai bine.
Chestia cu Double Indemnity p\rea s\ o fi lini[tit, f\c`nd-o s\ simt\
c\ avea al\turi un spirit pereche. Plus un tip care cite[te Ani DiFranco; ce
altceva `[i putea dori? Poate pu]in\ profunzime – se pare c\ femeile
222 JOSEPH FINDER
prefer\ `ntotdeauna pu]in\ profunzime la un b\rbat ori, cel pu]in, mo-
mente trec\toare de reflec]ie, dar eu trecusem examenul \sta.
Am comandat salat\ verde de papaya [i chifle vegetariene de
prim\var\. M-am g`ndit s\-i spun c\ eram vegetarian, ca ea, apoi
am socotit c\ a[ `mpinge lucrurile prea departe [i, pe de alt\ parte,
nu [tiam dac\ voi putea face jocul [i cu alte ocazii. De aceea, am
comandat pui [i curry Masaman, iar ea, un curry vegetarian, f\r\
lapte de cocos – mi-am amintit c\ citisem despre alergia ei la cre-
ve]i – [i am b\ut am`ndoi bere thailandez\.
Am trecut de la tenis la Clubul Tennis [i Racquet, dar am c`r-
mit-o repede din zona aceea, pentru c\ putea s\ `ntrebe ce c\utam
acolo exact `n acea zi, apoi am vorbit despre golf, iar dup\ aceea
despre concediile de var\. {i-a dat destul de u[or seama c\ prove-
neam din clase diferite, dar nu o deranja acest lucru. Doar nu avea
s\ se m\rite cu mine sau s\ m\ prezinte tat\lui ei, a[a c\ nici eu nu
trebuia s\ inventez nu [tiu ce despre familia mea, ceea ce mi-ar fi
cerut mult\ imagina]ie. {i, pe de alt\ parte, nu p\rea necesar – se
apropiase [i a[a de mine. I-am povestit c`teva `nt`mpl\ri de pe vre-
mea c`nd lucram la un club de tenis [i despre munca `n schimbul de
noapte la o benzin\rie. Cred c\ s-a sim]it pu]in jenat\ de via]a ei pri-
vilegiat\, deoarece mi-a spus o mic\ minciun\ despre faptul c\ p\-
rin]ii o obligau s\-[i petreac\ o parte a vacan]elor de var\ f\c`nd
munc\ de birou „la compania unde e tata“, uit`nd s\ men]ioneze c\
acesta era director executiv. ~n plus, [tiam c\ nici nu c\lcase `n com-
pania tatei. ~[i petrecuse verile la o ferm\ superb\ din Wyoming, `n
safari prin Tanzania, cu ni[te prietene `ntr-un apartament pl\tit de
t\ticu’ la Paris, ca intern\ la Peggy Guggenheim pe Gran Canale din
Vene]ia. Sigur nu avusese treab\ cu pompele de benzin\.
C`nd a adus vorba de compania la care „lucra“ tat\l ei, mi-am
f\cut curaj pentru inevitabilul subiect al serviciului. Dar asta nu s-a
`nt`mplat dec`t mult mai t`rziu. Am r\mas uimit c\ ea a dus vorba
despre slujb\ `ntr-un mod ciudat, mai mult transform`nd totul `ntr-o
joac\. A oftat.
– Ei, presupun c\ acum o s\ vorbim despre slujbe, nu?
– P\i...
PARANOIA 223
– O s\ vorbim la nesf`r[it despre ce facem toat\ ziua, nu? Eu
lucrez la o companie tehnic\, bine? Iar tu – stai a[a, [tiu, nu-mi
povesti. Am sim]it un nod `n stomac. E[ti fermier [i cre[ti g\ini.
Am pufnit `n r`s.
– Cum de-ai ghicit?
– Da. Un fermier care conduce Porsche [i poart\ Fendi.
– Pardon, Zenga.
– Cum spui. ~mi pare r\u, e[ti b\rbat, a[a c\ probabil vrei s\
vorbe[ti numai despre asta.
– Cinstit, nu. Mi-am dres vocea, astfel `nc`t s\ sune c`t mai sin-
cer. Prefer s\ tr\iesc `n prezent, s\ simt fiecare clip\ a[a cum me-
rit\. {tii, e un c\lug\r budist de origine vietnamez\, care tr\ie[te `n
Fran]a, pe nume Thich Nhat Nanh, care spune...
– Of, Doamne, a zis ea, ce ciudat! Nu-mi pot `nchipui c\-l [tii
pe Thich Nhat Nanh!
Nu citisem nici o pagin\ din scrierile acelui c\lug\r, dar, dup\
ce v\zusem o parte din titlurile comandate de ea la Amazon, am c\-
utat [i eu pe site-urile budiste.
– Sigur, am spus eu, de parc\ toat\ lumea ar fi citit operele
complete ale lui Thich Nhat Nanh. „Miracolul nu este s\ calci pe
ap\, ci s\ p\[e[ti pe p\m`ntul verde.“ Eram convins c\ re]inusem
corect fraza aceea, dar `n aceea[i clip\ telefonul meu a `nceput s\
vibreze `n buzunarul hainei. Iart\-m\, am spus, sco]`nd aparatul din
buzunar, ca s\ v\d cine m\ c\uta. Doar o clip\. Mi-am cerut scuze
din nou [i am r\spuns.
– Adam, am auzit glasul baritonal al lui Antwoine. F\ bine [i
vino aici. E vorba de tat\l t\u.

41
Am l\sat jum\tate din m`ncare pe mas\. Am condus-o acas\,
cer`ndu-mi scuze aproape tot drumul. A fost cum nu se poate mai `n-
]eleg\toare. S-a oferit chiar s\ mearg\ la spital cu mine, dar nu o pu-
team duce `n fa]a tatei, cel pu]in nu deocamdat\: ar fi fost prea de tot.
Dup\ ce am l\sat-o `n fa]a casei, am mers cu peste o sut\ p`n\ la
spital [i am ajuns acolo `n cincisprezece minute – din fericire, f\r\ s\
fiu tras pe dreapta. Am alergat p`n\ `n sala de urgen]e de parc\ sufe-
risem o iluminare interioar\: alert, speriat, cu sentimentul mor]ii. Vo-
iam s\ ajung la tata, s\-l v\d `nainte de a muri. Fiecare secund\ c`t
am a[teptat la recep]ie am tr\it cu convingerea c\ era cea `n care tata
murea [i n-o s\ mai apuc s\-mi iau r\mas-bun de la el. Aproape c\
am strigat numele lui c\tre sora de la triaj, iar c`nd mi-a spus unde se
afla, am pornit `n goan\. }in minte c\ m-am g`ndit c\ dac\ ar fi mu-
rit deja, mi-ar fi spus chiar ea, deci sigur era `nc\ `n via]\.
L-am v\zut `nt`i pe Antwoine, st`nd `n fa]a perdelelor de cu-
loare verde. Era zg`riat [i `ns`ngerat pe fa]\ [i p\rea speriat.
– Ce s-a `nt`mplat? Am `ntrebat eu aproape strig`nd. Unde e?
Antwoine a f\cut un semn c\tre perdele, `n spatele c\rora se au-
zeau voci.
– Dintr-o dat\, a `nceput s\ respire foarte greu. Apoi s-a `nne-
grit la fa]\, aproape alb\strui. I s-au `nnegrit [i degetele. Atunci am
chemat ambulan]a. P\rea c\ spune asta ca s\ se scuze.
– Este...?
– Da, tr\ie[te. Dom’le, pentru un invalid, s-a zb\tut ca o fiar\.
PARANOIA 225
– El te-a aranjat a[a? am `ntrebat, f\c`nd un semn spre fa]a lui.
A dat din cap, z`mbind cu modestie.
– A refuzat s\ urce `n ambulan]\. Spunea c\ se simte bine. Jum\-
tate de or\ m-am luptat cu el, c`nd, de fapt, trebuia s\-l arunc ca pe un
pachet `n ma[in\. Sper c\ n-am a[teptat prea mult p`n\ am chemat-o.
Un t`n\r m\runt, cu ten m\sliniu, `mbr\cat `n costum verde de
medic, s-a apropiat de mine.
– E[ti fiul?
– Da, am r\spuns.
– S`nt doctor Patel. Probabil c\ era de v`rsta mea, rezident sau
intern, ceva de genul \sta.
– A, bun\ seara. Am t\cut o clip\. O s\ tr\iasc\?
– Se pare c\ da. A r\cit, at`ta tot. Dar nu are rezerv\ respirato-
rie. De aceea, orice r\ceal\, c`t de minor\, `i pune via]a `n pericol.
– ~l pot vedea?
– Desigur, a zis [i a f\cut un pas c\tre perdea, pe care a tras-o
deoparte.
O asistent\ fixa o pung\ cu ser intravenos pe bra]ul tatei. El
avea o masc\ transparent\ din plastic peste gur\ [i nas [i se holba
la mine. Ar\ta practic la fel, doar mai sfrijit, cu chipul mai palid de-
c`t de obicei. Era conectat la o serie de monitoare.
A dus m`na la masc\ [i [i-a scos-o.
– Ce at`ta agita]ie? a spus el cu voce slab\.
– Cum e, domnule Cassidy? l-a `ntrebat doctorul Patel.
– A, grozav, i-a r\spuns tata, cu sarcasm nedisimulat. Nu se vede?
– Cred c\ ar\]i mai bine dec`t persoana care te `ngrije[te.
Antwoine `[i f\cuse loc s\ se uite la tata, pe fa]a c\ruia a ap\rut
o expresie de vinov\]ie.
– A, de asta era vorba. ~mi pare r\u de fa]a ta, Antwoine.
Antwoine, care sigur [i-a dat seama c\ aceea era o scuz\ cum
nu avea s\ mai primeasc\ din partea tatei, a p\rut u[urat.
– Mi-am primit lec]ia. Data viitoare o s\ ripostez [i eu.
Tata a z`mbit ca un campion de box la categoria grea.
– Acest domn ]i-a salvat via]a, a zis doctorul Patel.
– Serios? a `ng\imat tata.
226 JOSEPH FINDER
– Sigur.
Tata a `ntors capul `ncet ca s\ se uite spre Antwoine.
– De ce te-ai chinuit at`ta cu mine? a `ntrebat el.
– Ca s\ nu fiu silit s\-mi caut prea cur`nd alt\ slujb\, i-a r\spuns
Antwoine f\r\ s\ stea pe g`nduri.
Doctorul Patel mi s-a adresat cu glas cobor`t:
– Radiografia pulmonar\ a fost normal\, `n situa]ia lui, leucocitele
s`nt la opt virgul\ cinci, tot normal. Analiza gazelor din s`nge a indicat
c\ a trecut printr-o insuficien]\ respiratorie, dar acum s-a stabilizat. I-am
administrat intravenos antibiotice, oxigen [i steroizi, tot intravenos.
– {i cu masca ce e? am `ntrebat. Oxigen?
– Acela e un pulverizator. I s-au administrat Albuteral [i Atrovent,
care s`nt bronhodilaltatori. S-a aplecat spre tata [i i-a pus masca la
loc pe fa]\. Domnule Cassidy, e[ti un mare lupt\tor.
Tata a clipit.
– Asta e pu]in spus, a zis Antwoine, r`z`nd gutural.
– Ierta]i-m\.
Doctorul Patel a tras perdeaua la loc [i s-a `ndep\rtat c`]iva pa[i.
L-am urmat, iar Antwoine a r\mas `n apropierea tatei.
– ~nc\ fumeaz\? m-a `ntrebat doctorul pe un ton t\ios.
Am ridicat din umeri.
– Am observat pete de nicotin\ pe degetele lui. Asta e o nebu-
nie, [tii foarte bine.
– {tiu.
– Se sinucide.
– De ceva tot trebuie s\ moar\.
– Da, dar gr\be[te procesul.
– Poate c\ asta [i vrea, am zis eu.
42
Mi-am `nceput prima zi oficial\ de munc\ pentru Goddard f\r\
s\ fi dormit deloc.
De la spital am ajuns la apartament `n jur de patru, m-am g`ndit
s\ dorm o or\-dou\, apoi am abandonat ideea, fiindc\ [tiam c\ n-o
s\ m\ trezesc la vreme. N-ar fi fost cel mai fericit `nceput `n noua
mea slujb\. De aceea, am f\cut du[, m-am ras [i am navigat pe
Internet, ca s\ citesc despre concuren]ii companiei, trec`nd `n re-
vist\ News.com [i Slashdot, ca s\ aflu ultimele nout\]i tehnice.
M-am `mbr\cat cu un pulover negru [i sub]ire (cel mai asem\n\tor
lucru pe care-l aveam ca s\ aminteasc\ de puloverul pe g`t al lui
Jock Goddard), o pereche de pantaloni kaki, [i o hain\ maro, unul
dintre articolele de `mbr\c\minte sport pe care mi-l alesese admi-
nistratoarea exotic\ a lui Wyatt. Acum ar\tam ca un membru cu ve-
chime al camarilei lui Goddard. Apoi i-am telefonat valetului [i
i-am cerut s\-mi scoat\ Porsche-ul.
Portarul care p\rea a fi de serviciu diminea]a devreme [i seara,
la orele la care de obicei veneam sau plecam, era un tip de origine
hispanic\ trecut de patruzeci [i cinci de ani, pe nume Carlos Avila.
Avea o voce stranie, g`tuit\, de parc\ i-ar fi r\mas `n g`tlej un obiect
ascu]it [i nu-l putea `nghi]i de tot. M\ pl\cea – `n principal pentru c\
nu-l ignoram, a[a cum procedau majoritatea locatarilor din cl\dire.
– Munce[ti din greu, Carlos? l-am `ntrebat c`nd am trecut pe
l`ng\ el. Asta era replica pe care mi-o servise c`nd venisem acas\
ridicol de t`rziu, ar\t`nd aproape d\r`mat.
228 JOSEPH FINDER
– M\ spetesc st`nd, domnule Cassidy, a r\spuns el cu un z`mbet
larg [i s-a `ntors la [tirile TV.
Am mers c`teva intersec]ii, p`n\ la Starbucks, care tocmai se
deschidea, [i mi-am cump\rat un latte triplu [i, c`t am a[teptat ca
feti[oara devenit\ victim\ a modei piercingului, care visa probabil
s\ devin\ prietena vreunul c`nt\re] dintr-un grup grunge, s\ `nc\l-
zeasc\ laptele cu doi la sut\ gr\sime, am deschis un Wall Street
Journal [i am sim]it un nod mare `n stomac.
Chiar pe prima pagin\ se l\f\ia un articol despre Trion. Sau,
dup\ cum suna titlul, „Dureri la Tion“. Articolul era `nso]it de un
fotografie a lui Goddard, parc\ gravat\, ar\t`nd nepotrivit de
binedispus, ca [i cum ar fi fost total rupt de realitate [i n-ar fi pri-
ceput ce se `nt`mpla. „S`nt num\rate zilele fondatorului Augustine
Goddard?“ A trebuit s\ citesc totul de dou\ ori. Mintea nu-mi mer-
gea la capacitate maxim\ [i sim]eam nevoia c\nii de latte, cu care
pu[toaica aceea se tot chinuia. Reportajul, scris foarte t\ios [i p\-
trunz\tor, semnat de William Bulkeley, un cunoscut analist al zia-
rului, demonstra c\ omul avea leg\turi foarte bune cu cineva de la
Trion. Ideea de baz\ era c\ pre]ul ac]iunilor Trion `nregistra o sc\-
dere, produsele `nt`rziau s\ apar\, compania („`n general conside-
rat\ a fi lider `n ceea ce prive[te produsele de larg consum pe profil
de telecomunica]ii“) `nt`mpina greut\]i, iar Jock Goddard, fondato-
rul Trion, p\rea s\ fi pierdut leg\tura cu ceea ce se `nt`mpla `n jur.
Sufletul lui era `n alt\ parte. Urma un pasaj lung despre „`ndelun-
gata tradi]ie“ a fondatorilor de mari companii din domeniul tehno-
logic care fuseser\ `nlocui]i c`nd firmele lor ajunseser\ la o anumit\
dimensiune. Autorul se `ntreba dac\ Goddard era persoana potrivit\
s\ r\m`n\ la c`rm\ `n perioada de stabilitate care urma uneia de
dezvoltare exploziv\. Mai erau multe considera]ii despre actele fi-
lantropice ale lui Goddard, eforturile lui caritabile, pasiunea lui de
a colec]iona [i repara ma[ini americane de epoc\, modul `n care re-
construise complet un Buick Roadmaster decapotabil din 1949, cu
care se m`ndrea. Articolul afirma c\ Jock Goddard avea s\ pice.
„Grozav, m-am g`ndit. Dac\ pic\ el, ia ghici cine se duce la
vale odat\ cu el.“
PARANOIA 229
Apoi mi-am adus aminte: „Stai pu]in, nu Goddard e patronul
meu adev\rat. El e ]inta. Lucrez de fapt pentru Nick Wyatt“. Av`nd
`n vedere emo]ia primei zile `n noua func]ie, `mi era u[or s\ uit fa]\
de cine trebuia s\ r\m`n credincios.
~ntr-un t`rziu, mi-a fost adus\ [i cafeaua cu lapte, `n care am pus
c`teva pache]ele de zah\r, dup\ care am luat o gur\ s\n\toas\,
op\rindu-mi astfel g`tlejul, iar apoi am pus capacul la loc. M-am
a[ezat la o mas\ ca s\ termin de citit articolul. Se p\rea c\ jurna-
listul era foarte bine informat despre Goddard. Oamenii de la Trion
`i f\cuser\ confesiuni. B\tr`nul era atacat.
~n drum spre birou, am `ncercat s\ ascult o parte din CD-ul cu
Ani DiFranco pe care-l cump\rasem de la Tower drept component\
a proiectului meu de cercetare care se numea Alana, dar, dup\ vreo
dou\ melodii, l-am scos din aparat. Cele c`teva c`ntece nu prea adu-
ceau a muzic\, fiind mai mult piese vorbite. Dac\ voiam a[a ceva,
mai bine ascultam Jay-Z sau Eminem. Mul]umesc, azi nu.
M-am g`ndit la articolul din ziar [i am `ncercat s\-mi formulez
un r\spuns pentru cazul `n care m-ar fi `ntrebat cineva despre el. S\
afirm c\ e o m\g\rie plasat\ de vreunul dintre concuren]i pentru a
ne submina? S\ spun c\ autorului `i sc\pase esen]a (care o fi fost
aceea)? Sau c\ ridicase c`teva aspecte care trebuiau rezolvate? Am
decis s\ adopt o versiune modificat\ a acestui ultim r\spuns – c\,
indiferent dac\ afirma]iile erau adev\rate sau nu, important era ce
g`ndeau ac]ionarii, iar ei sigur citeau Wall Street Journal, a[a c\, de
reflecta realitatea sau nu, trebuia s\ lu\m articolul `n serios.
~n sinea mea, m-am `ntrebat cine `l ura at`t de mult pe Jock
Goddard ca s\ st`rneasc\ un asemenea scandal, dac\ el era `ntr-ade-
v\r `n pericol, iar eu tocmai m\ `mbarcasem pe o corabie care se
scufunda. Ori, ca s\ m\ exprim mai precis, dac\ Nick Wyatt m\
aruncase pe un vas `n deriv\. Apoi m-am g`ndit: „B\tr`nul [tie c\
are necazuri – de aceea m-a angajat, nu?“
Am luat o gur\ de cafea, `ns\ capacul nu era perfect `nchis, iar
lichidul cafeniu-deschis a curs frumu[el `n poala mea. Ar\tam de
parc\ avusesem o „sc\pare“. Nici nu se putea concepe un debut
mai glorios `n noua mea func]ie. Trebuia s\ iau asta drept un semn.

43
Dup\ ce am ie[it din baia pentru b\rba]i, unde-mi d\dusem si-
lin]a s\ cur\] pata de cafea, dar r\m\sesem cu pantalonii kaki umezi
[i bo]i]i, am trecut pe l`ng\ micul stand de ziare din holul Aripii A,
din cl\direa principal\, unde se vindeau publica]iile locale, plus
USA Today, New York Times, Financial Times, de culoarea somo-
nului, [i Journal. Mald\rul de obicei `nalt de Wall Street Journal se
`njum\t\]ise, [i nu era dec`t [apte. Evident, toat\ lumea de la Trion `l
citea acum. Mi-am `nchipuit c\ exemplare ale articolului de pe pa-
gina Web a ziarului circulau deja prin e-mail. Am salutat c`nd am
trecut pe la recep]ie [i am luat liftul p`n\ la etajul [apte.
Flo, asistenta-[ef\ a lui Goddard, `mi transmisese deja prin
e-mail am\nunte privind noul meu birou. Corect, birou, nu cubicu-
lum, ba chiar o `nc\pere adev\rat\, la fel de mare ca a lui Jock
Goddard ([i, fiindc\ veni vorba, a Norei [i a lui Tom Lundgren).
A[ezat la c`teva u[i mai departe de biroul lui Goddard, unde era `n-
tuneric, la fel ca `n ale celorlal]i directori. Cu toate acestea, `n al
meu lumina era aprins\.
La pupitrul din camera aflat\ `n fa]a biroului st\tea noua mea
asistent\ administrativ\, Jocelyn Chang, o americanc\ de origine
chinez\, `n jur de patruzeci de ani, `mbr\cat\ cu un taior de un alb
imaculat. Avea spr`ncenele perfect arcuite, p\rul negru tuns scurt [i
gura mic\, de forma unei inimioare, proasp\t dat\ cu ruj de culoarea
piersicii, ce ar\ta permanent umed. ~[i f\cea de lucru cu un sortator
PARANOIA 231
de coresponden]\. C`nd m-am apropiat, a ridicat ochii, r\m`n`nd cu
buzele str`nse, [i mi-a `ntins m`na.
– E[ti domnul Cassidy, adev\rat?
– Adam, m-am prezentat eu. Nu mi-am dat seama, s\ fi f\cut
deja o gre[eal\? Trebuia s\ p\strez distan]a, s\ fiu oficial? Mi se
p\rea ridicol [i inutil. La urma urmelor, toat\ lumea i se adresa di-
rectorului general executiv cu „Jock“. Iar eu eram de dou\ ori mai
t`n\r dec`t ea.
– Jocelyn, a spus ea. Avea un accent nazal, tipic celor din zona
Boston-ului, ceea ce m-a mirat pu]in. ~nc`ntat\ s\ te cunosc.
– La fel. Flo mi-a zis c\ lucrezi aici de o ve[nicie, [i m\ bucur
c\-i a[a. (Hop! Femeilor nu le place s\ li se vorbeasc\ a[a.)
– De cincisprezece ani, a spus ea pe un ton re]inut. Ultimii trei,
pentru Michael Gilmore, predecesorul t\u. A fost transferat `n urm\
cu c`teva s\pt\m`ni, a[a c\ de atunci am fost mai liber\.
– Cincisprezece ani... Excelent. Sper s\ m\ aju]i cu experien]a ta.
A dat din cap f\r\ s\ z`mbeasc\. Apoi a observat ziarul de sub
bra]ul meu.
– Sper c\ nu vrei s\-i ar\]i domnului Goddard acel articol.
– Sincer s\ fiu, voiam s\ te rog s\-l `nr\mezi ca s\ i-l ofer ca-
dou. Ca s\-[i decoreze biroul.
M-a privit fix, cu ochi `ngrozi]i. Apoi, treptat, a sur`s.
– Glume[ti, a zis ea. Adev\rat?
– Adev\rat.
– Scuze. Domnul Gilmore nu era recunoscut pentru sim]ul
umorului.
– ~n regul\, nici eu.
A f\cut un gest din cap, ne[tiind cum s\ ia replica.
– Bine. A aruncat o privire la ceasul de la m`n\. Ai o [edin]\ cu
domnul Goddard la [apte [i jum\tate.
– ~nc\ n-a sosit.
{i-a privit din nou ceasul.
– Va sosi. Cred c\ este deja `n cl\dire. E foarte punctual. A, nu-
mai pu]in, a ad\ugat ea [i mi-a `ntins un document foarte ar\tos,
de cel pu]in o sut\ de pagini, legat `ntr-un soi de imita]ie de piele
232 JOSEPH FINDER
alb\struie, iar pe copert\ st\tea scris: „BAIN & COMPANY“. Flo
mi-a spus c\ domnul Goddard te-a rugat s\ analizezi dosarul `na-
inte de [edin]\.
– {edin]a asta... care e peste dou\ minute [i jum\tate?!
Ea a f\cut un gest din umeri.
Era prima punere la `ncercare? Nu aveam cum s\ citesc nici
m\car o pagin\ din vorb\ria aceea de ne`n]eles p`n\ la ora [edin]ei
[i nu aveam de g`nd s\ `nt`rzii. Bain & Company e o firm\ de con-
sultan]\ [i management de renume mondial, care practic\ ni[te ta-
rife foarte mari [i angajeaz\ oameni de v`rsta mea, mai ne[tiutori
dec`t mine, cu care fac instruc]ie p`n\ c`nd se `ndobitocesc [i vor-
besc `n dodii, apoi `i pun s\ viziteze companii pentru a `ntocmi ra-
poarte despre ele, iar la urm\ prezint\ ni[te note de plat\ de sute de
mii de dolari pentru `n]elepciunea str`mb\ ce d\ pe afar\ din docu-
mente ca acela pe care-l aveam `n m`n\. Iar acesta mai era [i catalo-
gat drept TRION SECRET. Am trecut prin el repede, [i m-au frapat
imediat cli[eele [i frazele ame]itoare, dar sonore precum „organi-
zare flexibil\ a circula]iei informa]iilor“, „avantaj competitiv“, „ex-
celen]a opera]iunilor“, „ineficien]e ale costurilor“, „ne-economii de
scar\“, „reducerea activit\]ilor care nu contribuie la valoarea ad\u-
gat\“, bla-bla-bla – [i mi-am dat seama c\ nici nu era nevoie s\ ci-
tesc toat\ bazaconia ca s\ [tiu despre ce era vorba.
Reduceri de personal. Reducerea num\rului de angaja]i din
zona cubiculumurilor.
„Minunat, m-am g`ndit eu. Frumos `nceput de via]\ `n v`rful pi-
ramidei.“
44
C`nd Flo m-a introdus `n birou, Goddard se afla deja la mas\
`mpreun\ cu Paul Camilletti [i cu `nc\ un tip. Acesta din urm\ era
trecut bine de cincizeci [i cinci de ani, chel, av`nd totu[i ni[te r\m\-
[i]e de p\r ca un breton pe ceaf\, [i `mbr\cat cu un costum cenu[iu
dep\[it, c\ma[\ [i cravat\, toate luate parc\ dintr-un magazin oare-
care, iar pe un deget al m`inii drepte purta un inel masiv cu sigiliu.
L-am recunoscut: Jim Colvin, directorul general pentru opera]iuni.
~nc\perea avea acelea[i dimensiuni ca biroul principal al lui
Goddard, trei [i jum\tate pe trei [i jum\tate [i, din cauza mesei mari
[i a celor patru c`]i eram, p\rea aglomerat\. M-am `ntrebat de ce dis-
cu]ia aceea nu se ]inea `ntr-o sal\ de [edin]e sau `ntr-un loc mai spa-
]ios, mai potrivit pentru asemenea oameni importan]i. Am salutat,
am z`mbit nu tocmai `n largul meu, m-am a[ezat pe un scaun
aproape de Goddard [i am l\sat pe mas\ documentul Bain [i cana cu
cafea, inscrip]ionat\ cu Trion, pe care Flo mi-o pusese `n m`n\ la in-
trare. Am scos un blocnotes cu file g\lbui [i m-am preg\tit s\ iau
noti]e. Goddard [i Camilletti erau `n c\ma[\, f\r\ haine – f\r\ pulo-
vere negre pe g`t. Goddard p\rea chiar mai b\tr`n [i mai obosit de-
c`t la ultima noastr\ `nt`lnire. Avea pe nas ni[te ochelari de citit cu
rame negre, prin[i pe dup\ g`t cu un [nur. Pe mas\ st\teau `mpr\[ti-
ate c`teva exemplare ale articolului din Wall Street Journal, unul
dintre ele marcat pe alocuri cu marker galben [i verde.
C`nd m-am a[ezat, Camilletti s-a str`mbat la mine.
– El cine e? a `ntrebat. Nu era tocmai un „Bun venit“.
234 JOSEPH FINDER
– ~l mai ]ii minte pe domnul Cassidy, nu?
– Nu.
– De la discu]ia despre Maestro. Chestia cu armata...
– A, noul t\u asistent, a zis el f\r\ nici un entuziasm. Bun. Bine
ai venit la centrul de evaluare a daunelor, Cassidy.
– Jim, el e Adam Cassidy, a spus Goddard. Adam, Jim Colvin,
directorul pentru opera]iuni.
Colvin m-a salutat din cap.
– Bun\, Adam.
– Tocmai discutam despre articolul \sta nenorocit din Journal, a
precizat Goddard, [i despre modul cum s\ trat\m problema.
– Mda, am `nceput cu un aer `n]elept, e doar un articol. F\r\ `n-
doial\ c\ ecoul lui se va stinge peste c`teva zile.
– Prostii, m-a repezit Camilletti, holb`ndu-se la mine cu ni[te
ochi at`t de fioro[i `nc`t am crezut c\ o s\ `mpietresc. E vorba de
Wall Street Journal. {i de prima pagin\. Toat\ lumea `l cite[te.
Membrii consiliului de administra]ie, investitori, anali[ti, cine vrei
[i nu vrei. E ca un accident feroviar.
– {tiu c\ nu e bine, l-am aprobat.
Mi-am f\cut `n minte recomandarea de a-mi ]ine gura de acum
`ncolo. Goddard a oftat zgomotos.
– Am comite cea mai mare gre[eal\ dac\ am supralicita lovitura
de r\spuns, a spus Colvin. N-a[ vrea s\ transmitem semnale de pa-
nic\ spre industrie.
Mi-a pl\cut acea expresie. „s\ supralicit\m lovitura“. Se vedea
c\ Jim Colvin era mare amator de golf.
– Vreau s\-i chem\m imediat pe cei de la Rela]ii cu investitorii,
de la Comunica]ii cu corpora]iile [i s\ redact\m un proiect de r\s-
puns, plus o scrisoare c\tre editor, a spus Camilletti.
– Las\-l naibii de ziar, a s\rit Goddard. Cred c\ mai cur`nd le-a[
acorda un interviu `n exclusivitate celor de la New York Times. E o
ocazie de a discuta chestiuni de larg interes pentru `ntreaga indus-
trie, a[ zice. Vor pricepe ei.
– Indiferent, a aprobat Camilletti. ~n orice caz, s\ nu protest\m
prea zgomotos. Nu-i nevoie s\-i st`rnim pe cei de la Wall Street
PARANOIA 235
Journal s\ scrie o continuare la articolul \sta, ca s\ agite spiritele [i
mai mult.
– Mie-mi face impresia c\ ziaristul a discutat cu persoane din
interior, am zis eu, uit`nd de promisiunea de a-mi ]ine pliscul.
Avem idee cine ar fi putut strecura anumite informa]ii?
– Eu am primit un mesaj vocal de la reporter acum c`teva zile,
dar eram plecat din ]ar\, a spus Goddard. De aceea scrie acolo c\
„nu a fost disponibil s\ dea un r\spuns“.
– S-ar putea ca individul s\ m\ fi c\utat [i pe mine – nu [tiu,
s\-mi verific `nt`i mesajele –, dar sigur nu i-am telefonat eu, a spus
Camilletti.
– Nu-mi pot imagina c\ cineva de la Trion ar fi f\cut a[a ceva
`n mod deliberat, a spus Goddard.
– Vreunul dintre concuren]ii no[tri, a spus Camilletti, poate cei
de la Wyatt.
Nimeni nu s-a uitat spre mine. M-am `ntrebat dac\ ceilal]i doi
aveau idee c\ eu venisem de la Wyatt.
Camiletti a continuat:
– ~n material apar o mul]ime de elemente care fac referire la
afirma]iile unora dintre rev`nz\torii no[tri – British Tel, Vodafone,
DoCoMo – despre faptul c\ noile telefoane celulare nu se prea
v`nd. Nici una dintre companiile astea nu [i-ar t\ia craca de sub pi-
cioare. {i de unde [tie despre DoCoMo din Japonia un reporter
care nu iese din New York? Sigur cineva de la Motorola, Wyatt sau
Nokia i-a strecurat informa]iile acelea.
– Oricum ar fi, faptul e consumat, a spus Goddard. Treaba mea
nu e s\ lini[tesc presa, ci s\ conduc blestemata asta de companie.
Iar articolul \sta idiot, indiferent c`t de tenden]ios [i de nedrept ar fi –
ei, bine, c`t de groaznic e `n realitate? ~n afar\ de titlul care parc\
anun]\ o `nmorm`ntare, ce alte elemente cuprinde care s\ reprezinte
o noutate at`t de spectaculoas\? {tiu c\ am ob]inut cifrele propuse `n
fiecare trimestru, o dat\ n-am gre[it, de[i, poate chiar le-am dep\[it
cu un cent-doi, acolo. Am fost prefera]ii celor de pe Wall Street.
Bun, cre[terea veniturilor a `nregistrat o stagnare, dar, Dumnezeule
236 JOSEPH FINDER
mare, toat\ industria e `n suferin]\! Mi-e imposibil s\ nu descop\r
o idee de Schadenfreude 1. Marele Homer a dat din cap.
– Homer? a f\cut Colvin, nedumerit.
– Dar toat\ prostia asta c\ dup\ cincisprezece ani `nregistr\m
prima pierdere trimestrial\, a spus Goddard, e o minciun\ grosolan\...
Camilletti a cl\tinat din cap.
– Ba nu, l-a contrazis el `ncet. E chiar mai r\u de at`t.
– Ce tot spui acolo? a `ntrebat Goddard. Tocmai m-am `ntors de
la [edin]a noastr\ de v`nz\ri din Japonia, la care s-a afirmat c\ totul
merge perfect!
– Seara trecut\, c`nd am primit informarea despre articolul \sta,
a spus Camilletti, am transmis ni[te e-mailuri c\tre vicepre[edin]i
pentru finan]e din Europa [i din Asia/Pacific [i le-am cerut s\-mi
trimit\ toate cifrele privind veniturile din s\pt\m`na care a trecut [i
veniturile din v`nz\rile ultimului trimestru defalcate pe clien]i.
– {i? l-a `mboldit Goddard.
– Covington din Bruxelles mi-a r\spuns acum o or\, Brody, din
Singapore, la miezul nop]ii, iar cifrele s`nt de rahat. V`nzarea di-
rect\ a mers bine, dar v`nzarea `n detaliu a mers groaznic. ~mpre-
un\, pentru Asia/Pacific [i Europa/Orientul Mijlociu, asta `nseamn\
[aizeci la sut\ din veniturile noastre, a[a c\ ne pr\bu[im. Jock, rea-
litatea este c\ trimestrul \sta n-o s\ ne ias\ cifrele, [i `nc\ la o dife-
ren]\ foarte mare. E de-a dreptul dezastruos.
Goddard a aruncat o privire spre mine.
– }i-e limpede c\ ai acces la informa]ii confiden]iale, care nu s`nt
destinate publicului, Adam, deci s\ ne fie limpede, nici o vorb\...
– Desigur.
– Avem, totu[i... a `nceput Goddard, a ezitat, apoi a continuat:
Pentru numele lui Dumnezeu, avem AURORA...
– Veniturile de la AURORA vor veni abia peste c`teva trimes-
tre, a zis Camilletti. Trebuie s\ gestion\m criza actual\. Pentru ope-
ra]iunile curente. {i, d\-mi voie s\-]i spun, c`nd se vor afla cifrele
astea, ac]iunile vor suferi o lovitur\, a continuat Camilletti. A spus
apoi cu voce re]inut\: Veniturile noastre pentru trimestrul patru vor
1 ~n limba german\, bucurie r\ut\cioas\ fa]\ de nenorocirea altuia (n. tr.)
PARANOIA 237
sc\dea cu dou\zeci [i cinci la sut\. Va trebui s\ suport\m costuri
mari pentru un inventar excedentar. Camilletti a t\cut [i l-a privit
pe Goddard cu sub`n]eles. Estimez o pierdere `nainte de plata ta-
xelor de circa jum\tate de miliard de dolari.
Goddard a tres\rit.
– Doamne!
Camilletti a mers mai departe:
– ~nt`mpl\tor, [tiu c\ CS First Boston e deja pe punctul de a ne
declasa de la „excelent cotat“ la „ponderat conform pie]ei“. Asta
`nseamn\ o trecere de la „ordin de cump\rare“ la „ordin de a[tep-
tare“. Iar asta, `nainte s\ apar\ articolul.
– Doamne, a f\cut Goddard, gem`nd [i cl\tin`nd din cap. E at`t
de absurd, c`nd [tim ce avem `n preg\tire.
– Tocmai de aceea trebuie s\ mai consult\m \sta, a zis Camilletti,
`mpung`nd cu ar\t\torul spre documentul Bain pe care `l avea `n fa]\.
Goddard a b\tut darabana cu degetele pe studiul Bain. A[a am
observat c\ avea degetele boante, iar dosul palmelor era p\tat, tr\-
d`nd unele probleme de ficat.
– {i ce raport frumos legat, a remarcat el. Nu mi-ai spus c`t ne-a
costat.
– Nu cred c\ vrei s\ [tii, a spus Camilletti.
– Serios? S-a str`mbat, ca [i cum [i-ar fi expus decizia defini-
tiv\: Paul, am jurat c\ n-o s\ fac niciodat\ asta. Mi-am dat cuv`ntul.
– Isuse, dac\ e vorba de orgoliul t\u, Jock, de vanitatea ta...
– E vorba de a-mi respecta cuv`ntul. {i de credibilitate.
– Ei, nu trebuia s\ faci o astfel de promisiune. S\ nu promi]i ni-
ciodat\ imposibilul. ~n orice caz, c`nd ai f\cut afirma]ia respectiv\,
ne aflam `n altfel de economie – vorbim de preistorie. De era mezo-
zoic\, pentru numele lui Dumnezeu. Racheta Trion, care se dezvolt\
cu viteza luminii. S`ntem una dintre companiile din domeniul tehni-
cii avansate care nu a recurs `nc\ la nici o reducere de personal.
– Adam, a zis Goddard, r\sucindu-se spre mine [i privind peste
marginea ochelarilor, ai reu[it s\ treci prin raportul \sta ame]itor de
bombastic?
Am scuturat din cap.
238 JOSEPH FINDER
– L-am primit cu c`teva minute `nainte de [edin]\. Doar l-am
r\sfoit.
– Te rog s\ te ui]i atent la proiec]iile privind produsele electro-
nice de larg consum. Pagina optzeci [i ceva. Domeniul ]i-e destul
de familiar.
– Chiar acum? am `ntrebat.
– Chiar acum. {i spune-mi dac\ ]i se par realiste.
– Jock, a intervenit Jim Colvin, e pur [i simplu imposibil s\
ob]ii proiec]ii nep\rtinitoare de la vreunul dintre [efii de divizie.
To]i `[i protejeaz\ subordona]ii, `[i ap\r\ teritoriul.
– De aceea `l avem pe Adam, a r\spuns Goddard. El n-are nici
un teritoriu de ap\rat.
Am c\utat cu disperare prin raportul Bain, `ncerc`nd s\ las im-
presia c\ [tiu ce fac.
– Paul, a zis Goddard, am mai discutat problema asta. O s\-mi
spui c\ va trebui s\ renun]\m la opt mii de slujbe dac\ vrem s\ r\-
m`nem tari pe pozi]ie.
– Ba nu, Jock, dac\ vrem s\ r\m`nem solvabili. {i e vorba de
peste zece mii de slujbe.
– A[a e. Atunci, spune-mi altceva. Tratatul \sta pompos nu
spune nic\ieri c\ o companie care `[i reduce personalul sau `[i ajus-
teaz\, sau cum dracu’ `i spun \[tia, o duce mai bine pe termen lung.
Nu vezi dec`t m\suri pe termen scurt. Camilletti a l\sat impresia c\
ar dori s\ r\spund\, numai c\ Goddard nu s-a limitat la at`t: A, [tiu,
toat\ lumea procedeaz\ a[a. E reac]ia normal\, ca reflexul genun-
chiului. Nu merg afacerile? Scap\ de unii oameni. Azv`rle balastul
peste bord. Dar disponibiliz\rile astea duc vreodat\ la o cre[tere
sus]inut\ a pre]ului ac]iunilor sau a cotei de pia]\? Ce dracu’, Paul,
[tii la fel de bine ca mine c\, dup\ ce situa]ia se clarific\, o s\ sf`r-
[im prin a-i reangaja pe majoritatea. Merit\ s\ cre\m acum o ase-
menea debandad\?
– Jock, a spus Jim Colvin, e vorba de regula aceea optzeci cu
dou\zeci – dou\zeci la sut\ din oameni fac optzeci la sut\ din
treab\. Renun]\m doar la acest exces.
PARANOIA 239
– Prin excesul \sta te referi la angaja]i devota]i ai companiei, a
ripostat Goddard. C\rora le distribuim ecusoanele acelea care vor-
besc despre devotament [i loialitate. P\i, nu trebuie s\ existe [i re-
ciprocitate? Noi a[tept\m loialitate din partea lor, dar ei nu merit\
loialitatea noastr\? ~n ce m\ prive[te, dac\ o apuc\m pe calea asta,
nu pierdem doar ni[te oameni. Pierdem un sentiment de `ncredere,
care e fundamental. Dac\ angaja]ii [i-au respectat partea lor de con-
tract, cum se face c\ noi o c\lc\m `n picioare? Asta nu-i nerespec-
tare de contract?
– Jock, a spus Colvin, adev\rul e c\ `n ultimii zece ani ai `mbo-
g\]it o mul]ime de angaja]i de la Trion.
~n acest timp, eu treceam cu vitez\ prin diagramele c`[tigurilor
proiectate, `ncerc`nd s\ le compar cu cifrele pe care le consultasem
`n ultimele dou\ s\pt\m`ni.
– Nu e momentul s\ fii generos, Jock, a spus Camilletti. Nu ne
putem permite un asemenea lux.
– Ei, nu-i vorba de generozitate, a zis Goddard, b\t`nd darabana
pe t\blia mesei. S`nt practic p`n\ la brutalitate. N-am nimic `mpotriv\
s\ sc\p\m de lene[i, plimb\re]i sau tr`ndavi `n costum. S\ se duc\
unde vor. Dar disponibilizarea de asemenea anvergur\ duce la o cre[-
tere a absenteismului, a concediilor medicale, la pauze prelungite ale
oamenilor l`ng\ automatul de ap\ sau cafea ca s\ mai afle ultimele
zvonuri. Asta ne paralizeaz\. Exprimat `ntr-un cuv`nt pe care tu `l `n-
]elegi mai bine, Paul, asta se nume[te sc\dere a productivit\]ii.
– Jock..., a intervenit Colvin.
– S\ v\ spun eu ce `nseamn\ regula aceea cu optzeci-dou\zeci, a
zis Goddard. Dac\ proced\m a[a, optzeci la sut\ dintre angaja]ii mei
nu-[i vor dedica activit\]ii de aici dec`t maximum dou\zeci la sut\
din capacit\]ile lor mintale. Adam, cum ]i se par prognozele astea?
– Domnule Goddard...
– Pe ultimul tip care mi s-a adresat a[a l-am concediat.
Am z`mbit.
– Jock. Uite, n-o s\ m\ ascund dup\ deget. Nu [tiu multe dintre
cifre [i de aceea nu pot da o solu]ie din burt\. Mai ales c\ e vorba
de ceva at`t de important. Cunosc `ns\ cifrele de la Maestro [i-]i pot
240 JOSEPH FINDER
spune c\ acestea de aici s`nt clar optimiste, serios. P`n\ vom `ncepe
livr\rile c\tre Pentagon – presupun`nd c\ semn\m contractul – ci-
frele de aici s`nt umflate.
– Ceea ce `nseamn\ c\ situa]ia ar putea fi [i mai grav\ dec`t a
perceput-o consultantul nostru de sute de mii.
– Da. Cel pu]in dac\ cifrele de la Maestro reprezint\ un reper
c`t de c`t.
M-a aprobat din cap.
– Jock, hai s\-]i explic situa]ia `n alte cuvinte, a spus Camilletti.
Tata a fost profesor, `n]elegi? A ]inut [ase copii la facultate cu un sa-
lariu de profesor, nu m\ `ntreba cum, dar a reu[it. Acum, el [i mama
tr\iesc din economiile lui de o via]\, mai toate fiind b\gate `n ac]i-
uni Trion, pentru c\ eu l-am asigurat c\ e o companie grozav\. La
veniturile noastre, nu e vorba de o sum\ mare, dar pierde deja dou\-
zeci [i [ase la sut\ din economii [i va pierde chiar mai mult de at`t.
S\ l\s\m deoparte Fidelity [i TIAA-CREF1. Majoritatea ac]ionarilor
no[tri s`nt la fel ca Tony Camilletti, [i lor ce le spunem?
Am avut senza]ia foarte pregnant\ c\ Paul Camilletti inventase
pe loc toat\ istorioara aceea [i c\, `n realitate, tat\l lui, bancher din
domeniul investi]iilor, locuia `n Boca, `ntr-o comunitate cu acces
restric]ionat riveranilor, [i c\ juca golf pe s\turate, dar ochii lui
Goddard au p\rut a se umezi pu]in.
– Adam, a spus Goddard, tu `n]elegi punctul meu de vedere, nu?
Pre] de o clip\, m-am sim]it ca o c\prioar\ surprins\ pe [osea,
`n lumina farurilor. Era evident ce voia Goddard s\ aud\ din gura
mea. Dup\ c`teva secunde, am cl\tinat din cap.
– Pentru mine, am rostit eu rar, s-ar p\rea c\, dac\ nu o facem
imediat, probabil c\ va trebui s\ faci reduceri mai drastice anul vi-
itor. De aceea, trebuie s\ spun c\ `l aprob pe domnul... pe Paul.
Camilletti a `ntins m`na [i m-a b\tut pe um\r. Am avut o u[oar\
reac]ie de recul. Nu voiam s\ se cread\ c\ trecusem `n tab\ra cuiva –
dezert`nd din tab\ra [efului meu. Nu era un `nceput prea fericit `n
acea func]ie.
– {i ce condi]ii propui? a `ntrebat Goddard oft`nd.
1 Fonduri private de pensii [i investi]ii (n.tr.)
PARANOIA 241
Camilletti a z`mbit:
– Patru s\pt\m`ni de pl\]i compensatorii.
– Indiferent de c`nd lucreaz\ la noi? Nu. Dou\ s\pt\m`ni de pl\]i
compensatorii pentru fiecare an c`t au fost angaja]i, plus dou\ s\pt\-
m`ni suplimentar pentru fiecare an ce dep\[e[te zece ani de serviciu.
– Asta-i o nebunie, Jock! ~n unele cazuri, vom face pl\]i com-
pensatorii pe un an, poate mai mult.
– Astea nu-s pl\]i compensatorii, a murmurat Colvin, ci asigu-
r\ri sociale.
Goddard a ridicat din umeri.
– Ori `i disponibiliz\m `n condi]iile astea, ori deloc. Mi-a arun-
cat o privire am\r`t\. Adam, dac\ ie[i vreodat\ la mas\ cu Paul, s\
nu-l la[i s\ aleag\ vinul. Apoi s-a `ntors c\tre directorul financiar.
Vrei ca disponibiliz\rile s\ intre `n vigoare pe 1 iunie, corect?
Camilletti a dat din cap, `nc\ nesigur.
– Parc\ ]in minte, a spus Goddard, dar nu s`nt chiar sigur, c\ am
semnat un contract de pl\]i compensatorii de un an cu diviziunea
CableSign, pe care am achizi]ionat-o anul trecut, [i contractul ex-
pir\ la treizeci [i unu mai. Cu o zi `nainte.
Camilletti a ridicat nep\s\tor din umeri.
– P\i, bine, Paul, e vorba de o mie de lucr\tori care vor primi
salariul pe o lun\, plus un salariu lunar pentru fiecare an de serviciu –
asta dac\ `i punem pe liber cu o zi mai devreme. Un pachet de dis-
ponibilizare corect. O zi ar `nsemna enorm pentru acei oameni.
Astfel `[i vor primi doar salariul pe dou\ s\pt\m`ni am\r`te.
– ~nt`i iunie e `nceput de trimestru...
– N-o s\ le fac asta. S\ stabilim treizeci mai. {i pentru angaja]ii
ale c\ror op]iuni de cump\rare ac]iuni au sc\zut, le oferim dou\-
sprezece luni ca s\-[i exercite drepturile. Iar eu o s\ accept o redu-
cere de salariu – la un dolar. Paul, tu ce salariu `]i propui?
Descump\nit, Camilletti a sur`s.
– Tu ai mai multe op]iuni de cump\rare ac]iuni dec`t mine.
– Facem asta o singur\ dat\, a zis Goddard. O dat\ [i atunci s\
o facem cum se cuvine. N-o s\ tai de dou\ ori.
– S-a `n]eles, a aprobat Camilletti.
242 JOSEPH FINDER
– Bine, a spus Goddard [i a oftat. A[a cum v\ spuneam mereu,
uneori trebuie s\ accep]i realitatea [i s\ aplici programul. Dar `nt`i
vreau s\ discut\m problema cu `ntreaga echip\ de conducere, s\
aducem c`t mai mul]i se poate. Vreau, de altfel, s\ discut [i cu b\n-
cile de investi]ii. Dac\ r\sufl\ ceva, [i m\ tem c\ a[a se va `nt`m-
pla, o s\ fac un anun] c\tre companie prin Web, a spus Goddard, [i
o s\-l difuz\m m`ine, dup\ `ncheierea zilei de tranzac]ii bursiere.
{i, `n acela[i timp, o s\ dau [i o declara]ie public\. Dar p`n\ atunci
nu vreau s\ se sufle o vorb\ despre asta – e demoralizant.
– Dac\ vrei, fac eu anun]ul, a propus Camilletti. ~n felul acesta,
r\m`i cu m`inile curate.
Goddard l-a fulgerat cu privirea.
– N-o s\-]i pun ]ie `n spinare a[a ceva. Refuz. E hot\r`rea mea –
eu am fost cu credibilitatea [i gloria, eu – pe coperta revistelor, de
aceea tot eu o s\ duc [i crucea asta. A[a e cinstit.
– Am propus doar pentru c\ `n trecut ai f\cut multe anun]uri `n
favoarea oamenilor. Te vor pune `n frigare...
Cu un aer mohor`t, Goddard a f\cut un gest din umeri.
– Acum cred c\ to]i o s\-mi spun\ Goddard-Drujb\ sau cine
[tie cum.
– Cred c\ Jock-Bomba-cu-Neutroni ar suna mai bine, am zis, [i,
pentru prima oar\ `n cursul acelei [edin]e, Goddard a z`mbit sincer.
45
Am ie[it din birou cu un sentiment de u[urare, dar [i ap\sat de
g`nduri.
Supravie]uisem primei [edin]e al\turi de [ef [i nu m\ f\cusem
chiar de r`s. Eram `ns\ `n posesia unui mare secret al companiei, o
informa]ie destinat\ doar celor din conducere, care avea s\ schimbe
via]a multor oameni.
Asta era: hot\r`sem s\ nu le transmit informa]ia asta lui Wyatt [i
celorlal]i. Nu f\cea parte din misiunea mea, nu intra `n obliga]iile fi-
[ei de post. Nu avea nici o leg\tur\ cu chestia de cercetare. Nu era
nevoie s\-mi informez m`nuitorii. Oricum nu aveau idee c\ [tiam a[a
ceva. S\ afle despre concedierile de la Trion odat\ cu toat\ lumea.
Muncit de g`nduri, am cobor`t din lift la etajul trei din Aripa A ca
s\ iau masa de pr`nz, ceva mai t`rziu, c`nd am v\zut o figur\ famili-
ar\ venind spre mine. Un tip t`n\r, `nalt, slab, spre treizeci de ani,
tuns f\r\ gust, m-a strigat: „Hei, Adam!“, `n clipa c`nd se urca `n lift.
Chiar `n frac]iunea de secund\ `n care `ncercam s\-mi amintesc
numele lui, am sim]it un gol `n stomac. Instinctiv, detectasem peri-
colul `nainte ca mintea mea s\ perceap\ ceva.
Am dat din cap [i mi-am v\zut de drum. Sim]eam c\-mi arde fa]a.
~l chema Kevin Griffin, un tip agreabil, chiar dac\ ar\ta ca naiba,
[i un juc\tor bun de baschet. C`nd eram la Wyatt, f\ceam cu el con-
cursuri de aruncare la co[. Lucra la Diviziunea `ntreprinderi [i se
ocupa de v`nzarea de rutere. Mi-am adus aminte c\ era foarte inteli-
gent [i, `n ciuda aspectului de las\-m\-s\-te-las, era foarte ambi]ios.
244 JOSEPH FINDER

~ntotdeauna dep\[ea cifra de v`nz\ri [i obi[nuia s\ glumeasc\, f\r\

s\ devin\ jignitor, `n leg\tur\ cu atitudinea mea nep\s\toare fa]\ de
munca pe care o f\ceam.
Cu alte cuvinte, [tia ce fusesem `n realitate.
– Adam! a insistat el. Adam Cassidy! Hei, ce faci tu aici?
Nu-l mai puteam ignora, a[a c\ m-am `ntors. }inea o m`n\ `ntre
u[ile liftului, ca s\ nu se `nchid\.
– A, salut, Kevin, am f\cut eu. Acum lucrezi aici?
– Da, la V`nz\ri. P\rea `nc`ntat peste m\sur\, de parc\ ar fi fost Partea a cincea
vreo `nt`lnire de nu [tiu c`]i ani de la absolvirea vreunei [coli. {i-a
cobor`t glasul: Nu te-au dat afar\ de la Wyatt din cauza acelei pe-
treceri? A pufnit `ntr-un r`s re]inut, f\r\ nici o r\utate, ci doar cu un
DECONSPIRAT
aer de conspirator.
– Nuu, dup\ ce am [ov\it o clip\, `ncerc`nd s\ par degajat [i
Deconspirat: Expunerea personalului, a instala]iilor (cum
binedispus. A fost o mare ne`n]elegere.
ar fi case conspirative) sau a altor elemente ale unei acti-
– Mdaa, a zis el ne`ncrez\tor. {i aici, ce lucrezi? vit\]i sau organiza]ii clandestine. Un agent deconspirat
– Acela[i lucru, acela[i, am r\spuns. Hei, m\ bucur c\ te-am re- este acela a c\rui identitate este cunoscut\ adversarului.
v\zut, amice. Iart\-m\, trebuie s\ ajung undeva.
Manualul spionului: Enciclopedia spionajului
~n timp ce u[ile liftului se `nchideau, m-a privit cu un aer curios.
Nu suna a bine.
 46

Eram distrus.
Kevin Griffin [tia c\ nu lucrasem la proiectul Lucid de la Wyatt,
[tia [i c\ nu eram un tip str\lucit. Cuno[tea realitatea. Probabil c\
revenise deja `n p\tr\]elul lui [i m\ c\uta pe re]eaua intern\, uimit s\
m\ g\seasc\ drept asistent executiv al pre[edintelui [i al directorului
executiv. C`t va dura p`n\ va `ncepe s\ se intereseze, s\ povesteasc\
[i s\ pun\ `ntreb\ri? Cinci minute? Cinci secunde?
Cum dracu’ se `nt`mplase asta dup\ alc\tuirea unor planuri mi-
nu]ioase, preg\tirea terenului de c\tre oamenii lui Wyatt? Cum
de-au permis angajarea de c\tre Trion a unui om care putea sabota
`ntregul e[afodaj?
Ame]it, m-am uitat `n jur [i am constatat c\ ajunsesem la raio-
nul de delicatese al bufetului. Brusc, mi-a pierit pofta de m`ncare.
Mi-am luat totu[i un sandvi[ cu [unc\ [i ca[caval, pentru c\ aveam
nevoie de proteine, un Pepsi dietetic [i m-am `ntors la birou.
Jock Goddard era `n apropierea u[ii mele [i st\tea de vorb\ cu un
alt director. Mi-a surprins privirea [i a ridicat ar\t\torul unei m`ini ca
s\-mi dea de [tire c\ voia s\ discute cu mine, de aceea am r\mas st`n-
gaci, la o oarecare dep\rtare, a[tept`nd s\-[i termine discu]ia.
Dup\ dou\ minute, Jock [i-a l\sat palma pe um\rul celuilalt, a
luat un aer solemn, apoi a intrat `n biroul meu.
– Tu, a zis el [i s-a a[ezat pe scaunul destinat vizitatorilor.
Singurul loc unde m\ puteam a[eza era la birou, ceea ce mi s-a
p\rut pe dos – doar era directorul general executiv! –, dar nu aveam
248 JOSEPH FINDER
alt\ solu]ie. M-am lini[tit, am z`mbit ezitant, deoarece nu [tiam la
ce s\ m\ a[tept.
– A[ zic\ c\ ai trecut cu succes examenul, m-a anun]at Goddard.
Felicit\ri!
– Serios? Am crezut c\ m-am f\cut de r`s, am r\spuns. Nu
m-am sim]it tocmai bine c\ a trebuit s\ iau partea altcuiva.
– De aceea te-am angajat. A, nu ca s\ mi te opui, ci ca s\ spui
adev\rului pe nume, ca s\ m\ exprim a[a.
– Nu era adev\rul, am protestat, ci doar opinia cuiva.
Poate c\ insistam prea mult pe tema asta.
Goddard s-a frecat la ochi cu degetele lui boante.
– Pentru un director executiv, lucrul cel mai u[or – dar [i cel
mai periculos – e s\ piard\ contactul. Nimeni nu e dispus s\-mi
prezinte adev\rul netrucat. To]i vor s\ m\ abureasc\. Fiecare are
propriul scop. ~]i place istoria?
Nu considerasem niciodat\ istoria ceva care s\-]i „plac\“, de
aceea am ridicat din umeri.
– Oarecum.
– ~n cel de-al Doilea R\zboi Mondial, Winston Chruchill a `nfi-
in]at un serviciu `n afara lan]ului obi[nuit de comand\, a c\rui sar-
cin\ era s\-i prezinte adev\rul curat, f\r\ `nflorituri. Cred c\ se
chema Serviciul statistic, sau cam a[a ceva. ~n fine, ideea era c\ ni-
m\nui nu-i pl\cea s\-i dea ve[ti proaste, dar el [tia c\ trebuie s\ le
afle [i pe acelea, ca s\-[i poat\ face treaba. Am dat din cap. ~nfiin-
]ezi o companie, soarta `]i z`mbe[te de c`teva ori [i po]i ajungi o fi-
gur\ aproape legendar\ pentru oameni care nu [tiu dec`t s\ te
laude, a continuat Goddard. Eu n-am nevoie s\-mi s\rute cineva...
\\, inelele de pe m`n\. Eu vreau cinste. Acum, mai mult ca nicio-
dat\. Exist\ o axiom\ `n lumea afacerilor, care sus]ine c\ firmele
mari din domeniul tehnologiei `[i dep\[esc fondatorii. A[a s-a `n-
t`mplat cu Rod Canion de la Compaq, Al Shugart de la Seagate.
Cei de la Apple Computers chiar l-au `nl\turat pe Steve Jobs, cred
c\ mai ]ii minte, dup\ care el a revenit c\lare pe un cal alb [i a sal-
vat compania. Necazul e c\ nu exist\ fondatori b\tr`ni [i `ndr\zne]i.
PARANOIA 249
Consiliul meu de administra]ie a avut mereu `ncredere `n mine, dar
cred c\ rezervele lor de `ncredere au `nceput s\ sece.
– De ce spui asta, domnule?
– Te rog s\ `ncetezi cu acest „domnule“, m-a repezit Goddard.
Articolul din Wall Street Jorunal a fost o lovitur\ sub centur\. Nu
m-ar mira s\ aflu c\ ideea apar]ine unor nemul]umi]i din consiliul
de administra]ie, care consider\ c\ ar fi cazul s\ cedez locul, s\ m\
retrag la casa mea de la ]ar\ [i s\ peticesc tot timpul la ma[inile
mele de epoc\.
– {i nu vrei s\ se `nt`mple a[a ceva, nu?
S-a str`mbat.
– O s\ procedez cum e mai bine pentru Trion. Compania asta
reprezint\ via]a mea. Oricum, ma[inile s`nt doar un hobby – dac\
transformi un hobby `ntr-o preocupare permanent\, nu mai g\se[ti
nici un pic de pl\cere `n el. Mi-a `ntins un dosar gros. ~n e-mail ai
un document `n format PDF, care e copia dosarului. Planul nostru
strategic pe urm\toarele optsprezece luni – produse noi, actualiz\ri,
toate chestiile. Vreau s\-mi prezin]i p\rerea ta sincer\, f\r\ `nflori-
turi – o prezentare, cum vrei s-o nume[ti, o analiz\ general\, ca o
vedere din avion.
– {i c`nd vrei s\-]i prezint situa]ia?
– C`t de cur`nd. Iar dac\ exist\ vreun proiect `n care vrei s\ te
implici, ca reprezentant al meu, e[ti liber. O s\ vezi c\ s`nt multe
lucruri interesante `n preg\tire. Unele dintre ele s`nt p\strate `n se-
cret. A, Doamne, mai avem ceva `n preg\tire, codificat AURORA,
care ne poate schimba soarta.
– AURORA? am `ntrebat, sim]ind c\ mi se usuc\ g`tlejul. Cred
c\ ai adus vorba de el [i la [edin]\, nu?
– I l-am `ncredin]at spre organizare lui Paul. O chestie epocal\.
Mai s`nt c`teva chichi]e ale prototipului care trebuie rezolvate, dar
produsul e pe cale de a fi lansat.
– Pare foarte interesant, am spus, str\duindu-m\ s\ nu-mi tr\dez
interesul. A[ fi dispus s\ dau o m`n\ de ajutor [i la acest proiect.
– A, sigur c\ vrei, nici nu m\ `ndoiesc. Dar toate la vremea lor.
N-a[ vrea s\ te distrag de la unele aspecte legate de ac]iunea de
250 JOSEPH FINDER

disponibilizare, pentru c\, odat\ prins `n AURORA... ~n]elegi, n-a[

vrea s\ te apuci de prea multe, pentru c\ a[a n-o s\ duci nici o sar-
cin\ la bun sf`r[it. S-a ridicat, [i-a `mpreunat palmele. Acum tre-
buie s\ m\ duc la studio, s\ `nregistrez anun]ul care se va transmite
pe re]eaua noastr\, lucru care nu m\ `nc`nt\ c`tu[i de pu]in, ca s\-]i
spun drept. Am z`mbit `n]eleg\tor. ~n orice caz, a ad\ugat Goddard
`nainte de plecare, `mi pare r\u c\-]i pun prea multe `n bra]e, dar
am sentimentul c\ o s\ te descurci.
47

Am ajuns la casa lui Wyatt `n acela[i timp cu Meacham, care a

f\cut c`teva glume `n leg\tur\ cu Porsche-ul meu. Am fost condu[i
`n sala de for]\, dotat\ cu tot felul de aparate [i amplasat\ la subsol,
dar, datorit\ structurii terenului, se afla la nivelul solului. Wyatt
tocmai ridica greut\]i st`nd pe o banchet\ `nclinat\ – aproape [apte-
zeci de kilograme. Purta doar un [ort de gimnastic\, destul de su-
mar, f\r\ tricou [i p\rea mai bine cl\dit dec`t `mi `nchipuisem.
Tipul sem\na cu fratele lui Godzila.
{i-a terminat seria, apoi, f\r\ s\ scoat\ o vorb\, s-a ridicat [i s-a
[ters de transpira]ie cu un prosop.
– Te-a concediat? m-a `ntrebat el.
– ~nc\ nu.
– Normal, Goddard are alte lucruri pe cap. Mai ales acum, c`nd
compania i se destram\. S-a uitat la Meacham [i au chicotit am`n-
doi. Ce are de spus sf`ntul Augustin despre asta?
~ntrebarea era destul de fireasc\, dar venise at`t de brusc `nc`t
m-a luat pe nepreg\tite.
– Nu prea multe.
– Prostii, a zis Wyatt, venind mai aproape de mine [i privin-
du-m\ fix, `ncerc`nd s\ m\ intimideze cu simpla prezen]\ fizic\.
Corpul lui emana o c\ldur\ umed\, mirosind nepl\cut a amoniac:
mirosul specific halterofililor, care bag\ `n ei prea multe proteine.
– N-am prea asistat la discu]ii pe tema asta, m-am corectat eu.
Vreau s\ spun c\ articolul i-a speriat stra[nic – pentru c\ a fost agi-
ta]ie mare dup\ aceea. Ceva mai mult\ nebunie dec`t de obicei.
252 JOSEPH FINDER
– De unde [tii ce `nseamn\ „de obicei“? a f\cut Meacham. Doar
e prima ta zi la etajul [apte.
– A[a am avut senza]ia, am r\spuns eu neconving\tor.
– C`t din articol e adev\rat? m-a `ntrebat Wyatt.
– Cum, vrei s\ spui c\ nu l-ai comandat tu? m-am mirat eu.
Wyatt m-a privit p\trunz\tor.
– O s\ le ias\ planul pe trimestrul \sta sau nu?
– Habar n-am, am min]it eu. Doar n-am stat `n biroul lui
Goddard toat\ ziua.
Nu-mi dau seama de ce m\ `nc\p\]`nam s\ nu dezv\lui cifrele
dezastruoase pentru acel trimestru sau vestea privind iminentele
disponibiliz\ri. Poate sim]eam c\ Goddard `mi `ncredin]ase un se-
cret [i a[ fi comis un p\cat `n[el`ndu-i `ncrederea. Dumnezeule,
eram un spion nenorocit, o c`rti]\ – de c`nd devenisem at`t de idea-
list? De ce trasasem o grani]\: asta v\ spun, asta nu? A doua zi,
c`nd [tirea privind concedierile avea s\ se fac\ public\, Wyatt o s\
fac\ spume c\ nu l-am anun]at. Nu va crede c\ nu am avut habar de
asta. De aceea, am mai dres-o pu]in:
– Dar se preg\te[te ceva, am continuat eu. Ceva mare. Un soi
de anun], `n cur`nd.
Apoi i-am `ntins lui Wyatt un dosar con]in`nd o copie a planului
strategic pe care Goddard mi-l d\duse spre studiu.
– Ce-i \sta? a `ntrebat Wyatt. L-a a[ezat pe bancheta aparatului,
[i-a tras un tricou peste cap, apoi a `nceput s\ r\sfoiasc\ dosarul.
– Planul strategic al celor de la Trion pe urm\toarele optspre-
zece luni. Inclusiv descrieri am\nun]ite ale noilor produse aflate `n
preg\tire.
– Inclusiv AURORA?
Am cl\tinat din cap.
– Oricum, Goddard a adus vorba de el.
– ~n ce context?
– A zis c\ exist\ un proiect mare, codificat AURORA, care va con-
stitui o cotitur\ pentru companie. {i c\ i l-a `ncredin]at lui Camilletti.
– Aha. Camilletti se ocup\ de toate achizi]iile, iar sursele mele
sus]in c\ proiectul AURORA a fost asamblat cu ajutorul c`torva
PARANOIA 253
companii pe care Trion le-a achizi]ionat `n secret `n ultimii ani.
Goddard a spus despre ce e vorba?
– Nu.
– {i n-ai `ntrebat?
– Sigur c\ am `ntrebat. I-am spus c\ m-ar interesa s\ particip la
ceva at`t de important.
R\sfoind planul strategic, Wyatt a devenit brusc t\cut. Ochii s\i
examinau paginile cu rapiditate, `ntr-o stare febril\.
~n acest timp, i-am `ntins lui Meacham o bucat\ de h`rtie.
– Num\rul personal de mobil al lui Jock.
– Jock? a f\cut el cu dezgust.
– Toat\ lumea `i spune a[a. Asta nu `nseamn\ c\ s`ntem amici la
cataram\. ~n orice caz, asta te-ar putea ajuta s\ verifici multe dintre
cele mai importante discu]ii ale lui.
Meacham a luat h`rtia f\r\ s\-mi mul]umeasc\.
– Mai e ceva, i-am spus eu lui Meacham, `n vreme ce Wyatt
continua s\ citeasc\, fascinat. Am o problem\.
– Termin\ cu prostiile!
– La Trion e un nou angajat, un tip pe nume Kevin Griffin, la
V`nz\ri. L-au furat de la voi – de la Wyatt.
– {i?
– Am fost amici.
– Prieteni?
– Cam a[a ceva. Jucam baschet `mpreun\.
– Te-a cunoscut `n cadrul companiei?
– Exact.
– Drace! a exclamat Meacham. Asta chiar e o problem\.
Wyatt a ridicat ochii din h`rtii.
– F\-l praf! a zis el.
Meacham a dat aprobator din cap.
– Ce `nseamn\ asta? am vrut s\ [tiu.
– ~nseamn\ c\ o s\ ne ocup\m de el, m-a l\murit Meacham.
– Astea s`nt informa]ii de valoare, a recunoscut Wyatt `n cele
din urm\. Foarte, foarte folositoare. Ce vrea s\ faci cu ele?
254 JOSEPH FINDER

– S\-i dau o p\rere global\ privind portofoliul de produse. Ce

promite, ce nu, ce probleme ar putea s\ apar\. Orice.
– Nu e prea clar.
– A zis c\ vrea o privire din avion a problemelor.
– Iar avionul s\ fie pilotat de Adam Cassidy, geniu `n marke-
ting, a spus Wyatt, v\dit amuzat. Atunci, ia un blocnotes [i ceva de
scris [i noteaz\-]i. O s\ te fac o mare stea.

48

Am stat treaz mai toat\ noaptea: din nefericire, `ncepusem s\

m\ obi[nuiesc.
Mai bine de o or\, resping\torul Nick Wyatt mi-a prezentat o ve-
dere general\ a liniei de produse Trion, inclusiv tot felul de infor-
ma]ii secrete, lucruri [tiute de foarte pu]ine persoane. Era ca [i cum
Rommel se documenta `n privin]a pozi]iilor ocupate de Montgomery.
Evident, [tia extraordinar de multe lucruri despre pia]\, pentru c\ era
unul dintre concuren]ii principali ai companiei Trion [i de]inea tot fe-
lul de informa]ii importante, pe care era dispus s\ mi le `ncredin]eze
`n scopul exclusiv de a-l impresiona pe Goddard. Pierderea lui pe ter-
men scurt `i aducea un c`[tig strategic pe termen lung.
La miezul nop]ii am ajuns `ntr-o goan\ la Harbor [i m-am apucat
s\ lucrez `n Power Point, asambl`nd diapozitivele pentru prezentarea
pe care urma s\ i-o fac lui Goddard. Cinstit s\ fiu, m\ cam ambala-
sem. {tiam c\ nu-mi puteam bate joc; trebuia s\ func]ionez la capaci-
tate maxim\. At`ta vreme c`t beneficiam de informa]ii secrete de la
Wyatt, aveam s\-l impresionez pe Goddard, dar ce avea s\ se `nt`m-
ple c`nd voi da de fundul sacului? Dac\-mi cerea p\rerea despre ceva
[i atunci `mi d\deam de gol totala ignoran]\? Ce m\ f\ceam?
C`nd am sim]it c\ nu mai pot lucra, am f\cut o pauz\ ca s\-mi
verific mesajele pe Yahoo, Hotmail [i Hushmail. Obi[nuitele gu-
noaie [i spam-uri – „Viagra online CUMP|RA}I DE LA NOI
VIAGRA F|R| RE}ET|“, sau „CEL MAI BUN SITE XXX“,
256 JOSEPH FINDER PARANOIA 257

sau „Cum s\ ob]ii aprobarea pentru ipotec\“. Nimic de la „Arthur“. lucru total improbabil – o luase la `ntreb\ri. Apoi `i f\cuse o descri-
Apoi am intrat pe site-ul Trion. ere a mea, iar ea `[i d\duse imediat seama; nu ar fi fost nevoie s\ se
Mi-a s\rit `n ochi un e-mail. Era de la KGriffin@trionsystems.com. chinuiasc\ prea mult.
Am dat clic pe el. Dar dac\ lucrurile s-ar fi petrecut a[a, nu [i-ar fi schimbat doar
parola, nu? Nu s-ar fi oprit aici. Ar fi vrut s\ [tie ce c\utam `n bi-
SUB J : Tu
roul ei, pentru c\ nu primisem permisiunea de a scotoci. Nici nu
FRO M : KGriffin
voiam s\ m\ g`ndesc la ce putea s\ urmeze...
TO : ACassidy
Ori poate explica]ia era c`t se poate de simpl\. Poate-[i schim-
Amice! Grozav\ revedere! M-am bucur s\ te v\d at`t de dichisit [i s\ aflu c\-]i base parola din obi[nuin]\, a[a cum se recomanda fiec\rui angajat
merge at`t de bine – e[ti mare! M\ impresioneaz\ cariera ta de aici. Plute[te Trion s\ procedeze la fiecare [aizeci de zile.
ceva `n aer? Paseaz\-mi [i mie! Vreau s\ cunosc [i eu o serie de oameni la Pesemne c\ asta era.
Trion [i te-a[ invita la mas\. D\-mi de [tire! N-am dormit deloc bine [i, dup\ dou\ ore de v`nzoleal\ [i `n-
Kev cerc\ri e[uate, m-am hot\r`t s\ m\ scol, am f\cut du[ [i m-am `m-
br\cat, dup\ care am plecat la slujb\. Lucrarea pentru Goddard era
N-am r\spuns – trebuia s\ concep un plan de ac]iune. Tipul se
terminat\; cu cealalt\ activitate, cea de spionaj `n favoarea lui
interesase de mine, v\zuse noua mea func]ie [i nu [tia ce s\ cread\.
Wyatt, r\m\sesem `n urm\.
Nu mi-am dat seama dac\ voia s\ ne `nt`lnim din curiozitate sau ca
C`nd am ie[it, am aruncat o privire `n oglind\.
s\ m\ perie, aici era buba. Meacham [i Wyatt spuseser\ c\ se vor
– Te-ai trezit deja? m-a `nt`mpinat Carlos, portarul, c`nd mi-a
ocupa de el, nu-mi era clar ce `nsemna asta, dar, p`n\ atunci, tre-
sosit [i Porsche-ul `n fa]a cl\dirii. Nu-i bun deloc programul \sta,
buia s\ fiu extrem de prudent. Kevin Griffin reprezenta o bomb\ cu
domnule Cassidy. O s\ te-mboln\ve[ti.
ceas care abia a[tepta s\ explodeze. Nu voiam s\ m\ apropii de el.
– Ba nu, am spus eu. M\ face s\ r\m`n cinstit.
Apoi am ie[it [i am reintrat folosind identitatea [i parola Norei.
Era dou\ diminea]a [i mi-am `nchipuit c\ nu era pe Net. Era o or\
potrivit\ s\-i v\d mesajele arhivate [i s\ descarc tot ce avea leg\-
tur\ cu AURORA, dac\ exista a[a ceva.
Tot ce-am reu[it a fost: „PAROL| INCORECT|“.
Am tastat din nou parola ei, de data asta mai atent, [i am ob]i-
nut acela[i rezultat. De data asta eram convins c\ nu gre[isem.
~[i schimbase parola.
De ce?
C`nd am c\zut lat `n pat, prin minte `mi vuiau tot felul de g`n-
duri, `ncerc`nd s\-mi explic de ce-[i schimbase parola. Poate c\
paznicul acela, Luther, venise `ntr-o noapte c`nd Nora r\m\sese
mai t`rziu dec`t de obicei, [i se a[teptase s\ m\ g\seasc\ pe mine,
ca s\ mai discut\m despre ma[ini Mustang, dar o g\sise `n schimb
pe Nora. Poate se `ntrebase ce c\uta `n biroul acela, poate chiar –

49
Pu]in dup\ ora cinci diminea]\, garajul de la Trion era aproape
gol. Am avut o senza]ie stranie afl`ndu-m\ acolo, `n spa]iul acela
pustiu. L\mpile fluorescente b`z`iau [i sc\ldau totul `ntr-un soi de
cea]\ verzuie, iar aerul mirosea a benzin\, a ulei de motor [i a orice
mai picura din ma[ini: lichid de fr`n\, antigel [i, probabil, Mountain
Dew ce se v\rsase pe jos. Pa[ii mei r\sunau cu ecou.
Am luat liftul din spate p`n\ la etajul [apte, care era, de aseme-
nea, pustiu, [i am mers pe coridorul directorilor, prin dreptul birou-
rilor lui Colvin, Camilletti [i ale altora, pe care `nc\ nu-i `nt`lnisem,
p`n\ am ajuns la al meu. Toate erau cufundate `n `ntuneric [i `n-
chise; `nc\ nu sosise nimeni.
Biroul meu reprezenta doar ceva poten]ial – nimic altceva dec`t
masa de lucru goal\, scaune [i computer, un mouse pad cu in-
scrip]ia Trion, un fi[et `n care nu apucasem s\ pun nimic, o biblio-
tec\ `n care st\teau c`teva c\r]i. Ar\ta ca biroul unui nomad, al unui
r\t\citor, al cuiva care se putea ridica `n orice clip\ [i pleca, fie [i la
miez de noapte. Trebuia s\ i se dea pu]in\ personalitate – fotografii
`nr\mate, ni[te obiecte sportive pentru colec]ionari, ceva haios,
ceva grav, capabil s\ inspire la munc\. Avea nevoie de o amprent\
personal\. Poate c\ aveam s\ m\ ocup [i de asta, dar dup\ ce recu-
peram orele nedormite.
Mi-am introdus parola, m-am conectat [i am verificat mesajele.
Dup\ miezul nop]ii, se transmisese un e-mail c\tre to]i angaja]ii Trion
din `ntreaga lume, prin care erau ruga]i s\ intre pe site-ul companiei
PARANOIA 259
ceva mai t`rziu `n cursul zilei, la ora 17 dup\ fusul orar, pentru a citi
un „anun] important f\cut de directorul general executiv Augustine
Goddard“. Asta avea s\ dea na[tere unui val de zvonuri. Toat\ lu-
mea va transmite mesaje `n st`nga [i `n dreapta. M-am `ntrebat c`]i
oameni de la v`rf – un grup din care acum f\ceam [i eu parte – [tiau
adev\rul. Nu mul]i, puteam b\ga m`na `n foc.
Goddard men]ionase c\ AURORA, mirobolantul proiect despre
care refuzase s\ vorbeasc\, era feuda lui Paul Camilletti. M-am `n-
trebat dac\ `n biografia acestuia exista ceva care s\ arunce c`t de c`t
lumin\ asupra acelui proiect, de aceea am tastat numele lui `n lista
persoanelor din companie.
Mi-a ap\rut fotografia lui, sever\ [i cople[itoare, [i totu[i ar\t`n-
du-l mai atr\g\tor dec`t `n realitate. O biografie `n c`teva cuvinte:
n\scut la Genesceo, New York, educat la [coli publice `n nordul sta-
tului New York – traducere, probabil nu crescuse `ntr-o familie
bogat\ – Swarthmore, Harvard Business School, o ascensiune me-
teoric\ la o companie de produse electronice de larg consum care fu-
sese c`ndva `n concuren]\ cu Trion, dar fusese achizi]ionat\ ulterior de
Trion. Vicepre[edinte la Trion de ceva mai pu]in de un an, dup\ care
fusese numit director financiar. Un om mereu `n mi[care. Am dat clic
pe hyperlink-uri privind ierarhia [i mi-a ap\rut o mic\ diagram\ ce in-
dica toate unit\]ile [i diviziunile aflate sub conducerea lui.
Una dintre ele era Unitatea de cercet\ri tehnologice avansate, care
`i era subordonat\ direct. Alana Jennings era director de marketing.
Paul Camilletti conducea direct proiectul AURORA. Dintr-o
dat\, devenise foarte, foarte important.
Am trecut prin dreptul biroului s\u, sim]ind c\ inima `mi bate
parc\ `n t`mple, [i n-am v\zut, desigur, nici urm\ de el. Abia tre-
cuse de cinci. Am observat c\ echipa de cur\]enie trecuse deja pe
acolo: `n co[ul de h`rtii se pusese un sac de plastic curat, se vedeau
`nc\ dungile f\cute de peria aspiratorului, iar totul mirosea a lichide
de cur\]are.
Pe coridor nu se z\rea nimeni, probabil c\ nu era nimeni pe
tot etajul.
260 JOSEPH FINDER
Eram pe punctul de a dep\[i o grani]\ [i de a ini]ia ceva riscant
la un nivel cu totul diferit.
Nu m\ speria sosirea vreunui paznic. ~i puteam spune c\ s`nt
noul asistent al lui Camilletti – el de unde naiba s\ [tie?
Dar dac\ venea asistenta lui foarte devreme, ca s\ rezolve cine
[tie ce? Sau, ceea ce nu era imposibil, dac\ ap\rea chiar el, ca s\ `n-
ceap\ ceva la prima or\? Av`nd `n vedere marele anun], poate voia
s\ dea telefoane, s\ scrie e-mailuri, faxuri c\tre birourile Trion din
Europa, care erau cu [ase [i [apte ore `nainte fa]\ de noi. Cinci [i
jum\tate `n New York `nsemna pr`nzul `n Europa. Sigur, putea
transmite mesajele de acas\, dar `l vedeam `n stare s\ apar\ neobi[-
nuit de devreme `n ziua aceea.
De aceea, mi-am dat eu seama, dac\ `ncercam s\ p\trund `n bi-
roul lui chiar `n ziua aceea, `mi asumam un risc nebunesc.
Cu toate astea, din motive pe care nu mi le-am putut explica,
am hot\r`t s\ o fac, indiferent de pericole.
50
Da, dar cheia de la biroul lui era de neg\sit.
Am verificat toate locurile posibile – am scotocit `n fiecare
sertar din biroul asistentei lui, `n ghivece [i `n cutia de agrafe, chiar
[i `n dulapurile cu dosare. Masa ei de lucru d\dea direct `n hol, fi-
ind total expus\, de aceea am `nceput s\ tremur tot c\ut`nd prin ea,
fiindc\ se vedea de departe c\ nu acolo mi-era locul. M-am uitat
sub tastatur\, sub computer. S\ fi fost ascuns\ pe dosul sertarelor?
Nu. Sub t\blia mesei? Nu. ~n apropierea mesei ei de lucru se g\sea
o mic\ sal\ de a[teptare – doar o canapea, o m\su]\ de cafea [i
dou\ scaune. M-am uitat [i acolo, dar nimic. Nici urm\ de cheie.
Nu era chiar de neconceput ca [eful departamentul financiar al
companiei s\-[i ia ni[te m\suri de prevedere, `ngreun`nd sarcina cuiva
care ar fi `ncercat s\ p\trund\ `n biroul lui. Trebuia s\ admiri asta, nu?
Dup\ zece minute cumplite, c`t mi-a luat s\ verific peste tot, am so-
cotit c\ a[a trebuia s\ fie, c`nd, brusc, mi-am amintit un mic am\nunt,
destul de ciudat, privind biroul meu. Ca toate `nc\perile de la etajul di-
rectorilor, [i aceasta trebuia s\ fie dotat\ cu un detector de mi[care,
care nu este chiar at`t de sigur pe c`t se laud\. De fapt, e o m\sur\ obi[-
nuit\ de securitate pentru birouri de [efi – pentru ca nimeni s\ nu r\-
m`n\ `ncuiat `n respectiva camer\. At`ta vreme c`t detectorul percepe
mi[care `n interior, u[ile nu se blocheaz\. (O dovad\ `n plus c\ birou-
rile de la etajul [apte erau ceva „mai egale“ dec`t altele.)
Dac\ m\ mi[cam repede, puteam profita de asta...
262 JOSEPH FINDER
U[a biroului era din mahon, foarte bine lustruit\ [i grea. ~ntre
u[\ [i mocheta groas\ nu exista nici un spa]iu, c`t de mic; nu a[ fi
putut strecura o foaie de h`rtie pe sub ea. Asta putea complica pu]in
lucrurile, dar nu era imposibil.
Aveam nevoie de un scaun, dar nu de cel al asistentei lui, care
era pe rotile [i putea deveni nesigur. Am g\sit unul cu sp\tar `n
zona de a[teptare [i l-am a[ezat l`ng\ peretele din sticl\ al biroului.
Dup\ aceea, am revenit `n sala de a[teptare. Pe m\su]a de cafea
se g\seau ziarele [i revistele obi[nuite `ntr-un asemenea loc –
Financial Times, Institutional Investor, CFO, Forbes, Fortune,
Business 2.0, Barron’s...
Barron’s. Da. Era cel mai potrivit. Avea dimensiunile, forma [i
greutatea unui ziar de scandal. L-am luat, apoi – privind `nc\ o dat\
`n jur, ca s\ m\ asigur c\ nu eram surprins f\c`nd ceva ce nu a[ fi
putut `n veci s\ explic – am urcat pe scaun [i am `mpins `n sus unul
dintre panourile care constituiau tavanul fals.
Am b\gat m`na pe pip\ite `n spa]iul acela gol de deasupra tava-
nului fals, care era `ntunecos [i sufocat de fire, cabluri [i c`te altele,
[i am b`jb`it s\ g\sesc urm\torul panou, cel de deasupra mesei de
lucru a lui Camilletti; l-am ridicat [i pe acela [i l-am proptit de ca-
drul metalic.
Am luat ziarul, m-am `ntins, l-am cobor`t `ncet [i l-am fluturat.
L-am l\sat c`t am putut mai jos, trebuind s\ m\ `ntind pentru asta, [i
l-am mai agitat pu]in – dar nu s-a `nt`mplat nimic. Poate c\ detectorii
de mi[care nu b\teau p`n\ acolo. ~n cele din urm\, m-am ridicat pe
v`rfuri, mi-am `ndoit bra]ul din cot c`t am putut de mult [i am reu[it
s\ cobor ziarul `nc\ vreo treizeci de centimetri, r\sucindu-l nebu-
ne[te, p`n\ am `nceput s\ simt c\ m\ apuc\ o cramp\ muscular\.
{i atunci am auzit un declic.
Un clic slab, dar care nu fusese o iluzie auditiv\.
Am scos ziarul prin deschiz\tur\, am `mpins la loc placa din ta-
vanul fals, a[ez`nd-o a[a cum st\tuse p`n\ atunci. Apoi am cobor`t
de pe scaun [i l-am dus la locul lui.
Dup\ aceea am `ncercat clan]a.
U[a s-a deschis.
PARANOIA 263
~n geant\ `mi pusesem c`teva scule, inclusiv o lantern\. Am tras
jaluzelele, am `nchis u[a, dup\ care am aprins lanterna.
Biroul nu f\cea excep]ie de la regul\, fiind lipsit de personalitate –
colec]ia reprezentativ\ de fotografii de familie, `nr\mate, c`teva pla-
chete [i diplome, aceea[i aliniere milit\roas\ de bine-cunoscute
c\r]i de afaceri pe care to]i [efii pretindeau c\ le citesc. Biroul nu era
situat pe col] [i nu avea ferestre de la podea p`n\ `n tavan, ca la Wyatt
Telecomm. Nu vedeai nimic afar\. M-am `ntrebat dac\ lui Camilletti
nu-i displ\cea s\-[i primeasc\ oaspe]ii importan]i `ntr-un birou at`t de
umil. Acela ar fi fost mai cur`nd stilul lui Goddard, dar nu i se potri-
vea lui Camilletti. Individ de duzin\ sau nu, p\rea s\-i plac\ s\ se dea
mare. Auzisem c\, la ultimul etaj al cl\dirii directorilor din Aripa A,
exista un apartament ultraelegant, dar nici unul din cei pe care `i [tiam
nu-l v\zuse. Poate c\ acolo `i primea Camilletti pe marii mah\ri.
Computerul fusese l\sat pornit, dar, dup\ ce am atins tasta de
blanc de pe tastatura neagr\, foarte [ic, [i monitorul s-a luminat, a
ap\rut fereastra cu INTRODUCE}I PAROLA, `n dreptul c\reia cli-
pea cursorul. F\r\ parola lui, era clar c\ nu puteam accesa fi[ierele
din computer.
Chiar dac\-[i scrisese parola undeva, n-am reu[it s-o g\sesc ni-
cicum `n sertare, sub tastatur\ sau pe vreun bile]el lipit pe partea
din spate a monitorului. Nic\ieri. Doar de-al dracului, am tastat nu-
mele lui de utilizator (PCamilletti@trion.systems.com), apoi ace-
ea[i parol\, PCamilletti.
Nici a[a. Se dovedise mai precaut [i, dup\ c`teva `ncerc\ri, am
renun]at.
Puteam ob]ine parola prin vechiul mijloc: furt. M-am g`ndit c\
n-ar observa dac\ a[ fi schimbat cablul dintre tastatur\ [i procesor
cu un Keyghost. {i a[a am procedat.
Recunosc, am tremurat mai mult `n biroul lui dec`t `n al Norei.
Se putea crede c\ ajunsesem un profesionist `n p\trunderi secrete,
dar adev\rul era altul, iar biroul lui Camilletti degaja un aer care m\
speria de moarte. P`n\ [i el, ca individ, era `nsp\im`nt\tor, iar dac\
a[ fi fost prins, nici nu `ndr\zneam s\ m\ g`ndesc la urm\ri. Pe de
alt\ parte, trebuia s\ presupun c\ m\surile de securitate la birourile
264 JOSEPH FINDER PARANOIA 265

de la nivelul directorilor erau mai severe dec`t `n restul companiei. Iar dac\ Wyatt avea dreptate afirm`nd c\ proiectul AURORA
Trebuiau s\ fie. Sigur, fusesem instruit s\ trec de m\surile de era alc\tuit din c`teva companii pe care Trion le achizi]ionase `n se-
securitate standard. Existau `ns\ sisteme de detectare care nu por- cret, atunci solu]ia misterului AUROREI se g\sea `n fa]a mea.
neau alarme sonore sau luminoase. Posibilitatea asta m\ `ngrozea. Existau o mul]ime de dosare privind companii pe care Trion le
Am privit `n jur, sper`nd s\-mi vin\ vreo idee inspirat\. Din cump\rase cu totul, altele din care luase doar o parte sau pe care le
anumite motive, biroul p\rea mai ordonat, mai spa]ios dec`t altele studiase [i `n care hot\r`se s\ nu se amestece. Am recunoscut unele
`n care intrasem. Apoi mi-am dat seama de ce: acolo nu era nici un nume de companii, dar restul `mi erau str\ine. M-am uitat printr-un
dulap pentru dosare. De aceea nu ar\ta prea aglomerat. Bun, dar dosar la fiecare companie [i am `ncercat s\ deslu[esc cu ce se
unde erau dosarele? ocupa. Aceasta presupunea timp [i nici m\car nu [tiam exact ce s\
C`nd mi-am dat seama de locul destinat dosarelor, m-am sim]it caut. Cum Dumnezeu s\-mi dau seama dac\ vreo firm\ `n dezvol-
ca un dobitoc. Bine`n]eles. Nu se g\seau acolo, pentru c\ nu era spa- tare f\cea parte din AURORA, c`nd eu nu aveam idee ce reprezenta
]iu suficient, [i nici `n camera asistentului, deoarece ar fi fost prea acest proiect? Mi s-a p\rut o sarcin\ imposibil\.
expuse [i nu s-ar fi putut lua m\suri eficiente de asigurare a lor. Brusc, toate problemele mele s-au rezolvat.
Prin urmare, `n camera din spate. La fel ca Goddard, directorii Unul dintre sertarele din Sectorul dezvoltare corpora]ie era de-
de la Trion aveau birouri duble, a doua `nc\pere, de acelea[i di- numit PROIECT AURORA.
mensiuni, slujind drept sal\ de conferin]e. A[a se rezolva problema Acolo se g\sea tot. Nici nu se putea mai simplu.
egalit\]ii spa]iilor destinate birourilor. Da, toate birourile aveau
aceea[i suprafa]\, numai c\ tipii de la v`rf aveau dou\.
U[a de la sala de discu]ii nu era `ncuiat\. Am plimbat fasciculul
lanternei prin `nc\pere, am v\zut un copiator [i am remarcat c\ pe
to]i pere]ii se aflau dulapuri din mahon, pline cu dosare. ~n mijloc,
o mas\ rotund\, ca a lui Goddard, dar mai mic\. Fiecare sertar era
inscrip]ionat cu meticulozitate, tr\d`nd scrisul unui arhitect. Majo-
ritatea p\reau s\ con]in\ eviden]e financiare [i contabile, care ar fi
prezentat interes dac\ a[ fi [tiut precis ce anume s\ caut.
Dup\ aceea am v\zut sertarele notate cu „TRION – DEZVOL-
TARE CORPORA}IE“ [i mi-a pierit interesul pentru altceva.
„Dezvoltare corpora]ie“ e doar o formulare neroad\ pentru fuziuni
[i achizi]ii. Trion era cunoscut\ pentru faptul c\ `nfulecase pe ne-
mestecate companii abia `nfiin]ate sau de dimensiuni medii. Asta se
petrecuse mai mult `n anii de av`nt din deceniul nou\ dec`t recent,
dar [i acum erau achizi]ionate m\car c`teva companii pe an. Am
b\nuit c\ dosarele se aflau acolo pentru c\ Paul Camilletti se ocupa
de achizi]ii, concentr`ndu-se `n principal pe probleme de costuri,
eficien]a investi]iei [i altele asemenea.

51
Abia respir`nd, am tras sertarul afar\. Aproape c\ m\ a[teptam
s\ fie gol, la fel ca dosarele AURORA de la Departamentul de re-
surse umane. ~ns\ acesta era doldora de dosare, aranjate pe culori
`ntr-un sistem pe care nu l-am `n]eles, fiecare purt`nd o [tampil\ pe
care scria „TRION – CONFIDEN}IAL“. Se vedea c\ d\dusem
peste adev\rata comoar\.
Din c`te mi-am dat seama, dosarele de acolo se refereau la o se-
rie de firme `nfiin]ate recent – dou\ `n Silicon Valley, California, [i
alte c`teva `n Cambridge, Massachussetts – care fuseser\ achizi-
]ionate de cur`nd de Trion `n condi]iile cele mai stricte de confi-
den]ialitate. Pe dosare scria „Mod de lucru invizibil“.
Am priceput imediat c\ era vorba de ceva ie[it din comun, ceva
important, iar pulsul meu s-a accelerat brusc. Fiecare pagin\ era
[tampilat\: fie SECRET, fie CONFIDEN}IAL. Chiar [i `n cazul
dosarelor strict secrete p\strate `n biroul directorului executiv fi-
nanciar, limbajul era neclar, ascuns. Ap\reau fraze [i expresii pre-
cum: „Se recomand\ achizi]ionarea `n regim de urgen]\“ sau
„Trebuie p\strate sub raza de ac]iune a radarului“.
Prin urmare, secretul AUROREI se afla `n fa]a mea.
Oric`t de mult am r\sfoit aceste dosare, nu prea am reu[it s\ m\
l\muresc. Se p\rea c\ una dintre companii elaborase o modalitate
de a combina componente electronice cu elemente optice `n cadrul
unui circuit integrat. Nu am `n]eles ce semnifica asta. O `nsemnare
PARANOIA 267
din dosar spunea c\ respectiva companie rezolvase problema legat\
de „randamentul sc\zut al tabletelor de la semiconductoare“.
O alt\ companie g\sise o modalitate de a realiza circuite foto-
nice `n cantit\]i de mas\. Bine, dar ce `nsemna asta? Alte c`teva
erau firme de software [i nu aveam nici o idee cu ce se ocupau.
O companie numit\ Delphos Inc. – aceasta chiar p\rea intere-
sant\ – concepuse un proces pentru rafinarea [i producerea unui
compus chimic numit fosfur\ de indiu, alc\tuit din „cristale binare
ale unor elemente metalice [i nemetalice“, dar nu aveam habar ce
`nsemna asta. Materialul ob]inut de]inea „propriet\]i unice de ab-
sorb]ie [i transmisie optic\“, se spunea `n declara]ia de inten]ie.
Dup\ toate probabilit\]ile, se folosea pentru construirea unui anu-
mit tip de laser. Din c`te `n]elegeam, Delphos Inc. st\p`nea pia]a de
fosfur\ de indiu. Eram convins c\ ni[te min]i mai luminate dec`t a
mea `[i puteau da seama la ce slujeau cantit\]ile mari din acest
compus. Tare-a[ fi vrut s\ aflu cui `i trebuiau at`tea lasere.
Aici ap\rea `ns\ un aspect interesant: dosarul Delphos purta o
[tampil\ pe care scria: „~N CURS DE ACHIZI}IE“. Prin urmare,
Trion desf\[ura negocieri pentru cump\rarea acelei companii. Do-
sarul gemea de analize financiare, care m\ ame]eau pur [i simplu.
Exista un document de zece sau dou\sprezece pagini, un plan
pentru achizi]ia respectiv\. Ideea de baz\ era c\ Trion oferea cinci
sute de milioane de dolari pentru acea companie. Se p\rea c\ di-
rectorii companiei, un grup de oameni de [tiin]\ de la Palo Alto,
precum [i o firm\ cu capital mixt cu sediul la Londra, care de]ineau
aproape toat\ compania, acceptaser\ condi]iile. Da, jum\tate de mi-
liard de dolari poate cu siguran]\ s\ rezolve orice problem\. Se
planificase chiar [i un comunicat care urma, teoretic, s\ fie dat pu-
blicit\]ii peste o s\pt\m`n\.
Dar cum s\ copiez toate acele dosare? Mi-ar fi trebuit o ve[ni-
cie – ore `ntregi de stat la un copiator. Se f\cuse deja [ase, iar dac\
Jock venea la [apte [i jum\tate, era de b\nuit c\ Paul Camilletti so-
sea `nainte de acea or\. Prin urmare, trebuia s\ o [terg urgent din
birou. Nu aveam timp s\ copiez nimic.
268 JOSEPH FINDER

Nu vedeam alt\ modalitate dec`t s\ le iau cu mine. S\ mut c`teva

dosare din alte sertare pentru a umple spa]iul r\mas gol [i apoi...
Iar asta ar declan[a o alarm\ general\ `n clipa `n care Camilletti sau
asistenta lui ar `ncerca s\ consulte vreun dosar din proiectul AURORA.
Nu. Ideea era nefericit\.
Ca s\ realizez ceva, am scos c`te o pagin\ important\ din cele
opt dosare privind companiile, am pornit copiatorul [i am f\cut
treaba. ~n mai pu]in de cinci minute am pus paginile respective `na-
poi `n dosare, iar copiile le-am b\gat `n geanta mea. 52
Terminasem [i sosise momentul s\ plec de acolo. Dup\ ce am
ridicat o stinghie de la storul aflat `n fereastra ce d\dea spre cori-
dor, m-am uitat atent ca s\ m\ asigur c\ nu m\ va surprinde nimeni Marea mea prezentare `n fa]a lui Goddard s-a tot am`nat. Tre-
ie[ind din birou. buia s\ fie la opt [i jum\tate, dar cu zece minute `nainte de acea or\
La ora [ase [i un sfert m\ aflam la masa mea de lucru. Trebuia am primit un mesaj de la Flo, care m\ anun]a c\ discu]iile cu perso-
s\ car dup\ mine toate filele acelea copiate din dosarele strict se- nalul de la Departamentul economic `nc\ nu se terminaser\ [i a
crete ce f\ceau parte din AURORA, dar era mai bine a[a dec`t s\ le propus ora nou\. Apoi, un alt mesaj de la ea: nu se `ntrevedeau
las `n vreun sertar [i s\ le descopere Jocelyn. {tiu c\ p\rea o nebu- semne c\ [edin]a se va termina cur`nd, de aceea sugera am`narea
nie, dar trebuia s\ pornesc de la presupunerea c\ exista riscul ca ea pentru nou\ [i jum\tate.
s\-mi scotoceasc\ prin birou. O fi fost ea asistenta „mea“, dar sala- Mi-am `nchipuit c\ to]i [efii se eschivau, dorind ca al]ii s\ su-
riul `i era pl\tit de Trion Systems. porte greul reducerilor de personal. Pesemne c\ majoritatea se pro-
La [apte fix, Jocelyn a ap\rut. A v`r`t capul `n biroul meu, a ri- nun]au `n favoarea disponibiliz\rilor, `n sens foarte general, dar nu
dicat spr`ncenele a mirare [i a zis cu o inflexiune surprins\ [i plin\ din propria ograd\. Trion nu se deosebea de alte corpora]ii: cu c`t
de sub`n]eles: aveai mai mul]i oameni `n subordine, cu at`t erai mai puternic. Ni-
– Bun\ diminea]a,
meni nu voia s\ piard\ oameni.
– Bun\ diminea]a, Jocelyn.
Muream de foame, de aceea am m`ncat un baton cu proteine.
– Ai venit devreme.
M\ sim]eam epuizat, dar prea agitat ca s\ reu[esc altceva dec`t s\
– Da, am morm\it eu.
lucrez `n continuare la prezentarea mea `n Power Point, pentru a o
Apoi m-a m\surat printre gene.
face mai simpl\ [i mai conving\toare. Am plasat c`te o tranzi]ie
– E[ti aici de mult?
animat\ `ntre diapozitive. Am introdus un desen reprezent`nd un tip
Am oftat ad`nc [i am spus:
care se scarpin\ `n cap [i are deasupra cre[tetului un semn de `ntre-
– Nici nu vreau s\ m\ g`ndesc de c`nd.
bare, asta ca s\ creez momente de respiro c`t de c`t comice. Am tot
umblat la text, f\c`ndu-l mai scurt: citisem undeva despre Regula
lui {apte – adic\, doar [apte cuvinte pe r`nd [i [apte r`nduri pe fiecare
pagin\. Ori o fi fost Regula lui Cinci? Cred c\ voi [ti]i mai bine.
Mi-am imaginat c\, av`nd `n vedere evenimentele la care participa,
270 JOSEPH FINDER
Jock nu va mai avea r\bdare [i putere de concentrare, de aceea am
scurtat totul, f\c`nd textul mai percutant.
Cu c`t a[teptam mai mult, cu at`t eram mai agitat, iar diapoziti-
vele mele tindeau s\ devin\ mai minimaliste. ~ns\ efectele speciale
au devenit tot mai grozave. M-am g`ndit cum s\ fac pentru ca gra-
ficele cu bare s\ se mic[oreze [i s\ creasc\ `n fa]a ochilor. Goddard
avea s\ fie impresionat.
~n cele din urm\, la unsprezece [i jum\tate am primit `nc\ un
mesaj de la Flo care mi-a spus c\ pot porni spre centrul de infor-
mare, pentru c\ [edin]a era pe sf`r[ite.
C`nd am ajuns acolo, lumea tocmai pleca. Pe unii i-am recunos-
cut – Jim Colvin, director pentru opera]iuni; Tom Lundgren; Jim
Sperling, [eful de la Resurse umane; apoi, dou\ femei cu `nf\]i[are
de [efe. Nimeni nu ar\ta prea fericit. Goddard era `nconjurat de o
serie de persoane mai `nalte dec`t el. P`n\ `n acel moment nu reali-
zasem c`t de scund era. {i el ar\ta groaznic – cu pleoapele v`rstate
cu ro[u, ochii injecta]i, pungile de sub ochi mai pregnante dec`t de
obicei. Camilletti st\tea al\turi de el [i mi-a l\sat impresia c\ se
certau. Am reu[it s\ surprind doar fr`nturi.
– ... Trebuie s\ `mbun\t\]im metabolismul `n companie, tocmai
spunea Camilletti.
– ... Toate tipurile de opozi]ie, demoralizare, a morm\it Goddard.
– Cea mai bun\ solu]ie pentru a `nfr`nge opozi]ia e securea, a
continuat Camilletti.
– Eu a[ prefera convingerea cu vorba bun\, a spus Goddard moale.
Ceilal]i, care formau un cerc `n jurul lor, `i urm\reau `mpun-
g`ndu-se.
– A[a cum spunea Al Capone, ob]ii mai multe cu o vorb\ bun\
[i un pistol dec`t cu vorbele bune, a zis Camilletti, apoi a z`mbit.
– Presupun c\ acum o s\-mi spui c\ trebuie s\ spargi ou\le ca
s\ faci omleta.
– Mi-ai luat-o `nainte, a spus Camilletti, b\t`ndu-l amical pe
spate pe Goddard, dup\ care s-a `ndep\rtat.
PARANOIA 271
Imediat dup\ aceea, m-am apucat s\ conectez laptopul la pro-
iectorul montat `n masa de conferin]e. Am ap\sat butonul care co-
bora automat storurile.
Acum, `n `nc\perea cufundat\ `n semiobscuritate, r\m\seser\m
doar eu [i Goddard.
– Ce-ai pus la cale – un matineu?
– Regret, o prezentare cu diapozitive, am precizat eu.
– Nu cred c\ e bun\ ideea s\ stingi lumina. S-ar putea s\ adorm
imediat, a zis Goddard. Am stat treaz mai toat\ noaptea, chinuit de
g`nduri `n leg\tur\ cu [edin]a asta. Consider disponibiliz\rile astea
un e[ec personal.
– Nu este cazul, am zis eu, apoi m-am cutremurat. Cine naiba
m\ credeam de `ncercam s\-l calmez pe [eful cel mare? ~n orice
caz, m-am gr\bit s\ adaug, voi fi foarte scurt.
Am `nceput cu o grafic\ foarte bine animat\ a produsului Trion
Maestro, `n care toate componentele zburau din afara ecranului [i
se asamblau perfect. Imaginea asta a fost urmat\ de tipul care se
sc\rpina `n cap [i avea semnul de `ntrebare ce plutea desupra lui.
– ~n ziua de azi singurul lucru mai periculos dec`t prezen]a pe
pia]a produselor electronice de larg consum este s\ nu fii deloc pe
aceast\ pia]\, am zis eu. (Acum ne aflam `ntr-un automobil de For-
mula Unu, deplas`ndu-ne cu o vitez\ ame]itoare.) Fiindc\, dac\ nu
e[ti pilotul ma[inii, e posibil ca ea s\ te calce. (Apoi a ap\rut un di-
apozitiv care suna: „PRODUSE ELECTRONICE DE LARG
CONSUM TRION – CEI BUNI, CEI R|I {I CEI UR~}I“.)
– Adam.
M-am r\sucit spre el.
– Da, domnule.
– Ce dracu’ e asta?
Am sim]it c\ m\ ia cu sudori pe ceaf\.
– Aceasta a fost doar introducerea, am spus eu. (Se p\rea c\ fu-
sese prea lung\.) Trecem imediat la treab\.
– I-ai spus cumva lui Flo c\ doreai s\ realizezi chestia asta `n,
cum naiba se nume[te programul, Power... Power Point?
– Nu...
272 JOSEPH FINDER
S-a ridicat, a mers spre comutator [i a aprins lumina.
– Flo trebuia s\-]i fi spus – detest porc\ria aceea de program.
Am sim]it c\-mi ia foc fa]a.
– ~mi pare r\u, nu mi-a spus nimeni.
– Doamne, Dumnezeule, Adam, e[ti un t`n\r inteligent, creativ,
cu o g`ndire original\. Crezi c\ ]in s\-]i pierzi vremea ca s\ hot\-
r\[ti dac\ s\ folose[ti caractere Arial de optsprezece sau Times
New Roman de dou\zeci [i patru? N-ar fi mai bine s\-mi spui di-
rect ce p\rere ai? Doar nu-s copil. N-am nevoie s\ mi se dea pasta
asta de cereale cu linguri]a.
– ~mi pare r\u, am repetat eu, ne[tiind ce s\ mai spun.
– Ba nu, mie `mi pare r\u. N-ar fi trebuit s\ m\ reped la tine.
Pesemne c\ mi-a sc\zut glicemia. E ora pr`nzului [i mi s-a f\cut
foame.
– M\ duc p`n\ jos, s\ aduc ni[te sandvi[uri.
– Am o idee mai bun\, a zis Goddard.
53
Automobilul lui Goddard era un Buick Roadmaster decapotabil
din 1949, restaurat perfect, de o culoare `ntre cea a filde[ului [i a
cremei de ou, cu forme aerodinamice minunate, cu un grilaj de ae-
risire a motorului care ar\ta ca o gur\ de crocodil. Avea anvelopele
cu flancurile vopsite `n alb [i un interior din piele ro[ie, sclipind
a[a cum vezi doar `n filme. ~nainte de a ie[i din garaj direct `n
soare, a cobor`t acoperi[ul din p`nz\.
– Dar ma[ina asta chiar are via]\ `n ea, am spus eu, uimit, c`nd
Goddard a accelerat dup\ ce intrasem pe autostrad\.
– 376 de centimetri cubi, cu opt cilindri `n linie, a spus el.
– Doamne, e o frumuse]e.
– Am botezat-o Corabia lui Tezeu.
– Aha, am f\cut eu, chicotind, de parc\ a[ fi `n]eles la ce f\cea
aluzie.
– Trebuia s-o vezi cum ar\ta c`nd am cump\rat-o – o gr\mad\
de fiare, brr. So]ia mea a crezut c\-mi pierdusem min]ile. Mi-am
petrecut toate weekendurile [i serile vreme de mai bine de cinci ani
ca s\ refac ma[ina, pornind de la zero – adic\, am `nlocuit tot. Cu
piese autentice, desigur, dar nu cred c\ a mai r\mas vreo compo-
nent\ din cea pe care o cump\rasem.
Goddard nu era un colec]ionar care nu se uita la bani, ca Wyatt, cu
avioanele [i iahturile lui [i cu automobilele Bentley. {i nici ca Nora,
cu Mustangul ei, sau ca alt imitator al lui Goddard, care cump\ra
274 JOSEPH FINDER
ma[ini de colec]ie de la casele de licita]ie. Era un pasionat demo-
dat, care chiar se m`njea cu vaselin\ pe m`ini.
– Ai citit cumva Vie]ile de Plutarh?
– Nu cred c\ am terminat nici S\ ucizi o pas\re c`nt\toare, am
r\spuns eu.
– ~nseamn\ c\ nu [tii la ce m-am referit c`nd am spus c\ mi-am
botezat ma[ina Corabia lui Tezeu, a[a e?
– Nu, domnule, nu [tiu.
– P\i, e vorba de o bine-cunoscut\ [arad\ legat\ de identitate,
pe care grecii antici au analizat-o cu pasiune. Ea apare pentru prima
oar\ `n Plutarh. Poate numele de Tezeu `]i sun\ familiar, marele
erou care a ucis Minotaurul `n Labirint.
– Sigur. Mi-am adus aminte ceva despre labirint.
– Atenienii au hot\r`t s\ p\streze corabia lui Tezeu drept monu-
ment. De-a lungul anilor, a `nceput s\ se degradeze, bine`n]eles, [i
s-au apucat s\ `nlocuiasc\ fiecare pies\ din lemn cu alta, [i a[a mai
departe. ~n felul \sta, au schimbat toat\ lemn\ria cor\biei. Iar `ntre-
barea pe care [i-o puneau grecii – asta fiind un soi de ghicitoare fi-
lozofic\ – era: „Mai e aceasta corabia lui Tezeu?“
– Sau doar o upgradare? am zis eu.
Dar Goddard nu avea chef de glume. P\rea s\ fi devenit foarte
serios.
– Adam, s`nt convins c\ [tii oameni care s`nt exact ca acea cora-
bie, a[a e? A aruncat o privire spre mine, apoi [i-a `ntors ochii spre
[osea. Oamenii care s`nt mereu `n ascensiune [i `ncep s\ schimbe to-
tul `n jurul lor, p`n\ nu mai recuno[ti originalul, `n]elegi?
Am sim]it un fior nefiresc. Isuse. Acum nu mai discutam
despre Buick.
– Adic\, treci de la blugi [i adida[i la costum [i pantofi scumpi.
Devii mai rafinat, mai `nclinat s\ `ntre]ii rela]ii sociale, `]i modifici
[i comportamentul. }i se schimb\ [i felul de a vorbi. ~]i faci noi
prieteni. ~nainte te delectai cu Budweiser, acum nu bei dec`t
Pauillac original. ~nainte, cump\rai Big Mac din mersul ma[inii,
acum comanzi biban de mare g\tit special. }i-ai schimbat [i modul
de a vedea lucrurile, p`n\ [i modul de a g`ndi. Goddard vorbea cu o
PARANOIA 275
patim\ `nsp\im`nt\toare, continu`nd s\ priveasc\ `nainte, iar, c`nd
se uita la mine `n treac\t, ochii lui m\ scrutau p\trunz\tor. Iar la un
anumit moment, Adam, trebuie s\ te `ntrebi: „Mai e[ti aceea[i per-
soan\ sau nu?“ Costuma]ia s-a transformat, podoabele, la fel, con-
duci o ma[in\ luxoas\, locuie[ti `ntr-o cas\ scump\, ai amici cu
preten]ii. Dar dac\ `]i p\strezi integritatea, `n ad`ncul sufletului [tii
c\ ai r\mas aceea[i corabie dinainte.
Am sim]it un nod chinuitor `n stomac. Vorbea despre mine; am
avut o senza]ie nesf`r[it\ de ru[ine, de stinghereal\, ca [i cum a[ fi
fost prins f\c`nd ceva nedemn. Vedea prin mine ca prin sticl\. Ori
m\ `n[elam eu? Ce anume percepuse? C`t de mult [tia?
– Omul trebuie s\ respecte persoana care a fost. Trecutul pro-
priu – nu po]i r\m`ne prizonierul lui, dar nici nu-i po]i da cu picio-
rul. E o p\rticic\ din tine.
Tocmai m\ chinuiam s\ g\sesc un r\spuns, c`nd el a anun]at
plin de vioiciune:
– Ei, uite c-am ajuns.
Se referea la un vagon-restaurant vechi, cu forme aerodinamice,
din o]el, care apar]inuse unui tren de pasageri, av`nd o firm\ din tu-
buri de neon albastru pe care scria: „LINGURA ALBASTR|“. De-
desubt, alte litere din neon proclamau: „AER CONDI}IONAT“.
Iar alt panou te vestea: „DESCHIS“ [i „DEJUN TOAT| ZIUA“.
A parcat ma[ina [i am cobor`t am`ndoi.
– N-ai mai fost aici?
– Nu.
– A, o s\-]i plac\. E ceva autentic. Nu seam\n\ nici pe departe
cu localurile acelea care `ncearc\ s\ imite chestii de epoc\. (U[a
restaurantului s-a `nchis cu un bufnet precis, semn c\ era bine `n-
tre]inut\.) Arat\ la fel ca `n 1952.
Ne-am a[ezat `ntr-un separeu care era tapisat cu piele ro[ie. T\-
blia mesei era din ceva ce imita marmura, av`nd o margine `nt\rit\
cu o band\ din inox. Am v\zut [i tonomatul. Apoi, o tejghea lung\,
cu scaune rotative fixate `n podea, [i clopote de sticl\, `n care se g\-
seau torturi [i pl\cinte. Din fericire, localul nu se l\uda cu obiecte
276 JOSEPH FINDER
din anii cincizeci; iar tonomatul nu avea discuri cu twist sau alte
chestii dintr-astea. ~n vagon mai era un automat de v`ndut ]ig\ri, de
tipul celor cu un m`ner de care tragi ca s\ pice pachetul. Micul dejun
se servea de diminea]\ p`n\ seara (Dejun popular – dou\ ou\, cartofi
pr\ji]i simplu, c`rna]i sau costi]\ sau [unc\ [i chifle calde, la 4,85
dolari), dar Goddard a comandat un sloppy joe1 cu un corn unei
chelneri]e care `l cuno[tea, pentru c\ i s-a adresat cu Jock. Eu am ce-
rut un burger cu ca[caval [i cartofi pr\ji]i, plus o Cola dietetic\.
M`ncarea era pu]in cam gras\, dar omeneasc\. M`ncasem mai
bine `n alte p\r]i, dar m-am ar\tat `nc`ntat, a[a cum se cuvenea.
Al\turi de mine, pe bancheta `mbr\cat\ `n piele, st\tea geanta mea
de lucru cu extrasele din dosarele pe care le [terpelisem din biroul
lui Paul Camilletti. Simpla lor existen]\ m\ f\cea s\ m\ simt agitat,
ca [i cum ar fi emanat raze gamma prin pere]ii din piele ai gen]ii.
– {i-acum s\ auzim ce g`nde[ti, a zis Goddard, `n timp ce mes-
teca. S\ nu spui c\ nu e[ti `n stare f\r\ computer [i un proiector.
Am z`mbit [i am luat o gur\ de Cola.
– Mda, `n primul r`nd, cred c\ livr\m mult prea pu]ine televi-
zoare cu ecran plat de dimensiuni mari, am spus eu.
– Prea pu]ine? ~n situa]ia `n care se afl\ economia?
– Am un prieten care lucreaz\ la Sony, iar el se mai scap\ c`nd
au probleme serioase. ~n esen]\, NEC, produc\torul de ecrane cu
plasm\ pentru Sony, se confrunt\ cu ni[te necazuri. Noi avem un
avantaj mare fa]\ de ei. {ase, p`n\ la opt luni, ne va merge bine.
A abandonat m`ncarea [i [i-a `ndreptat toat\ aten]ia asupra mea.
– Ai `ncredere `n acest amic?
– Deplin\.
– S\ [tii c\ n-o s\ iau o decizie important\ privind produc]ia
doar pe baza unor zvonuri.
– Nici o sup\rare, am spus. Dar [tirea va deveni public\ peste
vreo s\pt\m`n\. Dar poate c\ ar fi bine s\ `ncheiem un contract cu un
1 Un fel de toc\ni]\: carne slab\ pr\jit\ `n ap\, apoi g\tit\ `n\bu[it cu suc de ro[ii,
ardei verde, ciuperci [i ceap\, timp de 20 de minute. Se pot ad\uga [i alte ingre-
diente, precum piper [i usturoi. Se serve[te fierbinte, a[ezat\ `n chifle sau cu orez,
ca fel principal. (n. tr.)
PARANOIA 277
alt produc\tor de echipamente originale `nainte ca pre]ul la ecranele
acelea cu plasm\ s\ explodeze. Pentru c\ sigur asta se va `nt`mpla.
A ridicat din spr`ncene.
– Pe de alt\ parte, am continuat eu, Guru mi se pare grozav.
Jock a cl\tinat din cap [i a revenit la m`ncare.
– Ei bine, clar, nu s`ntem singurii care vin cu un nou comunica-
tor ultra. Cei de la Nokia au de g`nd s\ [tearg\ podeaua cu noi.
– S\ l\s\m Nokia, am propus eu. Asta nu e dec`t o perdea de
fum [i praf `n ochi. Aparatul lor e at`t de amestecat `n b\t\lii in-
terne, `nc`t n-o s\ vedem pe pia]\ nici o noutate de la ei `n urm\to-
rul an [i jum\tate, asta dac\ au noroc.
– {i asta o [tii... tot de la acela[i amic? Sau de la altul?
M-a privit cu scepticism.
– Informa]ii de la competi]ie, am min]it eu.
Nick Wyatt, cine altul? ~ns\ el `mi pusese la dispozi]ie [i legenda:
– ~]i pot ar\ta raportul, dac\ ]ii neap\rat.
– Nu acum. Ar trebui s\ [tii c\ la Guru am dat de o problem\ de
produc]ie at`t de grav\, `nc`t s-ar putea nici s\ nu fim `n stare s\ fa-
cem livr\ri.
– Ce fel de problem\?
A oftat.
– E prea complicat s\ intru `n detalii acum. De[i poate c-ar fi
bine s\ participi la c`teva discu]ii ale echipei care se ocup\ de
Guru, s\ vezi dac\-]i vine vreo idee.
– Sigur. (M-am g`ndit s\ m\ ofer [i pentru AURORA, dar mi-am
reprimat impulsul – era prea periculos.)
– A, [i `nc\ ceva. S`mb\t\ organizez serbarea anual\ la casa
mea de l`ng\ lac. Nu invit toat\ compania, desigur – doar [aptezeci
[i cinci, maxim o sut\ de persoane. Pe vremuri, participa toat\ lu-
mea, dar acum ar fi imposibil. Vor veni unii dintre cei mai vechi [i
[efii cu so]iile. Crezi c\ po]i l\sa culegerea de informa]ii de la com-
peti]ie [i s\-]i faci timp [i pentru asta?
– Cu pl\cere.
Am `ncercat s\ par deta[at, dar invita]ia ie[ea din tipare. Cei
care participau la petrecerea lui Goddard erau oamenii cei mai
278 JOSEPH FINDER
apropia]i lui. Av`nd `n vedere num\rul redus de invita]i, petrecerea
acesta avea s\ devin\ motiv de m`ndrie `n cadrul companiei, a[a c\
sigur aveam s\ aud: „Doamne, Fred, iart\-m\, nu pot s`mb\t\, am
o... cum s\ spun, merg la un gr\tar. ~n]elegi tu, da?“
– A, s\ nu te a[tep]i la caras de mare sau Pauillac, a zis
Goddard. Mai cur`nd burgeri, hotdogi, salate – nimic extraordinar.
S\-]i iei slipul. Iar acum, s\ trecem la treburi mai importante. Cei
de aici fac cea mai bun\ pl\cint\ cu stafide pe care ai m`ncat-o
vreodat\. {i cea cu mere e grozav\. Totul, de cas\. De[i preferata
mea r\m`ne mereng cu ciocolat\. A chemat-o din ochi pe chelne-
ri]\, care p`ndise pe l`ng\ masa noastr\. Debby, a zis el, adu-i t`n\-
rului o pl\cint\ cu mere, iar mie, ca de obicei. S-a `ntors spre mine:
Dac\ nu te superi, s\ nu le poveste[ti amicilor t\i despre locul \sta.
S\ r\m`n\ micul nostru secret. {i-a arcuit spr`ncenele. Sper c\ [tii
s\ p\strezi un secret.
54
Montat dup\ masa cu Goddard, m-am `ntors la Trion `ntr-o stare
de surescitare, iar asta nu din cauza m`nc\rii mediocre. Nici m\car
pentru c\ ideile mele se dezvoltaser\ at`t de bine. Nu, din simplul
motiv c\ individul `mi acordase toat\ aten]ia, poate chiar [i admira-
]ia lui. De acord, poate vedeam eu situa]ia mai `n roz dec`t se cuve-
nea. Dar m\ luase `n serios. Dispre]ul lui Nick Wyatt fa]\ de mine
era total. M\ f\cea s\ m\ simt ca o g`z\ ne`nsemnat\. Cu Goddard,
aveam senza]ia c\ decizia lui de a m\ alege ca asistent executiv era
pe deplin justificat\, iar asta m\ determina s\ muncesc ca un de-
ment pentru el. Ciudat\ situa]ie.
Camilletti era `n biroul lui, cu u[a `nchis\, deoarece avea o `nt`l-
nire cu cineva care p\rea important. L-am z\rit pe fereastr\, aplecat
`n fa]\ [i concentrat. M-am `ntrebat dac\ `[i va nota ceva `n computer
dup\ plecarea vizitatorului. Cur`nd, urma s\ am acces la computerul
lui, cu parol\ [i tot ce trebuia. Inclusiv la proiectul AURORA.
{i abia atunci am sim]it prima `mpuns\tur\ de... de ce anume?
De vinov\]ie, pesemne. Legendarul Jock Goddard, o fiin]\ uman\
de o decen]\ impresionant\, m\ dusese la restaurantul acela de doi
bani, `mi ascultase ideile (`n mintea mea, ele nu mai veneau de la
Wyatt), iar eu b`ntuiam prin birourile directorilor [i plasam dispozi-
tive de interceptare `n beneficiul jigodiei de Nick Wyatt.
Situa]ia asta era cu totul anapoda.
Jocelyn a ridicat privirea din h`rtiile la care lucra.
– Ai m`ncat bine? m-a `ntrebat ea.
280 JOSEPH FINDER
Nici nu m\ `ndoiam c\ re]eaua de b`rfe a celor din administra]ie
aflase deja c\ tocmai luasem masa cu directorul general.
Am dat din cap.
– Da, mul]umesc. {i tu?
– Doar un sandvi[, f\r\ s\ m\ ridic de aici. Am at`tea de f\cut...
Tocmai m\ `ndreptam spre biroul meu, c`nd ea [i-a adus aminte:
– A, a trecut pe-aici un tip care voia s\ te vad\.
– A l\sat vreun nume?
– Nu. A zis c\ ]i-e prieten. De fapt, `n cuvintele lui, „amic“
de-al t\u. Blond, simpatic.
– Cred c\ [tiu la cine te referi. (Oare ce Dumnezeu voise Chad?)
– A spus c\ ai l\sat ceva pentru el pe birou, dar nu i-am permis
s\ intre – pentru c\ nu ai l\sat instruc]iuni. Sper c\ nu te superi. Mi
s-a p\rut c\ l-a cam deranjat.
– Nu-i nici o problem\, Jocelyn. Mul]umesc.
Era vorba de Chad, dar de ce `ncercase s\-mi spioneze biroul?
Am pornit computerul [i mi-am extras e-mailurile. Mi-a s\rit `n
ochi unul anume – o `n[tiin]are din partea Securit\]ii corporate
transmis\ c\tre [efi [i personal:
ALERT| DE SECURITATE
La sf`r[itul s\pt\m`nii trecute, dup\ un incendiu izbucnit la Departamen-
tul de resurse umane de la Trion, o verificare de rutin\ a eviden]iat pre-
zen]a unui dispozitiv de supraveghere plasat ilegal.
O astfel de `nc\lcare a m\surilor de securitate `ntr-un departament cu in-
forma]ii secrete ne `ngrijoreaz\ pe to]i cei de la Trion. Prin urmare, Servi-
ciul de securitate a declan[at o verificare preventiv\ a tuturor locurilor
unde s`nt p\strate documente secrete `n cadrul corpora]iei, inclusiv biro-
uri [i sta]ii de lucru, pentru a descoperi orice semn de interven]ie sau
plasare a unor dispozitive de interceptare. Ve]i fi contacta]i cur`nd. V\
mul]umim pentru cooperare `n acest efort deosebit pentru `nt\rirea m\-
surilor de securitate.
M-am sim]it imediat cotropit de sudoare pe frunte, la subsuori...
Descoperiser\ dispozitivul pe care `l plasasem f\r\ s\ stau prea
mult pe g`nduri `n cursul primei mele `ncerc\ri e[uate de a p\trunde
`n Departamentul de resurse umane.
PARANOIA 281
Of, Doamne. Acum cei de la Serviciul de securitate aveau s\
controleze birourile [i computerele din toate sectoarele care de]i-
neau date secrete, ceea ce sigur cuprindea [i etajul [apte.
C`t avea s\ dureze p`n\ s\ descopere dr\cia pe care o legasem la
computerul lui Camilletti?
La o adic\ – oare nu existau cumva camere de supraveghere pe
holul din fa]a biroului lui Camilletti, care s\ fi `nregistrat p\trunde-
rea mea acolo?
Totu[i, ceva nu se potrivea. Cum descoperiser\ oamenii de la
Serviciul de protec]ie dispozitivul de logare?
Cablul trucat nu ar fi fost descoperit printr-o „verificare de ru-
tin\“. Lipsea ceva; un anumit element nu fusese f\cut public.
Am ie[it din birou [i am `ntrebat-o pe Jocelyn:
– Hei, ai v\zut e-mailul acela de la Serviciul de securitate?
– ~h`mm, a r\spuns ea, ridic`nd ochii de pe ecran.
– Va trebui s\ `ncuiem totul pe-aici? {i, m\ rog, care e realitatea?
A cl\tinat din cap, nu prea interesat\ de subiect.
– Credeam c\ [tii pe cineva de la Securitate. Nu?
– Scumpule, a zis ea, [tiu lume din toate departamentele acestei
companii.
– Hmm, am f\cut eu, ridic`nd din umeri [i plec`nd spre bufet.
C`nd m-am `ntors, Jocelyn vorbea la telefon folosind casca fi-
xat\ pe cap. Mi-a surprins privirea, a sur`s [i a dat din cap, semn c\
voia s\-mi comunice ceva:
– Cred c\ o s\ le lu\m r\mas-bun de la Greg, i-a spus ea per-
soanei cu care vorbea la telefon. Scumpo, trebuie s\ `nchid. M\
bucur c-am schimbat c`teva cuvinte cu tine.
Apoi s-a uitat la mine.
– Prostii de-ale \stora de la protec]ie, a spus ea cu o str`mb\tur\
atot[tiutoare. Te asigur, s`nt `n stare s\ sus]in\ c\ tot ei au descope-
rit soarele [i ploaia, dac\ ar fi s\ le dea cineva crezare. S-a `nt`m-
plat a[a cum b\nuiam – se laud\ cu o chestie care a fost descoperit\
absolut `nt`mpl\tor. Unul dintre computerele de la Resurse umane
nu func]iona bine dup\ incendiu, de aceea, i-au chemat pe cei de la
`ntre]inere tehnic\ [i unul dintre ingineri a observat ceva ciudat
282 JOSEPH FINDER
legat la tastatur\, un soi de fir, nu m\ pricep. Crede-m\, tipii de la
Protec]ie nu s`nt cei mai de[tep]i indivizi de pe lumea asta.
– {i-atunci chestia asta cu „`nc\lcarea m\surilor de securitate“
e o fars\?
– Ei, Caitlin, prietena mea, zice c\ au g\sit o chestie care se fo-
lose[te `n spionaj, dar cred c\ marii detectivi de la Protec]ie n-ar fi
g\sit niciodat\ a[a ceva dac\ nu aveau un noroc chior.
Am pufnit amuzat [i m-am `ntors `n birou. Dar m-au trecut fiori
de ghea]\. Chiar dac\ b\nuielile mele se adeveriser\ – cei de la
Securitate fuseser\ noroco[i –, treaba sigur\ era c\ descoperise acel
Keyghost. Trebuia s\ p\trund c`t mai cur`nd `n biroul lui Camilletti
ca s\ scot cablul pe care `l plasasem, iar asta `nainte de a fi depistat.
~n timp ce fusesem plecat, pe ecranul meu ap\ruse o caset\ cu
un mesaj:
C\tre: Adam Cassidy
De la: ChadP
Salut Adam – am luat un pr`nz interesant cu
un vechi prieten de-al t\u de la WyattTel.
Poate vrei s\-mi dai un telefon.
-C
De data asta am sim]it c\-mi cade tavanul `n cap. Pe de o parte,
Serviciul de securitate de la Trion f\cea o verificare `n cl\dire [i, pe
de alta, ap\ruse [i acest Chad.
Chad, al c\rui ton fusese clar amenin]\tor, de parc\ ar fi aflat
ceea ce n-a[ fi vrut s\ [tie. Aspectul „foarte interesant“ era de r\u,
la fel ca treaba cu „vechi prieten“, dar cea mai grav\ chestie era cea
cu „poate vrei s\-mi dai un telefon“, care p\rea s\-mi transmit\:
„Te-am prins, fraiere“. N-avea de g`nd s\ m\ sune; nu, ]inea s\ m\
fr\m`nt, s\ transpir, s\-l caut de fric\... [i totu[i cum a[ fi putut
evita asta? Nu era normal s\-l caut din pur\ curiozitate `n leg\tur\
cu un „vechi prieten“? Trebuia s-o fac.
Acum `ns\, trebuia s\ fac pu]in\ mi[care. Nu neap\rat pentru c\
`mi permitea timpul, dar aveam nevoie de o minte limpede ca s\
PARANOIA 283
caut o solu]ie `n privin]a ultimelor evenimente ap\rute. C`nd am ie-
[it din birou, Jocelyn mi-a zis:
– M-ai rugat s\-]i aduc aminte de transmisia prin re]ea a lui
Goddard de la cinci.
– Da, ai dreptate. Mul]umesc.
Am aruncat o privire la ceas.
Mai aveam dou\zeci de minute. Nu voiam s-o pierd, dar pu-
team s-o v\d `n timp ce lucram la aparate, pe unul dintre monitoa-
rele de pe echipamentul cardiovascular. A[a, reu[eam s\ rezolv
dou\ lucruri `n acela[i timp.
Apoi mi-am amintit de geanta mea [i de con]inutul ei radioac-
tiv. R\m\sese pe podea, l`ng\ biroul meu, ne`ncuiat\. Putea s-o
deschid\ oricine, av`nd astfel prilejul s\ vad\ documentele secrete
furate din biroul lui Camilletti. Cum s\ procedez? S\ le `ncui
`ntr-un setar? Dar Jocelyn avea cheia. De fapt, nu exista nici un loc
`n care s-o las unde ea s\ nu aib\ acces.
Revenind gr\bit `n birou, m-am a[ezat la masa de lucru, am
scos documentele din geant\, le-am v`r`t `ntr-un plic [i le-am luat
cu mine la sala de gimnastic\. Trebuia s\ car dup\ mine blestema-
tele acelea de h`rtii p`n\ ajungeam acas\. De unde le puteam
transmite prin fax, dup\ care trebuia s\ le distrug. Nu i-am spus lui
Jocelyn unde m\ duceam [i, cum ea avea acces [i la programarea
discu]iilor mele, [tia c\ nu am nimic aranjat pentru urm\toarele ore.
Iar ea era prea politicoas\ ca s\ m\ `ntrebe unde plec.

55
Cu c`teva minute `nainte de cinci, sala de gimnastic\ `nc\ nu se
aglomerase. M-am a[ezat la un aparat [i mi-am pus casca pe urechi.
~n timp ce m\ `nc\lzeam, am trecut pe c`teva canale – MSNBC,
CSPAN, CNN, CNBC – [i am mai prins [tirile de la `nchiderea zilei
bursiere. Indicii NASDAQ [i Dow sc\zuser\: `nc\ o zi sc`rboas\. La
cinci fix, am trecut pe canalul Trion, care, de obicei, difuza chestii
plicticoase, precum prezent\ri, reclame [i altele la fel.
Apoi a ap\rut sigla Trion, dup\ care imaginea nemi[cat\ a lui
Goddard, aflat `n studioul companiei – purt`nd o c\ma[\ de un al-
bastru-`nchis, cu gulerul desf\cut, [i av`nd p\rul, de obicei `n neo-
r`nduial\, foarte atent piept\nat. Fundalul era negru cu puncte
albastre [i sem\na cu decorul folosit de Larry King pe CNN, cu
deosebirea c\ sigla Trion era plasat\ clar pu]in deasupra um\rului
drept al lui Goddard. Am constatat c\ eram destul de agitat, dar de
ce oare? Nu era o transmisiune `n direct, ci fusese `nregistrat\ cu o
zi `n urm\, [i [tiam exact cum avea s\ sune. Numai c\ `mi doream
ca totul s\ decurg\ bine. }ineam s\ explice toate disponibiliz\rile
`n mod ferm [i conving\tor, fiindc\ [tiam c\ mul]i oameni din ca-
drul companiei aveau s\ fie afecta]i.
Nu era nevoie s\-mi fac griji. N-a fost doar bun, ci uimitor. ~n cu-
v`ntarea aceea de cinci minute, n-a ap\rut nici o not\ fals\. A `nceput
simplu: „Bun\ ziua, s`nt Augustine Goddard, pre[edinte [i director
general executiv al Trion Systems, iar ast\zi `mi revine dificila sar-
cin\ de a anun]a ni[te [tiri nepl\cute“. S-a referit la industrie [i la
PARANOIA 285
problemele recente `nt`mpinate de Trion. Mai precis: „Nu am in-
ten]ia de a ocoli adev\rul. Nu voi numi aceste disponibiliz\ri «m\-
suri involuntare de reducere» sau «concediere voluntar\»“. Apoi a
continuat: „~n domeniul nostru, nim\nui nu-i face pl\cere s\ recu-
noasc\ atunci c`nd lucrurile nu merg bine sau c`nd conducerea unei
companii a f\cut aprecieri eronate, a gafat sau a comis gre[eli. Ei
bine, declar acum c\ am gafat. Am comis gre[eli. Iar `n calitate de
director general executiv, [i eu am f\cut gre[eli“. Apoi, a spus:
„Consider c\ pierderea unor angaja]i de valoare, membri ai familiei
noastre, reprezint\ semnul unui e[ec regretabil“. Dup\ care: „Dis-
ponibiliz\rile s`nt ca o ran\ `ngrozitoare – provoac\ dureri `n tot or-
ganismul“. ~mi venea s\-l str`ng `n bra]e pe tip [i s\-i spun c\ nu
era nimic, nu se f\cea vinovat, `l iertam cu to]ii. A continuat: „Vreau
s\ v\ asigur c\ `mi asum `ntreaga r\spundere pentru acest pas `na-
poi [i voi face tot ce-mi st\ `n puteri s\ repun compania pe o pozi-
]ie puternic\“. A mai zis c\ uneori asem\na compania cu o sanie
tras\ de c`ini, la care el era doar cel care se afl\ `n frunte, nu cel
care st\ `n sanie [i folose[te biciul. C\ se opusese concedierilor ani
la r`nd, a[a cum [tia fiecare, dar, asta e, uneori trebuie s\ iei [i o de-
cizie de acest fel [i s\ mergi mai departe. S-a angajat c\ echipa de
conducere se va `ngriji de toate persoanele afectate de acea m\sur\;
de asemenea, socotea c\ salariile compensatorii oferite erau cele
mai bune din domeniu – [i gestul reprezenta un minimum pe care
compania `l putea face pentru a-i ajuta pe angaja]ii fideli. A `ncheiat
vorbind despre `nfiin]area companiei, cum veteranii din domeniu
anticipaser\ mereu dispari]ia ei, `ns\ ea ie[ise mai puternic\ dup\
fiecare criz\. P`n\ s\ `ncheie, aveam lacrimi `n ochi [i uitasem chiar
s\-mi mai mi[c picioarele. R\m\sesem acolo, lipit de aparat, uit`n-
du-m\ la ecranul minuscul ca un idiot. Am auzit c`teva comentarii
cu voce tare, am privit `n jur [i am v\zut oameni str`ng`ndu-se `n
grupuri, discut`nd `nfl\c\ra]i, p\r`nd stupefia]i. Apoi mi-am pus
c\[tile pe urechi [i am re`nceput s\ lucrez la aparat, timp `n care
sala s-a umplut.
C`teva minute mai t`rziu, cineva s-a a[ezat la aparatul al\turat, o
femeie cu costum din lycra, [i am remarcat `n treac\t fundul apetisant.
286 JOSEPH FINDER
{i-a conectat [i ea c\[tile la monitor, [i-a f\cut de lucru cu ele,
dup\ care m-a b\tut pe um\r:
– Ai regulator de volum la c\[ti? m-a `ntrebat ea. Am recunos-
cut vocea `nc\ `nainte de a-i vedea fa]a. M-a privit cu ochi uimi]i.
Ce cau]i aici? m-a `ntrebat, pe un ton par]ial acuzator, par]ial mirat
la culme.
– Of, Doamne, am zis eu. {i eu eram c`t se poate de surprins;
nici nu ar fi fost nevoie s\ m\ prefac. Aici lucrez.
– Serios? {i eu. E absolut uimitor.
– Chiar a[a.
– Nu mi-ai spus – a, dar nici eu nu te-am `ntrebat, corect?
– Incredibil, am zis eu.
Acum jucam teatru [i, probabil, nu `mi folosisem tot talentul
actoricesc.
M\ luase totu[i prin surprindere, cu toate c\ eram con[tient c\
asta se putea `nt`mpla [i, ironie a sor]ii, r\m\sesem prea uluit ca s\
mai apuc s\ mimez o emo]ie credibil\.
– Ce coinciden]\, a spus ea. De necrezut.
56
– De c`nd... de c`nd lucrezi aici? m-a `ntrebat ea, cobor`nd de
pe aparat.
N-am reu[it s\ interpretez expresia de pe fa]a ei. P\rea u[or
amuzat\.
– Abia am `nceput. De vreo c`teva s\pt\m`ni. Dar tu?
– De ani... cinci ani. Unde e[ti?
Nu crezusem c\ senza]ia de gol din stomac putea deveni mai
acut\, dar exact asta s-a `nt`mplat.
– P\i, am fost angajat la Diviziunea de produse de larg con-
sum – marketing produse noi.
– Glume[ti, a exclamat ea [i m-a fixat ca tr\snit\.
– S\ nu-mi spui c\ lucrezi `n aceea[i diviziune ca mine. Ar tre-
bui s\ [tiu – trebuia s\ te fi v\zut m\car o dat\.
– Am lucrat.
– Ai lucrat? {i-acum unde te-ai mutat?
– Fac marketing pentru ceva care se cheam\ „Tehnologii revo-
lu]ionare“, a r\spuns ea cam cu jum\tate de gur\.
– Serios? Grozav. {i ce `nseamn\ asta?
– O chestie plicticoas\, a spus ea, dar pe un ton neconving\tor.
Probleme complicate, destul de speculative.
– Hm. Nu voiam s\ m\ ar\t prea curios. Ai prins cuv`ntarea lui
Goddard?
A dat din cap.
288 JOSEPH FINDER
– Cam greu de digerat. Nu [tiam c\ ne afl\m `ntr-o situa]ie at`t
de proast\. Adic\, disponibiliz\ri – `]i `nchipui c\ asemenea lucruri
se pot `nt`mpla numai altora, nu la Trion.
– Cum ]i s-a p\rut prezen]a lui?
Voiam s\ o preg\tesc pentru momentul inevitabil c`nd avea s\
m\ caute pe re]eaua intern\ [i va descoperi cu ce anume m\ ocu-
pam `n prezent. La o adic\, mai t`rziu a[ fi putut sus]ine c\ nu `i as-
cunsesem nimic; `ncercam s\ c`[tig simpatie pentru [eful meu – ca
[i cum a[ fi avut vreo leg\tur\ cu cuv`ntarea lui Goddard.
– Am r\mas [ocat\, bine`n]eles. Dar a prezentat situa]ia cu
bun-sim]. Sigur, mi-e u[or s\ vorbesc, pentru c\, probabil, s`nt oare-
cum sigur\ pe postul meu. Tu, pe de alt\ parte, ca proasp\t angajat...
– N-o s\ p\]esc nimic, dar cine [tie. Acum chiar voiam s\ nu
deschis subiectul privind postul pe care-l aveam, de aceea am zis:
A spus lucrurilor pe nume.
– A[a e stilul lui. Un tip deosebit.
– Se comport\ firesc. Am f\cut o pauz\. Apropo, `mi pare r\u
de felul `n care s-a terminat `nt`lnirea noastr\.
– ~]i pare r\u? Nu ai pentru ce. Apoi vocea i s-a mai `nmuiat: {i
cum se mai simte tat\l t\u? (~i l\sasem un mesaj vocal a doua zi di-
minea]\ ca s\ o anun] c\ situa]ia tatei se stabilizase.)
– Se aga]\ de via]\. La spital [i-a g\sit o mul]ime de personaje
pe care s\ le terorizeze [i s\ le intimideze, a[a c\ are un motiv `n
plus s\ mai tr\iasc\.
Mi-a z`mbit politicos, nedorind s\ r`d\ pe seama unui muribund.
– Da, dac\ e[ti dispus\, a[ dori s\-mi mai acorzi o [ans\.
– {i eu a[ dori asta. S-a a[ezat din nou la aparat [i a `nceput s\
pedaleze, timp `n care a programat computerul. Mai ai num\rul
meu? (Apoi mi-a z`mbit cu sinceritate, moment `n care chipul i-a
suferit o transformare. Era frumoas\. Cu adev\rat uimitoare.) Dar
ce mi-o fi venit? M\ po]i g\si pe site-ul Trion.
Chiar dac\ trecuse de [apte, Camilletti era `nc\ la birou. Evi-
dent, toat\ lumea lucra din r\sputeri, dar a[ fi vrut ca individul s\
plece ca s\ pot p\trunde `n biroul lui `naintea celor de la Serviciul
de securitate. Pe de alt\ parte, doream s\ ajung acas\ ca s\ dorm,
deoarece sim]eam c\ m\ pr\bu[esc [i-mi ardea tot corpul.
PARANOIA 289
Tocmai `ncercam s\ g\sesc o solu]ie pentru a-l include pe
Camilletti pe lista mea de „prieteni“, f\r\ acordul lui, ca s\ [tiu
c`nd era online [i c`nd nu, c`nd, brusc, pe ecranul computerului
mi-a ap\rut un mesaj de la Chad.
ChadP: V\d c\ nici nu telefonezi,
nici nu-mi scrii. S\ nu-mi spui c\ ai
ajuns prea important ca s\ te mai
intereseze vechii amici.
Am scris: „Scuze, Chad, a fost o zi infernal\“.
A urmat o pauz\ de vreo jum\tate de minut, apoi Chad a revenit:
„Pesemne [tiai dinainte despre concedieri, nu? Ce noroc pe tine
c\ e[ti imun.“
Nu [tiam ce s\-i r\spund; am a[teptat un minut sau dou\, apoi a
sunat telefonul. Jocelyn plecase, a[a c\ toate apelurile erau dirijate
la mine. Identitatea celui care m\ apelase a ap\rut pe ecran, dar era
un nume pe care nu l-am recunoscut. Am ridicat receptorul.
– Cassidy.
– {tiu asta, am auzit glasul lui Chad, `nc\rcat de sarcasm. Doar
c\ nu [tiam dac\ e[ti acas\ ori la birou. Trebuia s\-mi imaginez c\
un tip ambi]ios ca tine vine devreme [i st\ p`n\ t`rziu, a[a cum te
sf\tuiesc toate c\r]ile alea despre oameni de succes.
– Cum `]i merge, Chad?
– S`nt plin de admira]ie, Adam. Pentru tine. Mai mult ca nicio-
dat\, dac\ vrei s\ [tii.
– Frumos din partea ta.
– Mai ales dup\ ce am luat pr`nzul cu vechiul t\u prieten, Kevin
Griffin.
– Nu l-am cunoscut prea bine.
– El spunea altceva. {tii ceva, interesant lucru – activitatea ta de
la Wyatt nu l-a impresionat mai deloc. A afirmat c\ erai tare la pe-
treceri.
– C`nd eram t`n\r [i iresponsabil, se poate, am spus eu, d`nd un
r\spuns care s\ `i fac\ cinste [i lui George Bush cel t`n\r.
– Pe de alt\ parte, nu-[i aminte[te ca tu s\ fi lucrat la pro-
iectul Lucid.
290 JOSEPH FINDER
– P\i, el e – parc\-i la v`nz\ri, nu? am zis eu, socotind c\, dac\
sugeram c\ Griffin era neinformat, se cuvenea m\car s\ o fac cu
subtilitate.
– A fost. De azi nu mai e. Asta, `n caz c\ n-ai aflat.
– N-a mers?
Am rostit acele vorbe cu un u[or tremur, pe care l-am disimulat
dreg`ndu-mi glasul, apoi tu[ind.
– A prins trei zile la Trion. Apoi cineva de la Wyatt a informat
telefonic Serviciul de securitate c\ bietul Kevin are prostul obicei de
a „aranja“ rapoartele de transport [i cheltuieli. Li s-au servit dovezi
[i tot ce trebuia, prin fax. S-au g`ndit c\ cei de la Trion ar trebui s\
cunoasc\ acest am\nunt. Bine`n]eles, Trion s-a debarasat imediat de
el. Degeaba a respins el acuza]iile, fiindc\ [tii cum se `nt`mpl\ `n
asemenea cazuri – doar nu apari `n fa]a unui tribunal, corect?
– Isuse, am f\cut eu. Incredibil. N-am [tiut.
– N-ai avut idee c\ se va da acel telefon?
– N-am avut idee ce face Kevin. Adic\, a[a cum ]i-am spus, nu
l-am cunoscut prea bine, dar mi s-a p\rut un tip de treab\. Doamne.
P\i, nu cred c\ po]i face asemenea chestii prea des [i s\ speri c\ nu
vei fi prins.
A izbucnit `ntr-un hohot de r`s at`t de puternic, `nc`t a trebuit s\
`ndep\rtez receptorul de ureche.
– Oho, asta-i bun\. E[ti mare de tot, tipule! A continuat s\ r`d\
cu poft\, de parc\ ar fi auzit cea mai bun\ poant\ din lume. Ai
dreptate p`n\ la cer. Nu po]i face asemenea chestii prea des [i s\
speri s\ scapi neprins.
Apoi a `nchis.
Cu cinci minute mai devreme voisem s\ m\ las pe sp\tarul fo-
toliului [i s\ adorm, `ns\ acum nu mai eram `n stare, eram mult
prea speriat. Mi se uscase gura, de aceea m-am dus p`n\ la bufet [i
am luat o sticl\ de ap\. Am ales drumul cel mai lung, prin dreptul
biroului lui Camilletti. Plecase, deoarece `n biroul lui era lumina
stins\, dar asistenta lui mai r\m\sese. O jum\tate de or\ mai t`rziu,
c`nd m-am `ntors, plecase [i ea.
Trecuse pu]in de opt. De data asta, dup\ ce-mi perfec]ionasem
tehnica, am p\truns rapid [i f\r\ probleme. Se p\rea c\ nu mai era
PARANOIA 291
nimeni pe etaj. Am tras storurile, am extras cablul Keyghost [i am
ridicat o stinghie ca s\ m\ uit `n jur. N-am v\zut pe nimeni, de[i
cred c\ n-am fost din cale afar\ de precaut. Am ridicat storurile,
apoi am deschis u[a `ncet, privind `nt`i `n dreapta, apoi `n st`nga.
~n anticamera lui Camilletti, rezemat de perete [i ]in`ndu-[i bra-
]ele `ncruci[ate, st\tea un b\rbat masiv, cu o c\ma[\ `nflorat\ [i
purt`nd ochelari cu rame groase.
Noah Mordden.
Avea un z`mbet ciudat pe fa]\.
– Cassidy, a zis el. Uite-l [i Phinneas Finn al nostru [i cablul
conector cu treizeci [i patru de pini1 .
– A, salut, Noah, am spus eu. M-am sim]it cuprins de panic\,
dar am reu[it s\ abordez o expresie de blazare. Nu aveam nici cea
mai vag\ idee la ce se referea, doar c\ p\rea a fi o aluzie literar\
obscur\, specialitatea lui. Ce pui la cale?
– }i-a[ pune aceea[i `ntrebare.
– Ai venit `n vizit\?
– ~nseamn\ c-am gre[it biroul. Eu m\ dusesem la cel pe u[a c\-
ruia scrie: „Adam Cassidy“. Ce gre[eal\!
– M-au pus s\ lucrez pentru toat\ lumea de aici, am zis.
Altceva mai bun nu-mi venise `n minte [i mi-am dat seama c\
era o minciun\ grosolan\. Chiar `mi `nchipuisem c\ va crede c\ tre-
buia s\ intru `n biroul lui Camilletti? La ora opt seara? Mordden
era prea de[tept [i prea b\nuitor ca s\ `nghit\ a[a ceva.
– Ai cam mul]i st\p`ni, a remarcat el. Cred c\ ai uitat pentru
cine lucrezi `n realitate.
Am z`mbit cam str`mb. ~n sinea mea sim]eam c\ mor. M\ v\-
zuse `n biroul Norei, iar acum `n cel lui Camilletti, deci [tia.
Se terminase. Mordden m\ putea da de gol. Ce urma? Cui `i va
spune? Imediat ce Camilletti ar fi aflat c\ p\trunsesem `n biroul lui,
m-ar fi concediat f\r\ a sta la discu]ii, iar Goddard nu s-ar fi opus deloc.
– Noah, am spus.
1Aluzie complicat\ la personajul din romanul cu acela[i nume (Phinneas Finn, 1867)
de Anthony Trollope – prototip al t`n\rului politician care vrea s\ parvin\ [i social
prin c\s\torie, dar este respins de `nalta societate [i revine `n Irlanda natal\.
Conectorul cu 34 de pini este folosit de regul\ la cabluri video. (n. tr.)
292 JOSEPH FINDER

Apoi am inspirat ad`nc, dar mintea mi se golise de orice g`nd [i

n-am g\sit replica potrivit\.
– Voiam s\ te felicit pentru ]inut\, a zis el. ~n ultima vreme ar\]i
deosebit de elegant, `n stilul superiorilor no[tri.
– Mul]umesc. A[a g`ndeam [i eu.
– Flanel\ neagr\ [i sacoul din tweed – aminte[ti de Goddard.
Semeni tot mai mult cu ne`nfricatul nostru lider. O variant\ mai ra-
pid\, mai aerodinamic\. Cu o mul]ime de caracteristici noi, care
deocamdat\ nu func]ioneaz\ perfect. A sur`s. Am observat c\ ai [i Partea a [asea
un Porsche nou.
– Da.
– Greu s\ scapi de pasiunea pentru ma[ini care b`ntuie `n com- C|SU}A PO{TAL|
pania asta, nu? Dar, `n vreme ce gone[ti pe autostrada vie]ii, ar tre-
bui s\ te mai opre[ti din c`nd `n c`nd ca s\ [i g`nde[ti pu]in, Adam.
Dac\ toate vin spre tine, s-ar putea s\ fi gre[it banda de circula]ie. C\su]\ po[tal\: Loc secret destinat transmiterii de mesaje
– O s\ ]in minte. sau informa]ii, ascunz\toare. Expresie din jargonul profesio-
– Interesante [tirile privind disponibiliz\rile. ni[tilor desemn`nd un loc fizic ascuns [i folosit ca leg\tur\
– Da, totu[i tu n-ai probleme. impersonal\ dintre un agent [i un curier, ofi]er de caz sau
– Asta-i o `ntrebare sau o propunere? Ceva din comportarea alt agent `ntr-o re]ea de informa]ii sau o opera]iune secret\.
mea p\rea s\ `l amuze. S\ l\s\m asta. }i-am spus c\ am kriptonit\. Dic]ionar interna]ional de spionaj
– Ce `nseamn\ asta?
– S\ spunem c\ n-am primit titlul de „inginer superspecialist“
doar datorit\ distinsei mele cariere.
– {i despre ce fel de kryptonit1 vorbim `n cazul de fa]\? Auriu?
Verde? Sau Ro[u?
– ~n sf`r[it, un subiect la care te pricepi [i tu c`t de c`t. Dar, dac\
]i-a[ ar\ta, Cassidy, [i-ar pierde puterea, nu crezi?
– Serios?
– Mai bine fii atent pe unde calci [i p\ze[te-]i fundul, Cassidy, a
zis el [i a disp\rut pe hol.

1 Element chimic fictiv, preluat dintr-o serie de benzi desenate cu Superman, origi-
nar de pe planeta Krypton care a explodat [i s-a transformat `n kryptonit de diferite
tipuri, fiecare av`nd anumite puteri. De exemplu, K auriu afecteaz\ superputerile
kryptonienilor, cel verde provoac\ dureri [i ucide kryptonienii, iar cel ro[u provoac\
transform\ri fizice. (n. tr.)
 57

~n sf`r[it, terminasem mai devreme – am ajuns acas\ pe la nou\

[i jum\tate, o epav\ cu nervii la p\m`nt, care ar fi avut nevoie de
trei zile de somn ne`ntrerupt ca s\ se refac\. ~n timp ce conduceam
spre cas\, am derulat `n minte scena cu Mordden de c`teva ori, `n-
cerc`nd s\ `n]eleg semnifica]iile discu]iei. M-am `ntrebat dac\ pl\-
nuia s\ spun\ cuiva, pentru a m\ da `n g`t. Iar dac\ nu, de ce n-ar fi
f\cut-o? M\ va ]ine `n [ah cu ceea ce [tia? Habar n-aveam cum s\
rezolv problema; asta era partea cea mai nepl\cut\.
Apoi m-am trezit g`ndindu-m\ la noul [i uria[ul meu pat cu
saltea Dux [i la felul `n care m\ voi pr\bu[i s\ dorm chiar `n clipa
`n care voi p\[i pe u[\. Ce se alesese de via]a mea? Ajunsesem s\
visez un pic de somn. De toat\ mila.
~n orice caz, nu puteam s\ m\ culc imediat, pentru c\ mai aveam
de lucru. Trebuia s\ scap de foile acelea extrase din dosarele lui
Camilletti, care parc\-mi ardeau degetele, [i s\ le transmit lui Wyatt
[i lui Meacham. Nu voiam s\ le mai p\strez asupra mea nici o clip\.
A[adar, am folosit scanerul cu care m\ `nzestrase Meacham, am
transformat foile `n documente PDF, le-am criptat [i le-am transmis
prin e-mail prin serviciul de ascundere a identit\]ii.
Dup\ ce am f\cut asta, am scos manualul de la Keyghost, am
montat dispozitivul la computer [i am `nceput s\ descarc. C`nd am
deschis primul document, am sim]it un spasm de nervozitate –
aveam `n fa]\ un amestec de date total neinteligibil. Evident, f\cusem
totul varz\. M-am uitat apoi mai atent [i am constatat c\ exista o
296 JOSEPH FINDER
anumit\ structur\; nu f\cusem chiar o treab\ proast\. Am distins nu-
mele lui Camilletti, o serie de cifre [i litere, apoi propozi]ii `ntregi.
Pagini `ntregi de text. Tot ce tastase tipul `n ziua aceea, [i erau o
gr\mad\.
Am `nceput cu ce era mai important: am descoperit parola lui.
{ase numere, terminate `n 82 – poate erau datele de na[tere ale vre-
unuia dintre copii; sau data c\s\toriei. Ceva de genul \sta.
Dar mai interesante mi s-au p\rut e-mailurile lui. Multe dintre
ele con]ineau informa]ii confiden]iale despre companie, despre achi-
zi]ia unei companii de care se ocupa personal. Compania aceea,
Delphos, despre care citisem `n dosare. Cea pentru care erau pre-
g\ti]i s\ pl\teasc\ o c\ru]\ de bani, at`t `n numerar, c`t [i `n ac]iuni.
Mai era un schimb de e-mailuri, marcate toate cu „TRION
CONFIDEN}IAL“, despre o metod\ nou\ [i secret\ de control al
inventarului, care se pusese `n practic\ `n urm\ cu c`teva luni,
pentru combaterea falsific\rii [i a pirateriei, `ndeosebi `n Asia.
Unele componente ale fiec\rui produs Trion, fie el telefon, palmtop
sau scaner medical, erau marcate acum cu sigla Trion [i o serie,
realizate prin folosirea laserului. Aceste marcaje de identificare pu-
teau fi v\zute doar la microscop – nu puteau fi falsificate [i dove-
deau c\ obiectul respectiv era produs de Trion.
Am g\sit multe informa]ii despre produc\tori de cipuri din
Singapore, firme cump\rate de Trion sau `n care se investise mult.
Interesant – Trion se apucase de producerea cipurilor sau, cel pu]in,
cump\rase pachetele majoritare ale altor firme.
Tot citind materialele acelea, am avut o senza]ie stranie. Ca [i
cum a[ fi p\truns `n jurnalul personal al cuiva. M\ sim]eam vinovat –
nu pentru c\ d\deam dovad\ de neloialitate fa]\ de Camilletti, evi-
dent, ci fa]\ de Goddard. Aproape c\ vedeam capul de pitic al lui
Goddard, plutind `ntr-o bul\ de aer, urm\rindu-m\ dezaprobator
cum treceam prin coresponden]a, e-mailurile [i notele personale ale
lui Camilletti. Poate c\ asta se datora faptului c\ m\ sim]eam at`t de
epuizat, dar oricum aveam o senza]ie cumplit\. Pare ciudat, [tiu –
nu comiteam nici un p\cat c\ furam materiale despre proiectul
AURORA ca s\ le transmit c\tre Wyatt, dar ob]inerea unor chestii
PARANOIA 297
care nu mi se ceruser\ m\ f\cea s\ simt c\ s`nt un tr\d\tor dezgus-
t\tor al noilor mei patroni.
Apoi mi-au s\rit `n ochi literele WSJ. Am socotit c\ erau
prescurtarea de la Wall Street Journal. Am vrut s\ v\d care fusese
reac]ia lui fa]\ de articolul ap\rut `n Journal, de aceea am citit [irul
de cuvinte [i am fost c`t pe ce s\ cad de pe scaun.
Din c`te `mi d\deam seama, Camilletti folosea o serie de conturi
diferite de e-mail `n afara celui de la Trion – Hotmail, Yahoo [i la o
companie local\ de acces la Internet. Acestea din urm\ p\reau s\
slujeasc\ rezolv\rii unor chestiuni personale, cum ar fi contactarea
unor agen]i de burs\, mesaje c\tre fratele, sora [i tat\l lui, [i altele
asemenea.
~ns\ e-mailurile transmise prin Hotmail mi-au atras aten]ia.
Unul dintre ele era adresat c\tre BulkeleyW@WSJ.com. Suna a[a:
Bill –
Aici s-a dezl\n]uit iadul. Se vor exercita presiuni mari asupra ta ca s\-]i
divulgi sursa – ]ine-te tare. Sun\-m\ acas\ `n seara asta la 21.30.
Paul
Deci, a[a st\teau lucrurile. Paul Camilletti era – nu se putea
altfel – cel care divulgase secrete. El furnizase c\tre Journal infor-
ma]iile care provocaser\ at`tea daune companiei [i lui Goddard.
Acum, toate se legau `ntr-un scenariu de spaim\. Camilletti ajuta
Wall Street Journal s\-l distrug\ pe Jock Goddard, descriindu-l pe
b\tr`n drept dep\[it, terminat ca director. Goddard trebuia s\-[i fac\
bagajele. Consiliul director, precum [i orice analist sau bancher de
investi]ii aveau s\ `n]eleag\ asta din lectura articolului. Iar consiliul
director pe cine va numi `n locul lui Goddard?
Era la mintea coco[ului, nu?
De[i eram epuizat, mi-a trebuit mult\ vreme, r\sucindu-m\ [i
foindu-m\, p`n\ s\ adorm. Iar somnul mi-a fost pe m\sur\ de chi-
nuit. ~n vis l-am v\zut pe b\tr`nul Augustine Goddard, cu umerii
c\zu]i, aflat `n acel restaurant am\r`t m`nc`nd pl\cint\, sau ar\t`nd
dobor`t [i b\tut, pe m\sur\ ce oamenii de la Departamentul econo-
298 JOSEPH FINDER

mic ie[eau din sala de [edin]e unul c`te unul. I-am visat [i pe Wyatt
[i Meacham, teroriz`ndu-m\, amenin]`ndu-m\ cu `nchisoarea; `n
vis, `i `nfruntam, le spuneam s\ se duc\ dracului, m\ d\deam la ei,
dar pierdeam. Am visat [i despre p\trunderea `n biroul lui
Camilletti [i c\ fusesem prins de Chad [i Nora, care se aliaser\.
Iar c`nd de[tept\torul a sunat la ora [ase [i am ridicat capul de
pe pern\, mi-am dat seama c\ trebuia s\-l anun] pe Goddard `n le-
g\tur\ cu Camilletti.
Apoi am `n]eles c\ m\ aflam `ntr-o postur\ imposibil\. Cum naiba 58
s\-i spun lui Goddard despre Camiletti c`nd eu ob]inusem acele
informa]ii p\trunz`nd ho]e[te `n biroul lui?
Ce era de f\cut? Faptul c\ Uciga[ul Camilletti – tic\losul care se pref\cuse a fi
at`t de furios `n leg\tur\ cu articolul din Wall Street Journal – d\-
duse na[tere `ntregii situa]ii m\ irita la culme. Tipul era mai mult
dec`t un nemernic: se dovedise neloial fa]\ de Goddard.
Poate c\, dup\ s\pt\m`ni `n care m\ sim]isem ca un jeg demn
de tot dispre]ul, era o u[urare pentru mine s\ am o convingere mo-
ral\ `n leg\tur\ cu ceva. Poate faptul c\ sim]eam nevoia s\-l prote-
jez pe Goddard m\ f\cea s\ am sentimente ceva mai generoase fa]\
de mine `nsumi. Poate c\ manifest`ndu-mi furia fa]\ de neloialitatea
lui Camilletti puteam s\ o ignor pe a mea f\r\ s\ m\ mustre con[ti-
in]a prea tare. Sau poate m\ ar\tam recunosc\tor fa]\ de Goddard
pentru c\ m\ alesese exact pe mine, recunosc`nd `n persoana mea
ceva ie[it din comun, calit\]i mai deosebite dec`t ale altora. Greu de
spus dac\ furia mea fa]\ de Camilletti pornea chiar din altruism.
Uneori sim]eam o `mpuns\tur\ cumplit de dureroas\, chinuitoare
c\, `n realitate, nu eram cu nimic mai presus de Camilletti. Adic\,
fusesem angajat la Trion, un nimeni care se d\dea drept profet,
c`nd, de fapt, p\trundeam mi[ele[te `n birouri ca s\ fur documente
[i s\ `ncerc s\ distrug `ns\[i sufletul corpora]iei lui Jock Goddard,
iar asta `n timp ce c\l\toream cu Buick-ul lui de epoc\.
Dep\[isem cu mult orice m\sur\. Iar chinurile, transpira]ia de la
ora patru diminea]a, toate m\ doborau. ~nsumate, `mi primejduiau
s\n\tatea mintal\. Era preferabil s\ nu mai g`ndesc deloc [i, `n
schimb, s\ ac]ionez ca un robot programat.
300 JOSEPH FINDER
Poate chiar aveam con[tiin]a unui boa constrictor. ~nc\ voiam
s\-l dau de gol pe tic\losul \la de Camilletti.
Eu m\car nu avusesem de ales [i fusesem nevoit s\ accept acel
rol. Fusesem silit s\-l accept. ~n vreme ce tr\darea lui Camilletti
pornea din cu totul alte motiva]ii. Complotase clar `mpotriva lui
Goddard, omul care `l adusese la companie [i-i acordase toat\ `n-
crederea. {i cine [tie ce altceva mai punea el la cale?
Goddard trebuia s\ afle. Numai c\ trebuia s\ am o acoperire – o
explica]ie plauzibil\ care s\ nu dea de b\nuit c\ p\trunsesem `n bi-
roul lui Camilletti.
~n drum spre Trion, `n vreme ce m-am bucurat cu toat\ fiin]a de
for]a [i vuietul motorului ma[inii, am analizat toate posibilit\]ile de
rezolvare a acelei probleme, iar c`nd am ajuns la destina]ie, `mi for-
mulasem un plan satisf\c\tor.
Faptul c\ lucram ca asistent al directorului general `mi conferea
ni[te puteri ne`nchipuite. Dac\ telefonam cuiva necunoscut [i-i
spuneam c\ s`nt un oarecare Adam Cassidy, aveam toate [ansele s\
fiu plimbat de la unul la altul. ~ns\ Adam Cassidy, „de la biroul di-
rectorului general“ sau „biroul lui Jock Goddard“ – de parc\ a[ fi
stat `n birou al\turi de [ef, iar nu la o sut\ de pa[i dep\rtare – f\cea
ca toate apelurile mele s\ primeasc\ r\spuns cu viteza fulgerului.
De aceea, c`nd am telefonat la Departamentul de tehnologie in-
formatic\ [i le-am spus c\ „noi“ doream copii ale tuturor e-mailurilor
arhivate, transmise de la [i c\tre biroul directorului economic `n ulti-
mele treizeci de zile, am primit ajutor instantaneu. Nu voiam s\ ar\t
cu degetul spre Camilletti, de aceea am dat de `n]eles c\ Goddard se
temea c\ se scurg informa]ii din serviciul directorului economic.
Am descoperit o chestie care m-a intrigat, anume c\ omul `[i f\-
cuse obiceiul de a [terge anumite e-mailuri periculoase, indiferent
dac\ le trimitea sau le primea. Evident, nu voia ca acestea s\-i r\-
m`n\ stocate `n computer. Sigur [tiuse, pentru c\ era un tip de[tept,
c\ toate copiile e-mailurilor se p\strau undeva `n baza de date a
companiei. De aceea, pentru coresponden]a mai delicat\ – inclusiv
cea cu Wall Stree Journal – prefera s\ apeleze la servicii de e-mail
din afara companiei. M-am `ntrebat dac\ avea [tiin]\ c\ la Trion
PARANOIA 301
computerele re]ineau toate e-mailurile care treceau prin cablurile cu
fibr\ optic\, indiferent dac\ erau pe Yahoo, Hotmail sau pe cine
[tie ce alt serviciu.
Proasp\tul meu amic de la Departamentul de tehnologie infor-
matic\, care [i-a `nchipuit c\ `i face un serviciu personal chiar lui
Goddard, mi-a dat [i c`teva `nregistr\ri ale unor discu]ii telefonice
date sau primite la biroul directorului economic. „Nici o pro-
blem\“, a zis el. Compania nu `nregistra convorbirile, dar se ]inea
eviden]a tuturor numerelor de telefon apelate sau de la care se pri-
miser\ apeluri; aceasta era o practic\ normal\ `n cadrul unei corpo-
ra]ii. Putea s\-mi pun\ la dispozi]ie chiar [i copii dup\ mesaje
vocale, `ns\ asta ar fi cerut ceva mai mult timp.
Rezultatele mi-au parvenit `n mai pu]in de o or\. Aveam totul.
~n ultimele zece zile, Camilletti primise o serie de telefoane de
la individul de la Journal. Dar ceea ce `l incrimina [i mai r\u era
faptul c\ [i el `i telefonase tipului de c`teva ori. Pentru un apel sau
dou\ putea sus]ine c\ f\cuse `ncerc\ri de a r\spunde la telefoanele
ziaristului – chiar dac\ el insistase asupra faptului c\ nu schimbase
nici o vorb\ cu acesta.
~ns\ dou\sprezece convorbiri, dintre care unele duraser\ cinci
sau [apte minute? Asta nu mirosea deloc a bine.
Apoi mi-au sosit copii dup\ e-mailuri. „De acum `nainte, scria
Camilletti, sun\-m\ doar acas\. Nu, repet, NU m\ mai suna la Trion.
Iar e-mailurile trebuie s\ fie transmise la urm\toarea adres\ Hotmail.“
Ia s\ te v\d cum o s\ explici asta, Uciga[ule.
Doamne, abia a[teptam s\-i prezint lui Goddard micul meu do-
sar, `ns\ el avusese [edin]\ dup\ [edin]\, de diminea]\ p`n\ spre sf`r-
[itul dup\-amiezii – iar acelea erau [edin]e la care nu m\ convocase.
Abia dup\ ce l-am v\zut pe Camilletti ie[ind din biroul lui
Goddard am socotit c\ trebuia s\-mi `ncerc norocul.

59
~n timp ce se `ndep\rta, Camilletti m-a v\zut, dar nu m-a b\gat
`n seam\; puteam prea bine s\ fiu o pies\ de mobilier. Goddard mi-a
surprins privirea [i spr`ncenele i s-au arcuit `ntreb\tor. Flo a `nceput
s\-i vorbeasc\, iar eu am f\cut un semn cu degetul ar\t\tor `n aer,
gest tipic al lui, d`ndu-i de `n]eles c\ voiam s\-i r\pesc un minut. El
i-a f\cut imediat un semn lui Flo, dup\ care m-a chemat `n\untru.
– Cum m-am descurcat? a `ntrebat el.
– Poftim?
– Mica mea cuv`ntare c\tre companie.
Chiar `l interesa p\rerea mea.
– Ai fost grozav, am spus.
A z`mbit, p\r`nd u[urat.
– ~ntotdeauna simt c\ trebuie s\-i fiu recunosc\tor profesorului
de teatru din colegiu. M-a ajutat enorm `n carier\, interviuri,
discursuri publice [i c`te altele. Adam, tu ai jucat vreodat\ teatru?
M-a trecut un val de c\ldur\. Da, `n fiecare zi. Isuse, la ce f\cea
aluzie?
– Nu, deloc.
– Actoria te calmeaz\. Of, Doamne, nu c-a[ fi un Cicero sau
mai [tiu eu cine, dar... `n fine, te fr\m`nt\ ceva?
– E vorba de articolul din Wall Street Journal, am spus eu.
– Chiar a[a? a f\cut el, nedumerit.
– Am descoperit cine a transmis informa]iile.
M-a privit de parc\ nu ar fi `n]eles, de aceea am continuat:
PARANOIA 303
– Nu uita, am considerat c\ persoana care transmisese informa]ii
pentru raportul din Journal, nu putea fi dec`t din cadrul companiei...
– Da, da, a spus el ner\bd\tor s\ scape de mine.
– Da, cum s\ spun, e Paul. Camilletti.
– Ce vorbe[ti?
– {tiu c\ e greu de crezut. Dar am totul aici, [i nu `ncape nici un
dubiu. Am `mpins foile tip\rite c\tre el. Uit\-te la primul e-mail!
{i-a scos ochelarii de citit de pe l\n]i[orul purtat `n jurul g`tului
[i i-a pus pe nas. Str`mb`ndu-se, a verificat h`rtiile. C`nd a ridicat
capul spre mine, avea chipul `ntunecat.
– De unde ai astea?
Am z`mbit.
– De la Departamentul informatic. Am ezitat o clip\, apoi am
continuat: Am cerut eviden]a tuturor discu]iilor telefonice purtate cu
Wall Street Journal. Apoi, c`nd am v\zut at`tea apeluri de la telefo-
nul lui Paul, am crezut c\ e vreun asistent sau altcineva, de aceea am
cerut copii ale e-mailurilor lui. Goddard nu p\rea prea `nc`ntat, lucru
lesne de `n]eles. ~n realitate, se sup\rase serios, de aceea m-am gr\-
bit s\ adaug: ~mi pare r\u. {tiu c\ asta vine ca un [oc. Apoi mi-a
sc\pat imediat un cli[eu monumental: Nici eu nu `n]eleg.
– Bun, sper c\ e[ti `nc`ntat de tine, a spus Goddard.
Am cl\tinat din cap.
– ~nc`ntat? Nu, am vrut doar s\ descop\r care e...
– Fiindc\ eu s`nt dezgustat, a spus el. ~i tremura glasul. De ce
dracu’ ai f\cut asta? Unde crezi c\ ne afl\m, la Casa Alb\ pe vre-
mea lui Nixon?
Ajunsese s\ strige [i, `n timp ce vorbea, scuipase de c`teva ori.
Am sim]it c\ se scufund\ `nc\perea cu mine: eram doar noi doi,
desp\r]i]i de t\blia mesei. Am sim]it cum `mi bubuie s`ngele `n
urechi. R\m\sesem prea [ocat ca s\ mai am vreo replic\.
– Te-ai apucat s\ `ncalci dreptul la intimitate al oamenilor, s\
dezgropi mor]ii, s\ pui m`na pe eviden]e personale de telefoane [i
e-mailuri [i, poate, s\ violezi coresponden]a! Ac]iunea ta mi se pare
resping\toare [i te rog s\ nu mai faci a[a ceva vreodat\. Acum, te
rog s\ dispari de aici.
304 JOSEPH FINDER PARANOIA 305

M-am ridicat cl\tin`ndu-m\, ame]it, [ocat. C`nd am ajuns la – Am ajuns `n faza final\ a unei achizi]ii mari, mari de tot, a
u[\, m-am `ntors c\tre el: spus el. Probabil cea mai costisitoare din istoria companiei. Dar
– Vreau s\-mi cer scuze, am spus cu glas g`tuit. Credeam c\ a[a s-ar putea s\ fie cea mai bun\ investi]ie pe care am f\cut-o vreo-
o s\-mi aduc contribu]ia. O s\ m\... m\ duc s\ golesc birou. dat\. ~nc\ nu-]i pot da am\nunte, dar, dac\ negocierile pe care le
– Of, pentru numele lui Dumnezeu, vino `napoi. Furtuna p\rea desf\[oar\ Paul se `ncheie cu succes, la sf`r[itul s\pt\m`nii vom
c\ trecuse. Nu ai timp s\-]i gole[ti biroul. Mai am multe treburi putea anun]a semnarea contractului. Am dat din cap. Vreau ca totul
s\-]i dau. Acum vorbea mai calm. ~n]eleg c\ ai vrut s\ m\ protejezi. s\ mearg\ perfect. Aici s`nt specifica]iile de baz\ ale noii companii –
Am `n]eles, Adam, [i apreciez asta. {i nu o s\-]i ascund c\ s`nt stu- num\r de angaja]i, necesar de spa]iu [i a[a mai departe. Se vor inte-
pefiat de ceea ce a f\cut Paul. Dar lucrurile se pot face corect [i in- gra imediat la Trion [i vor avea sediul tot `n cl\direa asta. Evident,
corect, iar eu prefer calea corect\. ~ncepi prin a monitoriza asta `nseamn\ c\ trebuie s\ le facem loc. Una dintre diviziuni tre-
e-mailuri [i eviden]e, iar dup\ aceea te apuci s\ interceptezi con- buie s\ se mute din sediu, tocmai pe campusul Yarborough sau la
vorbiri telefonice [i sf`r[e[ti prin a crea un stat poli]ienesc, nu o Research Triangle. Vreau s\ analizezi care divizie sau divizii, dac\
corpora]ie. Iar o companie nu poate func]iona `n acest fel. Nu [tiu e cazul, poate fi mutat\ cu deranj minim, pentru a face loc... noii
cum se proceda la Wyatt, dar aici nu facem a[a ceva. achizi]ii. ~n]elegi? Studiezi ce-i aici, apoi, dup\ ce termini, te rog s\
Am dat din cap. toci foile. {i s\ m\ anun]i c`t de cur`nd ce p\rere ai.
– ~n]eleg. ~mi pare r\u. – ~n regul\.
A ridicat palmele `n semn c\ voia s\ tac. – Adam, [tiu c\-]i pun totul `n bra]e, dar n-am `ncotro. Te rog s\
m\ anun]i imediat ce ]i-ai format o idee. Contez pe inteligen]a ta
– S\ consider\m c\ nici nu s-a `nt`mplat. Uit\ totul. Iar eu o
strategic\. A `ntins m`na [i m-a str`ns amical de um\r. {i mai con-
s\-]i zic altceva – p`n\ la urm\, nici o companie nu s-a pr\bu[it
tez pe onestitatea ta.
pentru c\ unul dintre directori a sc\pat presei ce nu trebuia. Din in-
diferent ce motiv ar fi f\cut-o. Las\, o s\ g\sesc eu o cale de a trata
problema. ~n felul meu.
{i-a `mpreunat palmele, d`nd de `n]eles c\ subiectul acela se f\-
cea uitat.
– Nu trebuie s\ d\m na[tere unor certuri, mai ales `n momentele
astea. Avem ceva mult mai important `n desf\[urare. O s\-]i cer p\-
rerea `ntr-o chestiune ultrasecret\. S-a a[ezat mai bine pe scaun,
[i-a pus ochelarii pe nas [i a scos o agend\ uzat\, `mbr\cat\ `n piele.
S-a uitat la mine pe deasupra ochelarilor. S\ nu spui nim\nui c\
fondatorul [i directorul general al Trion Systems nu-[i aminte[te
parolele de pe propriul computer. {i, mai ales, s\ nu scapi nim\nui
ce dispozitiv specific folose[te pentru a p\stra parolele. Privind
atent `n agend\, a tastat ceva.
Peste un minut imprimanta a c\p\tat via]\ [i a scos c`teva pa-
gini. A `ntins m`na, a scos paginile [i mi le-a `nm`nat.

60
Slav\ Cerului, cu trecerea timpului, Jocelyn p\rea s\ fac\ mai
multe pauze de cafea [i de discu]ii cu prietenele la bufet. Cu prima
ocazie c`nd a plecat din birou, am luat h`rtiile despre Delphos, pe
care mi le d\duse Goddard – eram convins c\ se refereau la
Delphos, de[i numele companiei nu ap\rea scris nic\ieri –, [i am
f\cut o copie dup\ ele la copiatorul din spatele mesei ei de lucru.
Apoi am strecurat copiile `ntr-un plic.
Am transmis rapid un e-mail c\tre „Arthur“, anun]`ndu-l, `n
limbaj codificat, c\ aveam de transmis un material nou – adic\ vo-
iam „s\ `napoiez articolele de `mbr\c\minte“ pe care le cump\ra-
sem online.
{tiam c\ riscam transmi]`nd acel e-mail de la serviciu. Chiar
dac\ foloseam Hushmail, care codifica totul. Dar nu aveam timp.
Nu voiam s\ a[tept p`n\ ajungeam acas\, pentru ca, dup\ aceea, s\
plec din nou.
R\spunsul lui Meacham mi-a parvenit aproape imediat. Mi-a
spus s\ nu trimit articolele la adresa de c\su]\ po[tal\, ci la cea nor-
mal\. ~n traducere, nu voia ca eu s\ scanez documentele [i s\ i le
transmit prin e-mail, ci s\ le vad\ a[a cum erau, de[i nu a precizat
motivele. Oare voia s\ fie sigur c\-i d\deam originalele? Trebuia s\
`n]eleg c\ nu avea `ncredere `n mine?
Plus c\ le voia imediat [i, din anumite motive, nu ]inea s\ ne `n-
t`lnim personal. De ce? m-am `ntrebat eu. Se temea c\ voi fi urm\rit?
PARANOIA 307
Indiferent de argumentele lui, `mi cerea s\ las documentele `ntr-una
dintre c\su]ele po[tale pe care le stabilisem cu s\pt\m`ni `n urm\.
Pu]in dup\ ora [ase, am plecat de la birou [i am mers p`n\ la un
McDonald’s aflat la vreo trei kilometri de sediul Trion. Toaleta
pentru b\rba]i era mic\, `n ea nu putea intra dec`t o persoan\ [i se
putea `ncuia u[a. A[a am [i f\cut, am deschis aparatul `n care se afla
prosopul de h`rtie [i am pus `n\untru plicul f\cut sul, dup\ care am
pus capacul la loc. P`n\ `n momentul `n care trebuia schimbat proso-
pul, nu avea s\ se uite nimeni `n\untru – cu excep]ia lui Meacham.
~nainte de a ie[i din restaurant, mi-am luat un Quarter Pounder –
nu pentru c\ sim]eam nevoia, ci pentru c\ fusesem instruit. La
vreun kilometru [i jum\tate, era un alt restaurant, 7-Eleven, care
avea un zid scund de jur `mprejurul parc\rii. Am l\sat ma[ina
acolo, am intrat [i mi-am cump\rat un Pepsi dietetic, apoi am b\ut
din cutie c`t am putut. Restul l-am turnat `ntr-o canalizare aflat\ `n
apropiere. Am pus apoi `n cutie o greutate din acelea folosite la un-
di]\, din care aveam o mul]ime `n torpedou, dup\ care am l\sat re-
cipientul pe marginea zidului din beton.
Cutia de Pepsi era un semnal pentru Meacham, care trecea `n
mod obi[nuit pe l`ng\ acel restaurant, c\ folosisem „c\su]a po[tal\“
num\rul trei, adic\ McDonald’s. Acea mic\ stratagem\ de spion `i
permitea lui Meacham s\ ridice documentul f\r\ s\ m\ `nt`lneasc\.
Din c`te `mi d\deam seama, predarea materialelor avea s\
mearg\ strun\. Nu aveam motive s\ cred altceva.
Toate bune, dar ceea ce f\cusem m\ sleise de puteri. ~n acela[i
timp, mi-era imposibil s\ nu m\ simt pu]in m`ndru: m\ perfec-
]ionam `n activitatea de spionaj.

61
C`nd am ajuns acas\, pe contul meu de Hushmail am g\sit un
e-mail de la „Arthur“. Meacham `mi cerea s\ merg imediat la un
restaurant la naiba `n praznic, la mai bine de jum\tate de or\ de mers
cu ma[ina. Evident, `mi cerea s\ ajung urgent acolo.
Localul s-a dovedit a fi un restaurant elegant, recunoscut pentru
m`ncarea bun\, un soi de Mecca pentru pelerini gurmanzi, care se
numea Auberge. Pere]ii holului de intrare erau `mpodobi]i cu articole
publicate despre restaurant `n Gourmet [i alte reviste de acela[i gen.
Mi-am dat seama de ce Wyatt voise s\ ne vedem acolo, pentru
c\ nu era vorba doar de m`ncare. Localul asigura o discre]ie ma-
xim\ – fiind destinat `nt`lnirilor private, leg\turilor extraconjugale
[i altora de acela[i fel. Pe l`ng\ salonul principal, existau separeuri
mici pentru cine intime, `n care puteai intra [i ie[i direct din par-
care, f\r\ a mai trebui s\ defilezi prin zona principal\ a restaurantu-
lui. Asta mi-a adus aminte de un motel de clas\.
~ntr-un asemenea separeu, Wyatt st\tea la o mas\ cu Judith
Bolton. Judith m-a primit cu un aer cordial [i p`n\ [i Wyatt s-a
ar\tat mai pu]in ostil dec`t de obicei. Asta, probabil, pentru c\ reu-
[isem s\-i dau ceea ce dorise. Poate trecuse deja la al doilea pahar
de vin sau poate era vorba de Judith, care p\rea s\ exercite o influ-
en]\ misterioas\ asupra lui. Eram convins, cel pu]in judec`nd dup\
limbajul trupurilor, c\ `ntre Judith [i Wyatt nu exista o rela]ie amo-
roas\. Se vedea `ns\ c\ erau foarte apropia]i, iar el o respecta ca pe
nimeni altcineva.
PARANOIA 309
Un chelner mi-a adus un pahar de sauvignon alb. Wyatt i-a spus
apoi s\ ne lase singuri [i s\ revin\ peste un sfert de or\, c`nd va da
[i comanda. Am r\mas singuri: eu, Wyatt [i Judith.
– Adam, a `nceput Wyatt, `n timp ce mesteca o bucat\ de focaccia1,
dosarele acelea pe care le-ai adus de la directorul t\u general au
fost foarte utile.
– Bine, am spus.
Acum devenisem Adam? {i primisem chiar felicit\ri. Asta m-a
uimit peste m\sur\.
– Mai ales fi[a privind condi]iile `n leg\tur\ cu Delphos, a
continuat el. Evident e o lovitur\, o achizi]ie crucial\ pentru Trion.
Nici nu-i de mirare c\ pentru ea e dispus s\ pl\teasc\ cinci sute de
milioane de dolari `n ac]iuni. ~n orice caz, prin asta s-a rezolvat
misterul. Avem imaginea complet\ a `ntregii situa]ii. Ne-am dat
seama ce reprezint\ AURORA. M-am uitat la el f\r\ s\-mi tr\dez
nici o emo]ie, ca [i cum nu m-a[ fi sinchisit, [i apoi am dat din cap.
A meritat s\ facem toate eforturile, am justificat to]i banii cheltui]i,
a mai zis el. Tot chinul de a te strecura la Trion, instruirea, m\surile
de securitate. Cheltuielile, riscurile enorme – abia acum se justific\.
A ridicat paharul [i l-a `nclinat u[or spre Judith, care a z`mbit m\-
gulit\. ~]i r\m`n dator, i-a spus el lui Judith.
„Iar eu ce s`nt, carne de tun?“ m-am `ntrebat `n g`nd.
– Acum, te rog s\ m\ ascul]i foarte atent, a zis Wyatt, pentru c\
miza este imens\ [i vreau s\ `n]elegi importan]a problemei. Trion
Systems pare s\ fi elaborat cea mai important\ tehnologie de la in-
ventarea circuitului integrat. A rezolvat o problem\ la care noi, cei-
lal]i, lucr\m de decenii. Prin asta schimb\ istoria.
– Chiar asta vrei s\-mi spui?
– A, te-a[ ruga s\ iei [i noti]e. E[ti b\iat de[tept. Fii foarte atent.
Epoca cipului siliconic s-a `ncheiat. Nu [tiu cum, dar Trion a reu[it
s\ creeze un cip optic.
– {i?
S-a holbat la mine cu un dispre] ne]\rmurit. Judith a intervenit
imediat, cu d\ruire, de parc\ ar fi dorit s\ fac\ uitat\ gafa mea.
1 Specialitate italieneasc\, un fel de turt\ din f\in\ integral\, la preg\tirea c\reia se fo-
losesc ingrediente precum rozmarin, piper, ulei de m\sline, care se serve[te cald\. (n.tr.)
310 JOSEPH FINDER
– Intel a cheltuit miliarde `n `ncercarea de a rezolva problema
asta, dar n-a reu[it. Pentagonul face cercet\ri `n domeniu de mai
bine de un deceniu. Toat\ lumea [tie c\ astfel se revolu]ioneaz\ sis-
temele de naviga]ie ale aeronavelor [i ale proiectilelor, de aceea
s`nt preg\ti]i s\ pl\teasc\ oric`t ca s\ pun\ m`na pe un cip optic.
– Optocipul, a completat-o Wyatt, prelucreaz\ semnalele optice –
adic\ lumina – `n locul celor electronice, folosind o substan]\ care
se nume[te fosfur\ de indiu.
Mi-am amintit c\ citisem ceva despre fosfura de indiu `n dosa-
rele lui Camilletti.
– Substan]a asta se folose[te pentru producerea laserelor.
– Trion a speriat pia]a cu cererea asta de fosfur\. A[a ne-am dat
seama. Au nevoie de ea pentru semiconductorul din cip – poate
oferi o vitez\ de transfer mult mai mare dec`t arseniura de galiu.
– S`nt dep\[it, am spus eu. Ce calit\]i at`t de deosebite are?
– Optocipul are un modulator capabil s\ transmit\ semnalele cu
viteza de o sut\ de gigabi]i pe secund\.
Am clipit de mirare. Parc\ vorbea alt\ limb\. Judith `l urm\rea
parc\ `n trans\. M-am `ntrebat dac\ ea chiar pricepea toat\ chestia
aceea.
– Asta reprezint\ un adev\rat Pocal Sf`nt. Hai s\ explic\m asta
`n termeni mai simpli. O singur\ particul\ a optocipului, cu dia-
metru c`t o sutime din grosimea firului de p\r, va putea rezolva `n
acela[i timp tot traficul telefonic, informatic, de satelit [i de televi-
ziune al unei companii. Sau poate pricepi dac\ exprim asta pe `n]e-
lesul t\u, amice: cu optocipul, po]i desc\rca un film de dou\ ore `n
format digital `n a dou\zecea parte dintr-o secund\, clar? Asta `n-
seamn\ un salt cuantic pentru industrie, computere, agende cu
computer [i telefon, sateli]i, transmisii TV prin cablu [i c`te altele.
Optocipul va permite ca lucru[oare ca \sta – [i a ridicat `n sus te-
lefonul cu computer Lucid – s\ recep]ioneze imagini TV f\r\ efecte
de scintila]ie. Dep\[e[te de departe orice tehnologie existent\ – e
capabil de viteze superioare, necesit`nd o tensiune de alimentare
mai mic\, av`nd o pierdere redus\ de semnal, nivel sc\zut de `nc\l-
zire... E uimitor. Asta da afacere.
PARANOIA 311
– Excelent, am spus eu `ncet. ~ncepusem s\-mi dau seama de
importan]a activit\]ii mele [i asta m\ f\cuse s\ m\ simt un tr\d\tor
fa]\ de Trion – un adev\rat Benedict Arnold1 pentru Jock Goddard.
Tocmai `i oferisem dezgust\torului Nick Wyatt cea mai valoroas\ [i
revolu]ionar\ tehnologie de la televiziunea color `ncoace. M\ bucur
c\ am putut fi de folos.
– Vreau toate specifica]iile, a spus Wyatt. Vreau prototipul. Vreau
cererile de patent, observa]iile de laborator, tot ce po]i g\si.
– Nu [tiu c`t de multe mai pot procura, am protestat. Adic\,
doar dac\ p\trund cu for]a la etajul cinci...
– A, p\i o faci [i pe asta, amice. {i asta. Doar te-am plasat `n
postul cel mai avantajos. Lucrezi direct pentru Goddard, e[ti unul
dintre principalii lui asisten]i, ai acces la aproape tot ce vrei.
– Nu-i chiar at`t de simplu. Doar [tii asta.
– Ocupi o pozi]ie de `ncredere, Adam, a intervenit Judith. Po]i
avea acces la o serie de proiecte.
Wyatt a `ntrerupt-o:
– Nu vreau s\-mi ascunzi absolut nimic.
– Nu ascund...
– Deci, disponibiliz\rile au constituit o surpriz\ pentru tine, a[a-i?
– }i-am spus c\ urma s\ se dea un comunicat important. La
momentul respectiv nu am [tiut mai mult de at`t.
– La momentul respectiv, m-a `ng`nat el pe un ton r\ut\cios. Ai
[tiut de concedieri `naintea CNN-ului, de[teptule. De ce nu mi-ai
dat [i informa]ia asta? A trebuit s\ urm\resc CNBC ca s\ aflu de
disponibiliz\rile de la Trion, c`nd eu aveam o c`rti]\ exact `n biroul
directorului general.
– Dar n-am...
– Spuneai c-ai plasat ceva `n biroul directorului economic. Ce
s-a `nt`mplat cu chestia de acolo?
1 Benedict Arnold (1741-1801) este cel mai faimos erou [i tr\d\tor din istoria Ame-
ricii. Ca general al Armatei Continentale, `n cursul R\zboiului de Independen]\ a
c`[tigat o serie de b\t\lii, pentru ca apoi s\ comploteze cu armata britanic\ pentru a
preda fortul West Point, care ar fi permis britanicilor s\ controleze fluviul Hudson [i
s\ despart\ coloniile `n dou\. Ulterior a devenit general `n armata britanic\. (n. tr.)
312 JOSEPH FINDER
Fa]a lui, bronzat\, era mai `ntunecat\ dec`t de obicei, iar ochii i
se injectaser\. Am sim]it pe fa]\ o adiere umed\ de la stropii de
scuipat ce zburaser\ din gura lui c`nd mi se adresase.
– A trebuit s\-l scot.
– S\-l sco]i? a s\rit el, nevenindu-i s\ cread\. De ce?
– Serviciul de securitate al corpora]iei a g\sit chestia pe care am
plasat-o la Departamentul de resurse umane [i s-au apucat s\ veri-
fice peste tot, a[a c\ a trebuit s\ o retrag. Puteam primejdui totul.
– {i c`t a stat [mecheria `n biroul lui? m-a mitraliat el.
– Doar o zi.
– ~ntr-o zi ai fi ob]inut o gr\mad\ de informa]ii.
– Nu – cum s\ spun, cred c\ a fost defect\, am min]it eu. Nu
[tiu ce s-a `nt`mplat.
Cinstit s\ fiu, nu-mi d\deam seama de ce p\stram informa]iile
pentru mine. Cred c\ o f\ceam doar pentru c\ Paul Camilletti fu-
sese acela care transmisese informa]ii c\tre Wall Street Journal [i
nu voiam ca Wyatt s\ [tie tot ce se `nt`mpla `n ograda lui Goddard.
Nu analizasem toate implica]iile.
– S-a stricat? M\ cam `ndoiesc. Vreau s\-i dai lui Arnie
Meacham dispozitivul cel t`rziu m`ine, ca s\ fie examinat de oame-
nii lui. {i, crede-m\, tipii pot spune imediat dac\ s-a jucat cineva
cu el. Sau dac\ nu l-ai plasat `n biroul directorului economic. Iar
dac\ m\ min]i, e[ti un om mort, jigodie.
– Adam, a spus Judith, este extrem de important s\ fim total
deschi[i [i cinsti]i unii fa]\ de al]ii. Nu ne ascunde nimic, altfel se
pot `nt`mpla multe lucruri nedorite. Tu nu e[ti `n stare s\ ai o ima-
gine de ansamblu.
Am cl\tinat din cap.
– Dar nu-l mai am. A trebuit s\ scap de dispozitiv.
– S\ scapi de el? a repetat Wyatt.
– Eram... am nimerit `ntr-o `ncurc\tur\, tipii de Serviciul de
securitate verificau birourile [i m-am g`ndit c\ e preferabil s\-l
arunc `ntr-o pubel\ aflat\ la c`teva str\zi dep\rtare de sediu. N-am
vrut s\ stric totul doar pentru un dispozitiv defect.
Wyatt m-a fixat cu privirea c`teva secunde.
PARANOIA 313
– S\ nu ne ascunzi nimic, ai `n]eles? Niciodat\. Acum casc\
urechile! Avem ni[te informatori buni, care ne-au spus c\ oamenii
lui Goddard preg\tesc o conferin]\ de pres\ la sediul Trion peste
dou\ s\pt\m`ni. O chestie mare, pentru un comunicat deosebit. Tra-
ficul de e-mailuri pe care mi l-ai dat sugereaz\ c\ se preg\tesc s\
fac\ public\ treaba cu cipul optic.
– N-o s\ fac\ anun]ul dac\ nu rezolv\ problema patentului, co-
rect? am zis eu. (Aflasem [i eu de pe Internet cum se ob]in paten-
tele.) S`nt convins c\ ]i-ai pus oamenii s\ verifice toate cererile de
patent depuse de Trion la Oficiul de Inven]ii [i Patente.
– Ce, te-ai apucat s\ studiezi dreptul `n timpul liber? a `ntrebat
Wyatt, cu un z`mbet ironic. Cererea la oficiu se depune `n ultima
clip\, de[teptule, ca s\ evi]i divulgarea prematur\ sau `nc\lcarea pa-
tentului. Nu vor face cererea dec`t cu pu]in timp `nainte de a trans-
mite comunicatul. P`n\ atunci, proprietatea intelectual\ este p\strat\
ca secret profesional. Ceea ce `nseamn\ c\, p`n\ la depunerea cererii –
care se poate `nt`mpla oric`nd `n urm\toarele dou\ s\pt\m`ni – avem
m`n\ liber\ s\ punem m`na pe el. A `nceput num\r\toarea invers\.
N-o s\ te las s\ dormi, s\ stai nici o secund\ p`n\ nu-mi vii cu toate
detaliile [i specifica]iile privind cipul \sta, ne-am `n]eles?
Am dat din cap ab\tut.
– Acum, dac\ nu te superi, am vrea s\ comand\m.
Eu m-am ridicat de la mas\ [i, `nainte de a pleca, m-am dus
p`n\ la toalet\. C`nd am ie[it din sala cu separeuri, un tip `n trecere
pe acolo mi-a aruncat o privire.
M-am panicat.
M-am r\sucit [i am trecut prin salonul privat spre parcare.
~n acele clipe nu eram absolut sigur, dar tipul din hol sem\na
tare mult cu Paul Camilletti.

62
A doua zi, c`nd am ajuns la munc\, `n biroul meu era forfot\.
I-am v\zut c`nd eram `nc\ pe hol – doi b\rba]i, unul t`n\r, cel\-
lalt mai `n v`rst\ – [i am `nghe]at. Era [apte [i jum\tate [i, din anu-
mite motive necunoscute mie, Jocelyn nu se afla la masa ei de
lucru. ~n aceea[i clip\, prin minte mi s-au derulat o serie de vari-
ante, una mai cumplit\ dec`t cealalt\: cei de la securitate g\siser\
ceva `n biroul meu. Sau fusesem concediat, iar acum f\ceau curat.
Sau urma s\ fiu arestat.
~n timp ce m-am apropiat, am `ncercat s\-mi ascund nelini[tea.
– Ce s-a `nt`mplat? am `ntrebat, adopt`nd o atitudine de parc\
indivizii ar fi fost ni[te amici sosi]i `n vizit\.
Cel `n v`rst\ `[i nota ceva, iar cel t`n\r st\tea aplecat asupra
computerului meu. Cel `n v`rst\, cu p\rul c\runt [i o musta]\ ca de
mors\ [i ochelari f\r\ rame, mi-a r\spuns:
– Verificare, domnule. Secretara, domni[oara Chang, ne-a per-
mis s\ intr\m.
– {i, care-i treaba?
– Facem o inspec]ie a tuturor birourilor de la etajul [apte. Cred
c\ a]i primit `n[tiin]area privind `nc\lcarea m\surilor de securitate
de la Departamentul de resurse umane, nu?
Despre asta s\ fi fost vorba? M-am sim]it u[urat. Dar numai c`-
teva clipe. Dac\ descoperiser\ ceva `n birou? Nu uitasem vreun
dispozitiv de spionat `ncuiat `n vreun sertar sau `n dulap? M\ obi[-
nuisem s\ nu las nimic acolo. Dar dac\ `mi sc\pase ceva? ~n ultima
PARANOIA 315
vreme, fusesem at`t de `ncordat `nc`t se putea s\ fi f\cut o aseme-
nea gre[eal\.
– Foarte bine, am zis eu. M\ bucur c-a]i venit. Sper c\ n-a]i g\-
sit nimic.
A urmat un moment de t\cere. Cel t`n\r a ridicat ochii de la
computer [i nu mi-a r\spuns.
– Deocamdat\, nu, domnule, a zis cel\lalt.
– Nu credeam c\ a[ putea fi o ]int\, am ad\ugat. La o adic\,
nu-s chiar at`t de important. A]i g\sit ceva pe etajul \sta, `n birou-
rile [efilor?
– N-ar trebui s\ discut\m pe tema asta, domnule, dar n-am g\sit
nimic. Asta nu `nseamn\ `ns\ c\ nu exist\ posibilitatea.
– Mi-a]i verificat deja computerul? m-am adresat eu celui t`n\r.
– Deocamdat\ n-am g\sit dispozitive sau componente care s\
ne atrag\ aten]ia, a r\spuns el. Dar trebuie s\ rul\m ni[te programe
de diagnosticare. Ne conecta]i [i pe noi?
– Da, sigur.
Din c`te ]ineam minte, de pe computerul acela nu transmisesem
nici un e-mail care s\ m\ acuze cu ceva.
Ba da. ~i trimisesem unul lui Meacham prin contul de Hushmail.
~ns\, chiar dac\ mesajul n-ar fi fost codificat, tot nu le-ar fi sugerat
ceva celor doi. Eram convins c\ nu salvasem pe computer nici un
fi[ier la care s\ nu am drept de acces. De asta eram sigur. Am trecut
la birou [i am tastat parola. Plini de tact, p`n\ m-am conectat, ambii
[i-au mutat privirea `n alt\ parte.
– Cine are acces `n acest birou? a `ntrebat cel `n v`rst\.
– Doar eu. {i Jocelyn.
– Plus echipa de cur\]enie, a ]inut el s\ m\ corecteze.
– Cred c\ da, dar nu i-am v\zut niciodat\.
– Nu i-a]i v\zut? a `ntrebat el cu un aer sceptic. Dar lucra]i p`n\
t`rziu, corect?
– Da, dar ei `[i `ncep treaba [i mai t`rziu.
– Ceva probleme cu po[ta intern\? Ave]i idee dac\ a venit
vreun curier `n timp ce era]i plecat?
Am cl\tinat din cap.
– Toat\ coresponden]a ajunge la Jocelyn. Mie nu mi se pred\
nimic direct.
316 JOSEPH FINDER

– A venit cineva de la Tehnic\ informatic\ pentru `ntre]inerea

computerului sau a telefonului?
– Nu am cuno[tin]\ de a[a ceva.
– A]i primit ceva e-mailuri mai ciudate? m-a `ntrebat cel t`n\r.
– Ciudate...?
– Adic\ de la persoane pe care nu le cunoa[te]i, care s\ aib\ fi-
[iere ata[ate sau alte chestii dintr-astea.
– Nu ]in minte.
– Dar folosi]i alt serviciu de e-mail, nu? Adic\, altul dec`t al 63
companiei.
– Sigur.
– Le-a]i accesat de pe acest computer?
Goddard [i Camilletti st\teau `n jurul unei m\su]e rotunde `mpre-
– Da, cred c\ da.
un\ cu Jim Colvin, directorul pentru Opera]iuni, [i cu un alt Jim, di-
– {i pe conturile acelea n-a]i primit nici un e-mail mai ciudat?
– P\i, primesc mereu mesaje de tip spam, ca toat\ lumea, de rectorul de la Resurse umane, Jim Sperling, plus c`teva femei pe care
altfel. Le [tii, nu, „Cump\ra]i Viagra“ sau „Vrei s\ fii mai mare cu nu le cuno[team. Sperling, un tip de culoare cu o barb\ tuns\ scurt [i
zece centimetri“ sau din acelea cu fete. (Dar cei doi p\reau lipsi]i ochelari de dimensiuni mari cu rame sub]iri, discuta despre „]inte de
de sim]ul umorului.) Dar pe acelea le [terg. oportunitate“, prin care cred c\ se referea la personalul de care se pu-
– O s\ mai dureze cinci sau zece minute, domnule, a spus cel t`- teau lipsi. Sperling nu-l imitase perfect pe Jock la `mbr\c\minte, dar
n\r [i a b\gat un disc `n CD-ROM. Pute]i s\ v\ duce]i la o cafea. era pe aproape – purta un sacou [i o bluz\ sport `nchis\ la culoare.
Doar Jim Colvin adoptase ]inuta oficial\ cu costum [i cravat\.
De fapt, aveam o `nt`lnire, a[a c\ i-am l\sat pe cei doi `n birou, T`n\ra [i blonda asistent\ a lui Sperling a `mpins spre mine
de[i nu m\ sim]eam chiar `n largul meu, [i m-am `ndreptat c\tre ni[te foi pe care erau trecute departamentele [i s\rmanii oameni
Plymouth, una dintre s\lile de [edin]\ de dimensiuni mai mici.
care deveniser\ candida]i la disponibilizare. Mi-am trecut repede
Nu-mi pl\cuse c\ m\ `ntrebaser\ despre conturi de e-mail din
ochii peste list\ [i am observat c\ nimeni din echipa Maestro nu fi-
afara companiei. Asta era de r\u. Sincer s\ fiu, m\ speriasem de
gura acolo. Deci `i ajutasem s\-[i p\streze scaunele.
moarte. Dac\ se apucau s\-mi umble prin e-mailuri? Doar v\zusem
Apoi am remarcat o list\ de la Serviciul de marketing produse
ce u[or se face a[a ceva. Dac\ descopereau c\ solicitasem copii ale
noi, `ntre care ap\rea [i numele lui Phil Bohjalian. B\tr`nul urma s\
mesajelor e-mail de pe computerul lui Camilletti? Asta m\ f\cea s\
devin suspect? fie pus pe liber. Pe list\ nu erau nici Chad, nici Nora, dar Phil nu
C`nd am trecut prin dreptul biroului lui Goddard, am observat sc\pase. I-o f\cuse Nora. Fiec\rui director [i fiec\rei persoane im-
c\ at`t el, c`t [i Flo erau pleca]i – Jock, la o discu]ie, din c`te [tiam. portante i se ceruse s\ analizeze schema de `ncadrare [i s\ o reduc\
Apoi am dat nas `n nas cu Jocelyn, care venea cu cafea `ntr-o can\ cu cel pu]in un angajat din zece. Era clar c\ Nora `l trecuse pe Phil
pe care am remarcat inscrip]ia: „IE{IT DIN MIN}I – REVINE pe lista condamna]ilor.
PESTE CINCI MINUTE“. {edin]a p\rea a avea ca scop doar parafarea situa]iei. Sperling a
– Mai s`nt tipii \ia de la securitate `n biroul meu? m-a `ntrebat ea. prezentat lista, vorbind despre acele posturi pe care dorea s\ le eli-
– Acum s`nt la mine, i-am r\spuns eu [i mi-am continuat drumul. mine, iar ceilal]i nu prea aveau ce comenta. Goddard era `ntunecat la
Ea mi-a f\cut un semn discret cu m`na. fa]\; Camilletti avea un aer hot\r`t, chiar mai vioi dec`t s-ar fi cuvenit.
318 JOSEPH FINDER
C`nd Sperling a ajuns la cei de la Marketing produse noi,
Goddard s-a `ntors c\tre mine [i, cu un gest, mi-a cerut p\rerea.
– ~mi permite]i s\ spun ceva? am intervenit eu.
– Mda, de ce nu? a aprobat Sperling.
– V\d un nume aici, Phil Bohjalian. Lucreaz\ la companie de
vreo dou\zeci, dou\zeci [i unu de ani.
– Dar are [i calificativele cele mai slabe, a zis Camilletti. (M-am
`ntrebat dac\ Goddard vorbise cu el despre transmiterea de infor-
ma]ii c\tre Wall Street Journal. Din purtarea lui Camilletti nu mi-am
putut dat seama, pentru c\ m\ trata la fel de ]epos ca p`n\ atunci.)
Plus c\, av`nd `n vedere vechimea lui, drepturile de care benefici-
az\ ne cost\ o groaz\ `n cazul lui.
– Eu a[ pune sub semnul `ntreb\rii punctajul de notare, am spus
eu. {tiu cum lucreaz\ [i cred c\ punctajul ar putea fi mai cur`nd o
chestiune de stil interpersonal.
– Stil? a morm\it Camilletti.
– Nora Sommers nu-l place ca personalitate.
De acord, Phil nu-mi era amic, dar nu reprezenta nici un pericol
pentru mine [i `mi p\rea r\u pentru el.
– Bine, dar dac\ e vorba de o confruntare `ntre personalit\]i, `n-
seamn\ c\ s-a f\cut un abuz `n sistemul de notare, a zis Sperling.
Vrei s\ sugerezi c\ Nora Sommers folose[te sistemul `n mod abuziv?
Mi-am dat seama unde se putea ajunge. ~l salvam pe Phil Bohjalian
[i `i f\ceam v`nt Norei, dintr-o lovitur\. M-am sim]it foarte ispitit
s\ mai spun ceva ca s\ o rad pe Nora. Nici unuia dintre cei afla]i `n
jurul mesei nu-i p\sa pe cine vor pune pe liber. Apoi, vestea avea
s\ ajung\ la Tom Lundgren, pe care nu-l vedeam dispus s\ se lupte
pentru a o salva. De fapt, dac\ Goddard nu m-ar fi sc\pat din ghea-
rele Norei, eu m-a[ fi aflat pe lista neagr\, nu Phil.
Goddard m\ urm\rea cu interes, la fel [i Sperling. Cei din jurul
mesei se preg\teau s\ noteze.
– Nu, am spus eu `n cele din urm\. Nu cred c\ folose[te siste-
mul `n mod abuziv. E o problem\ de nepotrivire de caracter. Cred
c\ am`ndoi `ncearc\ s\-[i impun\ punctul de vedere.
– Bun, a zis Sperling. Putem continua?
PARANOIA 319
– Uita]i ce e, a intervenit Camilletti, facem o reducere de patru
mii de oameni. Nu putem s\ analiz\m situa]ia fiec\ruia.
Am dat aprobator din cap.
– Bine`n]eles.
– Adam, mi-a spus Goddard, f\-mi un serviciu. Flo e liber\ `n
diminea]a asta – n-ai vrea s\... s\ mi-aduci telefonul-agend\ din bi-
rou? Mi se pare c\ l-am uitat.
Am surprins o lic\rire `n ochii lui. Se referea la agenda lui cu
coperte din piele neagr\ [i cred c\ f\cuse gluma doar pentru amu-
zamentul meu.
– Sigur, am zis [i am sim]it un nod `n g`t. M\ `ntorc imediat.
Biroul lui avea u[a `nchis\, dar descuiat\. Pe birou, foarte ordo-
nat [i aproape gol, agenda st\tea al\turi de computer.
M-am a[ezat pe fotoliul de la masa de lucru [i m-am uitat `n jur
la lucrurile cu aer personal, fotografiile `nr\mate ale so]iei, Margaret,
cu p\r alb [i cu aspect de bunic\; o imagine a casei de l`ng\ lac.
N-am remarcat nici o fotografie a fiului, Elijah; ar fi fost probabil o
amintire prea dureroas\.
Eram singur `n biroul lui Jock Goddard, iar Flo avea liber `n
acea diminea]\. C`t timp puteam r\m`ne acolo f\r\ ca el s\ devin\
b\nuitor? Dac\ ap\rea Flo `n timp ce eu a[ fi stat acolo?
Nu. A[ fi riscat enorm. Era biroul directorului general, la care
oamenii veneau tot timpul. Iar eu nu puteam s\-mi permit mai mult
de dou\-trei minute de `nt`rziere; Goddard se va `ntreba unde am
stat at`t. Poate profitasem ca s\ merg la toalet\ `nainte de a trece
prin biroul lui: a[a puteam explica cinci minute, dar nu mai mult.
Dar probabil c\ nu voi mai avea o asemenea ocazie.
Rapid, am deschis agenda uzat\ [i am v\zut numere de telefoane,
m`zg\leli `n creion pe anumite date din calendar... [i, pe pagina de sub
copert\, scria frumos de m`n\: „GODDARD“ [i, dedesubt, „62858“.
Aceea trebuia s\ fie parola.
Deasupra celor cinci cifre, barat, scria: „JUN2858“. Am privit
ambele serii de cifre [i mi-am dat seama c\ reprezentau ni[te date,
dar reprezentau aceea[i dat\: 28 iunie 1958. Evident ceva important
320 JOSEPH FINDER
pentru Goddard. Nu [tiam ce anume. Poate ziua c\s\toriei. Iar am-
bele variante erau clar parole.
Am pus m`na pe un pix [i un bile]el de h`rtie [i am copiat ID-ul
[i parola.
Dar de ce s\ nu copiez `ntreaga agend\? ~n ea se g\seau [i alte
informa]ii importante.
Dup\ ce am `nchis u[a camerei lui Goddard, m-am dus la copi-
atorul din spatele mesei de lucru a lui Flo.
– Hei, Adam, `mi faci treaba? am auzit vocea ei.
M-am r\sucit [i am v\zut-o pe Flo cu o saco[\ de la magazinul
Saks, din Fifth Avenue. M\ fulgera cu o expresie sup\rat\.
– Nea]a, Flo. Am r\spuns eu imediat. Nu, nu te teme. Tocmai
am luat ceva pentru Jock.
– Foarte bine. Pentru c\ s`nt la companie de mai mult\ vreme
dec`t tine [i n-a[ fi vrut s\-mi folosesc autoritatea fa]\ de tine. Ex-
presia i s-a mai `nmuiat, iar pe fa]\ i-a ap\rut un sur`s dulce.
64
C`nd [edin]a s-a terminat, Goddard s-a apropiat de mine [i [i-a
petrecut bra]ul pe dup\ um\rul meu.
– Mi-a pl\cut cum ai procedat, a spus el `ncet.
– La ce te referi?
Am ie[it pe coridor, `ndrept`ndu-ne spre biroul lui.
– La faptul c\ te-ai ab]inut `n cazul Norei Sommers. {tiu ce
sentimente ai fa]\ de ea. {i mai [tiu [i sentimentele ei fa]\ de tine.
Ar fi fost cel mai u[or lucru din lume s\ `i pecetluie[ti soarta. {i,
sincer s\ fiu, nu m-a[ fi b\tut prea tare pentru ea.
M-am sim]it cam jenat de afec]iunea pe care mi-o ar\ta Goddard,
dar am z`mbit [i am plecat capul.
– Mi s-a p\rut c\ a[a era corect, am spus.
– „Cei ce-ar putea r\ni, dar nu-]i fac ran\, a spus Goddard, pri-
mesc pe drept cereasca mo[tenire.“1 Asta-i din Shakespeare. Cu
alte cuvinte, c`nd ai puterea de a-i dobor` pe oameni [i n-o faci, ei
bine, atunci ar\]i cu adev\rat cine e[ti.
– Cred c\ a[a e.
– {i cine e tipul acela `n v`rst\ pe care l-ai salvat?
– Un tip de la marketing.
– Amic de-al t\u?
– Nu. {i cred c\ nici el nu m\ simpatizeaz\. Am socotit doar c\
e un angajat fidel.
– Frumos din partea ta.
1 Shakespeare, Sonet 94, trad. de Neculai Chiric. (n.tr.)
322 JOSEPH FINDER
Goddard m-a str`ns mai tare de um\r. M-a condus spre biroul
lui, apoi s-a oprit la masa lui Flo.
– Bun\ diminea]a, scumpo, a zis el. Vreau s\ v\d rochia aceea
pentru confirmare.
Flo a z`mbit, a desf\cut saco[a de la Saks [i a scos afar\ o rochie
din m\tase alb\ pentru o feti]\, pe care a ridicat-o m`ndr\ `n aer.
– Minunat\, a zis Jock. Pur [i simplu minunat\.
Dup\ aceea, am intrat `n biroul lui.
– N-am discutat cu Paul, a spus Goddard dup\ ce a `nchis u[a [i
s-a a[ezat la mas\, [i `nc\ nu-s hot\r`t dac\ s-o fac sau nu. Sper c\ nu
ai vorbit cu altcineva despre asta, bine? Despre afacerea cu Journal.
– Nu.
– A[a s\ r\m`n\. Ascult\, eu [i Paul am avut unele opinii con-
tradictorii [i poate c\ asta a fost calea aleas\ de el ca s\ m\ pun\
pu]in la punct. S-o fi g`ndit c\ ajut\ compania. Nu-mi dau seama.
Apoi a oftat lung. Dac\ discut chestiunea asta cu el, nu a[ vrea s\
se duc\ vestea. N-am nevoie de resentimente. ~n prezent, avem lu-
cruri mult mai importante de rezolvat.
– Am `n]eles.
Mi-a aruncat o privire lung\.
– N-am c\lcat niciodat\ la Auberge, dar am auzit c\ e grozav.
Ce p\rere ai?
M-am sim]it de parc\ a[ fi primit un pumn `n plex. Am ro[it. Deci
avusesem ghinionul s\ fiu v\zut de Camilletti cu o sear\ `n urm\.
– Am fost acolo doar la un pahar de vin.
– Ghici cine s-a `nt`mplat s\ ia masa asear\ `n acela[i restaurant,
m-a `ntrebat Goddard, av`nd pe chip o expresie impenetrabil\.
Nicholas Wyatt.
Se vede treaba c\ Paul Camilletti se interesase. Simpla `ncercare
de a nega faptul c\ m\ `nt`lnisem cu Wyatt ar fi fost sinuciga[\.
– A, despre asta e vorba, am zis, `ncerc`nd s\ par plictisit. De
c`nd m-am angajat la Trion, Wyatt nu m\ sl\be[te cu...
– A, chiar a[a? m-a `ntrerupt Goddard. Deci n-ai avut `ncotro [i
ai acceptat invita]ia la cin\, nu?
PARANOIA 323
– Nu, domnule, n-a fost chiar a[a, am zis, `nghi]indu-mi nodul
din g`t.
– Faptul c\ ]i-ai schimbat locul de munc\ nu `nseamn\ c\ tre-
buie s\ renun]i la vechii prieteni, presupun, a zis el.
Am cl\tinat din cap [i m-am `ncruntat. Cred c\ m\ `nro[isem
la fa]\.
– De fapt, nu e vorba de prietenie...
– Da, [tiu cum se procedeaz\, a spus Goddard. E[ti silit s\ te `n-
t`lne[ti cu el, doar de dragul trecutului, [i nu vrei s\ fii b\d\ran,
apoi el `ncepe s\ te perie...
– S\ [tii c\ n-am avut inten]ia s\...
– Sigur c\ nu, sigur, a murmurat Goddard. Nu e[ti genul de
omul care s\ fac\ a[a ceva. Te rog. M\ pricep la oameni. ~mi place
s\ cred c\ \sta e unul dintre punctele mele forte.
Revenit `n biroul meu, m-am a[ezat la masa de lucru, sim]in-
du-m\ zdruncinat.
Faptul c\ Paul Camilletti `l informase pe Goddard c\ m\ v\zuse
la Auberge `n acela[i timp c`t era [i Wyatt acolo `nsemna c\ Paul
devenise b\nuitor `n privin]a mea. Sigur credea c\ m\ l\sam cel
pu]in curtat de fostul meu [ef. Dar, av`nd `n vedere felul lui de a fi,
Camilletti nutrea g`nduri care dep\[eau simplele b\nuieli.
Era un adev\rat dezastru. M-am `ntrebat dac\ Goddard socotea
c\ `nt`lnirea aceea fusese chiar at`t de nevinovat\. „M\ pricep la oa-
meni“ spusese el. S\ fie chiar at`t de naiv? Mi-era limpede c\ din
acel moment trebuia s\ ac]ionez cu mai mult\ pruden]\.
Am inspirat ad`nc, mi-am ap\sat v`rfurile degetelor pe ochii `n-
chi[i. Indiferent ce s-ar fi `nt`mplat, trebuia s\ merg p`n\ la cap\t.
Dup\ c`teva minute, am c\utat pe site-ul Trion [i am g\sit nu-
mele celui care conducea Diviziunea de proprietate intelectual\ din
cadrul Departamentului juridic. ~l chema Bob Frankenheimer, avea
cincizeci [i patru de ani [i lucra la Trion de opt ani. Anterior, fusese
consilier general la Oracle, iar `nainte de asta, la Wilson, Sonsini, o
mare firm\ de avoca]i din Silicon Valley. Judec`nd dup\ fotografie,
324 JOSEPH FINDER
p\rea supraponderal, avea p\rul negru [i c`rlion]at, pungi sub ochi
[i purta ochelari cu multe dioptrii. P\rea prototipul tocilarului.
L-am sunat de la biroul meu, pentru c\ voiam s\ `mi vad\ iden-
titatea, s\ fie convins c\-i telefona cineva din preajma directorului
general. A r\spuns direct, [i m-a surprins vocea lui cald\, amintind
de un DJ de la un post care transmite soft rock toat\ noaptea.
– Domnule Frankenheimer, s`nt Adam Cassidy, de la cabinetul
directorului general.
– Cu ce te pot ajuta? a `ntrebat el, p\r`nd sincer `nc`ntat s\-mi
fie de folos.
– Am dori s\ revizuim toate cererile de patente pentru departa-
mentul trei dou\zeci [i doi.
Era o mi[care `ndr\znea]\ [i extrem de riscant\. Dac\ aducea vor-
ba de acest telefon fa]\ de Goddard? N-a[ fi avut nici o justificare.
A urmat o pauz\ lung\.
– Proiectul AURORA.
– Exact, am spus cu calm. {tiu c\ ar trebui s\ de]inem aici toate
copiile dosarului, dar am pierdut dou\ ore c\ut`ndu-le peste tot [i
nu le pot g\si, iar Jock e de-a dreptul [uc\rit. Am cobor`t glasul:
S`nt nou `n func]ie [i n-a[ dori s-o dau `n bar\ de la `nceput.
~nc\ o pauz\. Apoi, brusc, de parc\ a[ fi ap\sat nu [tiu ce buton,
glasul lui Frankenheimer s-a r\cit, suger`ndu-mi c\ nu mai e dispus
s\ m\ ajute.
– De ce m-ai sunat pe mine?
N-am prins sensul `ntreb\rii, dar era limpede c\ o f\cusem lat\.
– Deoarece `mi `nchipui c\ tu e[ti cel care m\ poate scoate din
situa]ia asta jenant\ care m\ poate costa slujba, am zis cu un chi-
cotit r\ut\cios.
– Crezi c\ am copiile aici? a `ntrebat el sec.
– Bun, atunci [tii unde ar putea fi copiile cererilor?
– Domnule Cassidy, am aici o echip\ de [ase avoca]i exper]i `n
probleme de proprietate intelectual\, care pot rezolva aproape orice
li se pune `n bra]e. Dar cererile de la AURORA? A, nu. De acelea
se ocup\ un avocat din afar\. De ce? Se presupune c\ din motive
de „securitate“. Glasul i-a crescut treptat `n intensitate, tr\d`nd
PARANOIA 325
enervarea real\. „Securitate corporat\.“ Poate pentru c\ un avocat
din afar\ aplic\ m\suri de securitate mai eficiente dec`t oamenii de
la Trion. De aceea, te `ntreb: Ce s\ `n]eleg eu din treaba asta?
De data asta nu mai p\rea deloc calm.
– Nu-i corect, am zis eu. A[adar, cine se ocup\ de cererile astea?
Frankenheimer a pufnit. Devenise un om furios, `nfierb`ntat, un
candidat perfect pentru un atac de inim\.
– {i eu a[ vrea s\ [tiu asta. Dar se vede treaba c\ nu ni s-au
putut `ncredin]a nici asemenea informa]ii. Iar pe ecusoanele noastre
scrie: „Comunicare deschis\“. ~mi place la nebunie. Cred c-o s\
imprim cuvintele astea pe tricourile noastre c`nd o s\ particip\m la
Jocurile Sportive ale Companiei.
Dup\ ce am `nchis, `n drum spre toalet\, am trecut prin dreptul
biroului lui Camilletti [i am tres\rit.
~n birou, cu o mutr\ grav\, se afla Chad Pierson, vechiul meu amic.
Mi-am iu]it pa[ii, pentru c\ nu voiam s\ fiu v\zut de nici unul
din ei prin geam. De[i nu aveam idee de ce ]ineam s\ r\m`n nev\-
zut. ~ncepusem s\ fug instinctiv de toate.
Isuse, oare Chad `l cuno[tea pe Camilletti? Nu spusese nicio-
dat\ a[a ceva [i, av`nd `n vedere purtarea modest\ [i f\r\ aere a lui
Chad, ar fi fost un aspect cu care s-ar fi l\udat fa]\ de mine. Nu g\-
seam nici un motiv valabil – sau nevinovat – care s\ explice dis-
cu]ia pe care o purtau. {i sigur nu era vorba de ceva amical:
Camilletti nu [i-ar fi pierdut timpul cu un vierme ca Chad.
Singura explica]ie plauzibil\ era cea de care m\ temeam cel mai
mult: Chad `[i prezenta suspiciunile `n leg\tur\ cu mine cuiva din con-
ducere, c`t mai aproape de v`rf. Dar de ce `l alesese chiar pe Camilletti?
F\r\ `ndoial\ c\ mi-o copsese [i, imediat ce auzise de un an-
gajat nou care lucrase `nainte la Wyatt, probabil c\-l cooptase pe
Kevin Griffin `n efortul de a str`nge informa]ii compromi]\toare
despre mine. {i avusese noroc.
Chiar a[a?
C`t de multe [tia Kevin Griffin despre mine? Avea cuno[tin]\
de zvonuri [i b`rfe: putea sus]ine c\ [tie c`te ceva despre trecutul
326 JOSEPH FINDER
meu de la Wyatt. {i totu[i era vorba de un tip a c\rui reputa]ie era
`ndoielnic\. Indiferent ce ar fi comunicat Serviciul de securitate de
la Wyatt, cei de la Trion luaser\ totul de bun – altfel nu l-ar fi con-
cediat at`t de repede.
A[adar, Camilletti va da crezare acuza]iilor nu tocmai perti-
nente care veneau din gura lui Kevin Griffin, adic\ a cuiva care nu
prezenta mare `ncredere?
Pe de alt\ parte... dup\ ce m\ v\zuse la mas\ cu Wyatt, la un
restaurant izolat, pesemne c\ avea s\ cread\.
A `nceput s\ m\ road\ stomacul. M-am `ntrebat dac\ nu cumva
m\ preg\team de un ulcer.
Chiar dac\ a[ fi avut ulcer, asta ar fi fost cea mai ne`nsemnat\
dintre problemele mele.
65
~n ziua urm\toare, adic\ s`mb\t\, a avut loc petrecerea dat\ de
Goddard. Mi-a trebuit o or\ [i jum\tate s\ ajung la casa de l`ng\ lac
a lui Goddard, merg`nd mult pe drumuri l\turalnice [i `nguste. Pe
drum, l-am sunat pe tata, ceea ce s-a dovedit a fi o mare gre[eal\.
Am vorbit pu]in cu Antwoine, apoi, g`f`ind [i pufnind [i servin-
du-mi dr\g\l\[eniile lui obi[nuite, tata s-a b\gat peste noi [i a cerut
s\ m\ duc la el imediat.
– Nu pot, tat\, am zis. Am ceva de rezolvat.
Nu am vrut s\-i spun c\ m\ duceam la o petrecere la casa de la
]ar\ a directorului general executiv. Mi se `nv`rtea mintea g`ndin-
du-m\ ce reac]ie ar fi avut dac\ i-a[ fi spus adev\rul. M-a[ fi ales
cu o predic\ despre directori corup]i, alta despre Adam, care devine
patetic atunci c`nd `ncearc\ s\ parvin\, alta despre faptul c\ nu-mi
cunosc lungul nasului, alta cu boga]ii care `ncearc\ s\ te impresio-
neze cu averea lor, alta cu ce-ai p\]it de nu mai vrei s\ stai cu tai-
c\-t\u care e pe moarte...
– Ai nevoie de ceva? am ad\ugat eu, [tiind c\ nu va recunoa[te
niciodat\ c\ ar avea nevoie de ceva de la mine.
– N-am nevoie, a zis el, nu tocmai convins. Nu, dac\ e[ti prea
ocupat.
– Vin m`ine diminea]\, bine?
Tata a t\cut, d`ndu-mi de `n]eles c\-l sup\rasem, apoi mi l-a dat
pe Antwoine. A[a am aflat c\ b\tr`nul se purta tot cum [tia el.
328 JOSEPH FINDER
Am terminat discu]ia c`nd am ajuns la destina]ie. Proprietatea era
anun]at\ de o plac\ de lemn fixat\ pe un st`lp, pe care scria simplu
GODDARD [i un num\r. Urma un drum neamenajat printr-o p\dure,
lung [i pres\rat de gropi, care se l\rgea brusc `ntr-o alee circular\,
acoperit\ cu cochilii de scoici, sparte. Un pu[ti cu o c\ma[\ verde f\-
cea pe valetul. Cu oarecare rezerve, i-am dat cheile de la Porsche.
Casa, cu un aspect confortabil, acoperit\ cu [indril\ de culoare
cenu[ie [i ocup`nd o suprafa]\ mare, ar\ta de parc\ ar fi fost con-
struit\ la sf`r[itul secolului nou\sprezece. Era a[ezat\ pe o ridic\-
tur\ de unde se vedea lacul, av`nd patru hornuri groase [i ieder\
care se c\]\rase p`n\ pe acoperi[. ~n fa]a ei se afla o peluz\ uria[\,
v\lurit\, care mirosea ca [i cum fusese proasp\t cosit\ [i ici [i colo
se g\seau stejari b\tr`ni [i pini noduro[i.
Pe peluz\ am v\zut dou\zeci-treizeci de persoane, to]i `n [orturi
[i tricouri, cu pahare de b\utur\ `n m`n\. C`]iva copii se fug\reau,
strig`nd [i arunc`nd cu mingea sau juc`ndu-se. La o mas\ `n fa]a ve-
randei st\tea o fat\ blond\ [i atr\g\toare, care verifica numele invi-
ta]ilor. Mi-a z`mbit [i mi-a `ntins ecusonul cu numele meu.
Petrecerea propriu-zis\ se desf\[ura `n partea opus\ a casei, pe
peluza din spate, care cobora u[or c\tre un doc de pe malul apei.
Acolo se str`nseser\ majoritatea invita]ilor. M-am uitat s\ descop\r
vreo figur\ cunoscut\, dar n-am v\zut pe nimeni. Apoi, de mine s-a
apropiat o femeie corpolent\, `n v`rst\ de aproape [aizeci de ani,
purt`nd o rochie lung\ amintind de un caftan, cu chipul foarte ridat
[i p\rul alb ca z\pada.
– S-ar zice c\ te-ai r\t\cit, a zis ea cu amabilitate.
Avea glasul profund [i pu]in r\gu[it, iar fa]a `i era trecut\ [i pi-
toreasc\, cum era [i casa.
Mi-am dat seama imediat c\ era so]ia lui Goddard. Era ur`t\ a[a
cum mi se spusese. Mordden avusese dreptate: chiar ar\ta ca un
puiandru de c`ine din rasa shar-pei.
– S`nt Margaret Goddard. Cred c\ tu e[ti Adam.
M\gulit c\ cineva m\ recunoscuse, i-am `ntins m`na, apoi mi-am
adus aminte c\ numele meu era scris pe ecusonul prins de tricou.
– S`nt `nc`ntat s\ v\ cunosc, doamn\ Goddard.
PARANOIA 329
Nu m-a corectat, `n sensul de a-mi sugera s\ m\ adresez cu
Margaret.
– Jock mi-a povestit destul de multe despre tine. Mi-a re]inut
m`na mai mult [i a dat aprobator din cap, m\sur`ndu-m\ cu ochi
mari. P\rea impresionat\, asta dac\ nu cumva m\ iluzionam eu. S-a
apropiat mai mult de mine. So]ul meu e un aiurit plin de cinism [i
nu se las\ impresionat at`t de u[or. Asta `nseamn\ c\ e[ti bun.
O verand\ `nchis\ ]inea c`t toat\ partea din spate a casei. Am
trecut prin dreptul c`torva gr\tare mari cu c\rbuni `ncin[i, din care
se ridicau fuioare de fum. Dou\ fete `n uniforme albe se ocupau de
c`rna]ii, cotletele de porc [i friptura de pui care sf`r`iau. ~n apropi-
ere se improviza un bar lung, acoperit cu o fa]\ de mas\ alb\, unde
doi tipi care p\reau studen]i de colegiu amestecau [i turnau b\uturi,
r\coritoare [i bere `n pahare transparente din plastic. La o alt\
mas\, un individ desf\cea stridii [i le a[eza pe un strat de ghea]\.
C`nd m-am apropiat de verand\, am `nceput s\ recunosc o parte
dintre invita]i, majoritatea directori de la Trion, veni]i cu so]iile [i
copiii. Nancy Schwartz, vicepre[edinte al Unit\]ii de solu]ii de afa-
ceri, o femeie scund\, cu p\rul negru [i cu o ve[nic\ expresie de
preocupare pe fa]\, purt`nd un tricou oranj p\strat de la jocurile
sportive Trion din anul precedent, juca crochet cu Rick Durant, [e-
ful de la Marketing, un individ `nalt [i sub]irel, bronzat [i cu p\rul
negru piept\nat peste cap. Am`ndoi p\reau mohor`]i. Flo, asistenta
lui Goddard, `mbr\cat\ cu o rochie l\l`ie din m\tase `nflorat\ de tip
hawaian, care ar\ta impresionant, se agita de colo-colo de parc\ ea
ar fi fost adev\rata gazd\.
Apoi am z\rit-o pe Alana, al c\rei [ort alb contrasta cu picioa-
rele ei lungi [i bronzate. Ea m-a v\zut `n aceea[i clip\ [i ochii parc\
i s-au luminat. P\rea surprins\. M-a salutat cu o fluturare discret\ a
m`inii [i cu un z`mbet, apoi s-a `ntors cu spatele. Nu mi-am dat
seama ce `nsemna gestul acela. Probabil c\ dorea s\ p\streze dis-
cre]ia `n leg\tur\ cu rela]ia dintre noi, respect`nd acel principiu care
spunea: „Nu te combina cu cineva din cadrul companiei“.
Am trecut pe l`ng\ fostul meu [ef, Tom Lundgren, care purta un
tricou hidos de golf, cu dungi cenu[ii [i roz orbitor. }inea `n m`n\ o
330 JOSEPH FINDER
sticl\ de ap\ [i, parc\ sim]indu-se nelalocul lui, dezlipea eticheta de
pe ea, f\c`nd-o s\ devin\ o panglic\ lung\, asta `n timp ce asculta,
cu un z`mbet parc\ lipit de fa]\, ce-i spunea o negres\ atr\g\toare
care era probabil Audrey Bethune, vicepre[edinte [i [efa echipei
Guru. Undeva `n spatele lui st\tea o femeie care, dup\ p\rerea mea,
era so]ia, `mbr\cat\ cu un tricou similar de golf, [i av`nd fa]a la fel
de `mpurpurat\ [i ]`fnoas\ ca a lui. Un b\ie]el de[irat se ag\]ase de
cotul ei [i se milogea de ea cu voce sc`r]`it\.
La vreo cincisprezece metri dep\rtare de acest grup l-am v\zut
pe Goddard r`z`nd al\turi de c`]iva tipi care mi s-au p\rut cunos-
cu]i. Goddard bea bere dintr-o sticl\ [i purta o c\ma[\ albastr\ cu
nasturi, cu m`necile suflecate, pantaloni cu man[et\ c\lca]i cu
dung\, o curea bleumarin din bumbac av`nd imprimate balene pe
ea [i pantofi maro, u[ori, dar uza]i. Imaginea perfect\ a baronului
educat de la ]ar\. O feti]\ s-a apropiat `n goan\, iar el s-a aplecat
spre ea [i, cu o mi[care priceput\, s-a pref\cut c\-i scoate o moned\
din ureche. Feti]a a chiut de uimire. Goddard i-a `nm`nat moneda,
iar ea a rupt-o la fug\, ]ip`nd de `nc`ntare.
Apoi a mai zis ceva, iar ceilal]i au r`s de parc\ ar fi fost Jay
Leno, Eddie Murphy [i Rodney Dangerfield pu[i laolalt\. ~ntr-o
parte era flancat de Paul Camilletti, `mbr\cat cu blugi decolora]i [i
c\lca]i atent [i cu o c\ma[\ alb\, `ncheiat\ la to]i nasturii, de ase-
menea cu m`necile suflecate. El primise circulara privind ]inuta co-
respunz\toare, chiar dac\ la mine nu ajunsese, pentru c\ eu
venisem `ntr-un [ort kaki [i o bluz\ polo.
~n fa]a lui st\tea Jim Colvin, directorul pentru opera]iuni, ale
c\rui picioare, sub]iri ca de pas\re, aveau o culoare alb\ nes\n\-
toas\, at`t c`t se vedeau sub [ortul cenu[iu tip bermude. Asistam la
o adev\rat\ parad\ a modei. Goddard a ridicat privirea, m-a v\zut
[i mi-a f\cut semn s\ m\ apropii.
C`nd am pornit spre el, cineva a ap\rut ca din senin [i m-a prins
de m`n\. Nora Sommers, cu o bluz\ roz [i gulerul ridicat [i cu un [ort
kaki cu c`teva m\suri mai mare, s-a ar\tat super`nc`ntat\ s\ m\ vad\.
– Adam! a exclamat ea. Ce pl\cere s\ te v\d aici! Ai observat
ce frumoas\ e casa [i vecin\tatea?
PARANOIA 331
Am dat din cap [i am z`mbit politicos.
– A venit [i fiica ta?
Pe fa]\ i-a ap\rut brusc o expresie de jen\.
– Megan traverseaz\ o etap\ dificil\, s\rmana. Nu vrea s\ mai
stea cu mine. „Ciudat, am g`ndit, [i eu suf\r de aceea[i me-
teahn\.“ Prefer\ s\ c\l\reasc\ al\turi cu tat\l ei dec`t s\-[i piard\
o dup\-amiaz\ cu mama [i prietenii ei de serviciu.
Am dat din cap.
– Iart\-m\ pu]in...
– Ai avut prilejul s\ vezi colec]ia de ma[ini a lui Jock? E `n ga-
rajul de acolo, [i a ar\tat cu degetul spre o cl\dire ce amintea de un
hambar, situat\ la vreo sut\ de metri de partea cealalt\ a peluzei.
Neap\rat s\ vezi ma[inile. S`nt superbe!
– A[a o s\ fac, mul]umesc, am zis [i am f\cut un pas spre gru-
pul patronat de Goddard.
Nora m-a prins mai str`ns de bra].
– Adam, voiam s\-]i spun c\ m\ bucur de ascensiunea ta. Arat\
clar c\ Jock ]i-a dat o [ans\ mare, nu? S\ aib\ `ncredere `n tine.
S`nt `nc`ntat\ de tine!
I-am mul]umit c\lduros [i mi-am desprins bra]ul din ghearele ei.
Am ajuns l`ng\ Goddard [i am r\mas politicos `n apropiere,
p`n\ m-a v\zut din nou [i mi-a f\cut semn. M-a prezentat lui Stuart
Lurie, directorul care r\spundea de Solu]ii de `ntreprindere, care mi
s-a adresat:
– Cum `]i merge, domnule? [i mi-a str`ns m`na cu mult\ c\l-
dur\. Era un tip atr\g\tor `n jur de patruzeci de ani, cu o chelie pre-
matur\, motiv pentru care se tunsese foarte scurt pe lateral ca s\
arate c\ nu-i pas\.
– Adam reprezint\ viitorul companiei Trion, a spus Goddard.
– Ei, atunci m\ bucur s\ cunosc viitorul! a zis Lurie, cu o
u[oar\ und\ de sarcasm. Jock, sper c\ n-ai de g`nd s\ sco]i o mo-
ned\ [i din urechea lui.
– Nu-i nevoie, a r\spuns el. Adam scoate iepuri din p\l\rie,
adev\rat, Adam? Apoi [i-a petrecut bra]ul pe dup\ um\rul meu, un
332 JOSEPH FINDER
gest nu tocmai potrivit, pentru c\ eram mult mai `nalt dec`t el. Vino
cu mine, mi-a spus `ncet.
M-a `ndrumat spre veranda `nchis\.
– Peste pu]in timp o s\ organizez ceremonia mea tradi]ional\, a
precizat el `n timp ce urcam treptele. Am ]inut u[a ca s\ intre. Tre-
buie s\ ofer mici cadouri, ni[te prostioare haioase.
Am z`mbit, mirat c\-mi povestea toate astea.
Am trecut de veranda unde se afla mobil\ veche din r\chit\,
ajung`nd `ntr-o `nc\pere de trecere, dup\ care am intrat `n casa pro-
priu-zis\. Podelele erau acoperite cu du[umea din lemn de pin, care
erau vechi [i sc`r]`iau la fiecare pas. Pere]ii erau zugr\vi]i `ntr-un
alb-crem [i totul p\rea str\lucitor, vesel [i intim. Predomina un mi-
ros indescriptibil de cas\ veche. Am avut senza]ia de confort, reali-
tate, de spa]iu `n care tr\iau oameni. „M\ aflu `n casa unui om
bogat lipsit de orice preten]ii“, mi-am zis `n g`nd. Am mers apoi pe
un coridor lung, prin dreptul unei camere de zi cu un [emineu ma-
siv din piatr\, apoi am luat-o pe un hol `ngust, cu gresie pe jos. De
o parte [i de alta a holului erau rafturi cu tot felul de trofee, di-
plome [i alte lucruri. Apoi am intrat `ntr-o `nc\pere cu o mas\ mare
`n mijloc, un computer [i o imprimant\, al\turi de c`teva cutii
foarte mari din carton. Se vedea c\ acela era biroul lui Goddard.
– Iar m\ chinuie[te bursita, s-a scuzat el, f\c`nd semn c\tre cutiile
de pe mas\, care erau pline v`rf cu ceea ce p\reau cadouri ambalate `n
h`rtie special\. E[ti t`n\r [i puternic. Sper c\ nu te superi dac\ te rog
s\ le duci acolo unde s-a ridicat podiumul, `n apropierea barului...
– Nici o problem\, am spus, oarecum dezumflat, dar f\r\ a l\sa
s\ mi se citeasc\ dezam\girea.
Am ridicat una dintre l\zile enorme, care nu era doar grea, ci [i
greu de manevrat, mai grea `ntr-o parte [i mare, `nc`t, `n timp ce
mergeam `nainte, abia dac\ puteam vedea ceva.
– Te conduc eu ca s\ po]i ie[i de aici, a zis Goddard.
L-am urmat pe holul `ngust. Cutia atingea rafturile de pe am-
bele p\r]i, de aceea a trebuit s\ o r\sucesc `ntr-o parte [i s\ o ridic
pentru a reu[i s\ m\ strecor cu ea `n bra]e. Am sim]it cum ea lo-
ve[te ceva. S-a auzit un zgomot puternic [i clinchet de cioburi.
PARANOIA 333
Of, la naiba, mi-a sc\pat.
Am r\sucit cutia ca s\ v\d ce se `nt`mplase. Am c\scat ochii: pe-
semne d\r`masem vreun trofeu de pe un raft. Acum z\cea, numai cio-
buri aurii, `mpr\[tiate pe toat\ pardoseala cu gresie. Fusese un soi
de amintire care p\rea din aur, fiind `ns\ doar din ceramic\ poleit\.
– Of, Dumnezeule, `mi pare r\u, am spus, a[ez`nd jos cutia [i
aplec`ndu-m\ s\ adun cioburile.
Avusesem mare grij\ cu cutia aceea, dar nu [tiu cum, un col] al
ei atinsese acel obiect de pe raft.
Goddard a privit `n jur [i s-a albit la fa]\.
– Las\, a spus el [i am perceput o not\ de `ncordare `n glasul lui.
Am adunat cioburile a[a cum am putut. Era – adic\, fusese – o
statuet\ aurit\ a unui fotbalist alerg`nd. Mai r\m\sese din ea un
fragment de casc\, un pumn [i o minge. Soclul era din lemn, cu o
plachet\ din alam\ pe care scria: „CAMPIONI 1995 – {COALA
LAKEWOOD – ELIJAH GODDARD – MIJLOCA{“.
Din c`te aflasem de la Judith Bolton, Elijah Goddard era fiul
care murise.
– Jock, am spus. ~mi pare foarte r\u.
Unul dintre cioburi mi-a f\cut o t\ietur\ dureroas\ `n palm\.
– Am spus, las\, a repetat Goddard, de ast\ dat\ cu glas rece.
Nu-i nimic. Acum hai, s\ mergem!
Nu [tiam ce s\ fac, m\ sim]eam extrem de prost c\ distrusesem
ceva legat de fiul lui. A[ fi vrut s\ cur\] totul, dar, `n acela[i timp, nu
]ineam s\-l `nfurii [i mai mult. Toat\ rela]ia construit\ at`t de greu cu
b\tr`nul se dusese pe apa s`mbetei. Iar t\ietura din palm\ s`ngera.
– Doamna Walsh o s\ str`ng\ aici, a spus el cu glas care mi s-a
p\rut t\ios. Hai, du cadourile afar\ mai repede!
A plecat pe hol [i a disp\rut. ~n acest timp, am ridicat cutia [i
am dus-o cu precau]ie maxim\ de-a lungul coridorului `ngust, apoi
am ie[it din cas\. Am sim]it c\ pe cutie se l\]ise o pat\ de s`nge.
C`nd m-am `ntors s\ iau a doua cutie, l-am v\zut pe Goddard
st`nd pe un scaun `ntr-un col] al biroului. Era ghemuit, capul `i era `n
umbr\ [i ]inea soclul din lemn al statuetei `n m`ini. Am [ov\it,
334 JOSEPH FINDER
ne[tiind cum s\ m\ port, dac\ era cazul s\ ies imediat, s\-l las singur,
sau dac\ s\-mi v\d de cutii [i s\ m\ prefac c\ nu l-am observat.
– A fost un b\iat dulce, a spus Goddard pe nea[teptate, at`t de
`ncet, `nc`t la `nceput am crezut c\ mi se p\ruse. Am r\mas nemi[-
cat. Glasul `i era slab, r\gu[it, pierit, amintind mai mult de o
[oapt\. Un atlet, `nalt [i lat `n spate, la fel ca tine. {i aducea... feri-
cire pe unde mergea. Imediat ce intra `ntr-o `nc\pere, sim]eai pur [i
simplu c\ toat\ lumea era mai binedispus\. ~i f\cea pe to]i s\ se
simt\ bine. Era frumos, era bun [i mai avea ceva – o str\lucire `n
ochi. A ridicat `ncet capul [i a privit `n fa]\. C`nd era mic, aproape
c\ niciodat\ nu pl`ngea [i nu f\cea nazuri sau...
Glasul i s-a stins, iar eu am r\mas `n mijlocul camerei, ca `n-
ghe]at, capabil doar s\-l ascult. F\cusem ghem un [erve]el de h`rtie,
ca s\ absoarb\ s`ngele, [i am sim]it cum se `mbib\.
– }i-ar fi pl\cut [i ]ie, a spus Goddard. Se uita la mine, dar de
fapt nu exact la mine, ca [i cum `n locul meu l-ar fi v\zut pe fiul
lui. E adev\rat. Voi a]i fi fost prieteni.
– ~mi pare r\u c\ nu l-am cunoscut.
– Toat\ lumea `l iubea. A fost un t`n\r care venise pe p\m`nt ca
s\-i fac\ ferici]i pe to]i... Sc`nteia... avea cel mai frumos z`m... Vo-
cea i s-a sugrumat. Cel mai frumos z`mbet. Goddard a l\sat capul
`n jos, iar umerii i s-au zguduit. Dup\ o clip\ a continuat: ~ntr-o zi
am primit telefon de la Margaret. Urla... ~l g\sise `n dormitorul lui.
Am fugit acas\, nici nu eram `n stare s\ g`ndesc... Elijah, student la
Havenford, abandonase din primul an – de fapt, l-au dat afar\, re-
zultatele erau dezastruoase, nu se mai dusese la cursuri. Dar n-am
putut scoate nimic de la el. M-am g`ndit imediat c\ devenise consu-
mator de droguri, bine`n]eles, [i am `ncercat s\ discut cu el, dar
parc\ vorbeam cu pere]ii. S-a mutat din nou acas\ [i a `nceput s\-[i
petreac\ timpul `ncuiat `n camer\ sau cu tineri pe care nu-i cuno[-
team. Mai t`rziu, am aflat de la unul dintre prietenii lui c\ `ncepuse
s\ ia heroin\ la `nceputul primului an. {i nu fusese un delincvent
juvenil oarecare, era un t`n\r dotat, cu un caracter pl\cut, un b\iat
bun... Dar, la un anumit moment a `nceput... cum se spune, s\ devi-
eze. Iar asta l-a transformat. Lumina din ochi i-a disp\rut. Min]ea
PARANOIA 335
tot timpul. De parc\ ar fi `ncercat s\ distrug\ ceea ce era. ~n]elegi
ce vreau s\ spun?
Goddard a ridicat din nou privirea spre mine. Pe fa]\ `i curgeau
lacrimi.
Am dat din cap `n t\cere.
Dup\ c`teva secunde, a continuat:
– C\uta ceva, cred eu. Avea nevoie de ceva ce lumea nu-i putea
oferi. Ori poate c\ suferea prea mult [i a decis s\ ucid\ acea parte
din el. Vocea i-a devenit gutural\. {i, prin asta, [i pe el.
– Jock, am spus eu, vr`nd s\-l opresc.
– Legistul a constatat c\ luase o supradoz\. A zis c\ o f\cuse `n
mod deliberat, c\ Elijah [tia ce face. {i-a acoperit fa]a cu palma pli-
nu]\. {i atunci te `ntrebi, cum ar fi trebuit s\ procedez? Unde am
gre[it? O dat\ chiar l-am amenin]at c\ o s\ cer arestarea lui. Am `n-
cercat s\-l includem `ntr-un program de dezintoxicare. Am fost c`t
pe ce s\-l duc legat acolo, doar ca s\-l determin s\ mearg\, dar n-am
apucat. {i m-am `ntrebat mereu: am fost prea dur, prea sever cu el?
Ori n-am fost `ndeajuns de dur? Eram prea prins de munc\? Cred c\
asta a fost. Pe vremea aceea, eram prea `mp\timit de slujb\. Eram
prea ocupat s\ construiesc Trion ca s\-i fiu un tat\ adev\rat.
Apoi m-a privit direct [i i-am v\zut durerea din ochi. Am sim]it
asta ca o `mpuns\tur\ de cu]it. Mi s-au umezit [i mie ochii.
– Te duci la munc\ pentru a-]i construi micul imperiu [i pierzi
leg\tura cu ceea ce conteaz\ mai mult, a zis el, dup\ care a clipit ca
s\-[i revin\. N-a[ vrea ca [i tu s\ pierzi esen]ialul din vedere,
Adam. Niciodat\.
Acum p\rea [i mai scund, mai zb`rcit la fa]\, de parc\ ar fi avut
o sut\ de ani.
– Z\cea `n pat, acoperit de v\rs\tur\ [i urin\, iar eu l-am luat `n
bra]e de parc\ ar fi fost un sugar. {tii ce `nseamn\ s\-]i vezi copilul
`n sicriu? a `ntrebat el [optit. Am sim]it c\ m\ `nfior [i a trebuit s\
privesc `n alt\ parte. Am crezut c\ nu voi mai lucra niciodat\. Nu
credeam c\ o s\-mi revin. Margaret spune c\ n-am reu[it s\ trec
peste asta. Vreme de dou\ luni, am stat acas\. Nu `n]elegeam ce
336 JOSEPH FINDER

rost mai avea s\ tr\iesc. C`nd ]i se `nt`mpl\ a[a ceva, pui sub sem-
nul `ntreb\rii valoarea oric\rui lucru.
A p\rut c\-[i aminte[te de batista din buzunar, fiindc\ [i-a
scos-o [i s-a [ters la ochi.
– Of, uit\-te la mine, a zis el oft`nd ad`nc, apoi, pe nea[teptate,
a dat s\ r`d\. Prive[te-l pe b\tr`nul clovn! C`nd eram de v`rsta ta,
`mi imaginam c\ la b\tr`ne]e o s\ descop\r sensul vie]ii. A sur`s
amar. Iar acum nu s`nt nici pe departe capabil s\ `n]eleg ce sens are
via]a. BA nu, am aflat care nu e sensul vie]ii. Dar printr-un proces Partea a [aptea
de eliminare. A trebuit s\-mi pierd fiul ca s\ aflu asta. ~]i cumperi o
cas\ mare, o ma[in\ grozav\, [i poate ]i se public\ fotografia pe co-
perta revistei Fortune [i-]i `nchipui c\ ai rezolvat totul, nu? Asta
CONTROL
p`n\ c`nd Dumnezeu `]i trimite o scurt\ telegram\: „O, am uitat
s\-]i spun, nimic din astea nu `nseamn\ mare lucru. {i to]i cei pe
Control: Putere exercitat\ asupra unui agent sau agent du-
care-i iube[ti pe acest p\m`nt... ]i-s da]i cu `mprumut, `n]elegi? Ai
blu pentru a-l `mpiedica s\ treac\ `n tab\ra cealalt\ sau
face bine s\-i iube[ti c`t mai po]i“. Pe obraz i s-a rostogolit o la- transformarea lui `ntr-un agent triplu (a[a-numita „triplare“).
crim\. P`n\ `n ziua de azi m\ `ntreb: l-am cunoscut cu adev\rat pe
Dic]ionar interna]ional de spionaj
Elijah? Poate c\ nu. Doar mi-am `nchipuit asta. {tiu c\ l-a iubit,
mai mult dec`t am crezut c\ pot iubi pe cineva. Dar mi-am cunos-
cut b\iatul cu adev\rat? Asta n-a[ putea s\-]i spun. A cl\tinat `ncet
din cap [i am v\zut c\ `ncepuse s\-[i revin\. Tat\l t\u trebuie s\ se
considere al naibii de fericit, da, foarte fericit, [i nici m\car nu-[i d\
seama. Are un fiu ca tine, un fiu care e `nc\ al\turi de el. {tiu c\
trebuie s\ fie m`ndru de tine.
– Nu-s prea sigur de asta, am spus eu cu glas st\p`nit.
– Ba eu s`nt, a replicat Goddard. Fiindc\ [tiu c\ eu a[ fi.
 66

A doua zi diminea]\ mi-am verificat e-mailurile de acas\ [i am

g\sit un mesaj de la „Arthur“:

{eful e foarte impresionat de prezentarea ta [i vrea [i altele c`t de cur`nd.

Am privit lung cuvintele de pe ecran [i am hot\r`t s\ nu r\spund.

Ceva mai t`rziu, f\r\ s\ mai telefonez, am ap\rut acas\ la tata cu

o cutie de gogo[i Krispy Kreme. Am parcat `ntr-un spa]iu pe care
l-am g\sit exact `n fa]a apartamentului. {tiam c\, atunci c`nd nu se
uita la televizor, tata `[i petrecea timpul la fereastr\. Nu-i sc\pa ni-
mic din ceea ce se `nt`mpla pe strad\.
Tocmai trecusem pe la sp\l\torie, a[a c\ ma[ina sclipea ca o
lespede din obsidian, o minune. Tata `nc\ n-o v\zuse. Fiul lui, „ra-
tatul“, care nu mai era un ratat, sosea cu elegan]\ – `ntr-un bidiviu
de 450 de cai putere.
Tata era `ns\ postat la locul lui obi[nuit, `n fa]a televizorului, ur-
m\rind nu [tiu ce emisiune de investiga]ii despre scandalurile din ca-
drul marilor corpora]ii. Antwoine st\tea al\turi de el, `ntr-un scaun
mai pu]in confortabil, citind unul dintre ziarele de scandal `n culori
care seam\n\ unul cu altul p`n\ la confuzie; cred c\ acela era Star.
Tata a ridicat privirea, a v\zut cutia cu gogo[i pe care o flutu-
ram spre el [i a cl\tinat din cap.
– Nuuu, a zis el.
– S`nt convins c\ e [i una cu glazur\ de ciocolat\. Preferata ta.
340 JOSEPH FINDER PARANOIA 341

– Nu mai pot m`nca porc\rii dintr-alea. Mandingo \sta st\ cu – Ei, nici chiar a[a, am spus `ncet, nu to]i fac a[a.
pistolul la t`mpla mea. De ce nu-i dai lui una? – A, nu te am\gi.
{i Antwoine m-a refuzat cu un gest din cap. – Ascult\-l pe tat\l t\u, a zis Antwoine, f\r\ s\-[i ridice ochii
– Nu, mul]umesc, `ncerc s\ mai dau jos c`teva kilograme. E[ti din Star. Aproape ap\ruse o not\ de afec]iune `n glasul lui. B\tr`nul
Satana `n persoan\. e un adev\rat izvor de `n]elepciune.
– Dar ce s-a `nt`mplat, am nimerit cumva la sediul Jenny Craig1? – Ca s\-]i spun adev\rul, am aflat [i eu c`te ceva despre directo-
Am pus cutia pe m\su]a de cafea cu t\blie din imita]ie de ar]ar, rii generali. Tocmai am fost promovat sus de tot – s`nt asistentul di-
care se g\sea al\turi de Antwoine. Tata `nc\ nu scosese nici o vorb\ rectorului de la Trion.
despre ma[in\, dar mi-am `nchipuit c\ fusese prea absorbit de acea S-a l\sat t\cere. Am crezut c\ nu m\ auzise, pentru c\ se holba
emisiune. Plus c\ nici nu mai vedea prea bine. din nou la televizor. M-am g`ndit c\ spusele mele sunaser\ cam
– Imediat ce-o s\ pleci, individul \sta o s\ `nceap\ s\ pocneasc\ arogant, de aceea m-am exprimat mai delicat:
din bici, silindu-m\ s\ fac ture `n jurul camerei, s-a pl`ns tata. – E o chestie grozav\, tat\.
– Nu se potole[te, a[a-i? am `ntrebat eu. Aceea[i t\cere.
Fa]a tatei era mai mult amuzat\ dec`t furioas\. Eram c`t pe ce s\ repet, c`nd, deodat\, tata a `ntrebat:
– Nu [tiu ce-l m`n\, a zis el. Dar nimic nu-l satisface mai mult – Asistent? Ce `nseamn\ asta, un fel de secretar\?
dec`t s\ m\ opreasc\ din fumat. – Nu, nu. E, cum s\ zic, chestii la nivel `nalt. Furtuna creierelor
~ncordarea dintre ei p\rea s\ se fi transformat `ntr-un soi de ar- [i altele.
misti]iu resemnat. – {i ce anume faci toat\ ziua?
– Hei, tat\, ar\]i mult mai bine, am min]it eu. Omul avea emfizem, dar [tia cum s\ m\ dezumfle.
– Vorbe[ti prostii, a zis el, f\r\ s\-[i dezlipeasc\ ochii de la rela- – S\ l\s\m asta, tat\. Iart\-m\ c\ am adus vorba. ({i chiar `mi
tarea care se dorea a fi o investiga]ie. Mai ai slujba aceea nou\? p\rea r\u. De ce trebuia s\ m\ sinchisesc de p\rerea lui?)
– Da, am zis. Apoi am z`mbit ru[inat, pentru m\ g`ndisem s\-i – Nu, serios. S`nt curios ce faci ca s\-]i po]i permite ma[ina aia
dau vestea cea mare. De fapt... hoa]\ de afar\.
– Ascult\ la mine, a zis el, `ntorc`ndu-[i `n sf`r[it capul de la te- Deci o observase, totu[i. Am z`mbit.
levizor [i arunc`ndu-mi o privire `nl\crimat\. Apoi a ar\tat spre – Frumoas\, nu?
ecran f\r\ s\ se mai uite la el. Tic\lo[ii \[tia – nemernicii \[tia – te – C`t te-a costat vehiculul acela?
storc [i de ultimul b\nu] dac\ te la[i. – De fapt...
– Cine, corpora]iile? – Pe lun\, mai precis.
– Corpora]iile, directorii generali executivi, cu op]iunile lor de Apoi a luat o gur\ de oxigen.
cump\rare ac]iuni, cu pensiile lor grase [i contractele lor aranjate. – Nimic.
Numai la ei se g`ndesc, to]i, f\r\ excep]ie, s\ nu ui]i asta. – Nimic, a repetat el, semn c\ nu pricepea.
Am l\sat privirea `n p\m`nt. – Nimic, Trion pl\te[te tot contractul de leasing. E o prim\ care
1 Lan] de peste 600 de companii pe plan mondial, ini]iat de Jenny Craig `n anii 1980
vine odat\ cu noua mea slujb\.
`n Australia, care ofer\ consultan]\ [i hran\ s\n\toas\, preg\tit\ special pentru per- A inspirat din nou.
soanele supraponderale. (n.tr.) – O prim\?
342 JOSEPH FINDER
– Ca [i apartamentul.
– Te-ai mutat?
– Credeam c\ ]i-am spus. Dou\ sute de metri p\tra]i `n cl\direa
aceea nou\ din Harbor. {i Trion pl\te[te tot.
~nc\ o gur\ de oxigen.
– {i e[ti m`ndru de asta? a `ntrebat el.
Am r\mas `mpietrit. Nu-l auzisem niciodat\ folosind acel cu-
v`nt, cel pu]in a[a credeam.
– Da, am r\spuns eu, ro[ind.
– M`ndru c\ acum e[ti sclavul lor?
Ar fi trebuit s\ simt mai devreme atacul acela.
– Nu s`nt sclavul nim\nui, tat\, am r\spuns eu gr\bit. Cred c\
se nume[te mai cur`nd „reu[it\“. Po]i s\ cau]i cuv`ntul. ~l g\se[ti `n
dic]ionar, al\turi de „via]a la v`rf“, „apartament directorial“ [i „per-
soane de mare valoare“.
Nici nu-mi venea s\ cred ce-mi ie[ea din gur\. {i p`n\ atunci
protestasem c\ nu vreau s\ fiu o p\pu[\ pe s`rm\. Acum ajunsesem
s\ m\ laud cu `nzestr\rile mele. „Ai v\zut ce m-ai silit s\ fac?“
Antwoine a l\sat ziarul jos, s-a scuzat plin de tact [i s-a pref\cut
c\ are ceva de f\cut `n buc\t\rie.
Tata a r`s h`r`it [i s-a `ntors s\ m\ vad\ mai bine.
– Hai s\ ne l\murim. A mai supt o gur\ de oxigen. Ma[ina sau
apartamentul nu s`nt ale tale, corect? {i spui c\ asta-i o prim\? ~nc\
o respira]ie [uier\toare. S\-]i spun eu ce `nseamn\ asta. Tot ce ]i se
d\ poate fi luat `napoi [i a[a se va `nt`mpla. Conduci o ma[in\ de
firm\, stai `ntr-un apartament de firm\, por]i uniforma companiei [i
nimic din toate astea nu-]i apar]ine. Nici via]a nu mai e a ta.
Mi-am mu[cat buza. Nu-mi era de nici un folos dac\ m\ dez-
l\n]uiam `mpotriva lui. B\tr`nul era pe moarte. Mi-am spus asta
pentru a nu [tiu c`ta oar\. Face tratament cu steroizi. E un individ
nefericit, caustic. P`n\ la urm\ `ns\, nu m-am putut st\p`ni:
– {tii ceva, tat\, unii p\rin]i ar fi m`ndri de succesul copiilor,
`n]elegi?
A tras oxigen `n piept [i ochii mici i-au sclipit:
PARANOIA 343
– Asta nume[ti tu succes, nu? Vezi tu, Adam, mi-aduci aminte
din ce `n ce mai mult de maic\-ta.
– Chiar a[a?
Apoi mi-am zis: „Ab]ine-te, `nghite-]i furia, nu te porni, altfel
c`[tig\ el“.
– Exact. Ar\]i ca ea. Ai aceea[i personalitate sociabil\ – toat\
lumea o pl\cea, se potrivea oriunde, s-ar fi putut m\rita cu un tip
mai bogat, ar fi putut tr\i mai bine. {i s\ nu-]i `nchipui c\ nu mi-a
spus-o. Toate acele seri ale p\rin]ilor de la Bartholomew Browning –
s\ vezi ce se `mprietenise cu tic\lo[ii \ia boga]i, se `mbr\ca [ic, s\
vezi ce `[i b\ga ]`]ele `n nasul lor. Crezi c\ n-am b\gat de seam\?
– A, atunci e bine, tat\. Chiar foarte bine. Ce p\cat c\ nu sem\n
cu tine, nu?
S-a mul]umit s\ m\ priveasc\.
– {tii, amar [i r\ut\cios. Sictirit cu toat\ lumea. Vrei s\ ajung la
fel ca tine, adev\rat?
A pufnit, `mpurpur`ndu-se la fa]\.
Nu m-am putut opri. Sim]eam c\ ritmul inimii se accelereaz\,
c\ vocea `mi devine tot mai puternic\, ajung`nd aproape s\ strig.
– C`nd eram aproape lefter [i mergeam dintr-o petrecere `n alta,
m-ai considerat un ratat. ~n regul\, acum m\ bucur de succes, dup\
cum ar spune-o oricine, iar tu nu g\se[ti de cuviin]\ dec`t s\ m\
dispre]uie[ti. Poate c\ exist\ vreun motiv pentru care nu po]i fi
m`ndru de mine, indiferent ce a[ face.
M-a ]intuit cu privirea, a pufnit [i a zis:
– A, da?
– Uit\-te la tine! Uit\-te ce s-a ales de via]a ta! Acum eram ca un
tren de marf\ r\mas f\r\ fr`ne, imposibil de oprit, sc\pat de sub con-
trol. Spui mereu c\ lumea se `mparte `n c`[tig\tori [i perdan]i. {i
atunci, d\-mi voie s\ te `ntreb ceva, tat\. Tu ce e[ti, tat\? Ce e[ti?
A inspirat oxigen, ochii i s-au injectat [i p\reau gata s\-i sar\
din orbite. A `nceput s\ bolboroseasc\ mai mult pentru sine. Am
auzit doar vorbe disparate, majoritatea `njur\turi.
– Da, tat\, am spus, `ntorc`ndu-m\ cu spatele. Vreau s\ fiu ca tine.
344 JOSEPH FINDER

Apoi am pornit spre u[\, parc\ propulsat de propria furie. Cu-

vintele fuseser\ spuse [i nu puteau fi retrase [i de aceea m-am sim]it
mai cumplit ca niciodat\. Am p\r\sit apartamentul `nainte de a face
mai mult r\u. Ultimul lucru pe care l-am v\zut, practic, imaginea de
desp\r]ire de tata, a fost fa]a lui purpurie, pufnind [i bolborosind,
ochii sticlo[i [i holba]i de uimire, furie sau durere, dar `n acele clipe
mi-a fost greu s\ discern care dintre sentimente predomina.

67

– {i chiar lucrezi pentru Jock Goddard? m-a `ntrebat Alana.

Doamne, sper c\ n-am rostit nimic r\u despre el. Ori am f\cut-o?
Urcam cu liftul spre apartamentul meu. Dup\ slujb\, trecuse pe
acas\ pentru a se schimba [i ar\ta nemaipomenit – o bluz\ cu m`-
nec\ scurt\ [i decolteu-b\rcu]\, pantaloni str`m]i negri [i pantofi
negri. Se d\duse tot cu acela[i parfum cu miros floral pe care `l fo-
losise [i la ultima noastr\ `nt`lnire. P\rul negru, lung [i str\lucitor
contrasta pl\cut cu ochii alba[tri [i sclipitori.
– Da, ai cam dat de p\m`nt cu el, chestie pe care i-am trans-
mis-o imediat.
A z`mbit, ar\t`ndu-[i din]ii perfec]i.
– Liftul \sta e aproape la fel de mare ca apartamentul meu.
{tiam c\ nu era adev\rat, dar oricum m-a f\cut s\ r`d.
– Liftul e `ntr-adev\r mai mare dec`t ultima mea locuin]\, am
zis eu.
C`nd adusesem vorba c\ tocmai m\ mutasem `n Harbor, a spus
c\ auzise despre apartamentele de acolo [i a p\rut curioas\, de
aceea am invitat-o s\ treac\ pe la mine ca s\ vad\ cum ar\tau. Pu-
team lua cina la restaurantul hotelului de la parter, unde `nc\ nu
apucasem s\ intru.
– Mam\, ce priveli[te! a exclamat imediat ce a intrat `n aparta-
ment. Tocmai se auzea delicat un disc cu Alanis Morissette. Fan-
tastic, a zis ea. S-a uitat `n jur [i a v\zut una dintre canapele [i un
346 JOSEPH FINDER
scaun, `nc\ `nvelite `n husele de protec]ie din plastic, [i m-a `ntre-
bat scurt: {i c`nd te mu]i definitiv?
– Imediat ce voi avea c`teva ore libere. Pot s\-]i ofer ceva de b\ut?
– Hmm. Sigur, n-ar fi r\u.
– Cosmopolitan? {tiu s\ prepar [i gin cu ap\ tonic\.
– Gin e perfect, mul]umesc. Deci, abia ai `nceput s\ lucrezi
pentru el, a[a e?
Se documentase. M-am apropiat de dul\piorul cu b\uturi,
proasp\t aprovizionat, aflat `ntr-un spa]iu special, aflat al\turi de
buc\t\rie, [i am scos o sticl\ de gin Tanqueray Malacca.
– Doar de o s\pt\m`n\.
Alana m-a urmat `n buc\t\rie. Am luat c`teva l\m`i din frigide-
rul aproape gol [i m-am apucat s\ le tai `n dou\.
– Dar lucrezi la Trion de o lun\. {i-a `nclinat capul `ntr-o parte,
parc\ `ncerc`nd s\ `n]eleag\ motivele promov\rii mele at`t de ra-
pide. Frumoas\ buc\t\rie. G\te[ti aici?
– Toat\ aparatura e doar de decor, am spus. Am `nceput s\ ap\s
jum\t\]ile de l\m`ie `n storc\torul de fructe. A, am fost angajat la
Serviciul de marketing produse noi, dar s-a `nt`mplat ca proiectul la
care lucram s\ prezinte interes [i pentru Goddard [i cred c\ i-a pl\-
cut modul meu de abordare a problemelor, ideile mele, [i gata.
– Ai avut mare noroc, a zis ea, ridic`nd pu]in glasul, ca s\ do-
mine b`z`itul storc\torului de fructe.
Am ridicat din umeri.
– Vom vedea dac\ am avut sau nu.
Am umplut dou\ pahare `nalte cu ghea]\, pu]in gin [i ap\ tonic\
din frigider, apoi o por]ie serioas\ de l\m`ie. I-am `ntins paharul.
– Deci Tom Lundgren te-a preluat din echipa Norei Sommers.
Bravo, a ie[it delicios! Ce mult `i schimb\ gustul l\m`ia asta.
– Mul]umesc. Ai dreptate, Tom Lundgren m-a angajat, am spus
eu, pref\c`ndu-m\ surprins c\ [tia asta.
– {tii c\ ai ocupat postul meu?
– Ce vrei s\ spui?
– Postul r\mas vacant dup\ ce eu am fost mutat\ la AURORA.
– Chiar a[a? am s\rit eu mirat.
PARANOIA 347
Ea a dat din cap.
– De necrezut.
– Mam\, ce mic\-i lumea! Dar ce e AURORA?
– A, credeam c\ [tii.
Pe deasupra marginii paharului mi-a aruncat o privire care mi
s-a p\rut mai nep\s\toare dec`t era de a[teptat.
Am f\cut un gest nevinovat din cap.
– Nu e...?
– Am crezut c\ m-ai c\utat [i tu. Am fost numit\ la Marketing
`n grupul de Tehnologii revolu]ionare.
– Asta `nseamn\ AURORA?
– Nu, AURORA e proiectul la care lucrez eu. A ezitat o clip\.
Mi-am `nchipuit c\, dac\ lucrezi pentru Goddard, [tii ce se `nt`mpl\
aproape peste tot.
Asta fusese o gre[eal\ tactic\ din partea mea. Voiam s\ cred c\
vom putea discuta nestingheri]i `n leg\tur\ cu ceea ce f\cea.
– Teoretic, am acces la orice. Dar deocamdat\, [tii cum se
spune, abia dac\ [tiu unde se afl\ copiatorul.
M-a aprobat cu o mi[care din cap.
– ~]i place Goddard?
Ce s\-i spun, c\ nu?
– E un tip care m-a impresionat.
– La petrecere am avut impresia c\ s`nte]i foarte apropia]i. Am
observat c\ te-a chemat s\ faci cuno[tin]\ cu prietenii lui apropia]i
[i c\ ai c\rat cutiile acelea.
– Da, foarte apropia]i, am spus cu sarcasm. S`nt omul lui. Omul
cu mu[chi. }i-a pl\cut petrecerea?
– Am avut o senza]ie cam ciudat\ s\ m\ aflu printre at`]ia [efi,
dar dup\ c`teva beri mi-a fost mai u[or. Nu mai c\lcasem pe acolo
p`n\ atunci.
„Asta pentru c\ fusese transferat\ la proiectul preferat al lui
Goddard“, am socotit eu. ~ns\ voiam s\ ac]ionez cu subtilitate, de
aceea am abandonat subiectul.
– Stai s\ telefonez la restaurant ca s\ ne preg\teasc\ masa.
348 JOSEPH FINDER
– {tii ceva, credeam c\ Trion nu angajeaz\ oameni din afar\, a
zis ea, `n timp ce studia meniul. Cred c\ te-au vrut foarte mult dac\
au `nc\lcat regulile astea.
– {i-au `nchipuit c\ m\ fur\ de unde lucram. Nu eram chiar ne-
maipomenit.
Trecuser\m de la gin cu ap\ tonic\ la Sancerre, deoarece, din
bonurile ei de la cump\r\turi, [tiam c\ acela era vinul preferat. A
p\rut surprins\ [i `nc`ntat\ c`nd am dat comanda. Era o reac]ie cu
care m\ obi[nuisem deja.
– M\ `ndoiesc, a zis ea. La Wyatt cu ce te-ai ocupat?
I-am servit versiunea pe care o `nv\]asem pe de rost pentru in-
terviul dat `nainte de ob]inerea postului, dar nu s-a mul]umit cu at`t.
A vrut s\-i dau am\nunte despre proiectul Lucid.
– Nu se cuvine s\ discut despre ceea ce am f\cut la Wyatt, dac\
nu te superi, am spus eu. Am `ncercat s\ nu afirm asta pe un ton
prea t\ios.
Alana a p\rut jenat\.
– Of, Doamne, sigur, `n]eleg perfect, a zis ea.
A ap\rut chelnerul:
– Dori]i s\ comanda]i?
– Alege tu `nt`i, a spus Alana [i a mai analizat meniul, timp `n
care eu am comandat paella.
– M\ g`ndeam s\ comand [i eu acela[i lucru, a zis ea. (A, deci
nu era chiar vegetarian\.)
– S\ [tii c\ avem voie s\ comand\m acela[i lucru, am spus.
– Vreau paella, a spus ea chelnerului. Dar, dac\ e f\cut\ cu
carne sau c`rna]i, se poate scoate?
– Bine`n]eles, a asigurat-o chelnerul, not`ndu-[i `n carne]el.
– Ador paella, a spus ea. Acas\ nu m\n`nc mai niciodat\ pe[te
sau fructe de mare. Acum e un r\sf\].
– {i r\m`nem la Sancerre? am `ntrebat-o.
– Sigur.
C`nd chelnerul s-a `ntors s\ plece, mi-am amintit brusc de aler-
gia Alanei la creve]i, de aceea am intervenit:
– Stai pu]in, paella con]ine [i creve]i?
PARANOIA 349
– A, da, a r\spuns chelnerul.
– Atunci nu merge, am spus.
Alana m-a privit cu ochi mari.
– De unde [tiai...? a `nceput ea, `ngust`ndu-[i privirea.
A urmat un moment de t\cere chinuitoare, timp `n care mi-am
stors creierii ca s\ g\sesc o ie[ire. Mi se p\rea scandalos c\ f\cu-
sem o asemenea gaf\. Mi-am `nghi]it nodul din g`t [i am p\lit. ~n
cele din urm\, am `ng\imat:
– Vrei s\ spui c\ [i tu e[ti alergic\?
A t\cut o clip\.
– S`nt. Ce ciudat!
Umbra de suspiciune a p\rut s\ se risipeasc\. Apoi am schimbat
comanda [i am ales am`ndoi scoici fripte.
– ~n fine, am spus eu, am vorbit suficient despre mine. Vreau s\
aud ce e cu aceast\ AURORA.
– P\i, e ceva ]inut `n secret, s-a scuzat ea. Am sur`s cu sub`n]e-
les. Nu, jur, nu e un subiect de stat la taclale, a protestat ea. Serios!
– Cum vrei, am spus cu un aer sceptic. Dar acum, dac\ mi-ai
st`rnit curiozitatea, chiar vrei s\ fac cercet\ri ca s\ aflu [i singur?
– Nu e chiar at`t de interesant.
– Nu te cred. Nu-mi po]i da m\car o idee?
A ridicat ochii spre tavan, apoi a oftat.
– P\i, uite cum stau lucrurile. Ai auzit vreodat\ de Haloid
Company?
– Nu, am zis eu `ncet.
– Bine`n]eles. Nici nu ai vreun motiv. Dar Haloid Company, o
afacere mic\, producea h`rtie fotografic\, dar, prin anii patruzeci, a
cump\rat drepturile pentru o nou\ tehnologie care fusese respins\
de toate marile companii – IBM, RCA, GE. Inven]ia era ceva care
se chema xerografie, `n]elegi? A[a se face c\, dup\ zece sau cincis-
prezece ani, Haloid Company a devenit Xerox Corporation,
transform`ndu-se dintr-o afacere de familie `ntr-o corpora]ie gigan-
tic\. Iar asta deoarece au riscat s\ cumpere o tehnologie care nu in-
teresa pe nimeni.
– Clar.
350 JOSEPH FINDER

– Ori modul `n care Galvin Manufacturing Corporation din

Chicago, care a devenit Motorola, cu aparate de radio pentru auto-
mobile, a trecut apoi la semiconductori [i telefoane celulare. Sau, o
mic\ firm\ de prospectare a ]i]eiului, numit\ Geophysical Service,
a `nceput s\ se diversifice [i s-a apucat de produs tranzistori [i cir-
cuite integrate, devenind Texas Instruments. Cred c\ ai priceput
ideea. Istoria tehnologiei este plin\ de exemple de companii care
s-au transformat adopt`nd tehnologii avansate la momentul opor-
tun, l\s`ndu-[i astfel competitorii mult `n urm\. Asta `ncearc\ [i 68
Jock Goddard s\ fac\ `n cazul AURORA. Crede c\ acest proiect va
schimba lumea, dar [i afacerile din America, ca [i `n cazul tran-
zistorului, a semiconductorilor sau a tehnologiei fotocopierii. ~nc\ din clipa `n care spusese c\ voia s\ m`nc\m la restaurantul
– Tehnologie revolu]ionar\. de la Harbor Suites am [tiut c\ vom petrece noaptea aceea `mpre-
– Exact. un\. Mai avusesem `nt`lniri `n cadrul c\rora `nc\rc\tura erotic\ pro-
– Numai c\ Wall Street Journal consider\ c\ Jock e un om venea din `ntrebarea: „Da sau nu?“ De data asta a fost cu totul
terminat. altceva, desigur, iar `nc\rc\tura a fost mai puternic\. ~ntre noi exis-
– {tim am`ndoi c\ nu-i a[a. A luat-o `naintea tuturor. G`n- tase tot timpul o grani]\ invizibil\ pe care am`ndoi [tiam c\ va tre-
de[te-te doar la istoria companiei. Au existat trei sau patru situa]ii bui s\ o dep\[im, acea linie care desp\r]ea prietenia de ceva mai
c`nd toat\ lumea a considerat c\ Trion fusese prins\ `n corzi, `n pra- intim; problema care se punea era c`nd [i cum aveam s\ o traver-
gul falimentului, apoi, brusc, a uimit pe toat\ lumea devenind mai s\m, cine va face prima mi[care [i ce va `nsemna acel pas. Dup\
tare ca niciodat\. cin\, ne-am `ntors `n apartament, am`ndoi pu]in nesiguri pe pi-
– {i crezi c\ asist\m la o asemenea cotitur\ acum? cioare dup\ vin [i gin tonic. Mi-am strecurat bra]ul `n jurul taliei
– C`nd AURORA va fi gata de lansare, Jock va da semnalul. S\ sub]iri. Am vrut s\-i simt moliciunea pielii de pe p`ntec, pe sub
vedem ce va mai scrie atunci Wall Street Journal. AURORA face
s`ni, pe fese. Am vrut s\-i v\d p\r]ile cele mai intime. Am vrut s\
ca toate celelalte probleme s\ devin\ practic nimicuri.
asist la momentul `n care cochilia at`t de rezistent\ ce o proteja pe
– Uimitor. Am privit vis\tor `n pahar [i am `ntrebat, aproape ne-
Alana, femeia imposibil de frumoas\ [i complicat\, se va desface;
p\s\tor: {i care e tehnologia asta?
c`nd se va `nfiora, ced`nd, c`nd ochii aceia limpezi [i alba[tri aveau
Ea a sur`s [i a cl\tinat din cap.
s\ se piard\ de pl\cere.
– Pesemne c\ nu trebuia s\-]i spun at`tea. Apoi [i-a aplecat ca-
Am umblat prin apartament, delect`ndu-ne cu priveli[tea apei, apoi
pul `ntr-o parte [i a spus glume]: Sau faci o verificare a modul cum
eu am preg\tit dou\ martini, de care era clar c\ nu mai aveam nevoie.
respect eu toate m\surile de securitate?
– Nici nu-mi vine s\ cred c\ m`ine trebuie s\ merg la Palo Alto,
a zis ea.
– Dar ce se `nt`mpl\ acolo?
A cl\tinat din cap.
– Nimic interesant.
352 JOSEPH FINDER
{i ea `[i ]inea bra]ul `n jurul taliei mele, dar jum\tate `nt`m-
pl\tor, jum\tate dinadins, [i-a l\sat palma s\ alunece pe fesele
mele, str`ng`ndu-m\ ritmic, apoi a f\cut o glum\, `ntreb`ndu-m\
dac\ scosesem ambalajul de pe pat.
~n clipa urm\toare am s\rutat-o, degetele au `nceput s\-i caute
s`nii, iar ea [i-a strecurat palma cald\ spre zona mea inghinal\.
Ne-am excitat am`ndoi imediat [i ne-am cl\tinat p`n\ la canapea,
cea de pe care apucasem s\ scot husa din plastic. Ne-am s\rutat [i
ne-am unit pelvisurile. A gemut. M-a dezbr\cat de pantaloni. Pe
sub bluza neagr\ purta un sutien alb din m\tase. S`nii `i erau mari,
rotunzi, perfec]i.
A terminat cu un ]ip\t, abandon`ndu-se complet.
Eu am r\sturnat paharul de martini. Ne-am `ndreptat pe corido-
rul cel lung ce ducea `n dormitor, iar acolo am f\cut-o din nou, de
ast\ dat\ mai st\p`nit.
– Alana, am spus eu ]in`nd-o `n bra]e.
– ~h`?
– Alana, am repetat. Asta `nseamn\ „frumoas\“ `n gaelic\ sau o
limb\ din asta mai veche, nu?
– Cred c\ `n celt\.
M-a m`ng`iat pe piept, iar eu i-am m`ng`iat un s`n.
– Alana, trebuie s\-]i m\rturisesc ceva.
A scos un geam\t.
– E[ti c\s\torit.
– Nu...
S-a `ntors spre mine [i m-a fulgerat cu o privire iritat\.
– Ai o rela]ie cu altcineva.
– Nu, te asigur. Trebuie s\ m\rturisesc – nu-mi place Ani DiFranco.
– Dar n-ai... n-ai citat din ea...?
P\rea nedumerit\.
– Am avut o prieten\ care o asculta mereu, iar acum leg\tura
`ntre una [i alta e nepotrivit\.
– {i atunci de ce ai la vedere unul dintre CD-urile ei?
V\zuse blestematul de disc l`n\ sistemul hi-fi.
– ~ncercam s\ m\ determin s\-mi palc\.
PARANOIA 353
– De ce?
– Pentru tine.
S-a `ncruntat [i a stat un moment pe g`nduri.
– Nu-i nevoie s\-]i plac\ tot ce-mi place mie. De exemplu, mie
nu-mi plac ma[inile Porsche.
– Serios? am `ntrebat surprins [i m-am `ntors spre ea.
– Par ni[te falusuri pe ro]i.
– Adev\rat.
– Poate c\ unii b\rba]i au nevoie de asta, dar nu tu.
– Nimeni nu „are nevoie“ de un Porsche. M-am g`ndit c\ d\
bine la imagine.
– Atunci m\ surprinde c\ nu ]i-ai luat una ro[ie.
– Nici a[a. Ar s\ri `n ochi – poli]i[tii v\d imediat ma[inile
Porsche ro[ii [i pornesc aparatele radar.
– Tat\l t\u a avut Porsche? Fiindc\ al meu a avut. {i-a dat ochii
peste cap. Ridicol. Cum s\ zic, ma[ina crizei de la o anumit\ v`rst\,
menopauza masculin\.
– Dac\ m\ g`ndesc bine, `n copil\rie noi nici m\car n-am avut
ma[in\.
– N-a]i avut ma[in\?
– Mergeam cu mijloacele de transport `n comun.
– Aha, a f\cut ea, vizibil jenat\. Dup\ o clip\, a ad\ugat: Deci
toate astea cred c\ te ame]esc, [i a f\cut un semn `n jur c\tre aparta-
ment [i rest.
– Da.
– Hmm.
Am r\mas t\cu]i c`teva clipe.
– Te pot vizita la serviciu? am `ntrebat eu.
– Nu se poate. Accesul la etajul cinci e limitat. ~n orice caz,
cred c-ar fi mai bine dac\ cei de la serviciu n-ar [ti de noi, nu e[ti
de acord?
– Mda, ai dreptate.
Am r\mas surprins c`nd s-a lipit de mine [i a adormit. M-am
g`ndit c\ va pleca acas\ imediat, ca s\ se trezeasc\ `n patul ei, dar
se p\rea c\ vrea s\-[i petreac\ noapte cu mine.
354 JOSEPH FINDER
C`nd m-am trezit, de[tept\torul ar\ta patru f\r\ dou\zeci [i
cinci. Ea dormea `n continuare, respir`nd u[or. Am traversat dor-
mitorul [i am `nchis u[a f\r\ s\ fac zgomot.
Am verificat mesajele pe computer [i am g\sit mizeriile nor-
male, reclame [i invita]ii, ni[te lucr\ri care nu p\reau urgente [i una
pe Hushmail de la „Arthur“, cu titlul: „Dispozitive bunuri de larg
consum“. Meacham p\rea sup\rat r\u:
{eful extrem de dezam\git c\ nu ai r\spuns. Dore[te materiale suplimentare
de prezentare p`n\ m`ine la 6 p.m.; `n caz contrar afacerea e periclitat\.
Am dat reply [i am scris: „Nu am reu[it s\ localizez materialul
suplimentar, regret“ [i am semnat cu Donnie. Apoi am citit `nc\ o
dat\ [i am [ters mesajul. Nu! Nu aveam de g`nd s\ r\spund. Era
simplu. F\cusem destule pentru ei.
Am observat c\ po[etu]a neagr\ a Alanei r\m\sese pe bar, acolo
unde o l\sase. Nu-[i adusese computerul [i nici geanta de serviciu,
pentru c\ trecuse pe acas\.
~n po[et\ n-am g\sit dec`t ecusonul, un ruj, ni[te bomboane men-
tolate, un inel cu chei [i un aparat Trion Maestro. Cheile erau proba-
bil de la apartament, ma[in\ [i cutia po[tal\ de acas\. Pe Maestro
erau probabil numere de telefon [i adrese, dar [i program\ri de `nt`l-
niri. {i asta le putea fi de folos lui Wyatt [i lui Meacham.
Dar mai lucram pentru ei?
Pesemne c\ nu.
Ce avea s\ se `nt`mple dac\ dezertam? ~mi respectasem partea
de `n]elegere, le d\dusem aproape tot ce doriser\ despre AURORA –
adic\, mai tot. Exista [ansa ca ei s\ considere c\ nu mai avea rost s\
m\ s`c`ie. Nu era `n interesul lor s\ m\ dea `n vileag, mai ales at`ta
vreme c`t le mai puteam fi de folos. {i nici nu le puteau da un pont
anonim celor de FBI, pentru c\ cercet\rile ar fi ajuns [i `n curtea lor.
Ce-mi puteau face?
Atunci mi-am dat seama: `ncetasem deja s\ mai lucrez pentru
ei. Luasem hot\r`rea `n acea dup\-amiaz\ petrecut\ `n biroul lui
Jock Goddard, la petrecere. Nu aveam de g`nd s\-l mai tr\dez pe
tip. Meacham [i Wyatt se puteau duce dracului.
PARANOIA 355
Mi-ar fi fost extrem de u[or s\ plasez Maestro-ul Alanei `n su-
portul de re`nc\rcare de pe computerul meu [i s\-l conectez. Sigur,
exista [i riscul ca ea s\ se trezeasc\, deoarece dormea `ntr-un pat
str\in, mai ales dac\ vedea c\ m\ ridicasem, [i s\ vin\ s\ vad\ ce
fac. Caz `n care m-ar fi surprins desc\rc`nd con]inutul din Maestro
pe computerul meu. Poate n-ar fi b\gat de seam\. ~ns\ era de[-
teapt\ [i avea spirit de observa]ie, a[a c\ aproape sigur `[i putea da
seama de adev\r.
{i, indiferent c`t de iute a[ fi g`ndit, indiferent c`t de inteligent
a[ fi ac]ionat, tot ar fi `n]eles ce puneam la cale. A[ fi fost dat de
gol, rela]ia dintre noi s-ar fi sf`r[it, iar asta conta foarte mult pentru
mine. Eram topit dup\ ea, iar asta doar dup\ c`teva `nt`lniri [i o
noapte cu ea. Abia `ncepusem s\-i descop\r latura p\m`nteasc\,
exuberant\, pu]in s\lbatic\. ~mi pl\cea r`sul ei dezl\n]uit, colorat,
`ndr\zneala ei, sim]ul umorului, cam sec, ce-i drept. Nu voiam s\ o
pierd doar pentru c\ trebuia s\ mai fac nu [tiu ce pentru dezgust\-
torul Nick Wyatt.
~i transmisesem deja lui Wyatt tot felul de informa]ii valoroase
privind proiectul AURORA. ~mi f\cusem treaba. Trebuia s\ termin
cu tic\lo[ii aceia.
Nu-mi ie[ea din minte Jock Goddard, ghemuit `n col]ul acela
`ntunecat din birou, cu umerii cutremur`ndu-i-se de pl`ns. Acela fu-
sese momentul unei revela]ii. ~ncrederea pe care [i-o pusese `n
mine. Iar eu voiam s\ calc `n picioare acea `ncredere pentru neno-
rocitul de Nick Wyatt?
Nu, nu aveam de g`nd s-o fac. De ajuns!
De aceea am pus Maestro-ul Alanei `napoi `n po[et\. Mi-am
turnat un pahar cu ap\ rece de la dispozitivul exterior de pe u[a
frigiderului, l-am b\ut cu `nghi]ituri mari [i m-am `ntors `n pat al\-
turi de Alana. Ea a morm\it ceva `n somn, eu m-am ghemuit l`ng\
ea [i, pentru prima oar\ `n ultimele s\pt\m`ni, m-am sim]it `mp\-
cat cu mine.

69
Goddard mergea cu pa[i m\run]i [i gr\bi]i pe hol, `ndrept`ndu-se
c\tre Centrul de [edin]e directoriale, iar eu m\ chinuiam s\ r\m`n
al\turi de el f\r\ s\ alerg. Doamne, b\tr`nul se mi[ca repede, parc\
era o ]estoas\ care luase amfetamine.
– {edin]a asta blestemat\ o s\ fie un circ, a bolborosit el. Am
convocat echipa Guru pentru o explica]ie imediat ce am aflat c\ n-o
s\ poat\ respecta data de livrare, `nainte de Cr\ciun. {tiu cu to]ii c\
s`nt nemul]umit [i o s\-nceap\ s\ fac\ piruete ca o trup\ de balerine
din Rusia care interpreteaz\ Dansul Z`nelor Bune1. O s\-mi vezi o
latur\ a caracterului meu care nu e chiar at`t de pl\cut\.
N-am scos o vorb\ – ce-a[ fi putut spune? Mai v\zusem accese
de furie ale lui [i nici nu se comparau cu cele la care asistasem,
unde protagonist fusese cel\lalt director general. Pe l`ng\ Nick
Wyatt, Goddard era un adev\rat Mister Rogers2. {i, `n realitate,
eram `nc\ zguduit, mi[cat de scena aceea petrecut\ `n biroul de la
casa de l`ng\ lac – p`n\ atunci nu mai v\zusem pe cineva merg`nd
cu sinceritatea at`t de departe. P`n\ `n acele momente m\ mirasem
de ce m\ alesese Goddard, de ce se sim]ise atras de mine. Acum `n-
]elegeam [i `mi schimbase lumea din temelii. Nu mai ]ineam s\-l
1 Dans din suita Sp\rg\torul de nuci, de Piotr Ceaikovski (n. tr.)
2 Cartierul domnului Rogers, serial TV cu caracter educa]ional pentru copii, difuzat
`ntre 1968 [i 2002, `n 895 de episoade, ini]iat de Fred Rogers, decedat `n 2003, la
v`rsta de 74 de ani. Aici, Mister Rogers este considerat model de bl`nde]e, calm [i
`n]elegere. (n. tr.)
PARANOIA 357
impresionez pe b\tr`n, ci voiam s\-l c`[tig de partea mea, s\ m\
aprobe sau, poate, chiar mai mult.
De ce m\ chinuiam eu s\ `n]eleg, de ce trebuia Goddard s\ su-
fere at`t pentru c\ era un om de treab\? {i f\r\ aceast\ complica]ie
`mi venise greu s\ lucrez pentru Wyatt. Acum ac]ionam `mpotriva
tat\lui pe care nu-l avusesem niciodat\, iar asta m\ tulbura.
– {efa de la Guru e o t`n\r\ de[teapt\, o cheam\ Audrey Bethume,
o femeie `n ascensiune, a morm\it Goddard. Dar acest dezastru ar
putea s\-i distrug\ cariera. {i z\u c\ n-am nevoie de gre[eli de ase-
menea anvergur\. C`nd ne-am apropiat de sal\, a `ncetinit ritmul.
Hei, dac\ ai vreo p\rere, s\ nu ezi]i. Dar te previn – grupul acesta e
bine `nchegat [i are p\reri de nezdruncinat [i n-o s\ fie amabili fa]\
de tine doar pentru c\ te-am adus eu la discu]ie.
Membrii echipei Guru se str`nseser\ `n jurul mesei de conferin]e
[i a[teptau `nfrigura]i. C`nd am intrat, au ridicat privirea spre noi.
Unii au z`mbit [i au spus: „Bun\, Jock“ sau „Bun\ ziua, domnule
Goddard“. Ar\tau ca ni[te iepuri speria]i. Mi-am adus aminte c\ [i eu
st\tusem la aceea[i mas\ nu cu mult timp `n urm\. Unii s-au uitat ne-
dumeri]i la mine [i au [opti `ntre ei. Goddard s-a a[ezat `n capul me-
sei. Al\turi de el era o negres\ cu pu]in peste treizeci de ani, aceea[i
femeie pe care o v\zusem discut`nd cu Tom Lundgren [i cu so]ia lui
la petrecere. El a b\tut u[or cu palma `n mas\, semn s\ m\ a[ez l`ng\
el. Telefonul meu vibra `n buzunar de aproape zece minute, de aceea
l-am scos pe furi[ s\ v\d cine m\ c\uta. Primisem mai multe apeluri
de la un num\r pe care nu-l cuno[team. Am `nchis telefonul.
– Bun\ ziua, a spus Goddard. El e asistentul meu, Adam Cassidy.
Au urmat c`teva z`mbete politicoase [i am observat c\ `n grup
se afla [i Nora Sommers, vechea mea prieten\. Drace, [i `n Guru
era v`r`t\? Purta un taior negru cu dungi albe [i se machiase, nu
glum\. Mi-a surprins privirea [i mi-a z`mbit de parc\ a[ fi fost
vreun tovar\[ de joac\ pe care nu-l mai v\zuse din copil\rie. I-am
sur`s politicos, savur`nd acel moment.
Audrey Bethune, managerul de program, era `mbr\cat\ frumos,
cu un taior albastru-`nchis [i bluz\ alb\, [i purta cercei mici [i rotunzi
de aur. Avea pielea neagr\, p\rul perfect coafat [i dat cu fixativ.
358 JOSEPH FINDER
F\cusem o mic\ investiga]ie `n ceea ce o privea [i aflasem c\ pro-
venea dintr-o familie din clasa mijlocie, `n ascensiune. Tat\l ei era
medic, la fel ca bunicul, iar ea `[i petrecea fiecare var\ la proprieta-
tea familiei din Oak Bluffs de pe insula Martha’s Vineyard. Mi-a
z`mbit [i, cu ocazia asta, am observat c\ avea strung\rea]\ `ntre
din]ii din fa]\. A strecurat m`na pe la spatele lui Jock pentru a-mi
str`nge m`na. Palma `i era uscat\ [i rece. Am fost impresionat. Ca-
riera `i at`rna de un fir de p\r.
Guru – proiectul era codificat TSUNAMI – reprezenta un asis-
tent digital portabil, o tehnologie uimitoare [i singurul dispozitiv de
convergen]\ de la Trion. Era `n acela[i timp PDA, telefon mobil [i
dispozitiv de transmisie date. Comparabil cu un laptop, dar c`nt\-
rind numai 240 de grame. Transmitea e-mailuri, mesaje instan-
tanee, f\cea foi de calcul, avea un browser Internet HTML [i un
ecran color nemaipomenit de tip TFT.
Goddard [i-a dres glasul.
– Am `n]eles c\ am dat de o mic\ problem\, a zis el.
– E un fel de a spune, Jock, a rostit Audrey cu glas calm. Ieri am
primit rezultatele auditului intern, ceea ce ne-a indicat c\ avem o com-
ponent\ ce prezint\ defec]iuni. Afi[ajul cu cristale lichide e total mort.
– A-ha, a f\cut Goddard [i am sim]it c\ depusese un efort ca
s\-[i p\streze calmul. Un afi[aj defect, zici?
Audrey a dat din cap.
– Se pare c\ driverul afi[ajului prezint\ probleme.
– La fiecare aparat? a `ntrebat Goddard.
– Exact.
– A[adar, un sfert de milion de unit\]i prezint\ un driver defect,
a zis Goddard. ~n]eleg. Data livr\rii este... `n c`t s`ntem azi? – peste
trei s\pt\m`ni. Hm. Dac\ ]in minte bine, [i te rog s\ m\ corectezi
dac\ m\ `n[el, planul t\u era s\ livrezi totul `nainte de sf`r[itul tri-
mestrului, ca s\ cre[tem `ncas\rile pe trimestrul trei, pentru ca `n
ultimele treisprezece s\pt\m`ni dinainte Cr\ciunului s\ scoatem [i
noi un venit de care avem mare nevoie.
Ea a aprobat cu un gest din cap.
PARANOIA 359
– Audrey, cred c\ am fost de acord c`nd am spus c\ Guru repre-
zint\ marea revela]ie a diviziunii. {i, dup\ cum [tim cu to]ii, Trion
`nt`mpin\ unele probleme pe pia]\. Asta `nseamn\ c\ este cu at`t
mai important ca Guru s\ reu[easc\ livrarea la termen.
Am observat c\ Goddard vorbea `ntr-o manier\ deliberat calm\,
dar [tiam c\ f\cea asta doar pentru a-[i ascunde iritarea.
Directorul de marketing, elegantul Rick Durant, a intervenit pe
un ton pl`ng\re]:
– E o problem\ extrem de sup\r\toare. Noi am [i lansat o cam-
panie de stimulare, am preg\tit reclamele. „Asistentul digital pentru
urm\toarea genera]ie.“
Apoi [i-a dat ochii peste cap.
– Mda, a murmurat Goddard. {i s-ar p\rea c\ livrarea se va face
tot pentru acea genera]ie. S-a `ntors apoi spre Eddie Cabral, un tip
solid, cu o fa]\ rotund\ [i cu o tunsoare demodat\. E vreo problem\
cu masca?
– A[ vrea eu s\ fie a[a, a r\spuns Cabral. Nu, trebuie s\ refacem
cipul acela nenorocit, domnule.
– Produc\torul este din Malaezia? a `ntrebat Goddard.
– Am avut mereu noroc cu ei, a zis Cabral. Toleran]ele [i calita-
tea au fost `ntotdeauna foarte bune. Dar acesta e un ASIC1 compli-
cat. Trebuie s\ ac]ioneze ecranul cu cristale lichide care e tipic
pentru Trion, iar modific\rile nu se pot face peste noapte...
– Dar dac\ a]i `nlocui ecranul cu cristale lichide? l-a `ntrerupt
Goddard.
– Nu se poate, domnule, a spus Cabral. Asta ar `nsemna reutilarea
`ntregii carcase, ceea ce ar `nsemna o `nt`rziere de cel pu]in [ase luni.
Brusc am devenit atent. Cuv`ntul acela tehnic `mi amintea de
ceva. „ASIC... ecranul cu cristale lichide tipic pentru Trion...“
– A[a e cu ASIC-urile astea, a spus Goddard. Asemenea chestii
se pot pr\ji oric`nd. {i care e procentajul de reu[it\, patruzeci, cinci-
zeci la sut\?
Cabral s-a `nnegrit la fa]\.
1 Prescurtare de la Application-Specific Integrated Circuit – circuit integrat cu des-
tina]ie specific\, un cip proiectat pentru a `ndeplini o anumit\ aplica]ie (n. tr.)
360 JOSEPH FINDER
– Zero. E o defec]iune la `ntreaga linie de asamblare.
Goddard a str`ns din buze. P\rea c\ abia se mai putea st\p`ni.
– {i c`t ar dura s\ se reproiecteze aceste ASIC-uri?
Cabral a ezitat.
– Trei luni. Asta, dac\ avem pu]in noroc.
– Dac\ avem noroc, a repetat Goddard. Da, dac\ avem noroc.
Glasul a `nceput s\-i capete putere. Trei luni `nseamn\ c\ livrarea e
`n decembrie. Nu merge nicicum, a[a e?
– Nu, a recunoscut Cabral.
L-am b\tut u[or pe bra] pe Goddard, dar el m-a ignorat.
– Cei din Mexic nu le pot fabrica mai repede?
{eful produc]iei, o femeie pe nume Kathy Gornick, a zis:
– Poate cu o s\pt\m`n\ sau dou\, ceea ce nu ne ajut\ prea mult.
{i apoi, calitatea va fi `n cel mai bun caz sub standardele cerute.
– Ce porc\rie! a exclamat Goddard.
Nu-l mai auzisem vorbind astfel.
Am ridicat specifica]ia produsului [i l-am b\tut din nou pe bra]
pe Goddard.
– V-a[ ruga s\ m\ scuza]i pu]in, am spus eu.
Am ie[it gr\bit din sal\ [i, de cum am ajuns `n hol, am deschis
telefonul.
Noah Mordden nu se afla la biroul lui, de aceea am `ncercat pe
mobil [i mi-a r\spuns din prima:
– Ce-i?
– S`nt eu, Adam.
– Doar ]i-am r\spuns la telefon, nu?
– Mai [tii p\pu[a aia ur`t\ pe care-o ]ii `n birou? Cea care zice:
„S\-mi m\n`nci chilo]ii, Goddard“?
– Iube[te-m\, Lucille. Nu ]i-o dau. Cump\r\-]i una, dac\ vrei.
– N-are un ecran cu cristale lichide `n burt\?
– Ce pui la cale, Cassidy?
– Ascult\, vreau s\ te `ntreb ceva `n leg\tur\ cu driverul pentru
ecran. Acel ASIC.
PARANOIA 361
C`teva minute mai t`rziu, c`nd am revenit `n sala de conferin]e,
[efii de la tehnologie [i produc]ie tocmai discutau cu aprindere des-
pre un alt ecran cu cristale lichide care ar fi putut `nc\pea `n carcasa
mic\ a aparatului Guru. M-am a[ezat discret [i am a[teptat o pauz\
`n disputa celor doi. ~n cele din urm\ am g\sit momentul potrivit [i
am intervenit:
– Ierta]i-m\, am zis, dar nimeni nu mi-a acordat aten]ie.
– Vede]i, spunea Eddie Cabral, tocmai de aceea trebuie s\ am`-
n\m lansarea.
– Da, dar nu ne putem permite s\ rat\m lansarea asta, l-a pus
Goddard la punct.
Mi-am dres glasul.
– O clip\, v\ rog.
– Adam, a zis Goddard.
– {tiu c\ pare o nebunie, am spus eu, dar mai ]ine]i minte p\-
pu[a aceea robotic\, Lucille?
– Ce facem aici, a bomb\nit Rick Durant, trebuie s\ `nghi]im
orice porc\rie? Nu vreau s\-mi aduc aminte de p\pu[a aceea. Am
livrat jum\tate de milion de asemenea hido[enii [i le-am primit pe
toate `napoi.
– Exact, am spus. De aceea avem trei sute de mii de ASIC-uri,
fabricate conform specifica]iei pentru ecranul tipic Trion, care stau
`ntr-un depozit din Van Nuys.
Am auzit c`teva chicoteli, apoi chiar hohote de r`s. Unul dintre
ingineri i-a spus altuia, destul de tare ca s\ aud\ mai to]i:
– Are idee ce s`nt aceia conectori?
– E de tot hazul, a zis altcineva.
Nora m-a privit, chircindu-se, chipurile de mil\ pentru mine, [i
a ridicat din umeri.
Eddie Cabral a luat cuv`ntul:
– Tare-a[ vrea s\ fie at`t de simplu, Adam. Dar ASIC-urile nu
s`nt interschimbabile. Trebuie s\ fie compatibile ca pini.
Am dat din cap.
– ASIC-ul folosit la Lucille are o dispunere a pinilor SOLC-68.
Nu e aceea[i a[ezare ca la Guru?
362 JOSEPH FINDER
Goddard s-a holbat la mine.
Au urmat c`tva momente de t\cere, apoi fo[net de h`rtii.
– Pini tip SOLC-68, a zis unul dintre ingineri. Da, trebuie s\ mearg\.
Goddard s-a uitat `n jur, apoi a b\tut cu palma `n mas\.
– Bine, atunci, a zis el. Ce mai a[tept\m?
Nora a sur`s impresionat\ [i mi-a f\cut un semn de victorie cu
degetele mari ridicate.
~n drum spre biroul meu, am scos din nou telefonul din buzu-
nar. Aveam cinci mesaje, toate de la acela[i num\r, plus unul notat
ca „Personal“. Am format num\rul de la c\su]a vocal\ [i am auzit
vocea resping\toare, inconfundabil\ a lui Meacham: „S`nt Arthur.
N-am nici o veste de la tine de mai bine de trei zile. Inacceptabil.
Transmite azi un e-mail, ori vei suferi consecin]ele“.
Am sim]it un fior. Faptul c\ m\ sunase el, ceea ce prezenta un
risc, indiferent de circuitele prin care trecuse convorbirea, `mi de-
monstra c`t de serioas\ era chestiunea.
Avea dreptate: nu p\strasem leg\tura. Dar nu aveam de g`nd s\
o reiau. Regret, amice.
Urm\torul mesaj era de la Antwoine, care avea un glas pi]ig\iat
[i `ncordat. „Adam, trebuie s\ vii imediat la spital“, suna primul
mesaj. Al doilea, p`n\ la al cincilea – erau tot de la el. Tonul `i tr\da
disperarea cresc`nd\. „Adam, unde naiba e[ti? Vino, domnule!
Vino la spital imediat!“
Am trecut pe la biroul lui Goddard – `nc\ st\tea de vorb\ cu
c`]iva membri ai echipei Guru – de aceea i-am spus lui Flo:
– Anun]\-l pe Jock, te rog, c\ am o urgen]\. E vorba de tat\l meu.
70
{tiam, bine`n]eles, c\ se terminase `nc\ `nainte de a ajunge
acolo, dar tot am condus ca un dement. Toate semafoarele, toate
vehiculele care trebuiau s\-mi ofere prioritate, toate indicatoarele
de reducere a vitezei din dreptul [colilor – toate se aliaser\ ca s\ m\
`nt`rzie, s\ m\ `mpiedice a ajunge la spital la vreme pentru a-l mai
vedea pe tata `nainte de a muri.
Am parcat `ntr-un loc nepermis, deoarece n-am mai vrut s\
pierd timpul s\ m\ `nv`rt prin parcarea spitalului pentru a g\si un
loc, [i m-am `ndreptat ca o furtun\ pe u[a spre camera de gard\,
deschiz`nd u[ile `n for]\, la fel cum f\ceau [i echipele de medici de
urgen]\ c`nd `mpingeau vreo brancard\ pe ro]i [i se gr\beau spre
sala de interven]ii. Asistenta de la ghi[eu vorbea la telefon [i r`dea,
purt`nd, evident, o convorbire personal\.
– Frank Cassidy? am zis eu.
Mi-a aruncat o privire [i a continuat s\ sporov\iasc\.
– Francis Cassidy! am strigat eu. Unde e?
Cu o expresie de nemul]umire, a l\sat telefonul [i a privit spre
ecranul computerului.
– Camera trei.
Am gonit prin sala de a[teptare, am deschis u[ile duble ale re-
zervei [i l-am v\zut pe Antwoine st`nd pe un scaun al\turi de o per-
dea verde. C`nd a con[tientizat prezen]a mea, m-a privit f\r\ nici o
expresie, n-a scos o vorb\ [i am observat c\ avea ochii injecta]i.
Apoi, c`nd m-am apropiat, a dat `ncet din cap, spun`nd:
364 JOSEPH FINDER
– ~mi pare r\u, Adam.
Am tras perdeaua `ntr-o parte [i l-am v\zut pe tata lungit pe pat,
cu ochii deschi[i [i mi-am zis `n g`nd: „Vezi tu, Antwoine, te-ai `n[e-
lat, e `nc\ printre noi, am\r`tul“, dup\ care am perceput c\ fa]a lui `[i
schimbase culoarea, c\p\t`nd acea nuan]\ g\lbuie [i cerat\, iar gura `i
era deschis\, ceea ce m-a `ngrozit. Din motive necunoscute, exact
asta mi s-a imprimat `n minte; gura lui st\tea c\scat\, a[a cum nu r\-
m`ne niciodat\ c`nd cineva tr\ie[te, `nghe]at\ `n acel g`f`it agonizant,
acea ultim\ respira]ie disperat\, furioas\, aproape un r`njet sfid\tor.
– A, nu se poate, m-am t`nguit eu.
Antwoine a ap\rut `n spate [i [i-a l\sat o m`n\ pe um\rul meu.
– Au stabilit decesul acum zece minute.
Am atins fa]a tatei, obrazul lucios [i am constatat c\ se r\cise.
Nici rece, nici cald. Cu c`teva grade mai rece dec`t ar fi trebuit, o
temperatur\ pe care nu o sim]i niciodat\ la cineva `n via]\. Pielea
mi s-a p\rut a avea consisten]a lutului de modelat, lipsit\ de via]\.
Am sim]it c\ nu mai pot respira. Nu puteam; avea senza]ia c\
m\ aflam `n vid. Lumina a p\rut c\ tremur\. Brusc, am strigat:
– Tat\! Nu!
Am privit fix la el cu ochi `nce]o[a]i de lacrimi, i-am atins
fruntea, obrajii, pielea ro[iatic\ [i aspr\ a nasului, cu fire de p\r care
r\s\reau din pori, apoi m-am aplecat [i l-am s\rutat pe fa]a `nc\ imo-
bilizat\ `ntr-o expresie furioas\. Ani de zile `l s\rutasem pe frunte sau
pe un obraz [i abia dac\ reac]ionase vreodat\, dar eram aproape sigur
c\ surprindeam o sclipire de pl\cere ascuns\ `n ochii lui. Acum chiar
c\ nu a tres\rit, desigur, iar asta m-a f\cut s\ m\ simt ca `mpietrit.
– }ineam s\ mai ai [ansa de a-]i lua r\mas-bun de la el, a spus
Antwoine. I-am auzit glasul, am perceput vibra]ia baritonal\, dar
n-am fost `n stare s\ m\ r\sucesc pentru a-l privi. A avut o nou\
criz\ respiratorie, dar de data asta n-am mai pierdut vremea ca s\
m\ cert cu el [i am chemat ambulan]a imediat. G`f`ia r\u de tot. Au
spus c\ avea pneumonie, probabil c\ de mai mult timp. Au purtat o
discu]ie pentru a decide dac\ s\-l pun\ pe respira]ie artificial\, dar
n-au mai apucat. Iar eu te-am sunat mereu.
– {tiu, am zis eu.
PARANOIA 365
– Mai aveai vreme... Am vrut s\-]i iei r\mas-bun.
– {tiu. Ce s\ fac?
Am `nghi]it cu greu. Nu voiam s\-l privesc pe Antwoine, nu
voiam s\-i v\d fa]a, fiindc\ aveam impresia c\ e pe cale s\ izbuc-
neasc\ `n pl`ns [i n-a[ fi suportat asta. {i voiam ca nici el s\ nu m\
vad\ pl`ng`nd, ceea ce era o prostie. Dac\ nu ver[i o lacrim\ atunci
c`nd `]i moare tat\l, ceva nu e `n regul\ cu tine.
– A spus... ceva?
– Mai mult a `njurat.
– Adic\, a...
– Nu, a r\spuns Antwoine, foarte `ncet. N-a `ntrebat de tine.
~ns\, [tii, practic nu a zis nimic, numai...
– {tiu.
Nu ]ineam s\ aflu mai multe.
– ~n primul r`nd `i blestema pe doctori, [i pe mine...
– Da, am zis, nedezlipindu-mi ochii de la fa]a tatei. Nu m\ sur-
prinde. Fruntea era numai riduri, ridicate de furie, `mpietrite a[a.
Am `ntins m`na [i am atins ridurile, `ncerc`nd s\ le netezesc, dar
n-am putut. Tat\, am rostit. Iart\-m\.
Nu [tiu ce voiam s\ spun prin asta. Pentru ce `mi ceream ier-
tare? Oricum tr\ise mai mult dec`t era de a[teptat [i era mai bine c\
murise dec`t s\ tr\iasc\ `ntr-o permanent\ agonie.
Perdeaua de pe cealalt\ parte a patului s-a tras deoparte. S-a ivit un
tip cu ten m\sliniu, `n uniform\ de spital, cu un stetoscop at`rnat la g`t.
L-am recunoscut pe doctorul Patel, pe care-l v\zusem data trecut\.
– Adam, a zis el. ~mi pare r\u.
P\rea sincer `ndurerat.
Am dat din cap.
– A contractat o dubl\ pneumonie, m-a informat doctorul Patel.
Suferea de ea mai de mult, de[i la ultima internare analiza globule-
lor albe nu a indicat nimic anormal.
– Sigur, am zis.
– ~n starea lui, n-a mai rezistat. A f\cut un infarct miocardic
`nainte de a apuca s\ lu\m hot\r`rea de a-l intuba. Organismul lui
n-ar mai fi tolerat o asemenea interven]ie.
366 JOSEPH FINDER
Am dat din nou din cap. Nu aveam nevoie de am\nunte, la ce
mi-ar fi folosit?
– E mai bine a[a. Ar fi trebuit s\ stea cu masc\ de oxigen luni
de zile. Nu cred c\ ai fi vrut a[a ceva.
– {tiu. Mul]umesc. S`nt convins c\ a]i f\cut tot ce se putea.
– E doar... doar el, adev\rat? Era singurul p\rinte `n via]\? Nu
ai fra]i sau surori, a[a e?
– Exact.
– Cred c\ a]i fost foarte apropia]i.
„Chiar a[a? am g`ndit. {i tu [tii asta... de unde p`n\ unde? Asta
e p\rerea ta ca medic?“ M-am mul]umit s\ aprob cu un gest mut.
– Adam, ai vreun antreprenor de pompe funebre pe care vrei
s\-l sun\m?
Am `ncercat s\-mi aduc aminte de numele firmei care se ocu-
pase de `nmorm`ntarea mamei. Dup\ c`teva clipe, mi-am amintit.
– S\ ne anun]i dac\ te mai putem ajuta cu ceva, mi-a zis docto-
rul Patel.
Am privit la trupul tatei, pumnii str`n[i, expresia furioas\, ochii
`nl\crima]i, gura c\scat\. Apoi am ridicat capul spre doctorul Patel
[i am zis:
– N-a]i putea s\-i `nchide]i ochii?
71
Oamenii de la firma de pompe funebre au sosit `n mai pu]in de
o or\, au b\gat cadavrul `ntr-un sac cu fermoar [i l-au dus pe o
targ\. Cei doi, solizi [i tun[i scurt, mi-au spus cu amabilitate c\ le
pare r\u pentru pierderea mea. Apoi am telefonat de pe mobil [i am
vorbit cu directorul firmei despre ceea ce trebuia f\cut. Mi-a zis [i
el c\-i pare r\u pentru pierderea mea. A vrut s\ [tie dac\ vor veni
rude `n v`rst\ din afara ora[ului, data la care voiam s\ programez
`nmorm`ntarea, dac\ tat\l meu mergea la o anumit\ biseric\ unde
a[ dori s\ se oficieze serviciul religios. M-a mai `ntrebat dac\ exista
un loc de `nmorm`ntare care s\ apar]in\ familiei. I-am spus unde
fusese `nhumat\ mama, c\ eram convins c\ tata cump\rase dou\
locuri, unul pentru mama [i unul pentru el. A zis c\ se va interesa
la cimitir. M-a mai `ntrebat dac\ doream s\ trec pe la firm\ s\ re-
zolv\m ultimele am\nunte.
M-am a[ezat `n sala de a[teptare din preajma camerei de gard\
[i am telefonat la birou. Jocelyn aflase deja c\ am probleme cu tata
[i m-a `ntrebat:
– Cum e?
– S-a stins, am spus eu.
A[a se exprima [i tata: oamenii „se stingeau“, nu mureau.
– Oh, a f\cut Jocelyn. ~mi pare r\u, Adam.
Am rugat-o s\ anuleze toate `nt`lnirile programate pentru urm\-
toarele zile, apoi am rugat-o s\-mi fac\ leg\tura cu Goddard. Flo a
ap\rut pe fir [i mi-a zis:
368 JOSEPH FINDER
– Bun\. {eful a ie[it – se preg\te[te s\ plece la Tokio `n seara
asta. Apoi, cu glas schimbat, m-a `ntrebat: Ce face tat\l t\u?
– S-a stins. {i am ad\ugat precipitat: Evident, o s\ lipsesc c`-
teva zile [i voiam s\ m\ scuzi anticipat fa]\ de Jock...
– Bine`n]eles, a zis ea. Bine`n]eles. Condolean]e. S`nt sigur\ c\
va mai telefona `nainte de a se `mbarca, dar [tiu c\ va `n]elege,
nu-]i face probleme.
Antwoine a ap\rut `n sala de a[teptare, p\r`nd nelalocul lui,
pierdut.
– {i acum ce trebuie s\ fac? m-a `ntrebat cu jum\tate de glas.
– Nimic, Antwoine, am zis.
A avut un moment de ezitare.
– S\-mi iau calabal`cul?
– Ei, asta-i bun\. Stai lini[tit.
– Necazul e c\ s-a `nt`mplat pe nea[teptate [i n-am unde s\ m\ duc.
– R\m`i `n apartament c`t vrei, am zis.
S-a foit de pe un picior pe cel\lalt.
– S\ [tii, a vorbit totu[i de tine, a zis el.
– Da, cred. Se vedea c\ se sim]ea vinovat pentru c\-mi spusese
c\ tata nu `ntrebase de mine `n ultimele lui clipe. {tiu asta.
A r`s moale, `ncet.
– Nu `ntotdeauna de bine, dar cred c\ a[a [tia el s\-[i arate dra-
gostea, `n]elegi?
– Da.
– A fost mare [mecher, tat\l \sta al t\u.
– Da.
– A trebuit s\ depun ceva efort ca s\ m\ `mpac cu el, `n]elegi?
– S-a purtat ur`t cu tine.
– A[a-i era stilul. N-am pus la inim\.
– L-ai `ngrijit, am spus. Asta a `nsemnat mare lucru pentru el,
chiar dac\ n-a catadicsit s\ recunoasc\ fa]\ de tine.
– {tiu, [tiu. Spre sf`r[it eram mai lega]i.
– A ]inut la tine.
– Nu s`nt convins, dar ne mai apropiaser\m oarecum.
– Nu, sigur a ]inut la tine. S\ nu m\ contrazici!
PARANOIA 369
A f\cut o pauz\, apoi a zis:
– A fost un om bun, s\ [tii.
La asta n-am [tiu ce s\-i r\spund.
– Te-ai purtat grozav cu el, Antwoine, am reu[it eu s\ g\sesc re-
plica potrivit\. {tiu c\ ai `nsemnat mult pentru el.
Ciudat: dup\ ce d\dusem `n pl`ns pentru prima oar\ l`ng\ patul
de spital al tatei, ceva s-a z\vor`t `n mine. N-am mai pl`ns, iar asta
a ]inut ceva vreme. Sim]eam ca [i cum mi-ar fi amor]it un bra],
parc\ n-aveam vlag\ `n el [i percepeam doar ni[te vagi `n]ep\turi,
ca atunci c`nd ai dormit pe el o noapte `ntreag\.
~n drum spre firma de pompe funebre, i-am telefonat Alanei la
birou [i mi-a r\spuns serviciul de mesaje vocale care m-a informat
c\ era „plecat\ din birou“, dar c\-[i va verifica mesajele primite.
Mi-am amintit c\ se afla la Palo Alto. Am sunat-o pe mobil [i mi-a
r\spuns dup\ primul apel.
– Alana.
~mi pl\cea vocea ei, pl\cut\ [i catifelat\, cu o u[oar\ not\ de
asprime.
– Adam.
– Bun\, tic\losule.
– Dar ce-am f\cut?
– N-ar trebui s\ telefonezi fetei a doua zi dup\ ce te culci cu ea,
ca s-o faci s\ se simt\ mai pu]in vinovat\ c\ s-a l\sat sedus\?
– Dumnezeule, Alana, eu...
– Unii trimit [i flori, a continuat ea, netulburat\. Asta `nc\ nu
mi s-a `nt`mplat, dar am citi chestia asta `n Cosmo.
Avea dreptate, desigur: nu-i telefonasem, un act de impolite]e.
Dar ce-i puteam spune, adev\rul? C\ nu o sunasem pentru c\ `n]e-
penisem ca o insect\ prins\ `n ambr\ [i nu [tiam cum s\ procedez?
C\ nu-mi venea s\ cred ce norocos fusesem s\ g\sesc o femeie ca
ea – era o durere de care nu voiam s\ scap – [i, cu toate acestea, m\
sim]eam un tic\los [i un mincinos des\v`r[it? „Da, m-am g`ndit, ai
citit `n Cosmopolitan despre felul `n care se folosesc b\rba]ii de
tine, scumpo, dar nu [tii nimic.“
370 JOSEPH FINDER

– {i cum e la Palo Alto?

– Frumos, dar tu `ncerci s\ schimbi subiectul.
– Alana, ascult\. Vreau s\-]i spun – am ve[ti proaste. Tocmai a
murit tat\l meu.
– Vai, Adam. O, iart\-m\! A[ vrea s\ fiu l`ng\ tine.
– {i eu.
– Cu ce te pot ajuta?
– Nu-]i face griji, n-am nevoie de nimic.
– {tii... c`nd are loc `nmorm`ntarea? 72
– Peste dou\ zile.
– Eu m\ `ntorc abia joi. Adam, `mi pare r\u.
L-am sunat pe Seth, care a spus cam acelea[i lucruri: Directorul firmei de pompe funebre, care se ocupase [i de `n-
– Vai, domnule, `mi pare r\u? Ce s\ fac? morm`ntarea mamei, era un tip agreabil, amabil, cu p\rul ceva mai
Oamenii spun `ntotdeauna a[a ceva [i e pl\cut, dar `ncepi s\ te negru dec`t ar fi trebuit [i o musta]\ mare [i zb`rlit\. ~l chema Frank –
`ntrebi: ce-ar fi de f\cut, nu? Nu le ceream s\-mi dea de poman\. „la fel ca pe tat\l t\u“, a ]inut el s\-mi spun\. M-a condus `n salo-
Nici eu nu [tiam ce vreau. nul mortuar, care ar\ta ca o cas\ de la periferie, nemobilat\ com-
– Nimic, serios. plet, cu covoare orientale [i mobil\ de culoare `nchis\, c`teva fi[ete
– Las\, domnule, de la firma asta de avocatur\ m\ pot `nvoi. vechi din o]el [i copii `nr\mate ale c`torva picturi `nf\]i[`nd cor\bii
Nici o grij\. [i peisaje. Individul nu juca teatru; chiar p\rea s\ m\ comp\ti-
– Nu, omule, nu-i nevoie. measc\. Mi-a povestit pu]in despre moartea tat\lui s\u, cu [ase ani
– {i-i organizezi `nmorm`ntarea [i toate celelalte? `n urm\ [i ce greu `i fusese. Mi-a oferit o cutie de [erve]ele din h`r-
– Da, probabil. Te anun] eu. tie, dar nu aveam nevoie de ele. {i-a notat anun]ul mortuar pentru
– Ai grij\ de tine, amice, bine? ziar – m-am `ntrebat `n g`nd cine avea s\-l citeasc\ [i cui `i va p\sa –
Apoi, `n timp ce r\m\sesem cu el `n m`n\, telefonul a sunat.
[i am ajuns la formularea acestuia. M-am chinuit s\-mi aduc aminte
Meacham n-a spus nici m\car bun\ ziua. Primele lui cuvinte au fost:
numele surorii mai `n v`rst\ a tatei, care murise mai de mult, chiar
– Unde mama dracului ai fost?
[i numele p\rin]ilor lui, pe care cred c\ i-am v\zut de mai pu]in de
– A murit tata. Acum o or\.
zece ori [i c\rora le spuneam doar „Bunicul“ [i „Bunica“. Tata avu-
A urmat o t\cere lung\.
sese rela]ii `ncordate cu p\rin]ii lui, astfel c\ `i vedeam rareori.
– Isuse, a f\cut el. Apoi a ad\ugat crispat, de parc\ [i-ar fi adus
Eram prea confuz s\-mi amintesc lunga [i `ntortocheata list\ a [co-
aminte de ceva: ~mi pare r\u.
lilor la care lucrase tata [i probabil c\ am s\rit vreo dou\, dar mi
– Da, am r\spuns eu.
le-am adus aminte pe cele importante.
– Ne preseaz\ timpul.
– Da, am zis, sim]ind c\ iau foc. Frank m-a `ntrebat de trecutul militar al tatei, iar eu mi-am
Doar i-am spus s\ aib\ r\bdare. Apoi am `nchis. amintit c\ f\cuse doar instruc]ia obi[nuit\ la o baz\ militar\ [i c\ nu
luptase nic\ieri, dar ura armata cu patim\. M-a `ntrebat dac\ voiam
s\-i pun un drapel pe co[ciug, la care tata avea dreptul ca veteran,
372 JOSEPH FINDER
dar eu am spus c\ nu, tata n-ar fi vrut un drapel deasupra lui. {i-ar fi
v\rsat furia pe el, ar fi spus ceva de genul: „Cine dracu’ `]i `nchipui c\
s`nt, John F. Kennedy?“ M-a `ntrebat dac\ voiam s\ i se c`nte Stinge-
rea, la care tata avea dreptul, [i mi-a explicat c\ `n prezent nu se putea
aduce un gornist, ci se rula o band\ l`ng\ morm`nt. Am refuzat, tata
n-ar fi vrut nici Stingerea. I-am spus c\ voiam ca ceremonia s\ se des-
f\[oare c`t mai cur`nd posibil. }ineam s\ termin cu toate [i s\ uit.
Frank a telefonat la biserica catolic\ unde avusese loc serviciul
religios pentru mama [i am programat o liturghie peste dou\ zile.
Din c`te [tiam, nu existau rude din afara ora[ului; singurii supravie-
]uitori erau doi veri [i o m\tu[\ cu care nu mai p\strase leg\tura.
Mai erau c`]iva care puteau fi considera]i prieteni de-ai lui, cu toate
c\ nu vorbise cu ei de ani de zile; to]i locuiau `n ora[. M-a mai `n-
trebat dac\ tata avea vreun costum `n care a[ fi vrut s\ fie `nhumat.
Am zis c\ s-ar putea [i c\ voi c\uta.
Apoi Frank m-a dus la parter, unde se g\seau c`teva `nc\peri
pline de co[ciuge. Toate p\reau mari [i `nfior\tor de ur`te, exact lu-
crurile de care tata [i-ar fi b\tut joc. Mi-aduc aminte c\ se pornise
odat\, cu pu]in `nainte de moartea mamei, contra industriei `nmor-
m`nt\rilor, sus]in`nd c\ era vorba de un jaf de propor]ii uria[e, de
pre]uri ridicol de umflate pentru ni[te sicrie care oricum erau v`r`te
`n p\m`nt, prin urmare, ce rost avea s\ dai at`]ia bani pe ele; sus]i-
nea chiar c\, dac\ nu erai atent, de obicei se `nlocuiau co[ciugele
scumpe cu unele din lemn de pin. {tiam c\ nu era adev\rat – v\zu-
sem co[ciugul mamei cobor`t `n groap\ [i p\m`ntul aruncat cu
lopata peste el – [i nu credeam c\ o asemenea m\g\rie se poate co-
mite dec`t dac\ venea cineva la miez de noapte ca s\ `l dezgroape,
lucru de care m\ `ndoiam.
Din cauza acestei suspiciuni – asta era scuza lui, `n orice caz –
tata alesese unul dintre cele mai ieftine co[ciuge pentru mama, din
sc`ndur\ de pin vopsit\ ca s\ semene cu mahonul. „Crede-m\, `mi
spusese el `n casa mortuar\, atunci c`nd mama murise, iar eu nici
nu [tiam de mine de durere, nici mama ta n-ar fi fost de acord s\ ri-
sipim banii.“
PARANOIA 373
Nu aveam de g`nd s\-i fac asta, cu toate c\ era mort [i nu ar fi
avut cum s\-[i dea seama de diferen]\. Conduceam un Porsche, lo-
cuiam `ntr-un apartament uria[ din Harbor [i-mi puteam permite s\
cump\r un co[ciug frumos pentru tata. Cu banii pe care-i f\ceam la
slujba `mpotriva c\reia tunase [i fulgerase. Am ales unul din ma-
hon, cu aspect elegant, care avea `n\untru ceva ce se numea „seif al
amintirilor“, un soi de sertar, unde se puteau pune lucruri care apar-
]inuser\ defunctului.
C`teva ore mai t`rziu, am mers acas\, m-am t`r`t `n patul pe care
nu-l f\cusem niciodat\ [i am adormit. Ceva mai t`rziu m-am dus
p`n\ la apartamentul tatei [i am scotocit prin dulapul lui de haine,
despre care puteam jura c\ nu fusese deschis de mult\ vreme, [i am
g\sit un costum bleumarin, care p\rea destul de ieftin, `n care nu-l
v\zusem `mbr\cat. Pe umerii hainei se vedea c`te o dung\ de praf.
Am g\sit [i o c\ma[\, dar nici urm\ de cravat\ – nu cred c\ purtase
vreodat\ – de aceea am hot\r`t s\ folosesc una de-a mea. Am c\utat
prin apartament lucruri despre care credeam c\ le-ar vrea `ngropate
cu el. Poate vreun pachet de ]ig\ri.
M\ temusem c\ vizita acolo m\ va dobor`, c\ voi `ncepe iar s\
pl`ng. Numai c\ m-a `ntristat profund s\ v\d ce pu]ine lucruri l\-
sase bietul b\tr`n `n urma lui – o duhoare st\tut\ de fum de ]igar\,
scaunul cu rotile, tubul de respirat, fotoliul. Dup\ o jum\tate de or\
chinuitoare de cotrob\it prin lucrurile ce-i apar]inuser\, am re-
nun]at [i am decis s\ nu pun nimic `n „seiful amintirilor“. ~n mod
simbolic, aveam s\-l las gol, la o adic\, de ce nu?
C`nd m-am `ntors acas\, am ales una dintre cravatele la care ]i-
neam cel mai pu]in, una cu albastru [i alb, care ar\ta suficient de
sumbr\ [i de care m\ puteam desp\r]i f\r\ regrete. Nu aveam chef
s\ mai merg din nou la casa mortuar\, de aceea am dus-o jos, la
portarul de serviciu, [i l-am rugat s\ o trimit\ el prin cineva.
A doua zi a avut loc priveghiul. Am sosit la casa mortuar\ cu
aproape dou\zeci de minute `nainte de `nceperea lui. ~n `nc\perea
dotat\ cu aer condi]ionat era aproape frig, iar aerul mirosea a
deodorant. Frank m-a `ntrebat dac\ voiam s\ „aduc un ultim oma-
giu“ tatei, de unul singur, iar eu am acceptat imediat. Mi-a f\cut
374 JOSEPH FINDER
semn s\ merg `ntr-una dintre camerele de pe holul central. C`nd am
intrat [i am v\zut co[ciugul descoperit, am avut un [oc enorm. Tata
st\tea `ntins `n\untru, cu costumul acela s\r\cu] [i cravata mea al-
bastr\ `n dungi [i cu m`inile `ncruci[ate pe piept. Am sim]it c\ mi
se pune un nod `n g`t, dar mi-a trecut repede [i n-am sim]it `ndem-
nul de a pl`nge, lucru ce mi s-a p\rut straniu. M\ sim]eam doar
golit pe din\untru.
Nu p\rea deloc real, dar mor]ii oricum nu mai arat\ astfel. Frank
ori cel care se ocupase de tata nu f\cuse o treab\ proast\ – nu pu-
sese prea mult ruj sau ce se folose[te pentru a mai da culoare –, dar
tot ar\ta ca un exponat din Muzeul Madame Tussaud, dac\ nu chiar
mai bine dec`t oricare. Spiritul p\r\se[te trupul, iar antreprenorul
de pompe funebre nu i-l poate readuce, indiferent ce ar face. Fa]a
lui avea o culoare ca a pielii normale, dar eram con[tient c\ era un
truc. Pe buze se vedeau urme de ruj. P\rea mai pu]in furios dec`t la
spital, dar tot nu reu[iser\ s\-l fac\ s\ arate `mp\cat cu sine. Cred
c\ mai mult nu se putea face pentru a-i netezi cutele de pe frunte.
Pielea `i era rece acum [i mult mai ceroas\ dec`t i-o sim]isem la
spital. Am [ov\it `nainte de a-l s\ruta pe obraz: mi s-a p\rut un gest
nefiresc, straniu, nu tocmai curat.
Am r\mas acolo, cu privirea la acea g\oace din carne, acea
coaj\ p\r\sit\ de via]\, acel `nveli[ care ad\postise p`n\ nu de mult
misteriosul [i temutul suflet al tat\lui meu. Iar eu am `nceput s\-i
vorbesc, a[a cum `mi `nchipui c\ vorbe[te orice fiu cu tat\l lui.
„Da, tat\, am zis, `n sf`r[it ai sc\pat de aici. Dac\ exist\ cu adev\rat
o via]\ dup\, sper c\ e[ti mai fericit acolo.“
Apoi mi-a p\rut r\u pentru el, ceva ce cred c\ nu am putut sim]i
c`t fusese `n via]\. Mi-am amintit de pu]inele ocazii c`nd p\ruse s\
fie cu adev\rat fericit, asta c`nd eram mic [i obi[nuia s\ m\ duc\ pe
umeri. Odat\, c`nd una dintre echipele antrenate de el c`[tigase un
campionat. Atunci c`nd fusese angajat la Bartholomew Browning.
Momente de acest fel. Cu toate astea, z`mbea rareori, asta dac\ nu
hohotea cu am\r\ciune. Poate c\ ar fi avut nevoie de medicamente
antidepresive, poate c\ a[a `i era firea, dar m\ `ndoiam. „Nu te-am
`n]eles prea bine, tat\! am spus. Dar z\u c\ m-am str\duit.“
PARANOIA 375
N-a ap\rut prea mult\ lume `n cele trei ore de priveghi. Au sosit
c`]iva amici de-ai mei din liceu, c`]iva cu so]iile, plus doi fo[ti prie-
teni din colegiu. Irene, m\tu[a `n v`rst\ a tatei, a stat o vreme [i
mi-a zis: „Tat\l t\u a fost norocos s\ aib\ un asemenea fiu“. Avea
un u[or accent irlandez [i se d\duse din bel[ug cu un parfum ce mi-
rosea b\tr`ne[te. Seth a venit devreme [i a r\mas p`n\ t`rziu, ca
s\-mi ]in\ tov\r\[ie. A povestit multe chestii despre tata, `ncerc`nd
s\ m\ fac\ s\ r`d, anecdote bine-cunoscute de pe vremea c`nd tata
era antrenor, pove[ti ce deveniser\ legende printre amicii mei [i cei
de la Bartholomew Browning. La un moment dat luase un creion
de marcat [i tr\sese o linie pe mijlocul m\[tii unui juc\tor, un tip
mare, pe nume Pelly, apoi dusese linia peste uniform\, p`n\ la
pantofii pu[tiului, [i prin iarb\, drept de-a latul terenului, cu toate
c\ acel creion nu l\sa urme pe iarb\, [i zisese: „~n direc]ia asta tre-
buie s\ alergi, Pelly, ai `n]eles? Doar `n direc]ia aia“.
Alt\dat\, ceruse time-out [i se dusese la un juc\tor care se nu-
mea Steve, `l apucase de masc\ [i spusese: “Steve, e[ti t`mpit?“
Apoi, f\r\ s\ mai a[tepte r\spunsul acestuia, tr\sese de masc\ `n
sus [i `n jos, f\c`ndu-l pe Steve s\ dea din cap ca o p\pu[\. „Da,
domnu’ antrenor, s`nt“, spusese tata, imit`nd vocea lui Steve. Cei-
lal]i juc\torilor socotiser\ c\ incidentul fusese amuzant, de aceea
majoritatea r`seser\. „Da, s`nt t`mpit.“
Alt\ dat\, ceruse time-out `n timpul unui meci de hochei [i se
apucase s\ r\cneasc\ la un pu[ti pe nume Resnick pentru c\ jucase
prea dur. ~i luase crosa [i spusese: „Domnule Resnick, dac\ te mai
prind c\ `mpungi – [i-l izbise pe Resnick cu cap\tul m`nerului `n
stomac, ceea ce l-a f\cut pe juc\tor s\ verse imediat – sau mai lo-
ve[ti cu cap\tul crosei – [i `l mai lovise o dat\ `n stomac cu crosa –
te distrug“. Iar Resnick vomitase s`nge, iar apoi fusese c`t pe ce
s\-[i piard\ suflarea. Nimeni nu r`sese atunci.
– Da, am spus eu. A fost un tip ciudat, nu?
Voiam `ns\ ca Seth s\ termine cu pove[tile [i, din fericire, a t\cut.
La `nmorm`ntarea de a doua zi diminea]\ Seth a stat al\turi de
mine `n stran\, iar Antwoine, `n partea cealalt\. Preotul, un b\rbat
cu un aer distins [i p\r argintat, care ar\ta ca un pastor pe care-l
376 JOSEPH FINDER
v\zusem odat\ la televizor, se numea p\rintele Joseph Iannucci.
~nainte de slujb\, m-a luat deoparte [i mi-a pus c`teva `ntreb\ri des-
pre tata, cu ce s-a ocupat, dac\ avea pasiuni, chestii din astea. M-a
cam prins pe picior gre[it.
~n biseric\ se aflau probabil vreo dou\zeci de oameni, unii
dintre ei enoria[i obi[nui]i, care veniser\ pentru slujb\ [i nu `l cu-
noscuser\ pe tata. Ceilal]i erau prieteni de-ai mei din liceu [i cole-
giu, c`]iva prieteni din cartier, o b\tr`n\ care locuia al\turi. Ap\ruse
[i unul dintre „amicii“ tatei, un tip care, `n urm\ cu mul]i ani, fu-
sese cu el la Kiwanis1, asta `nainte ca tata s\ plece dup\ o criz\ de
furie `n leg\tur\ cu ceva ne`nsemnat. Nici m\car nu [tiuse c\ tata
fusese bolnav. Au mai fost prezen]i doi veri mai `n v`rst\ pe care
de-abia i-am recunoscut.
Eu [i Seth am f\cut pe cioclii, `mpreun\ cu al]i c`]iva b\rba]i
din biseric\ [i de la casa mortuar\. ~n fa]a bisericii era un m\nunchi
de flori – n-aveam habar de unde ap\ruser\, dac\ le trimisese ci-
neva sau fuseser\ asigurate de firma pompe funebre.
Slujba religioas\ a fost incredibil de lung\, presupun`nd ridicarea
`n picioare de nenum\rate ori, `ngenuncherea, toate av`nd pesemne
rolul de a mai trezi asisten]a. M-am sim]it stors de puteri, ame]it, de
parc\ a[ fi sc\pat chiar atunci dintr-un bombardament ucig\tor.
P\rintele Iannucci l-a numit pe tata „Francis“, apoi, de c`teva ori i-a
folosit numele complet „Francis Xavier“2, de parc\ ar fi vrut s\ suge-
reze c\ tata fusese un catolic fervent, nu un necredincios a c\rui sin-
gur\ leg\tur\ cu Dumnezeu fusese s\-i ia numele `n de[ert.
Preotul a zis:
– Ne `ntristeaz\ nespus desp\r]irea de Francis, `i depl`ngem tre-
cerea `n nefiin]\, dar n\d\jduim c\ a ajuns `n preajma lui Dumne-
zeu, c\ se g\se[te `ntr-un loc mai bun, c\ `mp\rt\[e[te acum
re`nvierea lui Isus, tr\ind o nou\ via]\. A continuat: Moartea lui
Francis nu `nseamn\ un sf`r[it. ~nc\ putem s\ fim uni]i cu el. Apoi
1 Organiza]ie mondial\ de voluntari care are ca scop `mbun\t\]irea vie]ii comunit\-
]ilor [i a copiilor. (n. tr.)
2 Francis Xavier (1506-1662) – misionar iezuit spaniol (Francisco Javier) care a `n-
fiin]at o misiune cre[tin\ `n Japonia, declarat sf`nt `n 1622. (n. tr.)
PARANOIA 377
ne-a `ntrebat: De ce a trebuit s\ sufere Francis at`t de mult `n ulti-
mele luni de via]\? [i a r\spuns ceva privind suferin]ele lui Isus,
spun`nd: „Isus nu s-a l\sat cople[it sau `nfr`nt de suferin]\. N-am
prea `n]eles unde b\tea, dar nu ascultam cu prea mult\ aten]ie. G`n-
durile mele o luau razna din c`nd `n c`nd.
Dup\ ce s-a terminat totul, Seth m-a luat `n bra]e, iar apoi
Antwoine mi-a str`ns m`na de s\ mi-o fr`ng\ [i m-a luat [i el `n
bra]e, [i am r\mas surprins v\z`nd o singur\ lacrim\ rostogolin-
du-se pe fa]a lui de uria[. Eu nu pl`nsesem c`t ]inuse serviciul reli-
gios; nu v\rsasem o lacrim\ toat\ ziua. M\ sim]eam ca anesteziat.
Nu mai eram `n stare de nimic.
M\tu[a Irene s-a apropiat de mine cu pa[i nesiguri [i mi-a luat o
m`n\ `ntre palmele ei p\tate de b\tr`ne]e. C`nd se rujase, `i tremura-
ser\ degetele. Parfumul cu care se d\duse era at`t de puternic, `nc`t
a trebuit s\-mi ]in respira]ia.
– Tat\l t\u a fost un om bun, a spus ea. Se pare c\ a surprins
ceva pe chipul meu, poate o und\ de `ndoial\ pe care nu voisem s\
o exteriorizez, pentru c\ a ad\ugat: {tiu, nu a fost u[or cu un om
at`t de temperamental. Nu-i prea era la `ndem`n\ s\-[i arate senti-
mentele. Dar [tiu c\ te-a iubit.
„Bine, dac\ a[a zici tu...“, am g`ndit, am sur`s [i i-am mul]umit.
Amicul tatei de la Kiwanis, un b\tr`n impresionant prin statur\,
care era de v`rsta tatei, dar p\rea cu dou\zeci de ani mai t`n\r dec`t
el, m-a luat de m`n\ [i mi-a zis:
– ~mi pare r\u pentru pierderea suferit\.
A ap\rut p`n\ [i Jonesie, hamalul de la Wyatt Telecom, `mpre-
un\ cu so]ia lui, Esther. Am`ndoi mi-au spus ce r\u le p\rea de
acea pierdere.
Plecam de la biseric\ [i m\ preg\team s\ m\ urc `n limuzin\ ca s\
urmez automobilul mortuar p`n\ la cimitir, c`nd am v\zut un b\rbat
st`nd `n ultimul r`nd de b\nci din biseric\. Sosise la c`tva timp dup\
`nceperea slujbei, dar de la distan]a aceea nu reu[isem s\-i disting
bine chipul, mai ales c\ biserica era cufundat\ `n semiobscuritate.
B\rbatul s-a `ntors [i m-a privit `n ochi.
Era Goddard.
378 JOSEPH FINDER PARANOIA 379

Nu-mi venea s\ cred. Uimit [i mi[cat, m-am apropiat `ncet de – O s\ te ajung\ din urm\. O s\ regre]i [ansele pierdute. Ceea
el. Am sur`s [i i-am mul]umit c\ venise. A cl\tinat din cap [i a refu- ce ar fi putut s\ fie. A[ vrea s\ ]ii `ns\ minte un lucru: tat\l t\u a
zat mul]umirile mele cu un gest. fost norocos s\ aib\ un asemenea fiu.
– {tiam c\ e[ti la Tokio. – Nu cred c\ s-a considerat...
– Ei, ce Dumnezeu, diviziunea Asia-Pacific nu m-a f\cut s\ a[- – Serios. A fost un om norocos.
– N-am de unde s\ [tiu, am zis [i, dintr-o dat\, f\r\ nici un
tept de at`tea ori?
avertisment, supapa de siguran]\ din mine a cedat, st\vilarul s-a
– Dar nu... am b`iguit, incapabil s\ cred. }i-ai reprogramat
fr`nt [i lacrimile m-au podidit. Am ro[it de ru[ine c\ lacrimile au
c\l\toria?
`nceput s\ mi se rostogoleasc\ pe fa]\ [i am reu[it s\ b`igui:
– Unul dintre foarte pu]inele lucruri pe care le-am `nv\]at `n Iart\-m\, Jock.
via]\ a fost s\-mi ordonez priorit\]ile `n func]ie de importan]a lor. A `ntins ambele bra]e [i le-a l\sat pe umerii mei.
Pre] de o clip\ am r\mas f\r\ grai. – Dac\ nu po]i pl`nge, nu e[ti viu, a zis el.
– P\i, m\ `ntorc la slujb\ de m`ine, am spus. S-ar putea s\ `nt`r- {i ochii lui se umeziser\.
zii pu]in, pentru c\ probabil voi mai avea de rezolvat c`te ceva... Acum pl`ngeam ca un copila[ [i m\ sim]eam zdrobit de ru[ine
– Ba nu, nu, a zis el. Nu te gr\bi! Ia-o `ncet! [i, `n acela[i timp, u[urat. Goddard m-a `mbr\]i[at, m-a str`ns la
– Nu-i nici o problem\. pieptul lui, iar eu b`iguiam ca un idiot.
– Menajeaz\-te, Adam! ~ntr-un fel sau altul, cred c\ ne vom – A[ vrea s\ [tii ceva, fiule, a zis el foarte `ncet. Nu ai r\mas
singur.
descurca [i f\r\ tine o vreme.
– Nu e... nu-i acela[i lucru ca pierderea unui fiu, Jock. Tata a
fost bolnav r\u, a avut emfizem mult\ vreme [i... practic, a fost mai
bine a[a. A vrut s\ moar\.
– Cunosc sentimentul, a zis el `ncet.
– {i, serios, nu am fost chiar at`t de apropia]i. Am privit `n jur,
la interiorul bisericii, [irurile de b\nci din lemn, vopsitoria aurie [i
ro[u-aprins de pe ziduri. C`]iva prieteni a[teptau l`ng\ u[\ s\ mai
discute cu mine. Probabil c\ nu s-ar cuveni s\ o spun chiar aici, `n-
]elegi? Am z`mbit cu am\r\ciune. Dar a fost un tip dificil, un om
`nc\p\]`nat, de aceea dispari]ia lui pare mai u[or de suportat. Nu
s`nt chiar distrus, cum se zice.
– A, nu, asta `ngreuneaz\ situa]ia, Adam. Vei vedea. C`nd senti-
mentele `]i s`nt at`t de complicate...
Am suspinat.
– Nu cred c\ sentimentele mele fa]\ de el s`nt... adic\ au fost
chiar at`t de complicate.
380 JOSEPH FINDER PARANOIA 381

pentru c\ pierdusem un p\rinte, Wyatt folosind cuvinte ur`te [i spu-

n`nd c\ `l durea `n cot, timpul `l presa, iar Meacham `ncerc`nd s\-[i
`ntreac\ [eful `n leg\tur\ cu modul `n care trebuiau s\ m\ fiarb\ [i
s\ m\ m`ne `nainte cu orice pre]; apoi Judith, protest`nd, `n ideea c\
se impune o abordare mai uman\, cer`nd s\ fie ea aceea care s\
realizeze apropierea de mine...
Mesajul ei continua astfel: „Dar este extrem de important, chiar [i
`n aceast\ perioad\ tulburat\, s\ p\str\m leg\tura. A[ dori s\ r\m`-
73 nem deschi[i [i cordiali, Adam, dar te rog s\ ne contactezi ast\zi“.
Am [ters mesajul ei, precum [i pe cel transmis de Meacham.
Aveau s\ priceap\. Iar la momentul potrivit, urma s\-i transmit un
A doua zi dup\ `nmorm`ntare m-am `ntors la munc\. Ce altceva e-mail lui Meacham pentru a-l anun]a oficial c\ rupeam rela]iile, `ns\
puteam face, s\ r\m`n acas\ pentru a jeli? Nu eram deprimat `n `n- m-am g`ndit ca deocamdat\ s\-i mai las nel\muri]i, p`n\ `n]elegeau
]elesul deplin al cuv`ntului, dar m\ sim]eam sensibilizat, de parc\ care era situa]ia. Gata, nu mai voiam s\ fiu paia]a lui Nick Wyatt.
mi s-ar fi jupuit un r`nd de piele de pe trup. Aveam nevoie s\ stau ~i d\dusem tot ce dorise. Aveau s\-[i dea seama c\ nu merita s\
`ntre oameni. {i poate c\ acum, dup\ ce tata murise, reu[eam s\ g\- se aga]e de mine.
sesc o oarecare consolare afl`ndu-m\ `n preajma lui Goddard, care Exista posibilitatea s\ m\ amenin]e, dar nu puteau s\ m\ si-
`ncepuse s\-mi devin\ persoana cea mai potrivit\ ca substitut de leasc\ s\ lucrez `n continuare pentru ei. At`ta vreme c`t ]ineam
tat\. Nu ]ineam s\ v\d lucrurile din punctul de vedere al unui psihi- minte c\ nu aveau ce s\-mi fac\, puteam s\ le zic adio.
atru, dar ceva se schimbase `n mine dup\ ce ap\ruse [i el la `nmor- Numai c\ trebuia s\ ]in minte asta. {i atunci `mi vedeam de
m`ntare. Nu mai avea sentimente ambigue [i nu mai tr\iam un treab\.
conflict privind a[a-zisa mea misiune la Trion, privind „adev\ratul
motiv“ pentru care m\ g\seam acolo – pentru c\ acela `ncetase a
mai fi adev\ratul motivul.
Dup\ p\rerea mea cel pu]in, `mi `ndeplinisem sarcina, `mi pl\ti-
sem datoriile, iar acum meritam s\ mi se acorde achitarea. Nu mai
lucram pentru Nick Wyatt. ~ncetasem s\ mai r\spund la telefoanele
sau la e-mailurile lui Meacham. La un moment dat, am primit un
mesaj vocal pe telefon chiar de la Judith Bolton. Nu s-a prezentat,
dar i-am recunoscut vocea din prima clip\. „Adam, spusese ea, [tiu
c\ treci prin clipe grele. Regret\m enorm c\ ]i-ai pierdut tat\l [i te
rug\m s\ prime[ti cele mai sincere condolean]e.“
~mi [i imaginam [edin]a de strategie dintre Judith, Meacham [i
Wyatt, dispera]i [i `nfuria]i cu to]ii pentru c\ zmeul ridicat de ei sc\-
pase de sub control. Judith spun`nd c\ trebuia s\ fiu luat cu u[urelul,

74
A doua zi diminea]\, telefonul mobil a sunat chiar `nainte de a
apuca s\ parchez `n garajul Trion. Era Flo.
– Jock vrea s\ discute cu tine, a zis ea, pe un ton precipitat.
Imediat.
Goddard era `n biroul lui din spate, `mpreun\ cu Camilletti,
Colvin [i Stuart Lurie, vicepre[edinte pentru dezvoltare corporat\,
cel pe care-l cunoscusem la petrecerea lui Goddard.
C`nd am intrat, Camilletti tocmai spunea:
– Nu, din c`te am auzit, tic\losul a sosit ieri la Palo Alto, cu fi[a
privind condi]iile gata preg\tit\. A luat masa cu Hillman, directorul
general executiv, [i p`n\ la masa de sear\ semnaser\ contractul. I-a
oferit exact ceea ce am oferit [i noi – p`n\ la ultimul b\nu] –, dar `n
numerar!
– Cum dracu’ de s-a putut `nt`mpla asta! a explodat Goddard.
Nu-l mai v\zusem at`t de furios. Ce Dumnezeu, doar Delphos a
semnat o prevedere c\ nu vinde altcuiva!
– Prevederea aceasta are data de m`ine – `nc\ n-a fost semnat\.
De aceea s-a gr\bit omul s\ ajung\ acolo, ca s\ poat\ `ncheia aface-
rea `nainte de a o parafa noi.
– Despre cine vorbim? am `ntrebat `ncet, `n timp ce m\ a[ezam.
– De Nicholas Wyatt, m-a informat Stuart Lurie. Tocmai a cum-
p\rat Delphos de sub nasul nostru cu cinci sute de milioane de dolari.
PARANOIA 383
Am sim]it c\ m\ scufund. Am recunoscut numele Delphos, dar
mi-am adus aminte c\ trebuia s\ m\ dau ne[tiutor. „Wyatt cump\-
rase Delphos?“ am g`ndit cu groaz\.
M-am `ntors c\tre Goddard cu o privire `ntreb\toare.
– Compania pe care eram pe cale s\ o achizi]ion\m – ]i-am vor-
bit despre ea, a zis el ner\bd\tor. Avoca]ii no[tri se preg\teau s\ re-
dacteze forma final\ a contractului de achizi]ie... Vocea lui s-a
stins, apoi a devenit mai puternic\: Nu credeam c\ Wyatt are at`]ia
bani `n numerar trecu]i `n bilan]!
– Au avut aproape un miliard `n numerar, a zis Jim Colvin. Opt
sute de milioane, mai precis. Deci, prin plata asta, aproape c-au
golit pu[culi]a, fiindc\ au datorii de trei miliarde, iar serviciul la
datoria asta trebuie s\ fie de cel pu]in dou\ sute de milioane pe an.
Goddard a lovit cu pumnul `n t\blia mesei rotunde.
– Mama dracilor! a bubuit el. La ce naiba `n trebuie lui Wyatt o
compania ca Delphos? Doar nu are AURORA... Nu v\d ce sens are
ca Wyatt s\ pun\ la b\taie tot ce are disponibil `n cadrul companiei,
dec`t dac\ vrea s\ ne aib\ pe noi la m`n\.
– Ceea ce a [i reu[it s\ fac\, a spus Camilletti.
– Pentru numele lui Dumnezeu, f\r\ AURORA, Delphos nu
face nici dou\ parale! a spus Goddard.
– Dar f\r\ Delphos, AURORA e distrus\, a zis Camilletti.
– Poate [tie despre AURORA, a zis Colvin.
– Imposibil! a protestat Goddard. Iar dac\ [tie despre asta, nu
are AURORA.
– Dar dac\ o are? a sugerat Stuart Lurie.
A urmat o t\cere ap\s\toare, dup\ care Camilletti a spus cu un
aer p\tima[:
– P\i protej\m AURORA folosind acelea[i m\suri federale de
securitate pe care Departamentul Ap\r\rii le cere aplicate de c\tre
to]i contractorii guvernamentali `n domeniul informa]iilor ultra-
secrete. S-a uitat fioros la Goddard. M\ refer la protec]ii de tip
firewall, la verific\ri de personal, sisteme de protec]ie a re]elei, ac-
ces verificat la toate nivelurile – toate m\surile de securitate cunos-
cute. Nimeni nu a vorbit de proiectul acestea. Imposibil s\ fi [tiut.
384 JOSEPH FINDER

– Asta e, a zis Goddard, cum, necum, Wyatt a aflat am\nunte

despre negocierile noastre...
– Doar dac\, l-a `ntrerupt Camilletti, ar avea pe cineva infiltrat.
A l\sat impresia c\ se g`nde[te la ceva [i a privit spre mine, apoi a
continuat: Parc\ ai lucrat la Wyatt, nu?
Am sim]it c\ mi se urc\ s`ngele la cap [i, ca s\-mi maschez sen-
timentele, am mimat c\ s`nt jignit:
– Am lucrat la Wyatt, l-am repezit eu.
– Mai ]ii leg\tura cu el? m-a `ntrebat sfredelindu-m\ cu privirea. 75
– Ce vrei s\ insinuezi? am spus, ridic`ndu-m\ `n picioare.
– Eu ]i-am adresat o simpl\ `ntrebare – dac\ mai ]ii leg\tura cu
Wyatt? a ripostat Camilletti. Acum c`tva timp, ai luat masa cu el la {tiam ce se `nt`mplase.
Auberge, adev\rat? ~n noaptea aceea, `n timp ce conduceam spre cas\, m-am g`ndit
– Paul, ajunge! a s\rit Goddard. Adam, stai jos imediat! Adam febril [i, cu c`t analizam mai profund, cu at`t m\ `nfuriam mai tare,
n-a avut deloc acces la AURORA. {i nici la am\nuntele referitoare ceea ce m-a f\cut s\ conduc tot mai repede [i mai neatent.
la negocierile privind Delphos. Cred c\ ast\zi e prima oar\ c`nd
Dac\ n-ar fi fost fi[a cu condi]ii pe care o extr\sesem din dosa-
aude de numele acestei companii. Am confirmat cu o mi[care din
rele lui Camilletti, Wyatt n-ar fi aflat despre Delphos, compania pe
cap. S\ trecem mai departe, a propus Goddard. P\rea s\ se mai fi
care Trion se preg\tea s\ o cumpere. {i, cum asta m\ ap\sa at`t de
r\corit. Paul, te-a[ ruga s\ discu]i cu avoca]ii, ca s\ vedem ce [anse
mult, m-am sim]it tot mai vinovat.
de recurs avem. Vezi dac\-l po]i opri pe Wyatt. Anun]ul privind
AURORA e programat peste patru zile. Imediat ce lumea va afla ce La naiba, sosise momentul s\-i spun lui Wyatt c\ totul se termi-
am reu[it, to]i se vor `ngr\m\di s\ cumpere materialele [i produc\- nase. Nu mai lucram pentru el.
torii pe `ntregul lan] de produc]ie. Ori am`n\m lansarea, ori... Eu nu Am descuiat u[a apartamentului [i, dup\ ce am aprins luminile,
vreau s\ fiu printre cei care vor alerga s\ cumpere materiale sau am pornit spre computer ca s\ transmit un e-mail.
produc\tori. Trebuie s\ ne punem mintea la lucru [i s\ g\sim o N-am apucat.
achizi]ie comparabil\... Arnold Meacham st\tea `n fa]a computerului meu, iar doi indi-
– Numai Delphos are o asemenea tehnologie! a spus Camilletti. vizi tun[i milit\re[te scotoceau peste tot. Lucrurile mele erau `m-
– S`ntem cu to]ii oameni de[tep]i, a replicat Goddard. ~ntot- pr\[tiate prin `nc\pere. Toate c\r]ile fuseser\ scoase de pe rafturi,
deauna exist\ o solu]ie. {i-a l\sat palmele pe bra]ele fotoliului [i sistemul audio DC [i DVD-ul fuseser\ desf\cute, p`n\ [i televizo-
s-a ridicat `n picioare. Nu [tiu dac\ a]i auzit, e vorba de o chestie pe
rul. Apartamentul ar\ta ca [i cum cineva se pornise pe distrugere,
care Ronald Reagan o spunea mereu despre un pu[ti care a g\sit un
azv`rlind lucrurile care `ncotro, distrug`nd tot ce se putea, str\duin-
morman de b\legar [i a zis: „Trebuie s\ fie [i vreun ponei prin
du-se s\ produc\ pagube c`t mai mari.
preajm\“. A r`s, iar ceilal]i i-au ]inut hangul, din polite]e. P\reau s\
– Ce mama dracului? am s\rit eu.
aprecieze `ncercarea firav\ de a alunga `ncordarea celor din `nc\-
pere. Bun, acum, la treab\. G\si]i poneiul! Calm, Meacham a ridicat capul de la ecranul monitorului.
– S\ nu m\ mai ignori alt\ dat\, a zis el.
386 JOSEPH FINDER PARANOIA 387

Trebuia s\ dispar de acolo. M-am r\sucit, am f\cut un salt c\tre Altceva nu-mi venise `n minte. Pesemne c\ brutele acelea nu
u[\, `ns\ una dintre brute a `nchis-o cu un bufnet [i s-a a[ezat `n [tiau mare lucru din ceea ce se petrecuse `ntre mine [i Meacham.
fa]a ei, fix`ndu-m\ cu precau]ie. Indivizii erau doar pe post de mu[chi. Eram convins c\ Meacham
Nu aveam pe unde s\ fug, dec`t dac\ `ncercam vreo fereastr\, nu-i informase despre ce era vorba [i nici n-ar fi vrut ca ei s\ aib\
adic\ o c\dere `n gol de la etajul dou\zeci [i [apte, ceea ce nu p\rea cuno[tin]\ de prea multe lucruri. Poate aveau idee de ceva, at`t c`t
o idee prea `n]eleapt\. s\ [tie ce s\ caute. ~ns\ era limpede c\ Meacham ar fi preferat ca
– Ce vrei? l-am `ntrebat pe Meacham, mut`ndu-mi privirea de la amestecul lor s\ fie c`t mai discret.
el la u[\. M-am chircit [i mi-am `ncordat fiin]a `n a[teptarea unei noi lo-
– ~]i `nchipuiai c\ te po]i ascunde de mine? a zis Meacham. Nu vituri `n cap, care a venit [i, de data aceasta, totul a devenit de un
cred. N-ai g\sit tu cutia de valori sau col]i[orul care s\ ne scape. alb orbitor, cu stelu]e, iar `n gur\ am sim]it un gust metalic. Vreme
V\d c-ai p\strat toate e-mailurile de la mine. Nu credeam c\ te inte- de c`teva momente s-a l\sat lini[te; se p\rea c\ Meacham le f\cuse
reseaz\ at`t de mult. semn s\ `nceteze.
– Sigur c\ m\ intereseaz\, am r\spuns. P\strez copii dup\ orice. – Ce dracu’ vrei de la mine? am `ntrebat eu.
– Programul acela de criptare, pe care-l folose[ti pentru noti]ele – Mergem la o plimbare, m-a informat Meacham.
din timpul [edin]elor cu Wyatt, Judith [i cu mine, a fost spart de mai
bine de un an, s\ [tii. Au ap\rut altele [i mai tari.
– Bine c\ m-ai informat, am spus eu cu sarcasm. M\ str\duiam
s\ par netulburat. Acum, ce-ar fi ca tu [i b\ie]ii s\ o [terge]i dra-
cului de aici, altfel chem poli]ia.
Meacham a pufnit [i a f\cut un semn cu m`na, care putea fi in-
terpretat drept invita]ie ca s\ m\ apropii de el.
– Nu, am zis eu, cl\tin`nd din cap. }i-am spus, tu [i oamenii t\i...
Din col]ul ochilor am perceput o mi[care brusc\, fulger\toare,
apoi ceva m-a izbit `n ceaf\. M-am pr\bu[it `n genunchi, av`nd `n
acela[i timp un gust ciudat, de s`nge, `n gur\. Toate lucrurile din jur
c\p\taser\ o nuan]\ ro[iatic\. Am `ntins m`na `n spate s\-l prind pe
cel care m\ atacase [i, `n timp ce b`jb`iam `n gol, am primit un pi-
cior `n zona rinichiului drept. Am sim]it o durere cumplit\ `n tot
spatele [i m-am l\sat moale pe covor.
– Nu, am spus eu, icnind de durere.
Am mai primit o lovitur\. De ast\ dat\ tot `n ceaf\, care a fost
incredibil de dureroas\. Acum am v\zut lumini]e sc`nteind `n fa]a
ochilor.
– Ia-i de pe mine, m-am t`nguit eu. F\-i pe... \[tia s\... `nceteze.
Dac\ ame]esc prea mult, s-ar putea s\ scap ce nu trebuie.

76
Meacham [i gorilele lui m-au dus pe sus din apartament, am luat
liftul p`n\ la garaj, dup\ care m-au scos pe o ie[ire de serviciu p`n\ `n
strad\. Eram `nsp\im`ntat de moarte. L`ng\ ie[ire st\tea parcat un au-
tomobil negru, tip Suburban, cu geamuri fumurii. Meacham a pornit
`nainte, iar cei doi tipi au r\mas `n apropierea mea, flanc`ndu-m\,
ca s\ se asigure, probabil, c\ nu voi fugi sau nu voi `ncerca s\ m\
arunc asupra lui Meacham. Unul din ei avea laptopul meu; un altul
ducea computerul meu `n bra]e.
Sim]eam c\-mi plesne[te capul, iar durerile din spate [i piept
erau atroce. Cred c\ ar\tam cumplit, b\tut [i plin de v`n\t\i.
„Mergem la o plimbare“ `nseamn\, cel pu]in `n filmele despre
Mafia, cimentarea picioarelor `ntr-un bloc de beton [i azv`rlirea `n
East River. Dar dac\ ar fi vrut s\ m\ ucid\, de ce n-o f\cuser\ `n
apartamentul meu?
Namilele erau fo[ti poli]i[ti, mi-am dat eu seama dup\ o vreme,
angaja]i de Wyatt Corporate Security. P\reau s\ fi fost ale[i exclu-
siv pentru for]a [i brutalitatea lor. Erau ni[te simple instrumente.
Unul din ei a urcat la volan, iar Meacham s-a a[ezat `n dreapta lui,
izolat de mine printr-un geam armat, [i a vorbit la telefon tot drumul.
Se vedea c`t de colo c\-[i `ndeplinise misiunea. B\gase spaima
`n mine, iar el [i [i slugile lui g\siser\ dovezile pe care le ascunse-
sem fa]\ de Wyatt.
Dup\ patruzeci [i cinci de minute, automobilul a intrat pe aleea
pietruit\ ce ducea spre re[edin]a lui Wyatt.
PARANOIA 389
Doi dintre indivizi m-au perchezi]ionat, s\ nu am arme sau cine
[tie ce asupra mea, de parc\ de la apartamentul meu p`n\ acolo a[ fi
apucat s\ procur vreun pistol de mare calibru. Mi-au luat apoi te-
lefonul [i m-au `mpins `n cas\. Am trecut prin dreptul detectorului
de metale, care s-a declan[at, motiv pentru care mi-au luat ceasul,
cureaua [i cheile.
Wyatt st\tea `n fa]a unui televizor uria[ cu ecran plat, a[ezat
`ntr-o `nc\pere spa]ioas\ [i mobilat\ spartan, urm\rind CNBC f\r\
sonor [i discut`nd pe mobil. C`nd am intrat, `nso]it de g\rzile tunse
scurt, am reu[it s\ m\ v\d `ntr-o oglind\. Ar\tam destul de r\u.
Am r\mas cu to]ii `n a[teptare.
Dup\ c`teva minute, Wyatt a terminat discu]ia, a l\sat telefonul
jos [i m-a m\surat.
– Nu te-am v\zut cam de multi[or, a zis el.
– A[a-i, i-am r\spuns.
– Vai, cum ar\]i. Ai vrut s\ treci printr-o u[\, cumva? Sau te-ai
dat de-a berbeleacul pe sc\ri?
– Ceva de genul \sta.
– ~mi pare r\u de tat\l t\u. Dar, Dumnezeule, s\ respiri prin-
tr-un tub, s\ cari dup\ tine butelia de oxigen [i toate c\caturile
alea... Mai bine m\ `mpu[ti dec`t s\ ajung a[a.
– Cu pl\cere, am murmurat eu, dar nu cred c\ m-a auzit.
– Mai bine c-a murit, nu? A sc\pat de chinuri.
~mi venea s\ m\ arunc asupra lui [i s\-l sugrum.
– ~]i mul]umesc pentru grij\, am spus eu.
– Eu vreau s\-]i mul]umesc, a zis el, pentru informa]iile referi-
toare la Delphos.
– S-ar p\rea c\ ]i-ai golit pu[culi]a ca s\ o cumperi.
– ~ntotdeauna trebuie s\ g`nde[ti cu trei mut\ri `n avans. Cum
crezi c\ am ajuns ceea ce s`nt acum? C`nd vom anun]a c\ noi de]i-
nem cipul optic, ac]iunile noastre o s\ creasc\ p`n\ la cer.
– Foarte frumos, am spus eu. }i-au ie[it toate cum ai dorit.
Acum nu mai ai nevoie de mine.
– A, nici pe departe, amice. Poate dup\ ce-mi faci rost de speci-
fica]iile cipului. {i de prototip.
390 JOSEPH FINDER
– Nu, am spus cu glas sc\zut. Am terminat.
– Crezi c\ s-a terminat? Domnule, cred c\ ai halucina]ii, a zis el
[i a izbucnit `n r`s.
Am respirat ad`nc. Am sim]it s`ngele zv`cnindu-mi la baza g`tu-
lui. M\ durea capul.
– Legea e clar\ cu privire la chestia asta, am spus eu, dreg`n-
du-mi glasul. Consultasem o serie de site-uri `n leg\tur\ cu aspec-
tele legale. E[ti v`r`t mai ad`nc dec`t mine, fiindc\ ai dirijat `ntreaga
opera]iune. Eu n-am fost dec`t un pion. Tu ai tras sforile.
– Legea, a f\cut Wyatt cu un z`mbet mirat. Tu, `mi vorbe[te despre
lege? De aia ai p\strat e-mailurile [i mesajele, ca s\ po]i instrumenta
un dosar `mpotriva mea? Vai, domnule, aproape c\ mi se fr`nge inima
pentru tine. Crezi c\ o s\-]i dau pace p`n\ nu termini ce ai `nceput?
– Ai ob]inut de la mine tot felul de informa]ii de valoare, am spus.
}i-a ie[it planul. S-a terminat. De acum `nainte, s\ nu m\ mai contac-
tezi! Am `ncheiat rela]iile. Pentru restul lumii, nici nu ne cunoa[tem.
Groaza f\cuse loc unei `ncrederi aproape demente: asta `nsemna
c\, `n sf`r[it, o rupsesem cu trecutul. M\ aruncasem de pe o st`nc\
`nalt\, iar acum pluteam prin aer [i-mi pl\cea acel zbor p`n\ c`nd
aveam s\ m\ strivesc de p\m`nt.
– G`nde[te-te pu]in, am continuat eu. Ai mult mai multe de pier-
dut dec`t mine. Compania. Averea. Eu s`nt un am\r`t oarecare. Ple-
vu[c\. Ba nu, nici m\car at`t.
Z`mbetul i s-a l\]it pe fa]\.
– {i ce-ai de g`nd s\ faci? Te duci la Jock Goddard [i-i spui c\
nu e[ti dec`t un soi de detectiv de nimic, ale c\rui „idei“ geniale
i-au fost servite cu linguri]a de c\tre principalul lui concurent? {i
atunci, cum crezi c\ va proceda? O s\-]i mul]umeasc\, o s\ te invite
s\ iei masa cu el la rulota aceea [i va toasta `n cinstea ta cu un pa-
har de Ovaltine? Nu prea cred.
Am cl\tinat din cap, sim]ind cum `mi bate inima de groaz\.
– Eu s`nt convins c\ nu vrei s\ ajung\ la urechile lui Goddard
cum ai aflat toate am\nuntele privind negocierile lor cu Delphos. Sau
`]i `nchipui c\ te po]i adresa FBI-ului? Le spui c\ ai spionat `n favoa-
rea lui Wyatt? Oho, are s\ le plac\ asta la nebunie. {tii ce `n]eleg\tori
PARANOIA 391
s`nt cei de la FBI, nu? Te vor strivi ca pe un g`ndac sub picior, iar
eu voi nega totul, a[a c\ nu vor avea `ncotro [i `mi vor da crezare,
[i [tii de ce? Pentru c\ e[ti o jigodie care se ]ine numai de combi-
na]ii. ~n documentele noastre e[ti trecut ca infractor, amice. Te-am
concediat atunci c`nd ai comis acea deturnare de fonduri [i exist\
documente clare.
– Atunci va trebui s\ explici de ce oamenii de la Wyatt mi-au
dat recomand\ri at`t de entuziaste.
– Dar n-a f\cut nimeni a[a ceva, nu pricepi? Doar n-am da scri-
sori de recomandare unui tic\los ca tine. E[ti un mincinos f\r\ leac,
de aceea ai falsificat antetul nostru pentru a-]i scrie singur reco-
mandarea atunci c`nd te-ai angajat la Trion. Scrisorile acelea nu au
fost emise de noi. Analiza h`rtiei [i expertiza tehnic\ a documentu-
lui vor dovedi asta f\r\ nici un dubiu. Ai folosit alt\ imprimant\,
alt tip de cerneal\. Ai falsificat semn\turile, am\r`tule. A f\cut o
pauz\. Chiar crezi c\ nu [tim s\ ne protej\m?
Am `ncercat s\-i `ntorc z`mbetul cinic, dar n-am reu[it s\-mi
mobilizez mu[chii fe]ei.
– ~mi pare r\u, asta nu explic\ telefoanele date de directorii Wyatt
c\tre Trion, am spus eu. ~n orice caz, Goddard `[i va da seama de
toate manevrele. Doar m\ [tie.
Wyatt a izbucnit `ntr-un hohot care aducea a l\trat.
– Te [tie. Asta e tare. Domnule, tu chiar nu-]i dai seama cu cine
ai de a face, `n]elegi? E[ti b\gat `n rahat p`n\ peste cap. ~]i `nchipui
c\ oamenii de la Departamentul de resurse umane ar fi telefonat la
Trion pentru a face recomand\ri c\lduroase, iar asta dup\ ce ]i-am
dat un [ut `n fund? Bine, mai intereseaz\-te pu]in, iste]ule, [i vei afla
c\ toate convorbirile date de la Resurse umane au fost redirijate.
Eviden]ele telefonice arat\ clar c\ apelurile au fost f\cute din aparta-
mentul t\u. Tu ai dat toate acele telefoane, imit`nd glasurile celor de
la Wyatt [i f\c`nd acele recomand\ri nemaipomenite. E[ti nebun de
legat, domnule. E[ti bolnav. Ai `ns\ilat singur toat\ povestea aceea
cum c\ ai fost cel mai tare din proiectul Lucid, lucru ce se poate de-
monstra ca fals. O s\ vezi tu, de[teptule, cum serviciul nostru de
securitate [i al lor se vor reuni ca s\ compare constat\rile f\cute.
392 JOSEPH FINDER

Am sim]it c\ se `nv`rte p\m`ntul cu mine [i mi s-a f\cut grea]\.

– {i poate c-ai face bine s\ verifici contul acela secret de care
e[ti at`t de m`ndru – cel `n care e[ti at`t de convins c\ am depus
fonduri din vreun cont din str\in\tate. Ce-ar fi s\ descoperi adev\-
rata surs\ a acelor fonduri?
Am r\mas cu privirea a]intit\ la el.
– Banii \ia, a explicat Wyatt, au fost transfera]i din c`teva con-
turi discre]ionare de la Trion. {i ]i-ai l\sat amprentele acolo. Ai fu-
rat bani de acolo, la fel cum ai procedat [i la noi. A bulbucat ochii Partea a opta
la mine. E[ti prins `n curs\, f\r\ nici o [ans\ de sc\pare, am\r`tule!
Data viitoare c`nd ne vedem, te-a[ sf\tui s\ ai la tine toate specifi-
ca]iile tehnice ale cipului optic, altfel via]a ta nu mai valoreaz\ nici
EFRAC}IE ÎNSCENAT|
c`t un g\ina]. Iar acum ie[i dracului din casa mea!

Efrac]ie `nscenat\: Expresie de argou pentru a descrie

p\trunderea secret\ `ntr-un birou sau domiciliu pentru a
ob]ine `n mod ilegal dosare sau alte materiale.
Manualul spionului: Enciclopedia spionajului
 77

– Sper c\ e vorba de ceva important, amice, mi-a spus Seth.

Vezi c-a trecut de miezul nop]ii.
– Este, te asigur.
– Mda, dar ai ajuns s\ m\ cau]i doar c`nd vrei c`te ceva. Sau la
moartea cuiva apropiat, ceva de genul \sta.
Glumea, dar eu vorbeam c`t se poate de serios. Adev\rul e c\
avea tot dreptul s\ fie sup\rat pe mine. Nu-l mai c\utasem de c`nd
m\ angajasem la Trion. Iar el venise c`nd murise tata [i r\m\sese la
`nmorm`ntare. Se dovedise un prieten mai fidel dec`t mine.
Ne-am `nt`lnit peste o or\ la Dunkin’ Donuts, un local deschis
toat\ noaptea, aflat l`ng\ locuin]a lui Seth. Cu excep]ia c`torva va-
gabonzi, locul era aproape pustiu. A venit `mbr\cat cu aceia[i blugi
vechi, Diesel, pe care-i [tiam, [i cu un tricou cu inscrip]ia Dr. Dre
World Tour.
M-a privit `ntreb\tor:
– Ce naiba ai p\]it?
Nu i-am ascuns nici un am\nunt, indiferent c`t de josnic ar fi
fost – ce rost mai avea?
La `nceput, a crezut c\ inventasem totul, dar treptat [i-a dat seama
c\ spuneam adev\rul, iar expresia de scepticism u[or amuzat s-a trans-
format `ntr-o fascina]ie `ngrozit\, termin`nd cu mil\ nedisimulat\.
– Vai, b\tr`ne, a spus el dup\ ce am terminat de povestit, `n ce
`ncurc\tur\ te-ai v`r`t!
Am sur`s am\r`t [i am dat din cap.
396 JOSEPH FINDER PARANOIA 397

– S`nt terminat, am recunoscut. – Fata care a c`[tigat Maratonul de la Boston1, acum vreo dou\-
– Nu la asta m\ refer. P\rea `nc\ s\ analizeze povestea mea. zeci de ani, stabilind un record la proba feminin\, nu mai ]ii minte?
Singur ai acceptat s\ te bagi `n rahatul \sta. Dar n-a transpirat ca s\ stabileasc\ recordul. S-a dovedit ulterior
– N-am f\cut-o pentru c\ a[a am vrut eu. c\ intrase `n curs\ cu un kilometru `nainte de sosire. Luase me-
– Ba nu, fraiere. S\ [tii c\ aveai o [ans\. troul ca s\ ajung\ p`n\ acolo. A[a [i tu, domnule. E[ti Rosie Ruiz a
– {ans\? m-am mirat eu. Ce puteam alege? ~nchisoarea? Americii corporate.
– Ai acceptat ce ]i s-a oferit, dom’le. A[a te-au prins de boa[e [i Am r\mas `mpietrit, ro[ind [i sim]indu-m\ ca un nenorocit. ~n
ai cedat. cele din urm\, am zis:
– Ce altceva puteam face? – Ai terminat?
– P\i, pentru asta exist\ avoca]i, de[teptule. Puteai s\-mi spui, iar – Da, deocamdat\.
eu `]i g\seam pe unul dintre cei cu care lucrez [i te scotea din belea. – Bun, am continuat, pentru c\ am nevoie de ajutorul t\u.
– Bine, dar cum? ~n primul r`nd, am luat banii aceia.
– Puteai aduce un avocat la firm\ [i-i speriai, amenin]`nd c\ faci
totul public.
Am r\mas t\cut. M\ `ndoiam c\ totul ar fi fost chiar at`t de simplu.
– Da, dar acum e prea t`rziu. ~n orice caz, cei de la Wyatt ar fi
negat totul. Chiar dac\ vreun avocat de la voi ar fi acceptat s\ m\
reprezinte, Wyatt ar fi pus pe urmele mele tot baroul american.
– Probabil. Sau poate c-ar fi vrut ca totul s\ fie trecut sub t\-
cere. Exista o [ans\ de sc\pare.
– Nu cred.
– ~n]eleg, a zis Seth, pe un ton sarcastic. {i, `n schimb, te-ai `n-
muiat [i ai acceptat. Ai sus]inut planul lor ilegal, ai convenit s\ de-
vii spion, ]i-ai asigurat o condamnare serioas\...
– Cum adic\ mi-am asigurat o condamnare?
– ... Iar apoi, ca s\-]i satisfaci ambi]ia ta boln\vicioas\, `l tr\-
dezi pe singurul om care ]i-a oferit o [ans\.
– Mul]umesc, am zis eu cu am\r\ciune, d`ndu-mi seama c\
avea dreptate.
– }i-o meri]i cu v`rf [i `ndesat.
– ~]i r\m`n recunosc\tor pentru ajutorul [i sprijinul moral, amice.
– Hai s\ vedem lucrurile altfel, Adam – s-ar putea s\ m\ consi- 1 Maratonul de la Boston din 21 aprilie 1980. Ruiz a fost descalificat\ din cauza

deri un ratat demn de mil\, dar m\car s`nt unul cinstit. Tu, `n schimb, m\rturiilor unor spectatori care o v\zuser\ intr`nd `n curs\ `n ultima jum\tate de mil\
[i a probelor de pe monitoare care nu au `nregistrat prezen]a ei `n curs\. Cu acea
e[ti un impostor. ~mi aduci aminte de Rosie Ruiz. ocazie s-a stabilit c\ Ruiz tri[ase `n acela[i fel [i la Maratonul de la New York din anul
– Poftim? precedent, ob]in`nd un timp care `i permisese s\ participe la cel de la Boston. (n. tr.)

78
Nu fusesem niciodat\ la firma de avocatur\ la care lucra sau se
pref\cea c\ lucreaz\ Seth. Ocupa patru etaje `ntr-unul dintre zg`-
rie-norii din zona comercial\ a ora[ului [i se l\uda cu toate zorzoa-
nele pe care lumea vrea s\ le vad\ la o firm\ cu preten]ii – lambriuri
din mahon, covoare scumpe de Aubusson, obiecte de art\ modern\
sau tablouri uria[e [i mult\, mult\ sticl\.
Ne-a programat o discu]ie la prima or\ cu [eful lui, unul dintre
partenerii importan]i, pe nume Howard Shapiro, care era specialist
`n drept penal [i fusese procuror. Shapiro era un tip scund, cu obraji
buc\la]i, pe cale de a cheli, purta ochelari [i avea o energie debor-
dant\, vorbind de parc\ mitralia cuvintele. M-a `ntrerupt tot timpul,
`ndemn`ndu-m\ s\ termin mai cur`nd de povestit [i consult`ndu-[i
mereu ceasul de la m`n\. {i-a luat noti]e pe un carne]el cu foi gal-
bene, deta[abile. Din c`nd `n c`nd, mi-a aruncat priviri nedumerite
[i viclene, de parc\ ar fi `ncercat s\-[i dea seama de anumite lu-
cruri, `ns\ `n general [i-a st\p`nit emo]iile. Seth, care [tia bine s\-[i
ascund\ tr\irile, a stat [i a urm\rit totul cu un aer imperturbabil.
– Cine te-a b\tut? a `ntrebat Shapiro.
– Angaja]ii lui, din Serviciul de securitate.
{i-a notat acest lucru.
– C`nd i-ai spus c\ renun]i s\ mai lucrezi pentru el?
– ~nainte. ~ncetasem s\ le mai r\spund la telefoane [i la e-mailuri.
– }i-au dat o lec]ie, nu?
– A[a cred.
PARANOIA 399
– Vreau s\ te `ntreb ceva. S\-mi r\spunzi cinstit. S\ zicem c\
ob]ii ceea ce vrea Wyatt, cipul acela sau cum se cheam\. Crezi c\ te
va l\sa `n pace dup\ aceea?
– M\ `ndoiesc.
– Consideri c\ vor continua s\ exercite presiuni?
– Probabil.
– Nu ]i-e team\ c\ toat\ afacerea asta se poate `ndrepta `mpo-
triva ta [i vei fi f\cut ]ap isp\[itor?
– M-am g`ndit la asta. {tiu c\ directorii de la Trion s`nt foarte
furio[i pentru c\ au ratat planurile de achizi]ie. Probabil c\ vor cere
investiga]ii [i cine [tie ce se va `nt`mpla.
– Atunci, s\-]i dau `nc\ o veste proast\, Adam. Nu-mi face pl\-
cere s\ ]i-o spun, dar e[ti o unealt\ `n m`na lor.
Seth a z`mbit.
– {tiu asta.
– ~nseamn\ c\ trebuie s\ love[ti primul, altfel e[ti pierdut.
– Dar cum?
– S\ spunem c\ se sparge buba [i e[ti prins. N-ar fi de mirare.
Dac\ nu cooperezi, r\m`i la mila tribunalului [i ajungi la `nchi-
soare. Lucru garantat.
M-am sim]it de parc\ a[ fi primit un pumn `n stomac. Seth s-a
f\cut mic.
– Atunci cooperez.
– Prea t`rziu. N-o s\-]i ofere nimeni circumstan]e atenuante. Pe
de alt\ parte, singura dovad\ `mpotriva lui Wyatt ar fi m\rturia ta –
`n schimb, vor exista nenum\rate probe `mpotriva ta, pariez.
– {i atunci, ce sugestie `mi dai?
– Ori te g\sesc ei, ori `i g\se[ti tu. Am un amic la Procuratura
SUA [i am `ncredere `n el. Wyatt e o prad\ bogat\. L-ai putea oferi
procuraturii ca pe tav\. Cei de acolo ar manifesta un interes deose-
bit pentru a[a ceva.
– P\i, de unde [tiu c\ nu voi fi arestat [i aruncat [i eu `n pu[c\rie?
– O s\ propun o `n]elegere. ~l sun [i-i `i spun c\ am ceva ce l-ar
putea interesa. N-o s\ men]ionez nici un nume. {i-i spun: „Dac\ nu
400 JOSEPH FINDER PARANOIA 401

cazi la pace cu omul meu, n-o s\-l mai vezi. Dac\ vrei o `n]elegere, – Ai primit salariu de la Trion, pentru ceea ce lucrai acolo.
`i oferi o regin\ pentru o zi1“. Am ezitat.
– Ce `nseamn\ „regin\ pentru o zi“? – Cum s\ spun, cei de la Wyatt au continuat s\ m\ pl\teasc\,
– P\i, ne a[ez\m la discu]ii cu procurorul [i cu un agent. Tot ce se transfer`nd banii `ntr-un cont secret.
discut\ `n cadrul acelei `nt`lniri nu poate fi folosit direct `mpotriva ta. Shapiro m-a fulgerat cu privirea.
M-am uitat la Seth, am ridicat din spr`ncene a mirare, apoi m-am – Asta-i r\u, nu? am `ntrebat eu.
`ntors din nou spre Shapiro. – E r\u de tot, mi-a r\spuns.
– Vrei s\ spui c\ a[ putea sc\pa? – Nici nu m\ mir\ c\ au fost de acord f\r\ s\ c`rteasc\, am spus
Shapiro a cl\tinat din cap. eu aproape gem`nd.
– Av`nd `n vedere acea n\zb`tie pe care ai f\cut-o la Wyatt, – Da, m-a aprobat Shapiro. Singur ]i-ai f\cut-o. Ia zi, mai vrei
adic\ petrecerea de pensionare dat\ pentru salahorul acela, va tre- s\ dau telefonul acela?
bui s\ formul\m o pledoarie de vinov\]ie. E[ti un martor m`njit, iar M-am uitat la Seth, care a dat din cap `ncurajator. Se p\rea c\
procurorul trebuie s\ fac\ dovada c\ nu vei sc\pa nepedepsit. N-ai nu aveam de ales.
cum s\ ie[i curat din chestia asta. – Ce-ar fi s\ m\ a[tepta]i am`ndoi afar\, ne-a rugat Shapiro.
– {i la ce m\ `ncadreaz\, la `nc\lcarea intereselor private?
– S-ar putea s\ `nsemne condamnare [i eliberare condi]ionat\,
furt calificat [i eliberare condi]ionat\ sau furt calificat [i [ase luni.
– Deci, tot `nchisoare, am zis eu.
Shapiro a `ncuviin]at din cap.
– Asta, dac\ s`nt dispu[i s\ negocieze, am tras eu concluzia.
– Exact. Ascult\, ai intrat `ntr-o mare belea, ca s\ vorbim cin-
stit. Legea privind spionajul economic din 1996 `ncadreaz\ furtul
de secrete profesionale la infrac]iuni federale. Te-ai putea alege cu
zece ani de `nchisoare.
– Iar Wyatt?
– Dac\ `l prind? ~n baza metodologiei de procedur\ federal\
privind condamn\rile, judec\torul trebuie s\ ]in\ seama de rolul
acuzatului `n realizarea infrac]iunii. Dac\ e[ti [ef de band\, nivelul
infrac]iunii cre[te cu dou\ trepte.
– Deci pe el o s\-l loveasc\ mai r\u.
– ~ntocmai. Pe de alt\ parte, tu nu ai ob]inut beneficii personale
din actul de spionaj, a[a e?
– Exact, am spus eu. Adic\, am fost pl\tit.
1 Acord de `n]elegere, `n baza c\ruia declara]iile persoanei nu se folosesc `mpotriva

sa `n cadrul procesului. (n.tr.)


79
T\cu]i, am stat `n sala de a[teptare din fa]a biroului. Nervii `mi
erau `ntin[i la maxim. Am telefonat la birou [i am rugat-o s\ repro-
grameze o serie de `nt`lniri.
Apoi am r\mas locului pentru c`teva minute, g`ndindu-m\ febril.
– {tii ceva, am spus, partea cea mai proast\ e c\ i-am oferit lui
Wyatt cheile [i a[a a putut s\ ne fure ca-n codru. A dat deja peste
cap marea noastr\ achizi]ie, iar acum o s\ ne aib\ la m`n\ – iar asta
numai din vina mea.
Seth m-a privit lung.
– Despre care „noi“ vorbe[ti?
– Trion.
A cl\tinat din cap.
– Tu nu reprezin]i Trion. Ce-o tot ]ii cu „noi“ [i „pe noi“ c`nd te
referi la Trion?
– M-a luat gura pe dinainte, am recunoscut.
– Nu cred. Ai face bine s\-]i cumperi vreun s\pun fran]uzesc de
zece dolari bucata, pentru c\-mi `nchipui c\ numai din \sta folose[ti
acum, [i s\ te duci `n baie s\ scrii pe oglind\: „Eu nu s`nt Trion, iar
Trion nu este Adam“.
– Ajunge, i-am retezat-o eu. Acum vorbe[ti ca taic\-meu.
– }i-a trecut vreodat\ prin minte c\ tat\l t\u n-a gre[it chiar de
tot? Ceva de genul: un ceas care s-a oprit tot arat\ ora exact\ de
dou\ ori pe zi, `n]elegi?
– Ia du-te dracului!
PARANOIA 403
~n aceea[i clip\ s-a deschis u[a, [i `n prag a ap\rut Howard
Shapiro.
– Stai jos, mi-a zis el.
Mi-am dat seama dup\ fa]a lui c\ lucrurile nu merseser\ cum
trebuiau.
– Ce-a spus prietenul t\u? am `ntrebat.
– Amicul meu a fost transferat la Justi]ie, iar `nlocuitorul lui e
un tip imposibil.
– {i c`t de grav\ e situa]ia?
– Omul mi-a spus: „{tii ceva, depune o cerere [i vedem noi ce
se `nt`mpl\“.
– {i ce s\ `n]eleg din asta?
– C\ `]i recuno[ti vinov\]ia la audiere [i nu va afla nimeni.
– Tot nu pricep.
– Dac\ `i oferi un caz mare, e dispus s\-]i acorde un Cinci-K.
Cinci-K reprezint\ litera pe care procurorul o comunic\ judec\torului
pe care `l roag\ s\ se abat\ de la `ncadr\rile privind condamnarea.
– Iar judec\torul trebuie s\ procedeze a[a cum vrea procurorul?
– Bine`n]eles c\ nu. Pe de alt\ parte, nu ai nici o garan]ie c\ tic\-
losul \sta o s\-]i dea un Cinci-K. Sincer s\ fiu, n-am `ncredere `n el.
– {i cum se define[te un „caz mare“? a `ntrebat Seth.
– Vrea ca Adam s\ introduc\ un agent secret.
– Agent secret? am exclamat eu. Asta e nebunie curat\! Wyatt
nu va accepta asta nici `n ruptul capului. Nu vrea s\ discute dec`t
cu mine. Doar nu e t`mpit.
– Ce-ar fi s\ aib\ asupra lui un emi]\tor? a vrut Seth s\ [tie. Ar
fi de acord?
– Dar nu s`nt eu de acord cu asta, am intervenit. De fiecare dat\
c`nd ajung `n prezen]a lui Wyatt s`nt verificat la s`nge. Ar descoperi
imediat aparatul.
– Nu-i nimic, a zis Shapiro. Nici amicul de la Procuratur\ nu ar
aproba o asemenea ac]iune. Omul nu se bag\ dec`t dac\ introduci
un agent secret.
– Nu vreau, am protestat. Wyatt nu ar accepta. {i ce garan]ii am
c\ nu ajung la `nchisoare, chiar dac\ proced\m a[a?
404 JOSEPH FINDER
– Nici una, a recunoscut Shapiro. Nici un procuror federal nu-]i
poate promite c\ judec\torul te va condamna cu suspendare. S-ar
putea ca judec\torul s\ nu accepte. ~ns\, indiferent ce ai alege, `]i
ofer\ [aptezeci [i dou\ de ore ca s\ te hot\r\[ti.
– Altfel?
– Altfel te las\ `n voia sor]ii. N-are s\-]i ofere acea regin\
pentru o zi dac\ nu joci dup\ cum `]i c`nt\ el. Ascult\ aici, oamenii
n-au `ncredere `n tine. Nu s`nt convin[i c\ po]i rezolva totul singur.
{i, trebuie s\ recuno[ti, cei de acolo procedeaz\ cum vor.
– N-am nevoie de cele [aptezeci [i dou\ de ore, am spus, M-am
decis. Nu joc dup\ cum vor ei.
Shapiro m-a privit ciudat.
– Prin urmare, vei continua s\ lucrezi pentru Wyatt.
– Nu. Rezolv problema `n felul meu.
Shapiro a z`mbit.
– Cum?
– Vreau s\ pun propriile condi]ii.
– Cum asta? s-a mirat Shapiro.
– S\ spunem c\ am dovezi concrete `mpotriva lui Wyatt. Do-
vezi clare, de net\g\duit, ale infrac]iunii. Le putem prezenta direct
FBI-ului ca s\ ob]in o `n]elegere mai avantajoas\?
– Teoretic, da.
– Bun, am spus. Cred c\ o s\ m\ ocup singur de asta. Singurul
care e `n stare s\ m\ scoat\ din situa]ia asta s`nt tot eu.
Seth a mimat un z`mbet, a `ntins m`na [i [i-a l\sat-o pe um\-
rul meu.
– Prin „eu“ s\ `n]eleg chiar „eu“ sau „noi“?
80
Am primit un e-mail de la Alana, care m\ anun]a c\ revenise,
[ederea ei la Palo Alto se scurtase – nu-mi oferea explica]ii, dar eu
[tiam de ce – [i ]inea s\ m\ vad\. I-am telefonat acas\ [i am dis-
cutat o vreme despre `nmorm`ntare, despre felul `n care m\ sim-
]eam [i altele de genul \sta. I-am spus c\ preferam s\ nu discut prea
mult despre tata, iar ea m-a `ntrebat:
– {tii c\ cei de la Resurse umane ]i-ar putea face necazuri mari?
Am r\mas f\r\ suflare.
– Serios?
– Of, Doamne. Manualul de ordine interioar\ al companiei in-
terzice `n mod expres rela]iile amoroase la locul de munc\. Com-
portamentul sexual necorespunz\tor la locul de munc\ aduce daune
eficien]ei organizatorice din cauza influen]ei negative asupra parti-
cipan]ilor [i a colaboratorilor.
Am respirat u[urat.
– Dar tu nu lucrezi `n acela[i departament cu mine. {i, `n orice
caz, am avut senza]ia c\, din punct de vedere organizatoric, am fost
eficien]i. Iar comportamentul nostru sexual a fost corespunz\tor.
Am realizat integrarea pe orizontal\. Alana a r`s, iar eu am conti-
nuat: {tiu c\ nici unul din noi nu are timp, dar nu crezi c\ am de-
veni angaja]i mai buni ai companiei dac\ ne-am lua o noapte liber\?
Adic\, s\ fugim din ora[. S\ ac]ion\m spontan.
– Sun\ interesant, a zis ea. Da, cred c\ asta ar conduce la cre[te-
rea productivit\]ii.
406 JOSEPH FINDER
– Bun. Atunci o s\ fac o rezervare pentru o camer\ pe m`ine
noapte.
– Unde?
– Vei vedea.
– Hei, spune-mi unde!
– Nici g`nd. Va fi o surpriz\. A[a cum `i place ne`nfricatului
nostru [ef s\ spun\, uneori trebuie s\ te sui `n ma[in\.
Alana m-a luat cu ma[ina ei, o Mazda Miata decapotabil\ albas-
tr\, [i am ie[it din ora[, conform indica]iilor mele. C`t\ vreme am
r\mas t\cu]i, m-au chinuit g`nduri legate de felul `n care urma s\
procedez. Depindeam de ea. Iat\ c\ ajunsesem s\ m\ folosesc de ea
ca s\-mi salvez pielea. At`t de mult m\ tic\lo[isem.
Drumul a durat trei sferturi de or\ pe o [osea cu o serie de se-
mafoare `n dreptul unor centre comerciale identice, benzin\rii [i
restaurante fast-food, apoi pe un drum `ngust [i foarte sinuos, ce
str\b\tea o p\dure. La un moment dat, ea s-a `ntors c\tre mine, a
observat v`n\taia de la ochi [i m-a `ntrebat:
– Ce-ai p\]it, te-ai `nc\ierat cu cineva?
– La baschet, am r\spuns.
– Credeam c\ nu mai joci cu Chad.
Am z`mbit [i n-am spus nimic.
~n cele din urm\, am ajuns la un han de ]ar\ mare, acoperit cu
[indril\ alb\ [i av`nd obloanele vopsite `ntr-un verde-`nchis. Aerul
era r\coros [i proasp\t [i se auzeau p\s\rele ciripind, f\r\ nici un
zgomot de trafic.
– Bravo, a zis ea, `n timp ce-[i scotea ochelarii. Frumos. Cred
c\ e excelent aici.
Am dat aprobator din cap.
– Aici vii cu toate prietenele?
– N-am mai c\lcat aici, am zis eu. Am citit despre el [i mi s-a
p\rut locul ideal pentru a sc\pa de ora[. Mi-am petrecut bra]ul pe
dup\ talia ei sub]ire [i am s\rutat-o. D\-mi voie s\-]i duc bagajele.
– N-am dec`t o geant\. Nu-mi iau toat\ garderoba cu mine.
PARANOIA 407
Am dus gen]ile de voiaj p`n\ la intrare. ~n\untru mirosea a lemn
ars [i a sirop de ar]ar. Perechea care conducea acel han [i se ocupa
de clien]i ne-a primit ca pe ni[te vechi prieteni.
Camera noastr\ era foarte pl\cut\, av`nd cu adev\rat atmosfera
unui han de ]ar\. Era mobilat\ cu un pat enorm, cu baldachin, ve-
lin]e ]esute [i perdele din creton. Patul era a[ezat cu fa]a c\tre [emi-
neul vechi, din c\r\mid\, care se vedea c\ fusese folosit intens.
Restul mobilierul era alc\tuit din obiecte de anticariat, parc\ abia
]in`ndu-se laolalt\, ceea ce-mi d\dea fiori. La picioarele patului
trona un cuf\r de marinar. Baia era enorm\, cu o cad\ veche din
font\ [i cu picioare curbate, exact `n mijlocul `nc\perii – ar\ta gro-
zav, dar dac\ voiai s\ faci du[, trebuia s\ ]ii para `n m`n\ [i s\ te fo-
lose[ti de ea a[a cum procedezi c`nd speli c`inele, adic\ `ncerc`nd
s\ nu strope[ti toat\ podeaua. Baia d\dea `ntr-o camer\ de zi, al\tu-
rat\ dormitorului, mobilat\ cu o birou din lemn de stejar [i cu un
telefon a[ezat pe o mas\ cam nesigur\ pe picioare.
Patul sc`r]`ia [i gemea, lucru pe care l-am aflat c`nd, dup\ pleca-
rea hangiului, ne-am aruncat am`ndoi `n el.
– Doamne, `]i imaginezi prin c`te a trecut patul \sta? am zis eu.
– Ce perdele din creton... s-a mirat Alana. ~mi aduc aminte de
casa bunicii.
– Casa ei este la fel de mare ca hanul?
A confirmat cu o mi[care din cap.
– E pl\cut aici. Ai avut o idee grozav\, Adam. {i-a strecurat
m`na sub c\ma[a mea, m-a m`ng`iat pe stomac, apoi palma ei a co-
bor`t. Ce spuneai despre integrarea pe orizontal\?
C`nd am cobor`t la cin\, `n sufrageria comun\ un foc ardea ve-
sel `n c\min. La alte mese erau vreo zece sau dou\sprezece perechi,
majoritatea mai `n v`rst\ dec`t noi.
Am comandat un vin ro[u [i scump de Bordeaux [i parc\ am
auzit cuvintele lui Jock Goddard r\sun`ndu-mi `n minte: „~nainte te
delectai cu Budweiser, acum nu bei dec`t Pauillac original“.
Servirea mergea `ncet – se p\rea c\ exist\ doar un chelner pentru
to]i cei din sufragerie, un individ de origine asiatic\, abia vorbind
408 JOSEPH FINDER
englez\ – dar asta nu m-a deranjat. Am`ndoi ne sim]eam ferici]i [i
destin[i, ca oricine dup\ o partid\ de sex.
– Am observat c\ ]i-ai adus computerul, am zis. A r\mas `n
portbagaj.
Ea a sur`s oarecum ru[inat\.
– Nu plec nic\ieri f\r\ el.
– E[ti legat\ cu cordon ombilical de birou? am `ntrebat-o. Pager,
telefon celular, e-mail, toate dup\ tine?
– Tu nu faci la fel?
– C`nd ai un singur [ef, chestia avantajoas\ e c\ mai po]i reduce
din aparatura pe care o iei cu tine, am zis eu.
– Da, e[ti norocos. Eu am de f\cut [ase rapoarte [i de ]inut leg\-
tura cu un grup de ingineri de-a dreptul arogan]i. Ca s\ nu mai vor-
besc de un termen foarte presant.
– Ce termen?
A avut o ezitare, dar asta a ]inut doar o clip\.
– Evenimentul are loc s\pt\m`na viitoare.
– Livrezi un produs nou?
A scuturat din cap.
– E o prezentare – un anun] important [i o demonstra]ie cu un
prototip func]ional al unui produs pe care `l cre\m. Te asigur, e o
chestie deosebit\. Nu ]i-a spus Goddard despre el?
– S-ar putea, [tiu eu? ~mi spune tot felul de lucruri.
– Nu e ceva ce ai putea uita. ~n fine, `mi r\pe[te mai tot timpul.
M\ sec\tuie[te. Zi [i noapte.
– Ei, nici chiar a[a, am spus eu. Tot ]i-ai g\sit timp pentru dou\
`nt`lniri cu mine, iar noaptea asta ]i-ai luat liber.
– {i-o s\ pl\tesc pentru asta lucr`nd m`ine [i duminic\.
Chelnerul suprasolicitat a ap\rut, `n cele din urm\, cu o sticl\
de vin alb. L-am f\cut atent c\ gre[ise, iar el s-a scuzat umil, dup\
care ne-a adus ce comandasem.
– De ce n-ai vrut s\ vorbe[ti cu mine la petrecerea lui Goddard?
am `ntrebat-o.
M-a privit uimit\, cu ochi mari de un albastru ca safirul.
PARANOIA 409
– Am vorbit serios despre manualul scos de cei de la Resurse
umane, `n]elegi? Rela]iile amoroase la locul de munc\ s`nt descura-
jate, de aceea trebuie s\ p\str\m discre]ia. Lumea vorbe[te. Oame-
nilor le place s\ b`rfeasc\, s\ [tie cine cu care. Iar apoi, dac\ se
`nt`mpl\ ceva...
– O desp\r]ire sau cine [tie ce...
– Indiferent. Atunci e jenant pentru to]i.
Conversa]ia `ncepuse s\ alunece `ntr-o direc]ie care nu `mi con-
venea. Am `ncercat s\ o readuc pe f\ga[ul dorit de mine.
– Deci nu cred c\ te pot vizita `ntr-o zi la locul de munc\. S\
apar la etajul cinci cu un buchet de crini.
– }i-am mai spus, nici n-ai putea intra.
– Credeam c\ ecusonul `mi permite accesul `n toat\ cl\direa.
– Poate `n rest, dar nu la etajul cinci.
– Adic\, tu po]i veni la etajul directorilor, dar eu nu am dreptul
s\ intru la tine?
A ridicat din umeri.
– Ai ecusonul la tine?
– M-au instruit s\ nu m\ duc nici la baie f\r\ el. L-a scos din
po[etu]a neagr\ [i mi l-a ar\tat. Era legat de un inel pe care se aflau
o serie de chei.
~n joac\, i l-am prins `ntre degete.
– Nu arat\ la fel de r\u ca pozele din pa[apoarte, dar n-a[ pre-
zenta-o la o agen]ie de modeling, am spus eu.
Apoi am examinat ecusonul. Avea acelea[i inscrip]ii ca al
meu, holograma tridimensional\ Trion care `[i schimba culoarea
`n func]ie de unghiul sub care c\dea lumina, aceea[i culoare nea-
gr\ drept fundal, peste care era imprimat de mai multe ori TRION
SYSTEMS. Diferen]a esen]ial\ era c\ ecusonul ei avea o dung\
ro[u cu alb pe fa]\.
– }i-l ar\t pe-al meu dac\ mi-l ar\]i [i tu, a spus ea.
Am scos ecusonul meu din buzunar [i i l-am dat. Se deosebeau
datorit\ cipurilor folosite. Acestea cuprindeau informa]ii codificate
care puteau deschide o u[\ sau nu. Al ei, pe l`ng\ intr\rile princi-
pale, garaj [i a[a mai departe, permitea accesul la etajul cinci.
410 JOSEPH FINDER PARANOIA 411

– Aici ar\]i ca un iepura[ speriat, a constatat ea [i a chicotit. farurile ma[inii aprinse, sau ai l\sat ceva `n portbagaj, sau vrei s\
– Cred c\ a[a m-am sim]it `n prima zi. dai o fug\ p`n\ la cafenea ca s\-]i cumperi ceva de ron]\it...
– Nu [tiam c\ numerele angaja]ilor s`nt at`t de mari. Alana a cl\tinat absent\ din cap [i a pufnit u[or. ~[i pierduse orice
Dunga ro[ie cu alb de pe cartela ei trebuie s\ fie pentru identifi- interes fa]\ de complica]iile sistemului de ecusoane de acces la locul
carea vizual\ imediat\. Asta `nsemna c\ mai exista un punct de de munc\. Eu voiam s\ mai scot ceva informa]ii de la ea – adic\, tre-
control, `n afara celui care citea cartelele. Pesemne c\ exista o per- buia s\-]i la[i cartela de identificare la paznic sau doar i-o ar\tai?
soan\ care-i verifica astfel pe cei care intrau. Asta `ngreuna situa]ia. Dac\ i-o predai, riscul era mai mare ca acesta s\ depisteze falsul. Sau
– Cred c\ ai mari b\t\i de cap c`nd te duci la mas\ sau la sala de verificarea nu era at`t de strict\ noaptea? Sau diminea]a, devreme?
– Hei, a spus ea, nici nu te-ai atins de vin. Nu-]i place?
gimnastic\, am zis eu.
Mi-am muiat c`teva degete `n pahar.
A ridicat din umeri, nep\s\toare.
– E delicios, am zis eu.
– Nu-i chiar at`t de r\u. Ajung s\ te cunoasc\.
Acel gest de nep\sare prosteasc\ [i juvenil\ a f\cut-o s\ r`d\,
„Adev\rat, am g`ndit. Asta e problema. Nu po]i trece de u[\ de-
tare [i `n hohote, iar ochii i s-au `ngustat, devenind aproape dou\ li-
c`t dac\ cipul din cartel\ este codificat corect, iar dup\ ce p\trunzi nii. ~n acel moment, unele femei – adic\, majoritatea femeilor – ar
pe etaj, trebuie s\ treci prin fa]a unui paznic, iar acesta te recu- fi cerut s\ se fac\ nota de plat\. Nu era cazul Alanei.
noa[te dup\ fa]\.“ M\ acceptase a[a cum eram.
– Bine m\car c\ nu te silesc s\ treci prin chestia aceea biome-
tric\, am spus eu. Noi a trebuit s\ proced\m a[a la Wyatt. ~n]elegi,
nu – chestia aceea care scaneaz\ amprentele. Un amic de-al meu de
la Intel trebuia s\ treac\ prin aparatul de scanat retina [i, dintr-o
dat\, i-au trebuit ochelari.
Asta era o minciun\ neru[inat\, dar a[a i-am atras aten]ia. S-a
uitat la mine cu un sur`s curios, nefiind sigur\ dac\ glumeam.
– Am glumit `n leg\tur\ cu ochelarii, dar el era convins c\ sca-
n\rile acelea repetate `i vor afecta ochii.
– Da, exist\ o zon\ intern\, unde treci prin scanere biometrice,
dar acolo intr\ doar inginerii. Cei care lucreaz\ la prototip. Eu trec
doar prin fa]a lui Barney sau a lui Chet, s\rmanii paznici care tre-
buie s\ stea `n ghereta aceea micu]\.
– Situa]ia nu poate fi la fel de ilar\ ca la Wyatt, `n etapele de `n-
ceput ale proiectului Lucid, am zis eu. Te puneau s\ faci un `ntreg
ritual de schimb al ecusonului; trebuia s\ predai cartela de identifi-
care paznicului, iar el `]i d\dea un al doilea ecuson, pe care s\-l
por]i pe etaj. Vorbeam prostii, repet`nd ca un papagal ceea ce `mi
povestise Meacham. Dar s\ presupunem c\-]i dai seama c\ ai uitat

81
Dup\ cin\, am`ndoi ne-am sim]it ghiftui]i [i destul de nesiguri
pe picioare dup\ ce b\usem prea mult vin. De fapt, Alana p\rea
mai ame]it\ dec`t mine. S-a pr\bu[it pe spate `n patul sc`r]`itor,
l\s`ndu-[i bra]ele `ntinse `n l\turi de parc\ ar fi vrut s\ `mbr\]i[eze
`ntreaga `nc\pere, hanul, noaptea [i orice altceva. Sosise momentul
s\ o urmez `n pat. Dar nu puteam, cel pu]in nu deocamdat\.
– Hei, vrei s\-]i aduc laptopul din ma[in\?
A gemut.
– Uf, nu trebuia s\-mi aduci aminte. {i-a[a ai vorbit prea mult
despre munc\.
– De ce nu recuno[ti c\ [i tu e[ti `mp\timit\ dup\ munc\, [i
gata? Am mimat vocea ei c`t de bine am putut: Bun\, m\ numesc
Alana [i nu [tiu dec`t s\ muncesc. Bun\, Alana!
A cl\tinat din cap [i a privit spre tavan.
– Primul pas e s\ recuno[ti c\ nu te po]i `nfr`na de la munc\. ~n
orice caz, [i eu am uitat ceva `n ma[in\, a[a c\ oricum trebuie s\
cobor. Am `ntins m`na. Cheile, te rog.
S-a a[ezat [i mai comod, p\r`nd c\ se simte prea bine ca s\ fac\
vreun efort.
– Mda. Bine, uite, a zis ea cu jum\tate de gur\. Mul]umesc. S-a
rostogolit p`n\ a ajuns s\ se aplece pu]in peste marginea patului, a
scos cheile ma[inii din po[et\ [i mi le-a `nm`nat cu un gest teatral.
S\ te `ntorci repede, ai `n]eles?
PARANOIA 413
Parcarea era pustie [i cufundat\ `n bezn\. Am privit spre hanul
aflat la vreo treizeci de metri [i m-am asigurat c\ ferestrele camerei
noastre nu d\deau spre zona de parcare. A[adar, nu m\ putea vedea.
Am deschis portbagajul ma[ini [i am g\sit geanta cu compute-
rul, un fel de hus\ din nailon cenu[iu, care avea o moliciune de
mohair. Eu `mi l\sasem un mic rucsac `n ma[in\. Altceva care s\
prezinte interes nu am g\sit `n\untru. Am pus geanta cu laptopul [i
rucsacul pe um\r [i m-am urcat `n ma[in\.
Am mai privit o dat\ c\tre han. Nu se apropia nimeni.
Cu toate astea, nu am aprins plafoniera [i mi-am obi[nuit ochii
cu `ntunericul. ~n acel fel, atr\geam mai pu]in aten]ia.
M\ sim]eam ca un nemernic, dar trebuia s\ fiu realist `n leg\tur\
cu situa]ia mea. Chiar nu aveam de ales. Ea reprezenta cea mai bun\
cale de acces la AURORA, de aceea trebuia s\ procedez astfel.
Rapid, am tras fermoarul gen]ii, am scos laptopul [i l-am pornit.
Interiorul ma[inii s-a luminat slab `n p`lp`irea alb\struie a ecra-
nului. C`t am a[teptat s\ se `ncarce, am desf\cut rucsacul [i am ex-
tras trusa de prim ajutor, aflat\ `ntr-o cutie din plastic albastru.
~n\untru, `n loc de bandaje [i alte asemenea lucruri, se g\seau
c`teva cutii din plastic. Fiecare con]inea cear\ de modelaj.
~n lumina alb\struie, am examinat cheile de pe inel. C`teva
dintre ele p\reau promi]\toare. Poate vreuna dintre ele se potrivea
la dulapurile `n care se p\strau dosarele proiectului AURORA.
Una dup\ alta, le-am ap\sat pe c`te o bucat\ de cear\. Exersa-
sem procedura cu unul dintre oamenii lui Meacham, iar acum m\
bucuram c\ o f\cusem; `mi luase ceva timp p`n\ s\ devin `ndem`-
natic. Pe ecran a ap\rut fereastra care `mi cerea parola de acces.
Drace. Nu toat\ lumea `[i proteja laptopul cu parole. Dar, `n
fine: cel pu]in nu aveam s\-mi pierd timpul degeaba. Am scos din
rucsac un lector pcProx miniatural pe care mi-l d\duse Meacham [i
l-am conectat la minicomputerul meu. Am ap\sat butonul de por-
nire, apoi am trecut ecusonul Alanei peste ecran.
Micul meu dispozitiv a citit datele de pe cartela Alanei [i le-a
stocat pe minicomputer.
414 JOSEPH FINDER
Poate era mai bine c\ `[i parolase laptopul. Nu puteam z\bovi
prea mult `n parcare f\r\ s\-i trezesc suspiciuni. ~nainte de a `nchide
computerul ei, doar din distrac]ie, am tastat c`teva din posibilele pa-
role – data ei de na[tere, pe care o re]inusem; apoi primele [ase cifre
ale num\rul ei de angajat. Nici un rezultat. Am tastat ALANA, iar
fereastra pentru parol\ a disp\rut imediat, permi]`ndu-mi accesul.
Of, Doamne, ce u[or fusese. Reu[isem.
Isuse. Iar acum? C`t timp mai puteam `nt`rzia f\r\ a risca? Dar
cum puteam l\sa s\-mi scape o asemenea ocazie? Probabil c\ nu
aveam s\ mai am o astfel de [ans\.
Alana era o persoan\ foarte metodic\. Con]inutul computerului
era organizat `ntr-o ierarhie clar\ [i logic\. Un director se numea
AURORA.
Totul se afla acolo. Ei, poate c\ nu chiar tot, dar reprezenta o min\
de aur de specifica]ii tehnice privind cipul optic, rapoarte de marke-
ting, copii ale unor e-mailuri transmise [i primite, planific\ri de dis-
cu]ii, liste de personal cu coduri de acces, p`n\ [i planuri ale etajului...
Erau at`t de multe, `nc`t p`n\ [i lectura titlurilor mi-ar fi r\pit
foarte mult\ vreme. Din fericire, laptopul avea CD-writer, iar eu
aveam la mine CD-uri ne`nregistrate. Am `n[f\cat unul [i l-am in-
trodus `n computer.
Chiar [i `n cazul unui laptop extrem de rapid ca al ei, tot a durat
cinci minute p`n\ s\ se `nregistreze toate fi[ierele acelea. At`t de
multe erau.
– Unde-ai stat at`t? m-a `ntrebat ea botoas\ c`nd m-am `ntors.
Se b\gase sub p\tur\, dar s`nii dezgoli]i r\m\seser\ pu]in la ve-
dere [i ea p\rea pe jum\tate adormit\. Din CD-playerul pe care [i-l
adusese se auzea `n surdin\ o balad\ a lui Stevie Wonder – Love’s
in Need of Love Today.
– Nu am g\sit din prima cheia de la portbagaj.
– Un tip priceput la ma[ini ca tine? Am crezut c\ te-ai `mbarcat
[i ai [ters-o, abandon`ndu-m\ aici.
– Chiar a[a de prost m\ crezi?
– Aparen]ele pot fi `n[el\toare, a zis ea. Hai `n pat!
PARANOIA 415
– Nu mi-a[ fi `nchipuit c\-]i place at`t Stevie Wonder.
Chiar n-a[ fi b\nuit a[a ceva, mai ales av`nd `n vedere colec]ia
ei de c`nt\re]e sup\rate.
– ~nc\ nu m\ cuno[ti cu adev\rat, m-a pus ea la punct.
– A[a e, dar mai p\suie[te-m\, am spus eu.
„{tiu totul despre tine, am g`ndit, [i totu[i nu cunosc mare lu-
cru. Nu s`nt singurul care p\streaz\ secrete.“ Am a[ezat laptopul pe
biroul din stejar din apropierea b\ii.
– Gata, am spus, revenind `n dormitor, dezbr\c`ndu-m\ din mers.
~n cazul `n care-]i vine vreo inspira]ie subit\, vreo idee nemaipome-
nit\ peste noapte.
Gol, m-am apropiat de pat. Femeia aceea frumoas\ m\ a[tepta
`n pat, juc`nd rolul seduc\toarei, c`nd, `n realitate, eu eram seduc\-
torul. Nu avea cum s\ [tie ce rol jucam [i am sim]it un val de ru-
[ine, amestecat, `n mod ciudat, cu o und\ de pasiune.
– Hai odat\, a zis ea cu o [oapt\ `nc\rcat\ de dramatism [i ur-
m\rindu-m\ atent. Tocmai mi-a venit o idee.
Ne-am trezit am`ndoi dup\ ora opt, neobi[nuit de t`rziu pentru
ni[te sclavi ai muncii ca noi supermotiva]i – [i am mai r\mas `n pat
o vreme, dup\ care am f\cut du[ [i am cobor`t s\ lu\m un mic de-
jun ca la ]ar\. Am `ndoieli serioase c\ oamenii de la ]ar\ chiar m\-
n`nc\ `n halul acela, pentru c\ ar ajunge s\ c`nt\reasc\ dou\ sute de
kilograme: felioare de [unc\ (numai la dejunul ]\r\nesc [unca se
ofer\ „felioare“), mormane de fulgi de gr`u, brio[e cu afine abia
scoase din cuptor, ou\, frig\nele, cafea cu fri[c\ adev\rat\... Alana
a m`ncat cu poft\, ceea ce m-a surprins, av`nd `n vedere c\ era at`t
de supl\. M-am delectat urm\rind-o cum m\n`nc\ at`t de zdrav\n.
Era o femeie cu apetit s\n\tos, lucru care m\ `nc`nta.
Ne-am `ntors `n camer\, unde am f\cut dragoste, dup\ care am
stat de vorb\. Mi-am impus s\ nu `ncep vreo discu]ie despre proce-
duri de securitate sau ecusoane. Ea a vrut s\ afle despre moartea [i
`nmorm`ntarea tatei [i, de[i subiectul m\ deprima, i-am povestit
c`te ceva. ~n jur de unsprezece, am plecat cu mare regret, [i a[a s-a
`ncheiat `nt`lnirea noastr\.
416 JOSEPH FINDER

Cred c\ am`ndoi am fi vrut s\ mai dureze, dar trebuia s\ ajun-

gem [i pe la cuiburile proprii o vreme, s\ ne termin\m lucr\rile, s\
mai [i trudim dup\ acea noapte `nc`nt\toare petrecut\ departe de
masa de lucru.
~n timp ce rulam pe drumul de ]ar\, pres\rat de copaci sc\lda]i
`n lumin\, m-am trezit g`ndindu-m\ c\ tocmai petrecusem o noapte
`mpreun\ cu cea mai frumoas\, mai amuzant\ [i mai sexy femeie
pe care o `nt`lnisem vreodat\.
Doamne, ce se `nt`mpla cu mine? 82

La amiaz\, imediat ce am ajuns `n apartamentul meu, l-am su-

nat pe Seth.
– O s\ mai am nevoie de bani, m-a anun]at el.
~i d\dusem deja c`teva mii de dolari din contul alimentat de
Wyatt sau indiferent de unde proveneau acei bani. Am fost uimit c\
`i terminase pe cei dinainte.
– N-am vrut s\-mi bat joc [i s\ iau chestii ieftine, a spus el. Am
cump\rat numai echipamente profesionale.
– B\nuiam c\ a[a vei face, am zis eu. Chiar dac\ s`nt de unic\
folosin]\.
– Vrei s\ cump\r [i uniforme?
– Da.
– Dar cu ecusoanele cum rezolvi?
– Rezolv eu [i problema asta.
– {i n-ai emo]ii?
Am ezitat o clip\, apoi m-am g`ndit s\-i tr`ntesc o minciun\ ca
s\-l `ncurajez, dar n-am reu[it.
– {i `nc\ cum, am spus.
Nici nu voiam s\ m\ g`ndesc ce se putea `nt`mpla dac\ lucrurile
luau o turnur\ ur`t\. O zon\ important\ din creierul meu era cotro-
pit\ treptat de `ngrijorare c`nd reanalizam planul pe care `l conce-
pusem dup\ discu]ia cu [eful lui Seth.
{i totu[i, exista `nc\ un col]i[or din mintea mea care voia s\
evadeze `ntr-o himer\. Doream s\ r\m`n cu g`ndul la Alana. M-am
418 JOSEPH FINDER
g`ndit la ironia situa]iei – la modul cum acel plan deliberat de a o
seduce m\ `mpinsese pe un drum surprinz\tor, f\c`ndu-m\ s\ m\
simt recompensat pe nedrept pentru tr\darea mea.
Tr\iam st\ri contradictorii, sim]indu-m\ pe de o parte josnic,
chiar vinovat, pentru felul `n care procedasem [i, pe de alt\ parte,
cople[it de devotament fa]\ de ea, un sentiment pe care sigur nu-l
mai `ncercasem p`n\ atunci. ~n minte `mi veneau o sumedenie de
am\nunte: cum se sp\la pe din]i, lu`nd ap\ de la robinet `n c\u[ul
palmei, `n loc s\ foloseasc\ un pahar; ad`ncitura plin\ de gra]ie de
pe spate, acolo unde `ncepea curbura fundului, modul apetisant `n
care se ruja... ~mi aminteam glasul ei catifelat, r`sul dezl\n]uit, sim-
]ul umorului, dr\g\l\[enia ei...
Toate m\ f\ceau s\ m\ g`ndesc – iar acesta era aspectul cel mai
straniu – la viitorul nostru `mpreun\, o idee care de obicei `l `nsp\i-
m`nt\ pe oricare b\rbat care nu a trecut de treizeci de ani, dar care,
`ntr-un fel, pe mine nu m\ speria deloc. Nu voiam s\ o pierd pe fe-
meia asta. M\ sim]eam de parc\ a[ fi oprit la un magazin ne`n-
semnat ca s\-mi cump\r un bax de bere [i un bilet la loterie [i
c`[tigasem premiul cel mare.
{i, de aceea, nu doream cu nici un chip ca ea s\ afle ce eram de
fapt. Asta m\ `ngrozea. Acel g`nd sumbru, `ngrozitor ap\rea mereu
la suprafa]\, `ntrerup`ndu-mi fanteziile ridicole, ca un Hopa-Mitic\,
juc\rioara aceea cu fundul rotunjit [i greu, care se ridic\ imediat ce
o apleci `ntr-o parte.
~n filmul color din imagina]ia mea se strecura o imagine m`n-
jit\, neclar\, `n alb [i negru – un cadru re]inut de camera de su-
praveghere: eu, st`nd `n ma[in\ `n parcarea `ntunecat\, desc\rc`nd
con]inutul laptopului ei pe un CD, pres`nd cheile ei pe cear\,
copiindu-i ecusonul.
Dup\ aceea m\ vedeam azv`rlind c`t colo acel Hopa-Mitic\,
imagin`ndu-m\ `n ziua nun]ii noastre [i pe Alana p\[ind pe culoa-
rul dintre b\nci, splendid\ [i proasp\t\, `nso]it\ de tat\l ei, un b\r-
bat cu p\r argintiu [i cu un chip impun\tor, `mbr\cat cu un costum
deschis la culoare.
PARANOIA 419
Ceremonia era oficiat\ de Jock Goddard ca judec\tor de pace.
Apoi, membrii familiei Alanei, mama sem\n`nd cu Diane Keaton
din Tat\l miresei, sora ei atr\g\toare, de[i nu la fel de frumoas\, [i
to]i sim]indu-se emo]iona]i – dar asta doar `n imagina]ia mea, s\ nu
uit\m – de faptul c\ se m\rit\ cu mine.
Prima noastr\ cas\, una adev\rat\, nu un apartament, ca decu-
pat\ dintr-un ora[ vechi [i `nverzit din Vestul Mijlociu; `mi imagi-
nam casa mare `n care locuie[te familia lui Steve Martin din Tat\l
miresei. La o adic\, am`ndoi s`ntem boga]i, directori de corpora]ie.
Undeva `n fundal, Nina Simone c`nta Familia care locuie[te pe deal.
Eu o trec pe Alana f\r\ nici un efort peste prag, iar ea r`de de mine
pentru c\ am devenit un sclav al cli[eelor, iar apoi facem dragoste `n
fiecare `nc\pere, ca pentru a inaugura casa, chiar [i baia [i dulapul
de rufe. ~nchiriem filme [i le urm\rim din pat, m`nc`nd cu be]i[oare
m`ncare chinezeasc\ la pachet [i, din c`nd `n c`nd, o privesc pe furi[
[i nu-mi vine s\ cred c\ s`nt c\s\torit cu acea femeie incredibil\.
Brutele lui Meacham mi-au `napoiat computerele, asta spre no-
rocul meu, pentru c\ aveam nevoie de ele.
Am introdus `n computer CD-ul cu tot ce con]inea laptopul
Alanei. Am g\sit `n special e-mailuri privind uria[ul poten]ial de
marketing al AUROREI. Privind [ansele Trion de a de]ine `ntregul
„spa]iu“, dup\ cum se exprim\ cei din marketing. Progresul ne`n-
chipuit al puterii de calcul pe care `l promite produsul, apoi felul `n
care cipul AURORA va schimba lumea.
Unul dintre documentele ceva mai interesante era planificarea
demonstra]iei publice a produsului. Urma s\ aib\ loc miercuri,
adic\ peste patru zile, la Centrul pentru Vizitatori de la sediul
Trion, o sal\ foarte modern\, de dimensiuni gigantice. Cu o zi `na-
inte aveau s\ se transmit\ mesaje electronice de lansare, faxuri [i
telefoane c\tre toate mijloacele de informare. Evident, prezentarea
trebuia s\ devin\ un eveniment public de importan]\ imens\. Am
tip\rit acel program.
Pe mine m\ interesau, mai mult dec`t orice, planul etajului [i pro-
cedurile de securitate aplicate `n cazul membrilor echipei AURORA.
420 JOSEPH FINDER PARANOIA 421

Apoi am deschis unul dintre sertarele dulapului din buc\t\rie. ~ns\ `n primul r`nd, a[a cum aflasem din e-mailurile lui
~ntr-un sac de gunoi `mpachetasem c`teva obiecte pe care le p\stra- Camilletti [i din fi[ierele Alanei, din motive de securitate, prototi-
sem `n pungi care se puteau `nchide etan[. ~ntr-una se g\sea CD-ul pul fusese marcat cu un semn de identificare microimprimat, cu-
cu Ani DiFranco pe care `l l\sasem la vedere `n apartament, sper`nd prinz`nd num\rul de serie [i emblema Trion, imprimate cu ajutorul
c\ va pune m`na pe el, ceea ce se [i `nt`mplase. ~n cealalt\ aveam laserului [i vizibile doar la microscop.
paharul de vin folosit de ea. Tocmai de aceea doream s\ intre `n posesia cipului furat. A ce-
Meacham `mi d\duse o trus\ de amprentare, cuprinz`nd mici fi- lui autentic.
ole cu pudr\ de recoltare a amprentelor latente, o band\ de ridicare Pentru c\ `n momentul `n care Wyatt – sau Meacham, dac\ se
a amprentelor [i o pensul\ din fibr\ de sticl\. Am luat amprentele `nt`mpla a[a – prelua cipul [terpelit, `l aveam la m`n\. Urma s\ `n-
[tiin]ez FBI-ul cu mult timp `nainte pentru a se realiza coordonarea
de pe CD [i pahar cu ajutorul unei pudre negre de grafit.
ac]iunii cu o echip\ de interven]ie SWAT, dar nu le comunicam nu-
De departe, cea mai bun\ amprent\ s-a dovedit cea de pe CD.
mele persoanei, locul sau alte elemente dec`t `n ultima clip\. Tre-
Am recoltat-o pe o f`[ie de band\ [i am pus-o `ntr-o cutie steril\
buia s\ am control total asupra acelei ac]iuni.
din plastic.
Howard Shapiro, [eful lui Seth, telefonase `n numele meu.
Apoi i-am scris un e-mail lui Nick Wyatt.
– Nici nu te g`ndi s\ mai tratezi cu [eful de birou de la Procura-
Adresat, fire[te, lui „Arthur“: tura SUA, mi-a zis el. Pentru ceva at`t de delicat, omul trebuie s\
Luni sear\/mar]i diminea]\ termin misiunea [i ob]in mostrele. Mar]i cear\ aprobare de la Washington, iar asta va dura o ve[nicie. Las-o
balt\. Ne adres\m direct FBI-ului – ei s`nt cei care fac jocurile la
diminea]a le predau la ora [i locul precizat de tine. Dup\ `ncheierea
acest nivel.
sarcinii, vom `ntrerupe orice leg\tur\.
F\r\ s\ dea nici un nume, el a `ncheiat un t`rg cu cei de la FBI.
Am ]inut s\ transmit tonul potrivit de nemul]umire. Nu voiam Dac\ totul mergea strun\, iar eu li-l ofeream pe tav\ pe Nick Wyatt,
ca el s\ aib\ vreo b\nuial\. ob]ineam eliberarea condi]ionat\, nimic altceva.
Dar la `nt`lnire avea s\ vin\ chiar Wyatt `n persoan\? ~n fine, aveam s\-l predau pe Wyatt. Dar totul trebuia s\ se des-
Cred c\ asta era marea `ntrebare r\mas\ nel\murit\. Nu era f\[oare cum pl\nuisem eu.
esen]ial s\ apar\ chiar Wyatt, de[i a[ fi dorit s\ se `nt`mple a[a.
Nu-l puteam obliga s\ vin\. De fapt, probabil c\ insisten]a mea l-ar
fi f\cut s\ evite `nt`lnirea cu mine. Dar deja `l cuno[team destul de
bine din punct de vedere psihologic [i eram aproape sigur c\ nu va
avea `ncredere `n altcineva.
Ca s\ vezi, eu aveam s\ dau lui Nick Wyatt ceea ce dorea.
Adic\ prototipul cipului AURORA, pe care urma s\-l fur, cu
ajutorul lui Seth, de la etajul cinci al Aripii D.
Trebuia s\-i predau exemplarul autentic, adev\ratul prototip
AURORA. Din multe motive, acesta nu putea fi falsificat. Fiind in-
giner, Wyatt [i-ar da imediat seama dac\ era real sau era un fals.

83
Luni, am `nceput treaba `nc\ de diminea]\, `ntreb`ndu-m\ dac\
aceea avea s\ fie ultima mea zi la Trion.
Sigur, dac\ totul mergea bine, urma s\ semene cu oricare alt\
zi, ca o treapt\ obi[nuit\ dintr-o carier\ `ndelungat\ [i reu[it\.
Erau `ns\ [anse reduse ca totul s\ ias\ perfect `n planul acela in-
credibil de complicat [i [tiam bine asta.
Duminic\, folosind datele extrase de pe ecusonul de identificare
al Alanei [i un echipament denumit ProxProgrammer, pe care mi-l
d\duse Meacham, reu[isem s\ realizez c`teva copii dup\ ecusonul
ei de proximitate.
De asemenea, `ntre fi[ierele ei g\sisem un plan al etajului cinci
din Aripa D. Aproape jum\tate din suprafa]\ era ha[urat\ [i denu-
mit\ „Zona Secret\ C“.
~n acea zon\ se testa prototipul.
Din p\cate, nu [tiam ce se afla `n zona protejat\ [i unde anume
se p\stra prototipul. Odat\ intrat, trebuia s\-l g\sesc intuitiv.
M-am dus p`n\ la apartamentul tatei ca s\-mi iau m\nu[i de lu-
cru rezistente – cele pe care le folosisem pe vremea c`nd lucram
`mpreun\ cu Seth ca sp\l\tor de geamuri. Sperasem s\-l g\sesc [i
pe Antwoine, dar probabil c\ ie[ise undeva. C`t am stat acolo am
avut un sentiment ciudat, ca [i cum a[ fi fost urm\rit, dar am alun-
gat ideea socotind c\ era vorba de o stare de nelini[te normal\.
~n restul zilei de duminic\, m\ documentasem pe site-ul Trion.
Era uimitor c`te informa]ii st\teau la dispozi]ia angaja]ilor companiei –
PARANOIA 423
`ncep`nd cu planuri de etaj, p`n\ la procedurile privitoare la con-
fec]ionarea ecusoanelor [i chiar inventarul instala]iilor de securitate
instalate la etajul cinci al Aripii D. De la Meacham procurasem [i
frecven]a radio a aparatelor de emisie-recep]ie folosite de paznici.
Nu [tiam chiar tot ce trebuia despre procedurile de securitate –
departe de a[a ceva –, dar am aflat c`teva lucruri esen]iale. A[a am
avut confirmarea celor spuse de Alana la masa luat\ la hanul de ]ar\.
Existau doar dou\ c\i de acces la etajul cinci, ambele cu paznici.
Ca s\ treci de primul grup de u[i trebuia s\-]i prezin]i ecusonul `n
fa]a unui cititor de cartele, dar apoi erai v\zut de un paznic a[ezat
dincolo de un geam blindat, care compara numele [i fotografia cu
ceea ce `i ap\rea pe ecran, dup\ care `]i deschidea u[a spre etaj.
Nici m\car a[a nu te aflai aproape de Zona Secret\ C. Aveai de
mers pe ni[te coridoare dotate cu camere de televiziune cu circuit
`nchis, dup\ aceea p\trundeai `n alt\ zon\ `nzestrat\ nu numai cu
camere cu circuit `nchis, ci [i cu detectoare de prezen]\, apoi ajun-
geai la intrarea `n zona protejat\. Aici nu erau paznici, dar, ca s\
deschizi u[a, trebuia s\ activezi un senzor biometric.
A[adar, accesul la prototipul AURORA se dovedea grotesc de
dificil, dac\ nu chiar imposibil. Probabil c\ nu puteam trece nici de
primul punct de intrare, cel cu paznic. Evident, nu puteam folosi
cartela Alanei – nimeni nu m-ar fi confundat cu ea. Cu toate astea,
cartela ei mi-ar fi fost util\ dup\ ce a[ fi p\truns la etajul cinci.
Senzorul biometric era [i mai [i. Trion se situa pe o pozi]ie de
frunte `n ceea ce privea mai toate tehnologiile avansate, iar recu-
noa[terea dup\ datele biometrice – scanere de amprente, cititoare
palmare, identificare automat\ a geometriei faciale, identificarea
vocii, scanarea irisului [i a retinei – erau cu un pas `nainte `n dome-
niul produselor destinate asigur\rii securit\]ii. Toate au puncte forte
[i slabe, dar scanerele de amprente s`nt `n general considerate drept
cele mai bune – sigure, simple [i u[or de instalat, dovedind un pro-
centaj sc\zut de identific\ri eronate.
Un scaner de identificare a amprentelor digitale era montat pe
peretele din fa]a Zonei Secrete C.
424 JOSEPH FINDER PARANOIA 425

Dup\-amiaz\ t`rziu, i-am dat un telefon de pe mobil directoru- ca ni[te brazi de Cr\ciun, f\c`ndu-i pe paznici s\ se agite ca nebu-
lui adjunct al centrului de comand\ pe probleme de securitate nii, de aceea voiam s\ te anun]...
pentru Aripa D. George a oftat lung.
– Salut, George, am `nceput eu. S`nt Ken Romero de la Proiec- – A, dac\-i vorba doar de 22 A [i B, cred c\ pot dezactiva alar-
tare [i opera]iuni re]ele, de la grupul de instal\ri. mele acelea...
Numele Ken Romero era real, apar]in`nd unui director. Asta `n – Cum e mai bine. Sper c\ `n]elegi, n-am vrea s\ speriem pazni-
caz c\ George se hot\ra s\ fac\ o verificare. cii degeaba.
– Cu ce te pot ajuta? m-a `ntrebat omul, pe un ton de parc\ toc- – ~]i las la dispozi]ie trei ore, sper c\ rezolvi `n timpul \sta.
mai ar fi descoperit o balig\ `n cutia de Cracker Jack1. – N-avem nevoie de trei ore, dar e preferabil s\ ne asigur\m de-
– Am sunat. Bob m-a rugat s\ v\ anun] c\ urmeaz\ s\ refacem c`t s\ ias\ cu scandal, `n]elegi? Bine, `]i mul]umesc pentru ajutor.
un traseu al unui cablu cu fibr\ optic\ [i s\ introducem o moderni-
zare, m`ine diminea]\, foarte devreme.
– ~h`. (Asta `n loc de: „{i de ce-mi spui mie?“)
– Nu [tiu ce le-a venit s\ pun\ cablu optic de cincizeci de mi-
croni optimizat cu laser sau server Ultra Dense Blade, dar de, nu
pl\tesc eu, `n]elegi? Probabil c\ au acolo ni[te aplica]ii de band\
larg\, [i atunci...
– {i eu ce trebuie s\ fac, domnule...?
– Romero. ~n fine, cred c\ oamenii de la etajul cinci nu vor s\
fie deranja]i `n timpul lucrului, de aceea au cerut ca treaba s\ se
fac\ `n primele ore ale dimine]ii. Nu-i mare chestie, dar voiam s\
v\ ]inem la curent [i pe voi, pentru c\ lucrarea presupune oprirea
detectoarelor de proximitate [i prezen]\ [i nu numai, undeva `ntre
patru [i [ase diminea]\.
Adjunctul [efului securit\]ii a r\suflat aproape u[urat c\ el nu
trebuia s\ fac\ nimic.
– Te referi la tot etajul cinci? Nu pot opri toate detectoarele de
acolo f\r\...
– Nu, nu-nu, am zis eu. }in`nd seama c`t de des fac pauze
pentru cafea, cred c\ oamenii mei abia dac\ vor reu[i s\ termine
dou\ sau trei tablouri de conexiuni. Nu, m\ refeream la zonele, stai
s\ v\d, zonele 22 A [i B, bine? Exact sec]iunile interne. ~n orice
caz, becurile de pe panourile voastre de avertizare o s\ se aprind\

1 Batoane crocante din porumb, melas\ [i alune (n.tr.)


84
~n jur de [apte seara, ca de obicei, am p\r\sit cl\direa Trion [i
m-am dus acas\. Am dormit aproape ne`ntors.
Pu]in `nainte de patru diminea]a, m-am `ntors [i am parcat pe
strad\, nu `n garajul Trion, ca s\ nu existe dovada revenirii mele `n
cl\dire. Zece minute mai t`rziu, o camionet\ pe care scria: „J.J.
Rankenberg & Co – Unelte, echipamente [i produse chimice profe-
sionale pentru cur\]at ferestre, `nfiin]at\ `n 1963“ a oprit `n apropi-
ere. La volan era Seth, `mbr\cat cu o uniform\ albastr\ care avea
`nscris „J.J. Rankenberg“ pe buzunarul st`ng.
– Cum merge, viteazule? m-a luat el.
– Chiar J.J. ]i-a dat camioneta?
– B\tr`nul a murit, a spus Seth. Am observat c\ fuma, ceea ce
`nsemna c\ era agitat. A trebuit s\ tratez cu juniorul.
Apoi mi-a `ntins o salopet\ albastr\, `nc\ `mp\turit\, pe care
mi-am tras-o peste blugi [i bluza polo, opera]iune nu tocmai u[or
de realizat `n cabina unei camionete Isuzu care pu]ea a benzin\.
– Credeam c\ juniorul nu te are la inim\ deloc.
Seth a ridicat m`na st`ng\ [i [i-a frecat degetul mare de ar\t\tor,
vr`nd s\ spun\ c\ pl\tise bine.
O `nchiriere pe termen scurt, pentru o trebu[oar\ pe care s\ o
fac `n folosul companiei tat\lui amicei mele.
– Dar tu n-ai nici o amic\.
– Pe el nu l-a interesat dec`t c\ nu trebuie s\ declare venitul.
E[ti preg\tit de ac]iune, [mechere?
PARANOIA 427
– S\-i d\m drumul, scumpule, am zis eu [i am f\cut semn c\tre
intrarea de serviciu `n garajul Aripii D, iar Seth a intrat.
Aflat `n ghereta lui, portarul de noapte a aruncat o privire pe o
foaie [i a g\sit numele companiei pe lista celor care aveau acces.
Seth a tras camioneta l`ng\ rampa de `nc\rcare [i apoi am scos sa-
cii mari din nailon, plini cu scule, [terg\toarele profesionale de gea-
muri [i g\le]ile mari de culoare verde, be]ele extensibile de patru
metri, bidoanele de patru litri din plastic `n care se afla lichid de cur\-
]are galben, parc\ era urin\, fr`nghiile [i c`rligele, dup\ care au urmat
dispozitivul cu scripete Sky Genie, scaunul de nostrom [i carabinele
Jumar. Uitasem c`t de multe porc\rii `]i trebuiau pentru slujba aceea.
Am ap\sat butonul mare din o]el amplasat al\turi de u[a meta-
lic\ a garajului [i, c`teva clipe mai t`rziu, ea a `nceput s\ se ridice.
Un paznic burtos, cu fa]a lipsit\ de culoare [i cu o musta]\ zb`rlit\ a
ap\rut cu un carnet `n m`n\.
– Hei, b\ie]i, vre]i s\ v\ ajut? a `ntrebat el, dar se vedea c\ nu
vorbe[te serios.
– Nu, ne descurc\m, i-am r\spuns. Arat\-ne doar drumul p`n\
la liftul de m\rfuri care merge p`n\ pe acoperi[...
– Nici o problem\, a zis el. A r\mas cu carnetul acela `n m`n\ –
nu-[i notase nimic, ci `l ]inea a[a, ca s\ ne arate c\ face [i el ceva – [i
ne-a urm\rit cum ne-am c\rat calabal`cul. Apoi, `n timp ce ne condu-
cea spre lift, a `ntrebat: Chiar pute]i cur\]a ferestrele pe `ntuneric?
– ~n jum\tate din timp, ba chiar le cur\]\m mai bine pe `ntune-
ric, a spus Seth.
– Nu `n]eleg de ce, dar oamenii ne privesc foarte crispa]i c`nd
s`nt observa]i `n timp ce lucreaz\, am intervenit eu.
– Da, asta ne distreaz\ grozav, a spus Seth. ~i sperie de moarte.
~i face s\ le stea inima `n loc.
Paznicul a r`s.
– Ap\sa]i pe R, a zis el. Dac\ u[a de ie[ire pe acoperi[ e `ncu-
iat\, g\si]i acolo pe cineva, parc\ `l cheam\ Oscar.
– Excelent, am spus eu.
C`nd am ajuns pe acoperi[, mi-am amintit de ce uram s\ sp\l
geamurile cl\dirilor foarte `nalte. Sediul Trion avea doar opt etaje,
428 JOSEPH FINDER
deci vreo treizeci de metri `n\l]ime, dar acolo sus [i la miez de
noapte, parc\ a[ fi fost pe Empire State Building. V`ntul b\tea `n
rafale scurte, era frig, umed [i se auzea zgomotul traficului, p`n\ [i
la ora aceea din noapte.
Paznicul Oscar Fernandez (a[a scria pe ecusonul lui) era un tip
scund, cu uniform\ albastru-marin. Din aparatul de radiorecep]ie
prins la centur\ se auzeau parazi]i [i voci transmi]`nd mesaje
aproape neinteligibile. Ne a[tepta la u[a liftului [i, c`t ne-am des-
c\rcat sculele [i tot ce aveam, s-a mutat st`ngaci de pe un picior pe
altul, dup\ care ne-a condus pe scara de acces spre acoperi[.
L-am urmat pe palierele scurte. C`nd a descuiat u[a de ie[ire,
ne-a spus:
– Mi s-a transmis c\ o s\ veni]i, dar am fost surprins, nu [tiam
c\ `ncepe]i munca at`t de devreme.
Nu p\rea b\nuitor, ci doar ]inea s\ fac\ [i el conversa]ie.
Seth a repetat poezioara aceea cu „`n jum\tate de timp“, dup\
care am reluat chestia cu oamenii din birouri gata s\ fac\ atac de
inim\ c`nd ne v\d ag\]a]i la geamuri [i l-am f\cut [i pe el s\ r`d\. A
zis c\, dup\ el, era de `n]eles c\ oamenii nu voiau s\ le tulbur\m
activitatea `n timpul orelor normale de serviciu. Echipa]i [i purt`nd
uniforme, eu [i Seth ar\tam ca ni[te adev\ra]i sp\l\tori de geamuri,
pentru c\ cine naiba ar fi fost at`t de dement s\ se urce pe acoperi-
[ul unei cl\diri t`r`nd dup\ el toate chestiile acelea?
– Eu am intrat `n serviciul de noapte doar de vreo dou\ s\pt\m`ni,
a spus Fernandez. A]i mai fost aici p`n\ acum? O s\ v\ descurca]i?
Am spus c\ la Trion nu mai lucraser\m [i atunci ne-a ar\tat
unde erau lucrurile esen]iale de care aveam nevoie – prize, robi-
nete, ancore de siguran]\. ~n prezent, toate acoperi[urile noilor con-
struc]ii trebuie s\ fie prev\zute cu ancore de siguran]\ montate la
intervale de doi metri, suficient de rezistente pentru a suporta o gre-
utate de dou\ mii cinci sute de kilograme. Ancorele ies de obicei `n
afar\ ca ni[te ]evi de scurgere, numai c\ au un bol] `n form\ de U `n
partea superioar\.
Numai c\ Oscar era prea curios `n leg\tur\ cu felul `n care ne
preg\team materialele. A r\mas pe l`ng\ noi, uit`ndu-se cum am
fixat carabinele de blocare din o]el. Acestea erau legate de fr`nghii
PARANOIA 429
speciale de alpinism, groase de un centimetru [i ceva, de culoare
portocalie, [i se fixau de ancorele de siguran]\.
– Frumos, s-a mirat el. Probabil c\ `n timpul liber face]i alpi-
nism, nu?
Seth s-a uitat la mine, apoi a zis:
– Tu faci munc\ de securitate [i `n timpul liber?
– Nuu, a zis el [i a pufnit `n r`s. Dar m\ g`ndeam c\ v\ place s\
v\ c\]\ra]i `n locuri `nalte. Mie mi-ar fi fric\ de moarte.
– Te `nve]i [i cu asta, am zis eu.
Fiecare din noi aveam dou\ coarde separate, una pentru cobo-
r`re, cealalt\, de siguran]\, cu un dispozitiv de ag\]are, `n caz c\
prima se rupea. Am ]inut s\ procedez corect, nu doar de dragul
aparen]elor. Nici unul din noi nu avea chef s\ moar\ c\z`nd de pe
cl\direa Trion. ~n cele dou\ veri nepl\cute c`t lucraser\m la o com-
panie de sp\lat geamuri ni se spusese c\ `n domeniul nostru de ac-
tivitate media de accidente mortale era de zece pe an, dar nu ni se
spusese dac\ acel procentaj se `nregistrase `n `ntreaga lume sau
`ntr-un stat, iar noi nu ceruser\m preciz\ri.
{tiam c\ ceea ce f\ceam era periculos. Nu [tiam `ns\ de unde
venea primejdia.
Dup\ vreo cinci minute, Oscar s-a plictisit, `n primul r`nd
pentru c\ n-am mai discutat cu el, a[a c\ s-a `ntors la postul lui.
Coarda se fixa de ceva denumit Sky Genie1, un fel de tub lung din
metal `n care fr`nghia se rula pe un fus din aluminiu forjat. Sky Genie –
frumos nume, recunosc – e un dispozitiv special care func]ioneaz\
prin frecare [i deruleaz\ coarda `ncet. Ei bine, minunile astea erau zg`-
riate [i p\reau destul de uzate. L-am ridicat pe al meu [i am zis:
– N-ai putut cump\ra unele noi?
– P\i s`nt din dotarea camionetei, ce-ai vrea? De ce-]i faci griji?
Chestiile astea suport\ dou\ mii cinci sute de kilograme. Apropo,
s-ar p\rea c\ ai mai pus c`teva kilograme pe tine `n ultimele luni.
– Du-te dracului!
– Seara m\n`nci? Sper c\ nu.
– Las\ glumele. Ai citit vreodat\ instruc]iunile de pe asta?
1 ~n trad. „duhul cerului“ (n. tr.)
430 JOSEPH FINDER

– {tiu, utilizarea necorespunz\toare poate provoca v\t\m\ri

grave sau chiar decesul. Nu te mai lua dup\ astea! Cred c-ai ajuns
s\ te sperii [i c`nd cite[ti instruc]iunile de pe saltele.
– Mie-mi place reclama: „Sky Genie te aduce jos“.
Seth n-a r`s.
– Opt etaje e o nimica toat\, amice. Mai ]ii minte c`nd cur\]am
cl\direa Civic...
– ~nceteaz\, l-am `ntrerupt eu.
Nu ]ineam s\ m\ dau serios, dar nu apreciam umorul lui negru,
mai ales st`nd pe acoperi[ul de la Trion.
Sky Genie se fixa de un ham de siguran]\ din nailon, legat de
centur\ prins de un sc\unel cu [ezutul matlasat. Toate articolele fo-
losite `n domeniul sp\l\rii geamurilor purtau nume care cuprindeau
[i cuvinte precum „siguran]\“ sau „prevenirea c\derii“, ceea ce `]i
aduce mereu aminte c\, dac\ ceva nu merge ca lumea, e[ti terminat.
Singurele lucruri neobi[nuite folosite de noi erau dou\ Jumar
Ascenders, care permiteau urcarea cu ajutorul corzilor. De regul\,
c`nd speli ferestrele unei cl\diri `nalte, n-ai nici un motiv s\ te `n-
torci pe acoperi[ – lucrezi p`n\ ajungi la sol.
Dar aceea era singura noastr\ cale de salvare.
~ntre timp, cu ajutorul unui inel `n form\ de D, Seth a fixat vin-
ciul electric de una dintre ancorele de pe acoperi[, apoi l-a ali-
mentat de la priz\. Era un model care func]iona la 215 V, cu un
scripete capabil s\ ridice aproape cinci sute de kilograme. L-a legat
de corzilor noastre, asigur`ndu-se c\ exista joc suficient care s\ nu
ne `mpiedice cobor`rea.
Am tras tare de coard\, ca s\ m\ conving c\ totul era bine fixat,
apoi ne-am apropiat de marginea acoperi[ului [i a privit `n jos.
Ne-am uitat unul la cel\lalt, iar Seth a etalat un z`mbet de parc\
m-ar fi `ntrebat ce naiba c\utam noi acolo.
– Ne mai arde de distrac]ie? m-a `ntrebat el.
– A, sigur.
– E[ti gata, amice?
– Da, i-am r\spuns. Ca Elliot Krause `n Port-O-San.
Nici unul din noi n-a r`s la chestia asta. Am trecut cu aten]ie
peste balustrad\ [i apoi am `nceput s\ cobor`m.
85
Am avut de cobor`t doar dou\ etaje, dar nu ne-a fost u[or. Ne
cam lipsea practica, duceam cu noi c`teva scule grele [i trebuia s\
fim foarte aten]i s\ nu ne aplec\m prea mult `n afar\.
Pe fa]ada cl\dirii erau montate camere de supraveghere cu cir-
cuit `nchis. Din scheme, [tiam exact unde se aflau. Mai [tiam [i
specifica]iile acelor camere, dimensiunea lentilelor, distan]a de fo-
calizare [i c`te altele.
Cu alte cuvinte, [tiam unde se aflau zonele neacoperite de ele.
Iar noi coboram prin dreptul unei astfel de zone neacoperite. Nu
m\ `ngrijora c\ vom fi v\zu]i cobor`nd de oamenii care r\spundeau
de securitatea cl\dirii, pentru c\ aveau cuno[tin]\ de prezen]a sp\-
l\torilor de geamuri `n acea diminea]\. M\ preocupa faptul c\, dac\
s-ar fi uitat mai atent, oricine [i-ar fi dat seama c\ noi nu cur\]am
nici un geam. Ne-ar fi v\zut cum coboram `ncet, spre etajul cinci.
{i c\ nici m\car nu ne a[ezaser\m `n dreptul geamurilor.
Ne leg\nam u[urel `n fa]a unui grilaj de ventila]ie.
At`ta vreme c`t nu ne leg\nam prea mult `ntr-o parte sau alta, nu
intram `n vizorul camerelor. Asta conta.
Proptindu-ne picioarele de un pervaz, ne-am scos sculele [i
ne-am apucat s\ desfacem bol]urile hexagonale. Erau bine `n[uru-
bate prin o]el, intr`nd `n beton, [i, din nefericire, multe la num\r.
T\cu]i, eu [i Seth am lucrat cu `nd`rjire [i cur`nd sudoarea a `nceput
s\ ne curg\ pe fe]e. Era posibil ca cineva care ie[ise s\ se plimbe pe
afar\, vreun paznic sau cine [tie, s\ observe c\ scoteam bol]urile
432 JOSEPH FINDER
care fixau gr\tarul de aerisire [i se putea `ntreba ce c\utam acolo.
Sp\l\torii de geamuri lucreaz\ de obicei cu g\le]i [i altele de genul
\sta, nu cu [urubelni]e electrice cu acumulator.
Dar la ora aceea, nu se g\seau mul]i s\ se plimbe. Iar cei care ar
fi ridicat din `nt`mplare ochii spre cl\dire [i-ar fi `nchipuit c\ f\-
ceam lucr\ri de `ntre]inere.
Cel pu]in a[a speram.
Ne-a trebuit mai bine de un sfert de or\ ca s\ sl\bim [i s\ scoa-
tem toate bol]urile. C`teva dintre ele ruginiser\ [i a trebuit s\ folo-
sim un atomizor cu o solu]ie special\ ca s\ le desfacem.
Apoi, la un semn al meu, Seth l-a scos pe ultimul [i, `mpreun\,
am `ndep\rtat gr\tarul de pe peretele cl\dirii. Era extrem de greu, o
treab\ pentru cel pu]in doi oameni. A trebuit s\-l ]inem de margi-
nile t\ioase – din fericire, adusesem m\nu[i, chiar foarte bune,
pentru am`ndoi – [i s\-l `nclin\m ca s\ r\m`n\ pe pervazul ferestrei.
Dup\ aceea, prinz`ndu-se de el [i folosindu-l ca punct de sprijin,
Seth a reu[it s\ sar\ `n\untru cu picioarele `nainte. Cu un icnet, a
aterizat pe podeaua camerei tehnice.
– E r`ndul t\u, a zis. Fii atent!
M-am prins de o margine a gr\tarului [i mi-am strecurat picioa-
rele prin pu]ul de aerisire, apoi am c\zut pe podea, arunc`nd o pri-
vire rapid\ `n jur.
Camera tehnic\ era `n]esat\ de echipamente imense, care f\ceau
un zgomot infernal. Erau cufundate `n `ntuneric, fiind vizibile nu-
mai datorit\ luminii difuze ce p\trundea de la reflectoarele montate
pe acoperi[. ~n\untru se aflau instala]iile de aer condi]ionat – pompe
de c\ldur\, ventilatoare, r\citoare [i compresoare uria[e, precum [i
alte echipamente de filtrare [i condi]ionare a aerului.
Am r\mas prin[i `n hamuri, ag\]a]i de corzile duble care se le-
g\nau prin c\minul de ventila]ie. Apoi am desf\cut centurile hamu-
rilor [i le-am dat drumul.
Acum hamurile at`rnau `n aer. Evident, nu le puteam l\sa acolo,
dar le fixasem de vinciul electric de pe acoperi[. Seth a scos din bu-
zunar o telecomand\ de garaj [i a ap\sat un buton. Am auzit b`z`itul
PARANOIA 433
[i scr`[netul `ndep\rtat [i slab al motorului, iar hamurile [i corzile
au `nceput s\ urce `ncet `n aer, trase de vinciul electric.
– Sper c\ le putem cobor` c`nd vom avea nevoie de ele, a spus
Seth, dar eu abia l-am auzit din cauza zgomotului asurzitor al insta-
la]iilor din camer\.
F\r\ s\ vreau, m-am g`ndit c\ toat\ isprava aceea reprezenta cel
mult un joc pentru Seth. Dac\ era prins, nu p\]ea mare lucru. Sc\pa
u[or. Eu `ns\ d\deam de naiba.
Apoi am tras gr\tarul `n\untru [i l-am a[ezat astfel `nc`t, v\zut
din afar\, p\rea c\ st\ la locul lui. Am scos `nc\ o bucat\ de coard\
[i am petrecut-o prin capetele de prindere [i pe dup\ o ]eav\ verti-
cal\ pentru a lega gr\tarul.
~n `nc\pere se f\cuse din nou `ntuneric, de aceea am aprins lan-
terna. M-am apropiat de u[a masiv\ din o]el [i am `ncercat clan]a.
S-a deschis. {tiam c\ normele prevedeau ca u[ile camerelor
tehnice s\ se deschid\ din\untru, pentru ca personalul de serviciu
s\ nu r\m`n\ blocat, `ns\ m-am sim]it u[urat descoperind c\ pu-
team ie[i de acolo.
~n acest timp, Seth a scos dou\ aparate de radiorecep]ie Moto-
rola, mi-a dat unul, iar dup\ aceea a scos din hus\ un aparat de ra-
dio pe ultrascurte, un scaner din `nzestrarea poli]iei, care avea trei
sute de canale.
– Mai ]ii minte frecven]a pe care lucreaz\ cei din Serviciul de
securitate? Ceva pe banda de patru sute UHF, nu?
Mi-am scos agenda cu arc din buzunarul c\m\[ii [i i-am dictat
frecven]a. El s-a apucat s\ seteze aparatul, iar eu am desf\cut pla-
nul de etaj [i am studiat ruta pe care trebuia s\ o urm\m.
Acum eram mai agitat dec`t la cobor`rea de-a lungul fa]adei cl\-
dirii. Ne f\cuser\m un plan precis, dar puteau ap\rea multe ele-
mente neprev\zute.
Pe de o parte, se putea s\ d\m peste angaja]i, chiar la ora aceea.
AURORA era prioritatea num\rul 1 pentru Trion, av`nd termenul de
finalizare fixat peste dou\ zile. Iar inginerii aveau obiceiul s\ lucreze
la cele mai ciudate ore. La ora cinci probabil c\ nu era nimeni pe etaj,
dar nu se [tia. Era mai bine s\ r\m`nem cu uniformele de sp\l\tori de
434 JOSEPH FINDER PARANOIA 435

geamuri, duc`nd cu noi c`te o g\leat\ [i ceva de [ters – oamenii de am f\cut semn c\ totul era `n regul\ [i c\ nu aveam nici o team\.
serviciu treceau de obicei neobserva]i de restul lumii. Era pu]in pro- Ne vedem aici, am spus eu.
babil ca cineva s\ ne opreasc\ [i s\ ne `ntrebe ce f\ceam acolo. – Hei, nu uita s\ porne[ti chestia aia, a zis el, ar\t`nd spre radio-
Dar mai exista posibilitatea, total `nfior\toare, s\ dau peste ci- emi]\torul meu.
neva care m\ putea recunoa[te. Trion avea zeci de mii de angaja]i, Am cl\tinat din cap a mustrare fa]\ de neglijen]a mea [i
iar eu `nt`lnisem, s\ spunem, maximum cincizeci, deci [ansele erau i-am z`mbit.
`n favoarea mea s\ r\m`n neremarcat. Mai ales la ora cinci. Cu Am deschis u[a cu grij\, m-am uitat `n jur [i, cum n-am v\zut
toate astea... De aceea, `mi adusesem o casc\ de culoare galben\, pe nimeni, am ie[it pe coridor, apoi am `nchis u[a.
de[i sp\l\torii de geamuri nu purtau a[a ceva; mi-am `ndesat-o pe
cap [i mi-am pus [i ochelari de protec]ie.
Imediat ce ie[eam din camera `ntunecoas\ trebuia s\ parcurg c`-
teva zeci de metri prin dreptul camerelor de supraveghere. Sigur, `n
centrul de control din subsol erau cel pu]in doi tipi de la securitatea
cl\dirii, dar ei aveau de urm\rit zeci de monitoare [i, `n acela[i
timp, se uitau probabil la televizor, beau cafea [i jucau ceva. Am
socotit c\ nimeni nu-mi va acorda aten]ie.
Asta p`n\ ajungeam la Zona Secret\ C, unde m\surile de securi-
tate erau, cu siguran]\, mai severe.
– Am rezolvat, m-a anun]at Seth, privind afi[ajul digital al
scanerului. Tocmai am prins ceva `n leg\tur\ cu „Securitate Trion“
apoi `nc\ ceva despre companie.
– Bravo, am spus eu. Trage cu urechea [i anun]\-m\ imediat
dac\ apare ceva neobi[nuit.
– C`t timp crezi c\-]i trebuie?
Mi-am ]inut r\suflarea.
– Poate zece minute. Sau jum\tate de or\. Depinde cum merg
lucrurile.
– Fii atent, Cas.
Am dat din cap.
– Stai pu]in, ar mai fi ceva. ~ntr-un col] z\rise o g\leat\ de cur\-
]enie pe ro]i [i mi-a adus-o. Ia [i asta cu tine.
– Bun\ idee. M-am uitat o clip\ la vechiul meu prieten, a[tep-
t`nd parc\ s\-mi ureze „noroc“, apoi am socotit c\ era un sentimen-
talism ieftin, care ar fi confirmat starea mea de agita]ie. De aceea

86
La cincisprezece metri `n fa]a mea, sus pe perete, aproape de ta-
van, era montat\ o camer\ a c\rei lumini]\ ro[ie clipea.
Wyatt spusese c\ eram bun de actor, iar acum se impunea s\ o
dovedesc. Trebuia s\ par degajat, pu]in plictisit [i, `n primul r`nd,
deloc agitat. Asta cerea ceva talent actoricesc.
„Continua]i s\ urm\ri]i starea vremii sau ce program nenorocit
se d\ la televizor, le-am poruncit `n g`nd celor din centrul de su-
praveghere. Be]i-v\ cafeaua [i m`nca]i-v\ gogo[ile! Discuta]i des-
pre baschet sau fotbal! Nu-i da]i aten]ie celui din spatele cortinei!“
~n timp ce `mpingeam c\ruciorul cu g\leata de cur\]enie, ghe-
tele mele de lucru sc`r]`iau slab pe holul mochetat.
~n jur, nimeni. Asta venea ca o u[urare.
„Ba nu, am g`ndit, la o adic\, ar fi mai bine s\ trec pe l`ng\ ci-
neva. Asta ar distrage aten]ia de la persoana mea.“
Da, probabil. Mul]ume[te-te cu ce ai. Sper\ c\ nu te `ntreab\ ni-
meni unde te duci.
Am dat col]ul [i am ajuns `ntr-o zon\ de cubiculumuri. ~n afara
c`torva becuri de siguran]\, restul era cufundat `n `ntuneric.
Conduc`nd c\ruciorul pe culoarul din mijlocul `nc\perii, am re-
marcat [i alte camere de supraveghere. Semnele din cubiculumuri,
afi[ele bizare, lipsite de haz, toate dovedeau c\ acolo lucrau ingi-
neri. Pe un raft dintr-un cubicul st\tea o p\pu[\ „Iube[te-m\ Lucille“
care m-a fixat cu ochi r\ut\cio[i.
„~mi fac meseria“, am ]inut s\-mi reamintesc.
PARANOIA 437
De cealalt\ parte a acelei zone deschise, a[a cum [tiam din pla-
nul consultat, se g\sea un coridor scurt care ducea direct c\tre
jum\tatea securizat\ a etajului. Un afi[ plasat pe perete („Zona Se-
cret\ C – Accesul permis exclusiv persoanelor autorizate [i o s\-
geat\“) m-a convins. Eram aproape de ]int\.
P`n\ aici totul mersese mult mai u[or dec`t m\ a[teptasem. Si-
gur, `n jurul intr\rii `n zona secret\ existau detectori de prezen]\ [i
camere de supraveghere.
Dar dac\ telefonul pe care-l d\dusem celui de la paz\ cu o zi `n
urm\ `[i f\cuse efectul, probabil c\ detectoarele de prezen]\ erau
dezactivate.
A, nu puteam fi sigur. Aveam s\ aflu peste c`teva secunde, c`nd
m\ apropiam mai mult.
Camerele erau sigur active, dar aveam un plan [i `n privin]a lor.
Brusc, un zgomot puternic m-a f\cut s\ tresar: un ]iuit scos de
aparatul de radiorecep]ie.
– Isuse, am morm\it eu, sim]ind c\ inima mi-o ia razna.
– Adam, am auzit vocea lui Seth, precipitat\ [i f\r\ nici o
inflexiune.
Am ap\sat butonul aflat pe o latur\.
– Da.
– Avem necazuri.
– Cum adic\?
– ~ntoarce-te!
– De ce?
– ~ntoarce-te dracului!
Uf, drace!
M-am r\sucit brusc, am abandonat g\leata [i pornit `n fug\, dar
mi-am adus aminte c\ puteam fi observat. M-am silit s\ merg mai
`ncet, cu pa[i mari. Ce naiba se `nt`mplase? Ne d\duser\ de gol cor-
zile? C\zuse gr\tarul de ventila]ie? Sau cineva deschisese u[a ca-
merei tehnice [i d\duse de Seth?
Drumul de `ntoarcere mi s-a p\rut nesf`r[it. ~n fa]a mea, s-a des-
chis u[a unui birou din care a ie[it un b\rbat de v`rst\ medie. Purta
pantaloni din poliester [i o c\ma[\ galben\ cu m`nec\ scurt\ [i
438 JOSEPH FINDER PARANOIA 439

ar\ta ca un inginer mecanic din vechea genera]ie. Pesemne c\ `nce- – Recep]ionat.

puse munca mult mai devreme sau r\m\sese peste noapte acolo. In- M-am holbat la Seth.
dividul mi-a aruncat o privire, apoi a l\sat ochii spre podea, f\r\ s\ – Cod 2 cred c\ `nseamn\ urgen]\.
spun\ nimic. – Cerceteaz\ cl\direa, a spus Seth `n [oapt\ [i, din cauza zgomo-
Eram un om de serviciu venit pentru a face cur\]enie. Adic\ tului ma[inilor, abia l-am auzit. Trebuie s\ ie[im dracului de aici.
invizibil. – Cum? am [uierat eu. Nu putem cobor` corzile, chiar dac\ s`nt `nc\
Imaginea fusese surprins\ de c`teva zeci de camere de suprave- legate! {i aproape sigur c\ nu putem ie[i din capcana etajului \stuia!
ghere, dar nu atr\geam aten]ia nim\nui. Eram din echipa de cur\]e- – {i-atunci ce dracu’ facem?
nie, un tip oarecare de la `ntre]inere. Nimic mai firesc dec`t s\ m\ Am inspirat ad`nc, am oftat, `ncerc`nd s\ g`ndesc limpede. Am
aflu acolo. Nimeni nu avea motive de mirare. sim]it nevoia s\ fumez.
Am ajuns `n sf`r[it la camera tehnic\. M-am oprit `n fa]a u[ii, `n- – Uite. G\se[te un computer, indiferent de care. Logheaz\-l la
cerc`nd s\ surprind vreo voce [i preg\tit s\ o [terg dac\ cineva s-ar fi serverul Trion. Caut\ pagina referitoare la procedurile de securi-
aflat acolo cu Seth, chiar dac\ n-a[ fi vrut s\-l abandonez `n acea tate, vezi care s`nt punctele de ie[ire `n caz de urgen]\. M\ refer la
situa]ie. N-am auzit dec`t c`teva sunete slabe emise de scaner, at`ta tot. lifturi de marf\, sc\ri de incendiu, ce-o fi. Orice cale de ie[ire, chiar
Am deschis u[a. Seth st\tea lipit de u[\, cu aparatul de radiore- dac\ va trebui s\ s\rim.
cep]ie la ureche. – Eu? {i tu ce faci `n timpul \sta?
P\rea panicat. – M\ `ntorc acolo.
– Ce? ~]i ba]i joc de mine? Cl\direa geme de paznici, te-ai t`mpit?
– Trebuie s-o [tergem de-aici, mi-a [optit.
– Habar n-au unde s`ntem. Oamenii [tiu doar c\ undeva `n aripa
– Ce...?
asta... [i s`nt [apte etaje.
– Tipul de pe acoperi[. De la [apte, adic\. Paznicul care ne-a
– Adam, ]i-ai pierdut min]ile!
dus sus.
– N-o s\ mai am [ansa asta, am spus [i am pornit `n fug\ spre
– Ce-i cu el?
u[\. I-am f\cut semn cu aparatul Motorola. S\ m\ anun]i c`nd g\se[ti
– Cred c\ s-a `ntors pe acoperi[. Din curiozitate, cine [tie. S-a
o ie[ire. Eu intru `n Zona Secret\ C. Vreau s\ iau ce mi-am propus.
uitat `n jos [i n-a v\zut dec`t corzile at`rn`nd liber, nici un sp\l\tor
de geamuri [i a dat alarma. N-am idee, pesemne s-a temut c\ ni s-a
`nt`mplat ceva.
– Poftim?
– I-auzi!
Scanerul a emis un sc`r]`it, apoi s-au auzit voci. Am surprins o
fr`ntur\: „Etaj cu etaj, terminat!“ Apoi: „Unitatea Bravo, recep]ie.“
– Bravo, terminat.
– Bravo, p\trundere ilegal\, aripa D de la David. S-ar p\rea c\
sp\l\torii de geamuri [i-au abandonat echipamentul pe acoperi[, nici
urm\ de lucr\tori. S\ se fac\ o verificare a cl\dirii, etaj cu etaj. Situ-
a]ie Cod 2. Bravo, oamenii t\i s\ se ocupe de etajul unu, terminat.

87
„Nu alerga.“
Trebuia s\-mi impun asta. „P\streaz\-]i calmul.“ Am mers pe
coridor, str\duindu-m\ s\ par nep\s\tor, de[i sim]eam c\-mi ples-
ne[te capul. „Nu te uita la camere.“
Ajuns la jum\tatea drumului spre zona de cubiculumuri, am au-
zit sunetul aparatului de radiorecep]ie, dou\ ]iuituri scurte.
– Da?
– Ascult\, domnule. ~mi cere s\ m\ identific. Fereastra de intrare.
– Of, drace, ai dreptate.
– Vrei s\ folosesc numele t\u?
– Uf, Dumnezeule, nu. Folose[te... Am scos imediat agenda cu arc.
Uite, Pierson. I-am dictat apoi pe litere, f\r\ s\ m\ opresc din mers.
– {i parola? O [tii?
– MJ 23, i-am dictat.
– MJ...?
– Cred c\ de la Michael Jordan.
– Da, exact. Michael Jordan are tricoul cu num\rul 23. Tipul
\sta o fi vreun juc\tor minune?
De ce spunea Seth at`tea prostii? Pesemne era speriat de moarte.
– Nu, am zis eu, g`ndindu-m\ la altceva, [i am intrat `n zona
cubiculelor. Mi-am scos casca [i ochelarii de protec]ie, deoarece
nu-mi mai trebuiau, [i, `n trecere, le-am ascuns sub un birou. E
doar arogant, la fel ca Jordan. Am`ndoi se cred cei mai tari. Doar
unul din ei are dreptul.
– Gata, am intrat, m-a anun]at el. Pagina de securitate, zici?
PARANOIA 441
– Proceduri de securitate. Vezi dac\ g\se[ti ceva despre rampa
de `nc\rcare, dac\ putem ajunge acolo folosind un lift de marf\.
Asta ar fi cea mai potrivit\ cale de ie[ire. Acum te las.
– Gr\be[te-te, m-a rugat el.
Drept `n fa]a mea era o u[\ din o]el, vopsit\ `n gri, cu o fereas-
tr\ `n form\ de romb [i `nt\rit\ cu plas\ de s`rm\. Pe u[\ scria:
„Acces interzis persoanelor neautorizate“.
Venind dintr-o parte, m-am apropiat `ncet de u[\ [i am privit pe fe-
reastr\. Dincolo de ea era o sal\ de a[teptare de mici dimensiuni, cu
podeaua din beton. Am observat dou\ camere de televiziune cu circuit
`nchis plasate sus pe perete, aproape de plafon, ale c\ror ochi ro[ii cli-
peau. Func]ionau. Am mai v\zut [i sateli]ii mici [i albi a[eza]i `n cele
patru col]uri ale camerei: detectoarele de prezen]\ cu raze infraro[ii.
Cu toate acestea, ledurile detectoarelor de prezen]\ nu erau
aprinse. Nu puteam fi sigur, dar p\reau scoase din func]iune. Pesemne
cei de la Serviciul de securitate le dezactivaser\ pentru c`teva ore.
Ca s\ am un aer oficial [i s\ las impresia c\ trebuia s\ respect
ni[te instruc]iuni, ]ineam un carnet `n m`n\. Cu cealalt\ m`n\ am
`ncercat clan]a. U[a era `ncuiat\. Pe zid, `n st`nga cadrului u[ii, se
afla un senzor de prezen]\, la fel ca at`tea altele plasate `n cl\dire.
Oare puteam deschide u[a folosind ecusonul Alanei? Am scos co-
pia pe care o f\cusem, am fluturat-o `n fa]a senzorului, comand`n-
du-i `n g`nd s\-mi deschid\.
{i atunci am auzit o voce:
– Hei! Ce faci acolo?
M-am `ntors `ncet. Un paznic alerga spre mine, urmat de un altul.
– Stai! a strigat primul.
Uf, drace. Am sim]it c\-mi sare inima din piept.
M-au prins.
Acum s\ te v\d, Adam.
Am privit mirat la paznici [i din uimire, am arborat o expresie
arogant\. Am inspirat ad`nc, apoi, cu glas netulburat, i-am `ntrebat:
– Nu l-a]i g\sit `nc\?
– Poftim? a f\cut primul paznic, oprindu-se.
– De intrusul acela blestemat vorbesc! am spus, ridic`nd glasul.
Alarma a pornit acum cinci minute, iar voi alerga]i `n jurul cozii, ca
442 JOSEPH FINDER
ni[te pro[ti! („Vezi de ce e[ti `n stare? mi-am zis eu. A[a trebuie s\
procedezi.“)
– Da, domnule, a spus cel\lalt paznic. Am`ndoi `mpietriser\ [i
r\m\seser\ holb`ndu-se la mine.
– Nepricepu]ilor, n-ave]i idee pe unde a p\truns? am strigat la ei
ca un sergent instructor, f\c`ndu-i de dou\ parale. Crede]i c-o s\ v\
rezolv\m noi problemele? Pentru numele lui Dumnezeu, trebuia s\
controla]i perimetrul exterior, \sta e primul lucru. A[a scrie la pa-
gina 23 din nenorocitul acela de manual! Proceda]i a[a [i o s\ con-
stata]i c\ un gr\tar de ventila]ie a fost scos.
– Gr\tar de ventila]ie? a `ntrebat primul.
– Ce, trebuie s\ v\ marc\m urmele `n culori fluorescente? S\ v\
d\m vou\, \stora de la paz\, anun]uri scrise cu litere aurite c\ efec-
tu\m un control inopinat al capacit\]ii de reac]ie? S\pt\m`na tre-
cut\ am f\cut exerci]iul \sta `n trei cl\diri din zon\, dar voi s`nte]i
cei mai nevolnici pe care i-am v\zut vreodat\. Am ridicat carnetul
[i am extras pixul ata[at [i am `nceput s\ scriu. Hai, da]i-mi numele
[i numerele de ecuson. Tu! ~ncet, cei doi paznici au `nceput s\ bat\
`n retragere. Veni]i `napoi, ce mama dracului! Crede]i c\ securitatea
companiei e doar o vorb\ goal\? O s\ pice c`teva capete, v\ promit,
dup\ ce `ncheiem raportul.
– McNamara, a zis cel de-al doilea f\r\ nici un chef.
– Valenti, a zis primul.
Le-am notat numele.
– Numerele de ecuson? Of, Isuse, bine – deschide]i-mi u[a asta
`nt`i [i dup\ aceea v\ pute]i duce `nv`rtindu-v\.
Primul din ei s-a apropiat de cititorul de cartele [i a fluturat ecu-
sonul prin dreptul lui. S-a auzit un declic [i a lic\rit un bec vede.
Am cl\tinat din cap cu o expresie de dezgust [i am deschis u[a.
Paznicii s-au `ntors [i au pornit `n fug\ pe coridor. L-am auzit pe
unul din ei spun`ndu-i celuilalt:
– O s\ verific asta imediat cu cei de la centrul de control. Nu-mi
place chestia asta.
Inima `mi b\tea at`t de tare `nc`t cred c\ se auzea. Sc\pasem cu
fa]a curat\ din acea situa]ie, dar mi-am dat seama c\ reu[isem s\
c`[tig doar c`teva minute. Paznicii aveau s\ comunice superiorilor
PARANOIA 443
`nt`mplarea [i s\ afle c\ nu se desf\[ura nici un „control al capaci-
t\]ii de reac]ie“. Iar dup\ aceea se vor `ntoarce `n for]\.
M-am uitat atent la detectorul de prezen]\ montat la `n\l]ime pe
peretele din spa]iul acela `ngust, a[tept`nd s\ v\d dac\ se va aprinde
becul, dar a r\mas stins.
Atunci c`nd func]ioneaz\, ace[ti detectori transmit comenzi c\-
tre camere, f\c`ndu-le s\ se roteasc\ spre orice obiect `n mi[care.
Dar detectorii erau deconecta]i. Asta `nsemna c\ nici camerele
nu se puteau roti.
Ciudat, Meacham [i unul dintre oamenii lui m\ `nv\]aser\ s\
p\c\lesc sisteme de securitate care erau mai complicate dec`t acela.
Poate c\ individul avea dreptate – nu te lua dup\ filme, `n realitate,
sistemele din companii s`nt `ntotdeauna destul de primitive.
Acum puteam p\trunde `n micul hol f\r\ s\ fiu v\zut de ca-
mere, care st\teau `ndreptate spre u[a care d\dea direct `n Zona Se-
cret\ C. Am f\cut c`]iva pa[i de prob\ `n `nc\pere, lipindu-m\ cu
spatele de perete. M-am apropiat u[or de una dintre camere, venind
din spatele ei. Ajunsesem `n unghiul ei mort, eram convins. Nu m\
avea `n obiectiv.
~n aceea[i clip\, aparatul de emisie-recep]ie a ]iuit.
– Ie[i naibii afar\! am auzit vocea g`tuit\ a lui Seth. To]i au pri-
mit ordin s\ vin\ la etajul cinci, auzi!
– Nn... nu pot, tocmai am intrat! a strigat.
– Mi[c\-]i-l! Isuse, ie[i de acolo!
– Nu! ~nc\ pu]in!
– Cassidy...
– Seth, ascult\. Trebuie s\ pleci de acolo – pe sc\ri, cu liftul, in-
diferent cum. M\ a[tep]i la camionet\.
– Cassidy...
– Du-te! am r\cnit eu [i am `nchis.
Un sunet exploziv m-a f\cut s\ tresar – vuietul gutural [i meca-
nic al unei alarme, venind de undeva aproape.
{i acum? Nu m\ puteam opri, la c`]iva pa[i de intrare. Mai ales
c\ ajunsesem at`t de aproape.
Trebuia s\ continui.
Alarma ]iuia asurzitor de tare, ca o siren\ anun]`nd un raid aerian.
444 JOSEPH FINDER
Am scos din buzunar un tub de spray – con]in`nd ulei de g\tit
sub presiune –, apoi am s\rit `n sus spre camer\ [i am stropit len-
tila. Am v\zut o d`r\ de ulei m`njind ochiul de sticl\. Gata.
Sirena continua s\ urle.
Acum camera era oarb\, sistemul optic dat peste cap – dar nu
astfel `nc`t s\ atrag\ aten]ia asupra ei. Cine s-ar fi uitat la monitor
ar fi v\zut c\ imaginile au devenit brusc neclare. Probabil c\ vor
pune asta pe seama lucr\rilor de schimbare a cablajelor, a[a cum
fuseser\ preveni]i. ~ntre zeci de monitoare, o imagine neclar\ pe
unul dintre ele nu avea s\ atrag\ aten]ia. Cel pu]in a[a speram.
Acum `ns\ toate planurile minu]ios alc\tuite p\reau aproape
f\r\ sens, deoarece se apropiau, chiar `i auzeam. Aceia[i paznici pe
care `i dusesem de nas? Al]ii? N-aveam idee, desigur, dar veneau
spre acel sector.
Se auzeau tropote, strig\te, dar p\reau `ndep\rtate, ca un zgo-
mot de fundal, din cauza urletului sirenei.
Poate reu[eam s\ duc treaba la bun sf`r[it.
Asta dac\ m\ gr\beam. Odat\ p\truns `n laboratorul AURORA,
pesemne c\ nu puteau veni dup\ mine sau, `n orice caz, nu imediat.
Dec`t dac\ aveau posibilitatea de a anula sistemele de securitate,
ceea ce mi se p\rea improbabil.
Poate nici nu [tiau c\ p\trunsesem.
Asta dac\ p\trundeam.
Am dat roat\ `nc\perii, r\m`n`nd `n afara razei de ac]iune a ca-
merei, p`n\ am ajuns la urm\toarea.
St`nd `n unghiul ei mort, am s\rit, ap\s`nd pe butonul atomizo-
rului, [i am nimerit exact pe lentil\.
Acum cei de la paz\ nu m\ puteau vedea pe monitoare, a[a c\
nu [tiau ce voiam s\ `ncerc.
Aproape p\trunsesem. ~nc\ dou\-trei secunde – am sperat – [i
voi ajunge la AURORA.
Ie[irea era alt\ problem\. {tiam c\ exista un lift de marf\, la
care nu se putea ajunge din exterior. Oare ecusonul Alanei `l va ac-
tiva? Speram c\ da. Era singura mea [ans\.
La naiba, abia dac\ reu[eam s\ g`ndesc limpede din cauza r\ge-
tului sirenei, a glasurilor [i a pa[ilor care se auzeau tot mai tare [i
PARANOIA 445
mai aproape. Sim]eam c\-mi fierbe mintea. Paznicii [tiau de exis-
ten]a AUROREI? C`t de strict era p\zit secretul acela? Dac\ nu
[tiau de proiect, probabil c\ nici nu aveau idee `ncotro m\ `ndrep-
tam. Probabil c\ alergau pe culoarele de pe fiecare etaj c\ut`nd, f\r\
a fi bine coordona]i, cel de-al doilea intrus.
Pe perete, `n st`nga unei u[i lucioase din o]el, era montat\ o
cutie mic\, vopsit\ `n bej: scanerul de amprente Identix.
Am scos o cutie din plastic translucid din buzunarul din fa]\
al salopetei. Apoi, cu degete tremur\toare, am desf\cut banda pe
care aveam amprenta degetului mare al Alanei, imprimat\ pe par-
ticule de grafit.
Am ap\sat cu delicate]e banda pe scaner, exact acolo unde `]i
a[ezi de obicei degetul, [i am a[teptat ca ledul s\-[i schimbe culoa-
rea din ro[u `n verde.
Dar nu s-a `nt`mplat nimic.
„Nu, Doamne, te rog, am g`ndit eu cu disperare, sim]ind c\-mi
ia foc creierul de groaz\ [i de insuportabilul vuiet al alarmei. Hai,
f\-l s\ func]ioneze. Te implor, Doamne.“
Lumina s-a `nc\p\]`nat s\ r\m`n\ ro[ie.
Nu se `nt`mpla nimic.
~n cadrul unei [edin]e nesf`r[ite, Meacham m\ `nv\]ase cum s\
p\c\lesc scanerele biometrice [i exersasem de nenum\rate ori p`n\
am considerat c\ prinsesem mi[carea. Unele cititoare de amprente
erau mai greu de `n[elat, asta `n func]ie de tehnologia folosit\.
Acela era unul dintre cele mai simple, doar cu un senzor optic. {i
citea o amprent\ ca aceea pe care o aveam `n 98% din cazuri. Da,
[mecheria func]iona `n 90% din cazuri.
„Sigur, mai r\m`n 10% [anse“, am g`ndit, auzind bubuitul tot
mai puternic al pa[ilor. Paznicii ajunseser\ aproape, de asta eram
sigur. Poate undeva `n sala plin\ de cubiculumuri.
Drace, nu aveam noroc!
Ce alte trucuri mai `nv\]asem?
Ceva legat de o pung\ din plastic plin\ cu ap\... dar nu aveam
a[a ceva la mine... {i atunci? Amprentele vechi r\m`neau pe su-
prafa]a senzorului ca ni[te semne pe o oglind\, urme de gr\sime
446 JOSEPH FINDER

l\sate de degetele celor care intraser\. Amprentele vechi se puteau

reactiva prin umezire.
Da, p\rea o nebunie, dar cu nimic mai prejos dec`t folosirea
unei benzi cu o amprent\ ridicat\ de pe un pahar. M-am aplecat,
mi-am f\cut palmele c\u[ deasupra micu]ului senzor [i am suflat
peste el. R\suflarea mea a atins sticla [i s-a condensat imediat. A
disp\rut `ntr-o frac]iune de secund\, dar fusese suficient.
Am auzit un bip, care mi-a sunat ca un ciripit. Un sunet `nvior\tor.
S-a aprins becul verde. 88
Trecusem. Aburii r\sufl\rii mele activaser\ amprenta.
Prostisem senzorul.
U[a din o]el a Zonei Secrete C s-a dat u[or `n l\turi pe [in\ `n Deprimat [i ame]it, m-am `ntors `ncet [i am v\zut un grup de
acela[i timp cu o alta, din spatele meu, [i am auzit: paznici, cred c\ vreo cinci sau [ase [i, printre ei, c`]iva ale c\ror
– R\m`i pe loc! fe]e `mi erau cunoscute. Doi erau cei pe care-i b\gasem `n sperie]i
Apoi, `nc\ o dat\:
[i reveniser\ acum, plini de furie.
– Stai acolo!
Apoi, paznicul de culoare, care m\ surprinsese `n biroul Norei –
Am privit spa]iul uria[ ocupat de Zona Secret\ C [i nu mi-a ve-
cum `l chema? Tipul pasionat de ma[ini Mustang. Acum ]inea pis-
nit s\-mi cred ochilor. Nu pricepeam nimic.
Sigur f\cusem o gre[eal\. tolul `ndreptat spre mine.
Nu era locul pe care `l c\utasem. – Domnu... domnul Sommers? a exclamat el.
Aveam `n fa]\ zona marcat\ drept Zona Secret\ C. M-a[ fi a[- Al\turi de el, `n blugi [i cu un tricou care p\reau trase `n grab\
teptat s\ v\d instrumente de laborator, [iruri de microscoape, cur\- [i cu p\rul blond ciufulit, st\tea Chad. Avea mobilul `n m`n\.
]enie, supercomputere [i colaci de cabluri de fibr\ optic\.. Mi-am dat seama imediat de ce se afla acolo: `ncercase s\-[i `nre-
~n schimb, admiram grinzi de o]el, plan[eul din beton, nevopsit, gistreze intrarea, constatase c\ asta se `nt`mplase deja, [i atunci d\-
urme de tencuial\ [i resturi de la lucr\rile de construc]ii. duse telefon...
Un spa]iu imens, pustiu. – E Cassidy. Chema]i-l pe Goddard! a r\cnit Chad c\tre paznici.
Aici nu era nimic. Chema]i-l pe directorul general, ce naiba!
Unde se desf\[ura Proiectul AURORA? M\ aflam la locul po-
– Nu, domnule, nu a[a se procedeaz\, a spus paznicul, f\r\ s\
trivit, dar era gol.
clipeasc\ [i ]in`nd pistolul a]intit spre mine. Da]i-v\ `napoi, a strigat
Apoi mi-a venit un g`nd care m-a f\cut s\ simt c\ podeaua de
el. Al]i doi s-au retras `n lateral. Tot el i-a zis lui Chad: Nu chemi
sub picioare se clatin\ [i `ncepe s\ se `ncovoieze: De fapt nu exista
nici un proiect AURORA. pe nimeni, domnule. ~l sun\m pe directorul cu securitatea. Dup\
– S\ nici nu te clinte[ti! a strigat cineva din spatele meu. aceea a[tept\m poli]ia. Eu ordon aici.
M-am supus. – Telefona]i-i directorului general! a urlat Chad, flutur`nd telefo-
Nici nu m-am `ntors s\-i v\d pe paznici. Am `nlemnit. nul `n aer. Am num\rul lui Goddard. Nu m\ intereseaz\ ce or\ e.
N-a[ fi reu[it s\ m\ mi[c nici dac\ a[ fi vrut. Vreau s\ afle ce a f\cut tic\losul \sta, care e asistentul lui! A tastat
448 JOSEPH FINDER

ceva la telefon [i l-a dus la ureche, apoi mi s-a adresat: T`mpitule!

E[ti terminat.
A durat mult p`n\ a primit r\spuns.
– Domnule Goddard, a zis Chad, cu glas re]inut [i politicos. Cer
scuze c\ v\ telefonez la aceast\ or\, dar e vorba de ceva extrem de
important. M\ numesc Chad Pierson [i lucrez la Trion. A vorbit c`-
teva minute, apoi, treptat, r`njetul lui r\ut\cios a `nceput s\ p\leasc\.
– Da, domnule, a zis el. A `mpins telefonul spre mine, p\r`nd
foarte dezumflat: A spus c\ vrea s\ discute cu tine. Partea a noua
M|SURI ACTIVE

M\suri active: Expresie folosit\ de serviciile de infor-

ma]ii ruse[ti pentru a descrie opera]iuni care afecteaz\
politicile sau ac]iunile unei ]\ri. Acestea pot fi realizate
`n secret sau la vedere [i cuprind o larg\ diversitate de
activit\]i, inclusiv asasinatul.
Cartea spionilor: Enciclopedia spionajului
 89

Era aproape [ase c`nd paznicii m-au `ncuiat `ntr-o sal\ de [e-
din]e de la etajul cinci, f\r\ ferestre, cu o singur\ u[\. Masa era pre-
s\rat\ de carne]ele de noti]e pline de m`zg\lituri [i sticle goale de
suc de mere. Mai exista un proiector, o tabl\ ce r\m\sese ne[tears\
[i, din fericire, un computer.
Nu devenisem chiar prizonier. Eram „re]inut“. Mi s-a spus clar
c\, dac\ nu cooperam, voi fi predat poli]iei, iar asta nu mi se p\rea
o idee prea fericit\.
Iar Goddard, care se ar\tase ciudat de calm – `mi spusese c\
voia s\ discute cu mine imediat ce va sosi. Altceva n-a ]inut s\ afle,
ceea ce era bine, deoarece nici nu [tiam ce s\-i zic.
Mai t`rziu am aflat c\ Seth reu[ise s\ o [tearg\ din cl\dire, dar
f\r\ camionet\. Am `ncercat s\-i transmit un e-mail lui Jock. ~nc\ nu
aveam idee cum s\ justific ac]iunea mea, de aceea am scris doar at`t:

Jock
Trebuie s\ discut\m. Vreau s\-]i explic.
Adam

Dar n-am primit r\spuns.

Brusc, mi-am amintit c\ aveam `nc\ telefonul mobil la mine – `l
strecurasem `ntr-un buzunar [i paznicii nu-l g\siser\. Primisem cinci
mesaje, dar, p`n\ s\-mi verific mesajele vocale, telefonul a sunat.
– Da, am r\spuns eu.
452 JOSEPH FINDER PARANOIA 453

– Adam. Vai de mine, domnule. Era Antwoine. P\rea disperat, – A, eu nu mi-a[ face probleme, l-am asigurat. ~]i promit c\ ti-
aproape isterizat. Mam\. Mam\, Doamne. Nu vreau s\ ajung din c\losul acela n-o s\-]i dea b\t\i de cap.
nou acolo. La naiba, nu vreau `napoi la zdup. „Dac\ a[ fi `n locul lui, am g`ndit, a[ cere s\ fiu inclus `n pro-
– Antwoine, ce tot spui acolo? Ia-o de la `nceput. gramul de protec]ie a martorilor.“
– Ni[te tipi au `ncercat s\ sparg\ apartamentul. Or fi crezut Antwoine a r\suflat u[urat.
c\ e gol. – Ascult\, `mi pare r\u de cele `nt`mplate.
Am sim]it o und\ de nervozitate. Pu[tii din cartier nu pricepu- – R\u? Hei, las\ scuzele. Crede-m\ c\ de mult n-am mai primit
ser\ c\ `n apartamentul tatei nu exista ceva care s\ merite furat? o veste at`t de bun\.
{i probabil c\ avea s\ fie [i ultima.
– Isuse! {i ai p\]it ceva? am `ntrebat.
Am socotit c\ aveam c`teva ore de omor`t p`n\ la venirea lui
– A, n-am nimic. Doi au `ntins-o, dar l-am prins pe unul care
Goddard [i nu eram `n stare s\ stau degeaba, ros de remu[c\ri
n-a fost iute de picior – of, la dracu’. Mam\, nu vreau s\ dau iar de
pentru ceea ce f\cusem sau anticip`nd ce aveam s\ p\]esc. De
necazuri. Trebuie s\ m\ aju]i.
aceea, am procedat ca `ntotdeauna c`nd voiam s\ treac\ timpul: am
Era o discu]ie de care m-a[ fi lipsit `n acele momente. Am per- intrat pe Internet.
ceput ni[te sunete animalice `n fundal, un soi de gemete [i foial\. Abia dup\ aceea am `nceput s\ pun lucrurile cap la cap.
– Calmeaz\-te, omule, l-am sf\tuit. Respir\ ad`nc [i stai jos.
– P\i stau, dar pe tic\losul pe care l-am prins. Ce m\ enerveaz\
e c\ sus]ine c\ te cunoa[te.
– Pe mine? Brusc, am avut o revela]ie. Descrie-l pe tip, te rog.
– Cum s\ zic, e alb...
– La fa]\, te rog.
Antwoine s-a f`st`cit.
– Acum? P\i, e ro[u [i l-am cam bor[it. Vina mea. Cred c\ i-am
spart nasul.
Am oftat.
– Uf, Antwoine, afl\ cum `l cheam\.
Antwoine a l\sat jos telefonul. Am auzit glasul lui bubuitor, ur-
mat imediat de o v\ic\real\. Apoi, Antwoine a revenit:
– Spune c\-l cheam\ Meacham.
~n minte mi-a ap\rut pentru o clip\ Arnold Meacham, zdrobit [i
s`nger`nd, `ntins pe podeaua buc\t\riei, strivit de cele o sut\ patru-
zeci de kilograme ale lui Antwoine Leonard, [i am sim]it un fior bi-
necuv`ntat de pl\cere. Pesemne c\ fusesem urm\rit c`nd trecusem
pe la apartamentul tatei. Meacham [i brutele lui `[i `nchipuiser\ c\
ascunsesem ceva acolo.

90
U[a s\lii de [edin]e s-a deschis. Era unul dintre paznici.
– Domnul Goddard e jos, la conferin]a de pres\, mi-a zis el.
Era `nalt, `n jur de patruzeci de ani [i purta ochelari cu rame se
s`rm\. Uniforma Trion `i st\tea r\u. A spus s\ cobori la Centrul
pentru vizitatori.
Am dat din cap.
Holul principal din Cl\direa A gemea de oameni care vorbeau
tare, iar fotografii [i ziari[tii forfoteau peste tot. Am cobor`t din lift
[i, nimerind `ntr-un asemenea haos, m-am sim]it dezorientat. ~n va-
carmul acela `mi era imposibil s\ `n]eleg vorbele cuiva; pentru
mine, totul r\m`nea un zgomot de fundal. Una dintre u[ile care d\-
deau spre sala uria[\ [i cu o arhitectur\ futurist\ se `nchidea [i se
deschidea tot timpul. Am surprins imaginea gigantic\ a lui Jock
Goddard proiectat\ pe un ecran [i i-am auzit vocea amplificat\.
Mi-am croit drum cu coatele prin mul]ime. Mi s-a p\rut c\ ci-
neva m-a strigat pe nume, dar am continuat s\ `naintez `ncet, ca un
somnambul.
Podeaua s\lii cobora lin c\tre scena sclipitoare, unde Goddard
st\tea `n lumina reflectoarelor, `mbr\cat cu bine-cunoscutul pulover
negru pe g`t [i cu un sacou maro. Dac\ treceai peste fardul portoca-
liu de pe fa]\, ar\ta ca un profesor de literatur\ clasic\ de la vreun
colegiu m\runt din New England. ~n spate avea un ecran impre-
sionant, pe care capul lui ap\rea mare de un metru [i jum\tate.
PARANOIA 455
Sala era `n]esat\ de ziari[ti [i lumina proiectat\ de camerele de
televiziune te orbea.
– ... Aceast\ achizi]ie, tocmai spunea el, va dubla v`nz\rile
noastre, iar `n cazul unor sectoare va dubla sau chiar va tripla seg-
mentul nostru de pia]\.
Nu mi-am dat seama despre ce vorbea. Am r\mas `n fundul
s\lii s\-l ascult.
– Prin fuziunea a dou\ companii mari vom crea un lider mon-
dial `n domeniul tehnologic. Trion Systems a devenit acum `n mod
indiscutabil una dintre companiile cele mai mari `n sectorul produ-
selor electronice de larg consum. {i a[ dori s\ mai anun] ceva, a
continuat Goddard [i a clipit din ochi ca un spiridu[. Am crezut
mereu c\ este important s\ restitui. De aceea, `n aceast\ diminea]\
Trion are pl\cerea s\ anun]e `nfiin]area unei noi funda]ii caritabile.
Pornind cu un fond de cinci milioane de dolari, aceast\ nou\ fun-
da]ie sper\ ca `n anii urm\tori s\ doneze computere miilor de [coli
publice din Statele Unite, unit\]ilor [colare care nu de]in resurse
pentru a asigura computere tuturor elevilor. Cred c\ aceasta este
cea mai bun\ cale de a elimina decalajele din domeniul digital.
Vorbim de o ac]iune pe care Trion o preg\te[te de mult\ vreme. O
numim „AURORA“ – de la Aurora, zei]a greac\ a zorilor. Consi-
der\m c\ proiectul AURORA va aduce zorii unui viitor luminos
pentru to]i cei care tr\im `n aceast\ ]ar\ m\rea]\.
S-au auzit aplauze politicoase.
– ~n `ncheiere, permite]i-mi s\ urez bun venit celor aproape trei-
zeci de mii de angaja]i harnici [i talenta]i de la Wyatt Communi-
cations `n familia Trion. V\ mul]umesc pentru aten]ie. Goddard
[i-a aplecat capul u[or [i a cobor`t de pe scen\.
Au urmat alte aplauze, care cur`nd s-au transformat `n ova]ii en-
tuziaste.
Proiec]ia uria[\ a fe]ei lui Goddard a disp\rut, f\c`nd loc unei
transmisiuni de [tiri TV – Squawk Box, programul financiar de di-
minea]\, transmis de CNBC.
Pe jum\tate de ecran, Maria Bartiroma transmitea din sala Bur-
sei din New York. Pe cealalt\ jum\tate, a ap\rut sigla Trion [i un
456 JOSEPH FINDER PARANOIA 457

grafic al pre]ului ac]iunilor sale din ultimele minute – o linie care anun]at concedierea domnului Wyatt pentru grave `nc\lc\ri ale
urca brusc. principiilor de management, iar asta s-a petrecut cu c`teva momente
– ... ~ntruc`t tranzac]iile Trion System au atins un volum record, `nainte ca ac]ionarii s\ fie for]a]i s\ v`nd\ compania c\tre Trion
tocmai spunea reportera. Ac]iunile Trion aproape c\ [i-au dublat Systems la pre]ul de zece cen]i pe dolar. Domnul Wyatt a refuzat s\
valoarea [i nu prezint\ semne c\ aceast\ tendin]\ va sc\dea dup\ dea declara]ii, `ns\ un purt\tor de cuv`nt a afirmat c\ el demisio-
anun]ul f\cut `n aceast\ diminea]\, `naintea declan[\rii tranzac]i- neaz\ pentru a-[i putea petrece mai mult timp cu familia. Nick
ilor, de Augustine Goddard, fondatorul [i directorul general exe- Wyatt e nec\s\torit [i nu are copii. David?
cutiv al Trion privind achizi]ia unuia dintre marii s\i concuren]i, O nou\ atingere pe um\r.
Wyatt Telecommunications, care `nt`mpina unele probleme. – Iart\-m\, Adam, dar vrea s\ discute cu tine imediat, m-a
Am sim]it o atingere pe um\r. Era Flo, elegant\, cu o expresie anun]at Flo.
grav\ pe fa]\. Avea pe cap o casc\ de recep]ie pentru telefon mobil.
– Adam, te-a[ ruga s\ te duci la sala privat\ de conferin]e. Jock
vrea s\ discute cu tine.
Am dat din cap, dar am r\mas s\ privesc `n continuare. ~n acele
clipe nu eram `n stare s\ g`ndesc limpede.
Pe ecranul mare ap\ruse Nick Wyatt, scos aproape pe sus din
sediul Wyatt de doi paznici. Imaginea cu unghi larg surprinsese
geamurile reflectorizante ale cl\dirii, peluza ca de smarald [i gru-
purile de ziari[ti. Oricine `[i putea da seama din felul cum mergea
c\ era at`t furios, c`t [i umilit.
– Wyatt Telecommunications era afectat\ de datorii `n valoare
de aproximativ trei miliarde de dolari, c`nd, ieri, a transpirat [tirea
c\ Nicholas Wyatt, elegantul fondator al companiei, a semnat un
contract secret [i ilegal, f\r\ votul sau [tiin]a consiliului director, de
a achizi]iona o mic\ firm\ din California, numit\ Delphos, o com-
panie nerentabil\, la pre]ul de cinci sute de milioane de dolari `n
numerar, anun]a Maria Bartiromo.
Camera a surprins un prim-plan al lui Wyatt. ~nalt [i solid, cu
p\rul str\lucind ca un lac negru, bronzat. Nick Wyatt `n carne [i
oase. Camera a prezentat o imagine [i mai de aproape. C\ma[a de
m\tase de culoare gri-deschis, bine mulat\ pe corp, era p\tat\ de
sudoare. Era condus c\tre o limuzin\. Pe fa]\ avea o expresie care
p\rea s\ spun\: „Ce dracu’ mi-a]i f\cut?“ Cuno[team sentimentul.
– Aceast\ ac]iune a f\cut ca Wyatt s\ nu `[i poat\ acoperi datoriile.
Ieri dup\-amiaz\, consiliul de conducere al companiei s-a `ntrunit [i a

91
~n drum spre ultimul etaj al cl\dirii, liftul a oprit la cantin\ [i
`n el a urcat un b\rbat cu o c\ma[\ `nflorat\ [i p\rul prins `ntr-o
coad\ de cal.
– Cassidy, m-a salutat Mordden. Avea `n m`n\ un corn cu scor-
]i[oar\ [i un pahar cu cafea [i n-a p\rut surprins s\ m\ `nt`lneasc\.
Uite-l [i pe Sammy Glick1 al microcipului. S-a dus vestea c\ aripile
lui Icar s-am cam topit.
Am `ncuviin]at cu un gest.
El [i-a plecat capul.
– Deci e adev\rat ce se spune. Experien]a se cap\t\ imediat ce
nu ai nevoie de ea.
– Mda.
A ap\sat un buton [i a r\mas t\cut c`t u[ile s-au `nchis, iar ca-
bina a `nceput s\ urce. Eram doar noi doi.
– V\d c\ te duci la ultimul etaj, `n salonul directorial. ~n]eleg c\
n-o s\ prime[ti demnitari sau oameni de afaceri japonezi.
M-am mul]umit s\-l privesc.
– Acum probabil c-ai `n]eles adev\rul despre ne`nfricatul nostru
[ef, a zis el.
– Nu, nu cred. De fapt, nu te `n]eleg nici pe tine. Din anumite
motive, tu `l dispre]uie[ti profund pe Goddard, toat\ lumea e la cu-
rent. E[ti bogat. Nu ai nevoie s\ munce[ti. {i totu[i ai r\mas aici.
1Personaj al romanului Ce `l m`n\ pe Sammy Glick (1841) de Budd Schulberg, care
descrie ascensiunea [i dec\derea unui t`n\r carierist. Romanul a devenit subiect
pentru un film cu acela[i nume, regizat de Ben Stiller. (n. tr.)
PARANOIA 459
A ridicat din umeri.
– Eu am ales. Cum ]i-am spus, s`nt imun la orice.
– Ce dracu’ `nseamn\ asta? Uite, cur`nd o s\ dispar, a[a c\-mi
po]i spune. Plec. S`nt un om mort.
– Da, victim\ a unui accident de circula]ie, cred c\ \sta-i terme-
nul artistic folosit la noi. A clipit. O s\-]i duc dorul, crede-m\. Alte
milioane de oameni, nu.
Transformase totul `n glum\, dar [tiam c\ `ncerca s\-mi tran-
smit\ ceva din suflet. Nu pricepeam de ce, dar de fapt ]inea la
mine. Ori `i era mil\. Cu un asemenea om, era greu de spus.
– Ajunge cu [aradele, am spus eu. Vrei s\-mi explici la ce faci
aluzie?
Mordden a r`njit, reu[ind s\-l imite onorabil pe Ernst Stavro
Blofeld1.
– Pentru c\ tot e[ti pe duc\, domnule Bond... A, tare a[ vrea
s\-]i fac via]a mai u[oar\. Dar nu a[ dori s\ `ncalc contractul de
confiden]ialitate pe care l-am semnat acum 18 ani.
– N-ai vrea s\ exprimi asta `n ni[te cuvinte pe care mintea mea
de p\m`ntean ne`nsemnat s\ le priceap\?
Liftul s-a oprit [i dup\ deschiderea u[ilor Mordden a cobor`t.
{i-a l\sat m`na pe una dintre u[i, `mpiedic`nd-o s\ se `nchid\.
– Acel contract de confiden]ialitate valoreaz\ acum zece mi-
lioane de dolari. Poate de dou\ ori pe at`t, av`nd `n vedere saltul de
ast\zi. Evident, n-ar fi `n interesul meu s\ periclitez acea `n]elegere
`nc\lc`nd regula obligatorie a t\cerii.
– Ce fel de contract?
– Cum ]i-am spus, nu ]in s\-mi primejduiesc `n]elegerea profita-
bil\ cu Augustine Goddard spun`ndu-]i c\ faimosul modem Goddard
n-a fost inventat de Jock Goddard, un inginer aproape mediocru,
chiar dac\ e un juc\tor sclipitor `n materie de corpora]ii, ci de al
dumneavoastr\ cu respect. De ce s\ pun `n pericol zece milioane
dezv\luind c\ progresul tehnologic care a transformat aceast\ com-
panie `ntr-o locomotiv\ `n domeniul comunica]iilor nu a fost crea]ia
1 Du[manul declarat al lui James Bond, care apare `n aproape toate romanele lui Ian
Fleming. (n. tr.)
460 JOSEPH FINDER
marelui creier corporat, ci a unuia dintre primii lui angaja]i, un mo-
dest inginer? Goddard `l putea primi gratis, a[a cum prevedea con-
tractul meu de munc\, `ns\ a vrut s\ de]in\ personal patentul. Asta
`nsemna bani pentru el. De ce s\ vreau s\ scot la iveal\ a[a ceva [i
astfel s\ p`ng\resc legenda, reputa]ia nep\tat\ a celui pe care parc\
Newsweek l-a numit c`ndva „Omul de stat al Americii corporate“?
Bine`n]eles c\ n-ar fi frumos din partea mea s\ eviden]iez goliciu-
nea micului rol jucat de Jock Goddard care se crede Will Rogers1,
imaginea aceea de cumsec\denie [i bun\tate care `mbrac\ o aseme-
nea lips\ de scrupule? Pentru numele lui Dumnezeu, asta ar `nsemna
s\-]i spun c\ nu exist\ Mo[ Cr\ciun. Cum s\ te deziluzionez, risc`n-
du-mi `n acela[i timp c`[tigul financiar?
– Spui adev\rul? am reu[it cu greu s\-l `ntreb.
– Dar eu nu ]i-am spus nimic, mi-a r\spuns Mordden. N-ar fi
deloc `n interesul meu. Adio, Cassidy!
1 Will Rogers (1979-1935) – de origine cherokee, ini]ial cowboy specializat `n arunca-
rea lasoului [i `nscris `n Cartea Recordurilor pentru performan]ele sale, a devenit actor,
juc`nd `n 71 de filme, jurnalist, comentator radio [i scriitor. Considerat o adev\rat\ le-
gend\ a Americii, `n ciuda succesului de care s-a bucurat, a r\mas un om simplu, preo-
cupat de soarta altora, particip`nd la numeroase ac]iuni caritabile. (n. tr.)
92
Nu v\zusem ceva care s\ egaleze apartamentul de la ultimul
etaj al Cl\dirii A din Trion.
Nu sem\na defel cu restul companiei – nici vorb\ de birouri su-
focante sau cubiculumuri `ngr\m\dite, nici urm\ de mochet\ sau
lumini fluorescente.
Era un spa]iu deschis de dimensiuni uria[e, cu ferestre de la po-
dea p`n\ `n tavan, care se bucura de lumina sclipitoare a soarelui.
Pardoseli din granit negru, covoare orientale din loc `n loc, pere]i
lambrisa]i cu lemn tropical cu un luciu pl\cut. Spa]iul era `ntrerupt
de coloane de ieder\, grupuri de scaune [i canapele cu un design
deosebit, iar exact `n centru, o cascad\ gigantic\ – apa se pr\bu[ea
dintr-o f`nt`n\ nev\zut\ peste pietre rozalii cu forme necizelate.
Sala directorial\ de recep]ie. Pentru discu]ii cu vizitatori impor-
tan]i: mini[tri din Cabinet, senatori [i congresmeni, directori execu-
tivi, [efi de state. N-o mai v\zusem p`n\ atunci [i nu cuno[team pe
nimeni care s\ fi c\lcat acolo, [i nici nu era de mirare. Nu p\rea o
parte a Trionului. Nici pe departe democratic\. Era impun\toare,
grandioas\, intimid`nd pe oricine.
~n mijlocul zonei cuprinse `ntre cascada [i [emineul cu gaz [i
bu[teni din material ceramic era `ntins\ o mas\ mic\ [i rotund\,
preg\tit\ pentru micul dejun. Doi tineri de origine spaniol\, un b\r-
bat [i o femeie cu uniforme maro, vorbeau calm `n limba matern\
[i aranjau cafetiere [i ceainice argintate, co[uri cu pateuri, carafe cu
suc de portocale. O mas\ pentru trei persoane.
462 JOSEPH FINDER
Nedumerit, am privit `n jur, dar n-am v\zut pe altcineva. Nu m\
a[tepta nimeni. Brusc, s-a auzit un clinchet [i cele dou\ u[i ale lif-
tului din cealalt\ parte a `nc\perii au lunecat `n l\turi.
Din el au cobor`t Jock Goddard [i Paul Camilletti.
R`deau zgomotos, am`ndoi ame]i]i de succes, exalta]i c`t cu-
prinde. Goddard m-a z\rit, a `ncetat imediat s\ r`d\ [i a zis:
– A, uite-l. Paul, scuz\-ne, sper c\ `n]elegi.
Camilletti a sur`s, l-a b\tut pe um\r pe Goddard [i a r\mas `n
lift, `n vreme ce b\tr`nul a cobor`t, iar u[ile s-au `nchis `n urma lui.
A traversat spa]iul acela deschis aproape `n fug\.
– Hai cu mine p`n\ la baie, mi-a spus. Vreau s\-mi cur\] machi-
ajul \sta nenorocit.
T\cut, l-am urmat p`n\ la u[a neagr\ [i lucioas\ pe care erau
prinse silueta unui b\rbat [i a unei femei. Lumina s-a aprins ime-
diat ce am p\[it `n\untru. O `nc\pere spa]ioas\. Elegant\, numai
sticl\ [i marmur\ neagr\.
Goddard s-a privit `n oglind\. P\rea mai `nalt. Poate ]inea de
postur\: nu mai st\tea `ncovoiat ca de obicei.
– Isuse, ar\t ca Liberace1, a zis el `n timp ce `[i s\punea palmele
ca s\-[i `ndep\rteze machiajul. N-ai fost niciodat\ aici, adev\rat?
Am cl\tinat din cap, urm\rindu-l `n oglind\ cum `[i las\ capul spre
lavoar. M-am sim]it cuprins de sentimente amestecate – team\, furie,
uimire –, at`t de complexe, `nc`t nici nu [tiam ce atitudine s\ adopt.
– Ei, acum vezi lumea afacerilor, a continuat el. Aproape c\-[i
cerea scuze. Importan]a decorurilor teatrale – zorzoane, pomp\ [i
atmosfer\, toate ni[te rahaturi. N-a[ putea primi pe pre[edintele
Rusiei sau pe prin]ul mo[tenitor al Arabiei Saudite `n biroua[ul
meu s\r\c\cios de jos.
– Felicit\ri, am spus eu `ncet. A fost o diminea]\ mare.
{i-a [ters fa]a cu un prosop.
– Alt circ, a zis el, cu un gest de lehamite.
1 Valentino Liberace (1919-1987) – pianist american de origine polonez\, considerat
unul dintre cei mai mari organizatori de spectacole fastuoase, citat `n Cartea Recor-
durilor drept cel mai bine pl\tit pianist [i instrumentist, av`nd dou\ stele pe Aleea
Stelelor de la Hollywood. (n. tr.)
PARANOIA 463
– Ai [tiut c\ Wyatt va cump\ra Delphos, indiferent de pre], am
spus. Chiar dac\ asta ar fi `nsemnat s\ devin\ falit.
– N-a putut rezista tenta]iei, a zis Goddard. A aruncat prosopul,
acum m`njit de fond de ten roz, pe placa de marmur\.
– Nu, am spus. Mi-am dat seama c\ ritmul inimii `mi cre[tea.
Nu, at`ta vreme c`t a crezut c\ te preg\teai s\ anun]i marea inven]ie:
cipul optic. Dar acest cip nici nu a existat, adev\rat? Goddard a ar-
borat din nou z`mbetul de spiridu[. S-a `ntors, iar eu l-am urmat
afar\ din baie. Am ad\ugat: De aceea nu s-au depus cereri de pa-
tent, nici nu s-au deschis dosare la Resurse umane...
– Cipul optic, a spus el, aproape repezindu-se c\tre masa preg\-
tit\, exist\ doar `n min]ile `nfierb`ntate [i terfeloagele c`torva rata]i
[i neferici]i de la o companie minuscul\, care nu are nici o [ans\,
de la Palo Alto. Realizarea unei fantasme, pe care s-ar putea s\ o
prinzi. Eu, `n nici un caz.
S-a a[ezat la mas\ [i mi-a f\cut semn s\ stau al\turi.
M-am supus, iar cei doi chelneri `n uniforme, care r\m\seser\
p`n\ atunci la o distan]\ respectuoas\ `n apropierea unui stand cu
ieder\, s-au apropiat [i ne-au turnat cafea. Eram mai mult dec`t `n-
sp\im`ntat [i derutat; m\ sim]eam epuizat.
– S-ar putea s\ fie ni[te rata]i, am zis, dar ai cump\rat compania
lor `n urm\ cu mai bine de trei ani.
Asta era o b\nuial\ pe care o aveam dup\ ce m\ documentasem
– investitorul principal la Delphos fusese, potrivit celor g\site pe
Internet, un fond care manipula capital de risc, cu sediul la Londra,
care primea bani printr-o firm\ `nmatriculat\ `n Insulele Cayman.
Iar asta ar\ta c\ Delphos, prin intermediul c`torva companii fan-
tom\, apar]inea unui investitor mare.
– E[ti b\iat de[tept, a spus Goddard, lu`nd o chifl\ [i mu[c`nd
din ea cu poft\. Adev\ratul lan] al `ntregii afaceri e al naibii de greu
de desc`lcit. Serve[te-te cu ni[te pateuri, Adam! Astea cu crem\ de
br`nz\ [i zmeur\ s`nt ucig\toare.
Abia atunci am `n]eles de ce Paul Camilletti, un om meticulos
la s`nge, se f\cuse c\ „uit\“ s\ semneze termenul din clauza
464 JOSEPH FINDER
no shop1. C`nd Wyatt a observat acest lucru, [i-a dat seama c\ avea
la dispozi]ie mai pu]in de dou\zeci [i patru de ore pentru a „sufla“
compania de sub nasul lui Trion – deci nu avea timp s\ ob]in\
aprobarea consiliului de conducere, chiar dac\ acesta ar fi fost de
acord. Lucru pe care consiliul nu l-ar fi acceptat.
Am observat locul liber de la mas\ [i m-am `ntrebat care va fi
cel\lalt oaspete. Nu aveam poft\ de m`ncare, nici m\car nu-mi ar-
dea de cafea.
– Dar singurul mod prin care l-ai f\cut pe Wyatt s\ se prind\ `n
c`rlig, am zis eu, a fost s\-i plasezi informa]ia prin spionul pe
care-[i `nchipuia c\-l infiltrase.
Vocea a `nceput s\-mi tremure, pentru c\ m\ sim]eam `n primul
r`nd furios.
– Nick Wyatt e un tip foarte suspicios, a spus Goddard. ~l `n]eleg
– [i eu suf\r de asta. Seam\n\ cu cei de la CIA – \[tia niciodat\ nu
iau `n seam\ informa]iile dec`t dac\ le ob]in prin mijloace secrete.
Am luat o gur\ de ap\ de la ghea]\, care era at`t de rece `nc`t am
sim]it o arsur\ `n g`t. Singurele sunete din `nc\perea acea uria[\
erau plesc\itul [i bolboroseala cascadei. Lumina puternic\ m\ de-
ranja la ochi. M\ sim]eam `nveselit, lucru straniu. Chelneri]a a adus
un vas din cristal cu ap\ ca s\-mi umple paharul, dar Goddard i-a
f\cut un semn cu m`na.
– Muchas gracias. Pute]i pleca am`ndoi, cred c\ ne descurc\m
[i singuri. Vre]i s\-l invita]i [i pe cel\lalt oaspete, v\ rog?
– Nu faci prima oar\ a[a ceva, adev\rat? am spus.
Cine `mi spusese c\, de fiecare dat\ c`nd Trion se aflase pe buza
pr\p\stiei, un concurent de-al lor f\cuse c`te o gre[eal\ dezas-
truoas\, iar Trion revenise mai viabil\ ca niciodat\?
Goodard mi-a aruncat o privire.
– Nu devii me[ter bun dec`t dup\ multe lucr\ri.
1 Clauza `l `mpiedic\ pe v`nz\tor s\ trateze cu al]i poten]iali cump\r\tori. Cump\-
r\torul are doar op]iunea, nu [i obliga]ia de a cump\ra, `n vreme ce v`nz\torul este
`mpiedicat s\ `ntreprind\ orice ac]iune, singurul remediu fiind stabilirea unui ter-
men de valabilitate al clauzei. (n. tr.)
PARANOIA 465
Mi se `nv`rtea mintea. Memoriul de activitate [i biografia lui
Paul Camilletti l\mureau totul. Goodard `l angajase de la o compa-
nie pe nume Celadon Data care, la vremea respectiv\, constituia
cea mai mare amenin]are pentru Trion. Cur`nd dup\ aceea, Celadon
a f\cut o gaf\ tehnologic\ de pomin\ – un pas gre[it, precum alege-
rea sistemului Betamax `n defavoarea celui VHS – [i a intrat `n res-
tructurare, dup\ care Trion a `nglobat-o.
– ~naintea mea a fost Camilletti, am afirmat eu.
– {i al]ii, `nainte de el. Goddard a luat o gur\ de cafea. Nu, n-ai
fost primul. Dar, recunosc, te-ai dovedit cel mai bun.
Complimentul m-a durut.
– Nu `n]eleg cum ai reu[it s\-l convingi pe Wyatt c\ ideea cu
c`rti]a putea da roade.
Goddard a ridicat ochii, `ntruc`t `n acea clip\ s-au deschis u[ile
liftului cu care urcase el.
Judith Bolton. Mi-a stat inima `n loc.
La taiorul bleumarin purta o bluz\ alb\, ar\ta proasp\t\ [i sigur\
pe ea. Avea unghiile [i buzele `n culoarea coralului. S-a apropiat de
Goddard [i l-a s\rutat scurt pe buze. Apoi s-a `ntors spre mine [i mi-a
luat m`na `ntre palme. Emanau un parfum u[or floral [i erau reci.
S-a a[ezat tot al\turi de Goddard [i a desf\cut un [ervet pe care
[i l-a a[ezat `n poal\.
– Adam vrea s\ [tie cum l-ai convins pe Wyatt, a spus Goddard.
– A, n-a trebuit s\-l for]ez, ca s\ fiu sincer\, a spus ea, r`z`nd
gutural.
– E[ti mult prea subtil\ ca s\ procedezi astfel, a spus Goddard.
Am privit-o lung.
– Dar de ce tocmai eu? am `ntrebat eu `ntr-un t`rziu.
– M\ mir c\ mai `ntrebi, a spus ea. Uit\-te numai ce ai reu[it!
E[ti n\scut pentru a[a ceva.
– Asta [i faptul c\ m-a]i avut la m`n\ din cauza banilor.
– Adam, `n cadrul corpora]iilor, s`nt mul]i oameni care nu respect\
regulile, a spus ea, aplec`ndu-se c\tre mine. Avem de unde alege.
~ns\ tu ai ie[it mult `n eviden]\. Erai de departe cel mai preg\tit. O
466 JOSEPH FINDER
`nzestrare perfect\ pentru a duce oamenii de nas, plus problemele
pe care le aveai cu tat\l t\u.
Am sim]it cum m\ `nfurii peste m\sur\ [i n-am mai fost `n stare
s\ mai ascult asemenea laude. M-am ridicat, aplec`ndu-m\ u[or
deasupra lui Goddard, [i am `ntrebat:
– Vreau s\ te `ntreb ceva. Dac\ ar tr\i, ce p\rere crezi c\ ar avea
Elijah?
Goddard m-a privit nedumerit.
– Elijah, am repetat. Fiul t\u.
– A, da, ai dreptate, Elijah, a zis Goddard, iar treptat expresia
de nedumerire s-a stins, `nlocuit\ de una u[or ironic\. A[a e. Co-
rect. P\i, asta a fost ideea lui Judith.
Apoi a chicotit.
Am sim]it c\ se `nv`rte lumea cu mine, lumina a p\rut c\ m\ or-
be[te, estomp`nd tot ce m\ `nconjura. Goddard m-a privit [i a clipit.
– Adam, a spus Judith, pe un ton atent, `n]eleg\tor. Stai jos, te rog.
M-am a[ezat, p\str`nd pe chip o expresie de uimire.
– Ne-a `ngrijorat faptul c\ s-ar putea s\ devii b\nuitor dac\ totul
ar fi mers prea u[or, a spus ea. E[ti un t`n\r extrem de inteligent [i
de intuitiv. Totul trebuia s\ se lege, altfel se destr\ma imediat. Nu
puteam risca a[a ceva.
~n minte mi-a revenit imaginea biroului din casa de l`ng\ lac a
lui Goddard, trofeele despre care acum aflam c\ erau ni[te f\c\turi.
Talentul de prestidigitator al lui Goddard, felul `n care trofeul acela
se sp\rsese c\z`nd pe podea...
– A, chestia aceea, a zis Goddard, „l-am impresionat pe b\tr`n,
`i aduc aminte de fiul lui, care a murit“, [i alte prostii la fel? Se
leag\, nu?
– Da, nu se las\ asemenea lucruri la voia `nt`mpl\rii, am spus,
parc\ de pe alt\ lume.
– Exact, a `nt\rit Goddard.
– Foarte pu]ini oameni ar fi reu[it ca tine, a spus Judith. Apoi a
sur`s. Majoritatea n-ar fi fost `n stare s\ `ndure duplicitatea, pactiza-
rea cu ambele tabere. E[ti un tip remarcabil, sper c\ e[ti con[tient de
asta. Tocmai de aceea te-am ales. {i ai dovedit c\ am avut dreptate.
PARANOIA 467
– Nu pot s\ cred, am spus eu `n [oapt\. Mi s-au `nmuiat picioa-
rele, pe care le sim]eam f\r\ vlag\. Trebuia s\ fug de acolo cu orice
chip. Nu-mi vine s\ cred!
– Adam, [tiu ce greu `]i este, a spus Judith cu bl`nde]e.
S`ngele `mi pulsa `n cap de parc\ mi-ar fi fost cr\pat.
– M\ duc s\-mi golesc biroul.
– Nici s\ nu te g`nde[ti! a exclamat Goddard. Doar n-o s\ demi-
sionezi. Nu-]i permit. Nu g\sesc pe toate drumurile tineri inteli-
gen]i ca tine. Am nevoie de tine la etajul [apte.
O raz\ de soare m-a orbit pe nea[teptate c`nd am `ncercat s\ le
v\d fe]ele.
– {i o s\ ai `ncredere `n mine? am `ntrebat cu am\r\ciune,
d`ndu-m\ `ntr-o parte, ca s\ scap de raza de soare.
Goddard a oftat.
– B\iete, spionajul industrial este `n spiritul american, la fel ca
pl\cinta cu mere [i automobilul Chevrolet. Ce mama naibii, cum
crezi c\ a devenit America o superputere economic\? ~n 1811, un
yankeu pe nume Francis Lowell Cabot s-a dus `n Marea Britanie
[i a furat cel mai pre]ios secret al Angliei – r\zboiul de ]esut
Cartright, piatra de temelie a `ntregii industrii textile. A adus revo-
lu]ia industrial\ `n America [i ne-a transformat `ntr-un colos. {i to-
tul, gra]ie unei simple ac]iuni de spionaj industrial.
M-am `ntors [i am p\[it pe podeaua din granit. T\lpile din cau-
ciuc ale ghetelor mele de lucru au scos un sc`r]`it.
– M-am s\turat s\ fiu manipulat, am spus.
– Adam, m-a aten]ionat Goddard. Vorbe[ti cu am\r\ciunea unui
ratat. Ca tat\l t\u. {i [tii c\ nu e a[a – e[ti un c`[tig\tor. Te-ai dove-
dit sclipitor. Ai toate calit\]ile necesare.
Am z`mbit, apoi am r`s t\cut.
– Cu alte cuvinte, s`nt o jigodie, de fapt. Un duplicitar. Un min-
cinos de clas\.
– Crede-m\, ai f\cut ceva ce se practic\ zilnic `n marile companii
din lume. Ascult\, ai un exemplar din Sun Tzu `n birou – l-ai citit?
„Toate r\zboaiele se bazeaz\ pe `n[el\torie“, a[a zice el. Iar afacerile
`nseamn\ r\zboi, oricine [tie asta. Afacerile, la nivel `nalt, s`nt o
468 JOSEPH FINDER PARANOIA 469

`n[el\torie. Nimeni n-o s\ recunoasc\ a[a ceva `n public, dar acesta e – Sigur. M\ da]i `n g`t. Poli]iei, FBI-ului, cine [tie...
adev\rul. ~n glas i-a ap\rut o nuan]\ de bl`nde]e. Peste tot se joac\ la – N-o s\ fac a[a ceva, a zis Goddard. Nu vreau s\ apar\ `n pu-
fel. Nu, nu e[ti un mincinos, Adam. E[ti un strateg de mare clas\. blic nici m\car o [oapt\ din toate astea. Dar f\r\ ma[in\, f\r\ apar-
Mi-am dat ochii peste cap, am cl\tinat din cap dezgustat [i am tament, salariu – pierzi orice avantaj. Nu mai ai nimic. Ce via]\ ar
dat s\ plec spre lift. fi asta pentru un t`n\r talentat ca tine?
Foarte `ncet, Goddard mi-a zis: „E[ti sclavul lor... Conduci o ma[in\ de firm\, stai `ntr-un apar-
– {tii c`]i bani a c`[tigat Paul Camilletti anul trecut? tament de firm\. Nici via]a nu-]i mai apar]ine...“ Tata, dep\[it total
F\r\ s\ m\ uit `napoi, am r\spuns: de evenimente, avusese dreptate.
– Dou\zeci [i opt de milioane. Judith s-a ridicat de la mas\ [i s-a apropiat de mine.
– Ai putea realiza suma asta `n c`]iva ani. Reprezin]i o valoare – Adam, `]i `n]eleg sentimentele, a spus ea dintr-o suflare. Avea
pentru mine, Adam. Ai o inteligen]\ p\trunz\toare, g\se[ti `ntot- ochii umezi. Te sim]i jignit, e[ti furios. }i se pare c\ ai fost tr\dat,
deauna solu]ii, e[ti sclipitor. Am pufnit u[or, dar probabil nu m-a manipulat. Ai vrea s\ te refugiezi `n dezl\n]uirea sigur\, calmant\ [i
auzit. }i-am spus c`t de recunosc\tor am fost c\ ai salvat situa]ia `n protectoare a unui copila[. ~ntru totul explicabil – uneori, to]i reac]io-
proiectul Guru? Atunci [i `n alte ocazii. Vreau s\ fiu mai clar `n pri- n\m la fel. Dar a venit vremea s\ renun]i la toane copil\re[ti. ~n]e-
vin]a recuno[tin]ei. ~]i ofer o cre[tere de salariu... la un milion pe an. lege, nu ai dec\zut. Te-ai reg\sit. Spre binele t\u, Adam. E bine.
Plus posibilitatea de a primi ac]iuni, av`nd `n vedere felul `n care au Goddard s-a l\sat mai comod pe scaun, `ncruci[`ndu-[i bra]ele
`nceput s\ urce, te-ai putea alege cu cinci sau [ase milioane pe an. la piept. Am z\rit fr`nturi ale fe]ei lui reflectate de cafetiera [i za-
harni]a de argint. Mi-a z`mbit binevoitor.
Dubleaz\ apoi suma pentru anul urm\tor. O s\ ajungi multimilionar.
– Nu da cu piciorul, fiule! {tiu c\ vei face alegerea potrivit\.
Am r\mas ca `mpietrit. Nu [tiam ce s\ spun, cum s\ reac]ionez.
Dac\ m\ `ntorceam, `[i puteau `nchipui c\ acceptam. Dac\ `mi ve-
deam de drum, aveau s\ considere c\ refuzam.
– Ai ajuns `ntr-o zon\ `n care totul se pl\te[te cu aur, a spus
Judith. }i se ofer\ lucruri pentru care al]ii s`nt `n stare s\ ucid\. Dar
nu uita: totul ]i se ofer\... pentru c\ meri]i. E[ti croit pentru o ase-
menea munc\. N-am cunoscut pe nimeni mai bun. {tii ce ai v`ndut
`n ultimele luni? Nu aparate de comunicare, telefoane mobile sau
MP3-playere, ci pe tine `nsu]i. Ai v`ndut marca Adam Cassidy. Iar
noi s`ntem cump\r\torii.
– Nu s`nt de v`nzare, m-am trezit spun`nd [i imediat am avut o
senza]ie de jen\.
– Adam, `ntoarce-te! a spus Goddard pe un ton furios. ~ntoar-
ce-te, acum!
Cu o expresie mohor`t\, m-am conformat.
– ~]i este limpede ce te a[teapt\ dac\ pleci?
Am sur`s.

93
Bine`n]eles, Porsche-ul meu fusese ridicat. ~n seara precedent\
`l parcasem neregulamentar; la ce m\ puteam a[tepta?
De aceea am ie[it pe jos din cl\direa Trion [i am c\utat din ochi
un taxi, dar n-am z\rit nici unul. Ar fi trebuit s\ dau telefon din hol
ca s\ chem unul, dar sim]eam nevoia cople[itoare, aproape fizic\,
de a pleca mai repede de acolo. Duc`nd cutia mic\ din carton pe
care o umplusem cu pu]inele lucruri ]inute `n birou, am pornit la
drum pe marginea autostr\zii.
C`teva minute mai t`rziu, o ma[in\ de un ro[u-str\lucitor s-a
apropiat de trotuar [i a `ncetinit c`nd a ajuns `n dreptul meu. Era un
Austin Mini Cooper, ce p\rea de m\rimea unui cuptor cu mi-
crounde. Geamul din dreapta [oferului a cobor`t [i a sim]it parfu-
mul floral [i `mb\t\tor al Alanei dispers`ndu-se `n aerul ora[ului.
A strigat spre mine:
– Hei, ce p\rere ai? Abia l-am cump\rat. Nu e formidabil?
Am `ncuviin]at din cap [i am `ncercat s\ z`mbesc misterios.
– Ro[u atrage aten]ia poli]i[tilor, am spus.
– Dar nu dep\[esc niciodat\ viteza legal\.
Am dat din cap.
– Ce-ar fi s\ cobori de pe motociclet\ ca s\ m\ amendezi? mi-a
propus ea.
P\[ind mai departe, am mi[cat din cap, nedorind s\ intru `n
acel joc.
– Hei, ce s-a `nt`mplat cu ma[ina ta?
PARANOIA 471
– Mi-au ridicat-o.
– Ur`t. {i unde te duci?
– Acas\. La Harbor Suites.
Mi-am dat seama cu un fior c\ nu avea s\ mai fie casa mea
mult\ vreme. Doar nu eram proprietar.
– P\i doar n-o s\ mergi pe jos at`ta drum. Mai ales cu cutia
aceea `n bra]e. Hai, urc\, te duc eu.
– Nu, mul]umesc.
A condus al\turi de mine, merg`nd `ncet pe l`ng\ trotuar.
– Hai, Adam, nu mai fi sup\rat!
M-am oprit, m-am apropiat de ma[in\ [i, dup\ ce am l\sat cutia
jos, mi-am pus palmele pe acoperi[ul ma[inii. S\ nu fiu sup\rat?
M\ torturase at`ta vreme g`ndul c\ eu o manipulasem pe ea,
c`nd, `n realitate, ea doar `[i `ndeplinise misiunea.
– {i... ei ]i-au spus s\ te culci cu mine, nu?
– Adam, a spus ea pe un ton de bun-sim]. Vino-]i `n fire! Asta
nu f\cea parte din fi[a postului. Cei de la Resurse umane ar numi-o
beneficii suplimentare, adev\rat? Apoi a r`s s\n\tos, iar asta m-a
f\cut s\ `nghe]. Au vrut doar s\ te `ndrum, s\-]i strecor indicii, cam
a[a ceva. Dar apoi, tu te-ai ata[at de mine...
– Deci au vrut doar s\ m\ `ndrumi, am repetat eu ca un ecou.
Uf, Doamne! Doamne! Mi se face r\u.
Am ridicat cutia [i am pornit `n continuare.
– Adam, am procedat a[a cum mi-au spus. Chiar nu `n]elegi?
– {i vom mai putea avea `ncredere unul `n cel\lalt? Chiar [i
acum – joci cum vor ei, nu?
– Of, te rog, a spus Alana. Adam, dragul meu. Nu mai fi a[a
paranoic.
– {i eu care credeam c\ ne-am apropiat, am zis.
– A fost grozav. M-am sim]it grozav.
– Chiar a[a?
– Dumnezeule, nu lua totul `n tragic, Adam! A fost doar sex. {i
afaceri. Ce e r\u `n asta? Crede-m\, nu am jucat teatru!
472 JOSEPH FINDER

Am p\[it mai departe, uit`ndu-m\ dup\ vreun taxi, dar f\r\ nici
un rezultat. Nici m\car nu cuno[team acea zon\ a ora[ului. M\
sim]eam pierdut.
– Hai, Adam, a zis Alana, merg`nd `ncet, al\turi de mine. Urc\
`n ma[in\!
Am ignorat invita]ia.
– Uf, hai odat\, a spus ea, cu glas catifelat, suger`nd totul, dar
f\r\ a promite nimic. Vrei, pur [i simplu, s\ urci `n ma[in\?
Mul]umiri

Iar acum, mul]umirile. Lista e `ntrist\tor de lung\, `ns\ aceast\

carte a fost g`ndit\ [i scris\ `ndelung.
Documentarea pentru alte romane m-a dus `n jurul globului [i
`n locuri precum sediul KGB din Moscova, dar nimic din toate
acestea nu m-a prevenit c\ via]a `n marile corpora]ii americane
poate fi at`t de ciudat\ [i de fascinant\. ~n afar\ de vechiul meu pri-
eten David Hsiao de la Cisco Systems, unde am fost ajutat enorm,
[i de Tom Fallon, Dixie Garr, Pete Lang, Richard Henkus, Gene
Choy, Katie Foster, Bill LePage, Armen Hovanessian, Sue Zanner
[i Molly Chang, nimeni nu mi-a deschis u[i, oferindu-mi cu gene-
rozitate din timpul s\u. La Apple Computer, Kate Lepow m-a
ajutat foarte mult. La Nortel, prietenul meu Carter Kersh s-a dove-
dit un `ndrum\tor inteligent ([i spiritual), organiz`nd discu]ii cu co-
legii lui, inclusiv cu Martin McNarney, Alyene Mclennan, Matt
Portoni, Raj Raman, Guyves Achtari [i Alison Steel. De asemenea,
am purtat conversa]ii interesante cu Matt Zanner de la Hewlett
Packard, Ted Sprague de la Ciena, Rich Wyckoff de la Marimba,
Rich Rothschild de la Ariba, Bob Scordino de la EMC, Adam Stein
de la Juniper Networks [i Colin Angle de la iRobot.
C`]iva prieteni foarte inteligen]i m-au ajutat s\ imaginez combi-
na]iile financiare [i stratagemele secrete care constituie scheletul ro-
manului. ~ntre ace[tia se num\r\ Roger McNamee, Jeff Bone,
Glover Lawrence [i, `n special, prietenul meu Giles McNamee, care
m-a pus `n situa]ia de a p\trunde g`ndirea unui adev\rat conspirator,
474 JOSEPH FINDER PARANOIA 475

care scap\ de acuza]ii. Nell Minow de la Corporate Library din Christina Harcar, Mary Beth Roche, Joe McNeely, Laura Wilson,
Washington m-a ajutat s\ `n]eleg politica de culise [i manage- Tom Siino, Tom Leigh [i Andy LeCount. Se `nt`mpl\ rar `n via]a
mentul unei corpora]ii. unui scriitor s\ aib\ `n jurul lui `ntreaga editur\, de aceea le mul]u-
~n probleme de securitate [i sisteme de informa]ii din cadrul mesc tuturor din inim\.
corpora]iilor am primit sprijin nepre]uit de la c`]iva dintre cei mai Howie Sanders de la United Talents Agency a sprijinit cu entuzi-
buni `n domeniu, inclusiv Leonard Fuld, Arthur Hulnick, George asm cartea `nc\ de la `nceput. Agentul meu literar, Molly Friedrich,
K. Campbell, Mark H. Beaudry, Dan Geer [i expertul `n spionaj in- s-a dovedit extraordinar\: fidel\ p`n\ la cap\t, inteligent\, `n]e-
dustrial Ira Winkler. Pentru partea juridic\ a romanului Paranoia leapt\ [i bun\ la suflet.
am beneficiat de sfaturile bunului meu prieten Joe Teig; Jackie Fratele meu, Henry Finder, director editorial la The New Yorker,
Nakamura de la Day Casebeer Madrid & Batchelder ([i `i mul]u- este un editor de marc\. Din fericire, el a fost primul meu cititor,
mesc pe aceast\ cale lui Alex Beam, care ne-a pus `n leg\tur\); [i dar [i editor [i colaborator; contribu]ia lui la acest roman a fost ine-
Robert Stein de la Pryor Cashman Sherman & Flynn; precum [i co- galabil\. Iar Keith Kahla, de la St. Martin’s Press, nu e doar un
legii s\i, Jeffrey Johnson [i, `ndeosebi, Jay Shapiro. Cuno[tin]ele editor minunat, ci [i un fin diplomat, un sus]in\tor, un sprijinitor
extinse ale lui Adam `n domeniul noilor produse informatice pro- neobosit [i un feldmare[al din culise, dovedind o r\bdare de sf`nt.
vin de la Jim Mann de la Compaq, proiectantul-[ef al iPaq; Bert ~i r\m`n recunosc\tor mai mult dec`t pot spune [i sigur mai mult
Keely de la Microsoft; Henry Holtzman de la Media Lab, MIT; dec`t mi-ar permite el s\ spun.
Simson Garfinkel; Joel Evans de la Geek.com; Wes Salmon de la
PDABuzz.com; [i, mai ales, Greg Joswiak, vicepre[edinte pentru
Marketing produse hardware de la Apple Computer.
Unele dintre ispr\vile tinere[ti ale lui Adam s`nt inspirate din
relat\rile lui Keith McGrath, ale lui Jim Galvin de la Poli]ia din
Boston [i ale lui Emily Bindinger. ~n ce prive[te problemele medi-
cale ale lui Francis X. Cassidy, am primit sprijinul fratelui meu, dr.
Jonathan Finder [i a doamnei Karen Heraty, o asistent\ ca un `nger.
Jack McGeorge de la Public Safety Group m-a ajutat, ca `ntot-
deauna, cu numeroase detalii tehnice. Prietenul meu Rick Weissbourd
[i-a adus contribu]ia `n diverse moduri. Am avut norocul s\ fiu
ajutat de excelen]i asisten]i documentari[ti, `ntre care John H. Romero,
Michael Lane [i nemaipomenitul Kevin Biehl. Iar asistenta mea,
Rachel Pomerantz, este cea mai bun\.
M-am sim]it cople[it de enormul entuziasm [i sprijin al `ntregii
echipe editoriale de la St. Martin’s Press, `ntre care John Sargent,
Sally Richardson, Matthew Shear [i John Cunningham; pentru
marketing, Matthew Baldacci, Jim DiMiero [i Nancy Trypuc;
pentru publicitate, John Murphy [i Gregg Sullivan; Mike Storrings,
 biblioteca rao
De la clasici la contemporani, într-o formul\
grafic\ nou\, cei mai reprezentativi autori pentru

biblioteca dumneavoastrã
Madeleine Albright DOAMNA SECRETAR DE STAT
Cuprins Grigore Arbore LIBERTATEA F|R| DEMOCRA}IE
{I „GLON}UL DE AUR“
Dan Brown ~NGERI {I DEMONI
CODUL LUI DA VINCI

FORT|REA}A DIGITAL|

Albert Camus STR|INUL / CIUMA / C|DEREA / EXILUL {I

PARTEA ~NT~I / }inta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 ~MP|R|}IA
FA}A {I REVERSUL / NUNTA / MITUL
PARTEA A DOUA / Legenda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 LUI SISIF / OMUL REVOLTAT / VARA
PARTEA A TREIA / ~nzestrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
CARNETE
TEATRU
PRIMUL OM

John Le Carré PRIETENIE ABSOLUT|

PARTEA A PATRA / Compromiterea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 Eugen Ovidiu Chirovici MISTERELE ISTORIEI
PARTEA A CINCEA / Deconspirat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245 Bill Clinton VIA}A MEA
Hillary Rodham Clinton ISTORIE TR|IT|
PARTEA A {ASEA / C\su]a po[tal\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293 Robin Cook RISC ASUMAT
PARTEA A {APTEA / Control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 Clive Cussler AURUL INCA{ILOR
PARTEA A OPTA / Efrac]ie `nscenat\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393 Charles Dickens DAVID COPPERFIELD (2 vol.)
Denis Diderot NEPOTUL LUI RAMEAU
PARETA A NOUA / M\suri active . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 449 Josif Constantin Dr\gan PRIN EUROPA (5 vol.)
William Faulkner C|TUNUL
Joseph Finder PUTERI EXCEP}IONALE
Colin Forbes CATACLISMUL
RINOCERUL
PE MUCHIE DE
CU}IT
CONSPIRA}IA
VALUL UCIGA{
Frederick Forsyth R|ZBUN|TORUL
André Gide FRUCTELE P|M~NTULUI
FALSIFICATORII DE BANI /
PORUMBELUL
John Grisham ULTIMUL JURAT
UN ALTFEL DE CR|CIUN

CAMPIONUL DIN ARKANSAS
MAESTRUL

MO{TENITORII
MEDIATORUL

V.D. Gu[\ de Dr\gan CONDAMNAT LA ADEV|R

Hermann Hesse JOCUL CU M|RGELE DE STICL|

NARCIS {I GUR|-DE-AUR
LUPUL DE STEP|

SIDDHARTHA / C|L|TORIA SPRE SOARE-R|SARE

KNULP / DEMIAN
CELE MAI FRUMOASE

POVESTIRI
Ilf [i Petrov DOU|SPREZECE SCAUNE
VI}ELUL DE AUR
Franz Kafka JURNAL
CASTELUL
CORESPONDEN}| (vol. 1)
Dean Koontz ~N PUTEREA NOP}II
Mario Vargas Llosa R|ZBOIUL SF~R{ITULUI LUMII

André Malraux

CONVERSA}IE LA CATEDRALA
CONDI}IA UMAN|
CUCERITORII / CALEA REGAL| /
Nout\]i
Thomas Mann DOCTOR FAUSTUS
MUNTELE VR|JIT

POVESTIRI
M|RTURISIRILE ESCROCULUI
FELIX KRULL
LOTTE LA WEIMAR
G. García Márquez UN VEAC DE SINGUR|TATE
TOAMNA
PATRIARHULUI
DOU|SPREZECE POVESTIRI
C|L|TOARE
DESPRE DRAGOSTE {I AL}I
DEMONI
INCREDIBILA {I TRISTA POVESTE A
CANDIDEI ERÉNDIRA {I A BUNICII SALE F|R|
SUFLET
DRAGOSTEA ~N VREMEA HOLEREI

AVENTURA LUI MIGUEL LITTÍN, CLANDESTIN
~N CHILE
A TR|I PENTRU A-}I POVESTI VIA}A

GENERALUL ~N LABIRINTUL S|U
POVESTEA
T~RFELOR MELE TRISTE
Virgil M\gureanu DECLINUL SAU APOTEOZA PUTERII?
Ilie N\stase MR N|STASE
Regina Noor CALEA SPRE CREDIN}|
Christopher Paolini ERAGON Dan Brown Michael Baigent, Nelson DeMille
L. Picknett & C. Prince MISTERUL TEMPLIERILOR

CONSPIRA}IA STARGATE
CONSPIRA}IA Richard Leigh, C|DEREA NOP}II
Mario Puzo OMERTA Henry Lincoln
Ernesto Sábato ESEURI (vol. 1) S~NGELE SF~NT {I
Antoine de Saint-Exupéry CITADELA SF~NTUL GRAAL
Jean-Paul Sartre TEATRU
CUVINTELE / GREA}A
John Saul PREZEN}A
M~NA DREAPT| A DIAVOLULUI

CASA DE LA R|SCRUCE
Dinu S\raru TRILOGIA }|R|NEASC|
CIOCOII NOI CU
BODYGUARD
Dinu S\raru GENERALUL REVOLU}IEI CU PICIORUL
& Victor St\nculescu
John Steinbeck
~N GHIPS
{OARECI {I OAMENI ~n cur`nd
Stendhal RO{U {I NEGRU
M|N|STIREA DIN PARMA
Alex Mihai Stoenescu ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA
(vol. I, II, III [i IV[1])
PATIMILE SF~NTULUI
TOMMASO D’AQUINO
INTERVIURI DESPRE
REVOLU}IE
J.R.R. Tolkien ROVERANDOM
L.N. Tolstoi CAZACII {I ALTE POVESTIRI
SONATA
KREUTZER {I ALTE POVESTIRI CODUL LUI DA VINCI
Oswald Wirth FRANCMASONERIA PE ~N}ELESUL ADEP}ILOR S|I
Moony Witcher FETI}A CELEI DE A {ASEA LUNI
NINA {I
edi]ia special\ ilustrat\
MISTERUL NOTEI A OPTA
 c lubul c \ r] ii ra o
~ncep`nd cu 1 iunie 2005,
CLUBUL C|R}II RAO
are un nou regulament de func]ionare, mai modern,
mai eficient [i mai adaptat nevoilor dumneavoastr\,
care este pus la dispozi]ia membrilor o dat\ cu fi[a
de `nscriere. Principala inova]ie o reprezint\
introducerea a TREI TIPURI DE CARDURI
care v\ ofer\ mari reduceri de pre]
`n achizi]ionarea c\r]ilor.
Pentru detalii privind acest regulament
v\ pute]i informa din bro[urile editurii noastre
sau scriindu-ne pe adresa:

C.P. 2-124, Bucure[ti;

e-mail: club@raobooks.com

sau acces`nd site-urile:

www.raobooks.com;
www.rao.ro