Sunteți pe pagina 1din 241

biblioteca rao

Joseph Finder

PARANOIA
Traducere din limba englez\ [i note
GABRIEL STOIAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
FINDER, JOSEPH
Paranoia / Joseph Finder; trad.: Gabriel Stoian. -
Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2005
ISBN 973-576-781-3
I. Stoian, Gabriel (trad.)
821.111-312.4=135.1

Pentru Henry: frate [i sf\tuitor


[i, ca `ntotdeauna, pentru cele dou\ fete din via]a mea:
Michele, so]ia mea, [i Emma, fiica mea.

RAO International Publishing Company


Grupul Editorial RAO
Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, ROMÂNIA

JOSEPH FINDER
Paranoia

© 2004 by Joseph Finder


All Rights Reserved

© RAO International Publishing Company, 2005


pentru versiunea `n limba român\

Tiparul executat de
R.A. „Monitorul Oficial“
Bucure[ti, România

2005

ISBN 973-576-781-3
Partea `nt`i
}INTA

}int\: Termen folosit de CIA `n cursul R\zboiului Rece,


care se refer\ la o persoan\ care urmeaz\ a fi compromis\
sau [antajat\ pentru a ac]iona dup\ cum i se comand\.
Dic]ionar de spionaj
1

P`n\ la `nt`mplarea aceea n-am crezut niciodat\ zicala potrivit


c\reia trebuie s\ fii atent la dorin]ele pe care ]i le pui, fiindc\ s-ar
putea s\ ]i se `mplineasc\.
M-am convins c\ a[a e.
Acum dau crezare tuturor proverbelor care `ncearc\ s\ ne aver-
tizeze. Cred c\ trufia e tr`mbi]a pr\bu[irii. Cred c\ a[chia nu sare
departe de trunchi, c\ necazurile nu vin niciodat\ singure, c\ nu tot
ce zboar\ se m\n`nc\ [i c\ minciuna are picioare scurte. Lista r\-
m`ne deschis\. Le cred pe toate.

A[ putea `ncerca s\ v\ spun c\ totul s-a n\scut dintr-un gest de


m\rinimie, dar afirma]ia n-ar descrie `ntru totul adev\rul. A fost
mai cur`nd o neghiobie. S\ spunem c\ a reprezentat un strig\t de
ajutor. Sau poate, mai degrab\, un deget mijlociu ridicat sfid\tor. ~n
fine, am gre[it. Mi-am `nchipuit c\ voi sc\pa nepedepsit sau c\, `n
cel mai r\u caz, voi fi concediat. Recunosc, acum, c`nd `mi aduc
aminte cum am st`rnit evenimentele, c\ r\m`n uimit de arogan]a
mea nem\surat\ de atunci. Nu pot nega: am primit ceea ce meri-
tam. N-a ie[it exact cum anticipasem – dar cine s-ar fi a[teptat chiar
la ceea ce a urmat?
Eu, unul, n-am f\cut mare lucru, ci am dat c`teva telefoane. Am
pretins c\ s`nt vicepre[edinte pentru evenimentele corpora]iei [i am
sunat firma de catering care asigura aprovizionarea pentru toate pe-
trecerile de la Wyatt Telecom. Le-am solicitat s\ repete comanda pe
care o primiser\ cu o s\pt\m`n\ `n urm\, pentru recep]ia `n cadrul
10 JOSEPH FINDER PARANOIA 11

c\reia se acordase titlul de Cel Mai Bun Agent de V`nz\ri al sau Jimmy Connolly, [eful de echip\, aduc`nd un bax de bere de la
Anului. (Sigur, habar n-aveam c`t de bogat\ fusese masa atunci.) rece pentru a s\rb\tori `ncheierea s\pt\m`nii de munc\.)
Le-am transmis numerele corecte ale conturilor pentru efectuarea Jonesie, un tip `n v`rst\, cu fa]a bl`nd\ [i asprit\ de vreme, care `i
pl\]ii [i am aprobat transferul sumelor `n avans. Totul a decurs cu o f\cea pe oameni s\-l plac\ instantaneu, a fost toat\ noaptea `n al no-
u[urin]\ surprinz\toare. u\lea cer. So]ia lui de patruzeci [i doi de ani, Esther, mi-a f\cut impre-
Patronul firmei Mese Sclipitoare mi-a spus c\ nu mai organi- sia c\ ar fi cam distant\, dar apoi s-a ar\tat o dansatoare ne`ntrecut\.
zase petreceri la platforma de `nc\rcare a vreunei companii, c\ asta Angajasem un grup jamaican de reggae [i to]i s-au l\sat fura]i de mu-
prezenta „dificult\]i de decor“, `ns\ eu [tiam c\ nu era `n stare s\ zic\, p`n\ [i unii pe care nu-i b\nuiam `n stare s\ danseze.
refuze o sum\ gras\ de la Wyatt Telecom. Asta s-a `nt`mplat dup\ marele „dezghe]“ tehnic, bine`n]eles, iar
~n sinea mea m\ `ndoiam [i c\ firma aceea mai asigurase hrana companiile de pretutindeni au `nceput s\ disponibilizeze oameni [i
pentru festivitatea de pensionare a vreunui adjunct de [ef de echip\. s\ introduc\ politici de „austeritate“, ceea ce `nsemna c\ trebuia
Cred c\ asta i-a deranjat cel mai r\u pe [efii de la Wyatt. Finan]a- s\-]i pl\te[ti cafeaua proast\ [i s\ te lingi pe bot de b\uturi r\cori-
rea petrecerii de pensionare a lui Jonesie – Auzi, un hamal oarecare, toare gratis la bufet [i alte chestii asemenea. Jonesie urma s\-[i ter-
ce Dumnezeu! – `nsemna o r\sturnare a ordinii fire[ti. A, dac\ a[ fi mine activitatea `ntr-o zi de vineri, s\ omoare c`teva ceasuri la
folosit banii drept avans pentru un Ferrari 360 Modena decapotabil, Departamentul de resurse umane semn`nd formulare, iar apoi s\
poate c\ Nicholas Wyatt ar fi fost mai `n]eleg\tor. Ar fi calificat l\co- stea acas\ tot restul vie]ii, f\r\ petreceri, f\r\ nimic. ~n acest timp,
mia mea drept tr\s\tur\ de caracter comun\, precum sl\biciunea fa]\ cei din conducerea executiv\ de la Wyatt Telecom pl\nuiau s\ dea
de b\utur\ sau fa]\ de „gagici“, dup\ cum numea el femeile. o fug\ p`n\ la St. Bart cu avioanele personale Learjet, s\-[i satis-
Dac\ mi-a[ fi imaginat cum avea s\ se sf`r[easc\ totul, a[ mai fi fac\ nevestele sau prietenele `n vilele lor private, s\-[i ung\ [uncile
procedat la fel? Nu, Doamne fere[te! de pe burt\ cu ulei de cocos [i s\ discute despre extinderea politici-
{i totu[i, trebuie s\ recunosc, a fost o petrecere grozav\. ~ns\ lor de austeritate, iar asta, av`nd `n fa]\ dejunuri obscen de copioase
doar eu [tiam c\ distrac]ia se pl\tise dintr-un fond destinat, printre din papaia [i limbi de colibri. Jonesie [i amicii lui n-au ]inut s\ afle
altele, unei „ie[iri“ pentru directorul general executiv [i vicepre[e- `n am\nunt cine pl\tea pentru petrecerea aceea. ~ns\ asta mi-a ofe-
din]ii lui la sta]iunea Guanahani de pe insula St. Barthélemy. rit o pl\cere secret\ [i pervers\.
Pe de alt\ parte, mi-a f\cut pl\cere s\-i v\d pe salahori gust`nd Asta p`n\ la ora unu [i jum\tate diminea]a, c`nd sunetul chitarelor
din bun\t\]ile de care aveau parte doar [efii cei mari. Majoritatea lu- electrice [i r\cnetele c`torva dintre tinerii participan]i, care `[i ie[iser\
cr\torilor [i so]iile lor, pentru care no]iunea de destr\b\lare `nsemna u[or din min]i, trebuie s\ fi atras aten]ia unui agent de securitate,
s\ m\n`nce creve]i conserva]i la Homarul Ro[u sau costi]\ la gr\tar unul destul de proasp\t `n slujb\ (salariul e de mizerie, iar schimb\-
la un restaurant de m`na a [aptea, nu aveau idee cum se m`ncau anu- rile de personal, permanente), care nu ne cuno[tea pe nici unul dintre
mite feluri mai ciudate, precum caviar osetra [i file de vi]el à la noi [i nici nu p\rea dispus s\ tolereze o asemenea debandad\.
Provençal, `n schimb au devorat fileul de vit\ en croûte, friptura de Era un tip gr\su], cu o fa]\ u[or porcin\, care nu avea nici trei-
miel sau homarul cu ravioli. Sculpturile `n ghea]\ s-au bucurat de un zeci de ani. A str`ns `ntre degete sta]ia de parc\ ar fi fost cel pu]in
succes enorm. {ampania Dom Perignon a curs g`rl\, de[i nu la fel un pistol Glock [i a zis:
de iute ca berea Budweisser. (De am\nuntul acesta aveam cuno[- – Ce naiba se petrece aici?
tin]\, fiindc\ vinerea dup\-amiaza obi[nuiam s\ trec fum`nd pe la Iar via]a mea a[a cum o [tiam a devenit ceva de domeniul trecutului.
rampa de `nc\rcare [i atunci vedeam pe c`te cineva, de obicei Jonesie
PARANOIA 13

altele sincere [i lingu[itoare, am ajuns s\ simt cum `mi cre[te tensi-


unea. Am scos flaconul de Advil din sertarul de jos al biroului [i
am `nghi]it dou\ pastile, f\r\ ap\. ~n felul acesta, ajunsesem la [ase
pastile `n diminea]a aceea, ceea ce dep\[ea doza maxim\ recoman-
dat\. Ei, ce mi se putea `nt`mpla? Din cauza unei supradoze de
ibuprofen, s\ mor cu doar c`teva clipe `nainte de a fi concediat?
Eram manager adjunct pentru produse din gama rutere din ca-
drul Departamentului produc]ie. Sper c\ nu vre]i [i o explica]ie
2 am\nun]it\, fiindc\ v-a[ z\p\ci de tot. ~mi petreceam zilele ascul-
t`nd exprim\ri de genul „serviciu de emulare a circuitului dinamic
de l\rgime de band\“, sau „dispozitiv integrat de acces“, sau „co-
C`nd am ajuns t`rziu la slujb\, ca de obicei, m\ a[tepta un me- loana vertebral\ a dispozitivului de efectuare opera]iuni bancare“,
saj vocal. sau „protocol de asigurare a securit\]ii protocolului Internet“ [i jur
Dac\-mi amintesc bine, ajunsesem mai t`rziu dec`t de obicei. c\ nu [tiam nici par]ial ce `nsemnau toate b\lm\jelile acelea.
Aveam o stare de grea]\, capul `mi duduia [i inima `mi b\tea prea ~ntr-un mesaj, un tip de la V`nz\ri, pe nume Griffin, care m\
gr\bit\, dup\ cana uria[\ de cafea proast\ pe care o d\dusem pe g`t considera „m\re]“, se l\uda c\ tocmai v`nduse vreo dou\zeci de
`n drum spre metrou. Sim]ea clipoceala acidit\]ii din stomac. M\ rutere de care m\ ocupam eu doar asigur`ndu-l pe client c\ ele au o
g`ndisem s\ telefonez pentru a anun]a c\ s`nt bolnav, `ns\ glasul caracteristic\ deosebit\ – protocoale suplimentare multitransmisie
pierit al bunului-sim] parc\-mi [optise c\, dup\ `nt`mpl\rile din pentru imagini video pe viu –, [tiind totu[i prea bine c\ produsul nu
noaptea precedent\, era mai `n]elept s\ apar la serviciu pentru a su- mergea at`t de departe. ~ns\ ar fi fost bine dac\ respectiva caracteris-
porta consecin]ele. tic\ s-ar introduce acelui produs, s\ zicem `n urm\toarele dou\ s\p-
Adev\rat, aveam deplina convingere c\ m\ vor concedia – [i t\m`ni, `nainte de livrarea lui. Mda, continu\ s\ visezi, b\iete.
aproape c\ savuram clipa aceea, a[a cum te cutreier\ teama [i spe- Un apel la cinci minute dup\ aceea, din partea [efului lui Griffin,
ran]a `nainte de a ]i se poliza vreun dinte. Dup\ ce am ie[it din lift [i pentru a se interesa de „progresele `nregistrate la protocolul multi-
am pornit pe drumul interminabil pres\rat cu vreo patruzeci de cubi- transmisie de care am aflat c\ v\ ocupa]i“, de parc\ tot eu a[ fi r\s-
culumuri p`n\ la sta]ia mea de lucru, am v\zut cum unii `[i ridicau puns [i de concep]ia tehnic\.
capetele, cam a[a cum procedeaz\ c`inii de prerie, ca s\ m\ m\soare Apoi glasul sec [i plin de importan]\ al unui b\rbat pe nume
din ochi. Devenisem o celebritate, se dusese vestea. Pesemne c\ de- Arnold Meacham, care s-a prezentat drept director al Securit\]ii
venisem subiectul unor e-mailuri care zburaser\ de colo-colo. corpora]iei [i care `mi cerea s\ „trec“ pe la biroul lui imediat ce so-
Ochii mi-erau injecta]i, p\rul, v`lvoi [i ar\tam ca un afi[ cu un seam `n cl\dire.
personaj dat ca exemplu negativ, fa]\ de care publicul trebuia s\ ia ~n afar\ de func]ie, habar n-aveam cine era Arnold Meacham.
atitudine [i s\ spun\ NU. Nu mai auzisem numele acela p`n\ atunci. Nu [tiam nici m\car
Pe micul afi[aj cu cristale lichide al telefonului meu ap\ruse unde-[i avea biroul Securitatea corpora]iei.
anun]ul: „Ai primit unsprezece mesaje vocale“. Am comutat pe au- Ciudat lucru: c`nd am ascultat mesajul, inima n-a pornit s\-mi
dio [i le-am parcurs repede. Doar auzind mesajele, unele disperate, bat\ conform a[tept\rilor dumneavoastr\. ~n realitate, [i-a `ncetinit
14 JOSEPH FINDER PARANOIA 15

ritmul, ca [i cum trupul meu `[i d\duse seama c\ se terminase cu era gratis. Bufetul se afla undeva la mijlocul etajului, `n apropierea
joaca. Se `nt`mpla ceva ie[it din comun, adic\ se `nst\p`nise acea grupurilor de lifturi, [i, cum m\ `ndreptam spre el, `ntr-o stare ciu-
senin\tate interioar\ care apare c`nd `]i dai seama c\ nu mai e nimic dat\, care amintea de o fug\ simfonic\, al]i c`]iva colegi m-au z\rit
de f\cut. Aproape c\ savuram momentul acela. [i, jena]i, au f\cut cale `ntoars\.
Vreme de c`teva clipe am r\mas cu ochii holba]i la pere]ii cubi- Am trecut `n revist\ vitrina frigorific\ `n care se g\seau cutii
culumului meu, la ]es\tura neagr\ ca t\ciunele care ar\ta ca mo- aburite, cu ap\ mineral\, [i am hot\r`t s\ renun] la obi[nuitul Diet
cheta din apartamentul tatei. P\strasem pere]ii f\r\ nici un semn al Pepsi – `n acele momente chiar c\ nu mai aveam nevoie de un sur-
existen]ei umane `n acel spa]iu – nici fotografii ale so]iei [i ale co- plus de cafein\ – [i am ales o cutie cu Sprite. Ca s\-mi duc revolta
piilor (lucru lesne de realizat, fiindc\ n-am nici una, nici alta), nici p`n\ la cap\t, n-am l\sat nici un b\nu] `n t\vi]\. A[a, ca s\ ]ine]i
desene umoristice, nici alt\ urm\ de [mecherie sau ironie care s\ minte. Am desf\cut cutia [i am pornit spre lift.
comunice c\ s`nt un protestatar, fiindc\ dep\[isem de mult toate as- ~mi uram slujba, ba chiar o dispre]uiam, astfel c\ ideea de a
tea. Aveam un raft pe care se afla un `ndrumar de protocoale de mi-o pierde nu m\ d\dea gata cu totul. Pe de alt\ parte, nici nu tr\-
rutere [i patru dosare groase, cu coperte negre, care cuprindeau iam ca un rentier, fiindc\ aveam mare nevoie de bani. Asta era sin-
„lista de caracteristici“ ale ruterului MG-50K. N-aveam s\ duc do- gura problem\, `n]elege]i? M\ angajasem acolo `n primul r`nd ca s\
rul acelui cubiculum. pot achita costurile `ngrijirii medicale pentru tata – omul care m\
Pe de alt\ parte, se p\rea c\ nu voi fi `mpu[cat. Fusesem deja considera un ratat. ~n Manhattan, ca barman, c`[tigam jum\tate din
`mpu[cat, mi-am `nchipuit eu. Acum se mai punea problema de a banii de acum, dar o duceam mai bine. {i locuiam `n Manhattan!
Acum locuiam `ntr-un apartament pr\p\dit, situat la parter, pe Pearl
sc\pa de cadavru [i de a `ndep\rta urmele de s`nge. }in minte c\ `n
Street, care pu]ea a gaze de e[apament [i ale c\rui ferestre z\ng\-
colegiu am citit despre utilizarea ghilotinei de-a lungul istoriei
neau c`nd, pe la cinci diminea]a, pe strad\ treceau camioane. De
Fran]ei [i despre un c\l\u, medic, de altfel, care a f\cut un experi-
acord, puteam s\ ies undeva de c`teva ori pe s\pt\m`n\ cu prietenii,
ment `nsp\im`nt\tor (tr\ie[ti senza]ii tari c`nd [i cum po]i, b\-
dar, cu o s\pt\m`n\ `nainte de apari]ia miraculoas\ a salariului, mai
nuiesc). La c`teva secunde dup\ ce capul se separa de corp, el
precis pe cincisprezece ale lunii, m\ trezeam c\ extr\sesem mai
urm\rea tres\rirea ochilor [i a buzelor, precum [i ultimul spasm,
mult dec`t aveam `n cont.
dup\ care pleoapele se `nchideau [i totul `nceta. Apoi striga numele
N-a[ putea spune c\ `mi rupeam fundul muncind. M\ descurcam.
mortului, iar ochii din capul decapitat se deschideau [i priveau di-
Lucram num\rul minim de ore cerut, ajungeam t`rziu la slujb\ [i
rect spre c\l\u. Dup\ alte c`teva secunde, ochii se `nchideau, iar
plecam devreme, dar `mi f\ceam treaba. Fi[ele mele de evaluare a
doctorul striga din nou numele individului, iar ace[tia se deschi-
performan]ei nu sunau grozav – eram „un lucr\tor de baz\“, undeva
deau, privind `n gol. Interesant. A[adar, la treizeci de secunde dup\
la mijloc, la un pas de „contribu]ie sc\zut\“, calificativ pe care, c`nd
ce era separat de corp, capul `nc\ reac]iona. A[a m-am sim]it [i eu.
`l prime[ti, trebuie imediat s\ `ncepi s\-]i preg\te[ti bagajele.
Lama c\zuse deja, iar ei m\ strigau pe nume. Am intrat `n lift, m-am controlat s\ v\d cum s`nt `mbr\cat – blugi
Am ridicat receptorul [i am apelat num\rul de la biroul lui negri, o bluz\ gri, adida[i – [i am regretat c\ nu-mi pusesem cravat\.
Arnold Meacham. I-am comunicat secretarei lui c\ tocmai plecam
spre ea [i doream s\ [tiu cum s\ ajung acolo.
Am sim]it o usc\ciune `n g`tlej, a[a c\ m-am oprit la bufet s\
beau un pahar cu ap\ mineral\ de cincizeci de cen]i, care `nainte
PARANOIA 17

blond-cenu[iu str`ns `ntr-un coc [i avea sub ochi cearc\ne g\lbui,


specifice fum\torilor. R\spundea la telefon, scria ceva la computer
[i-[i arunca din c`nd `n c`nd privirea spre mine, a[a cum procedezi
c`nd te str\duie[ti s\ z\re[ti mai clar vreun accident cumplit de cir-
cula]ie `n vreme ce `ncerci s\ nu-]i dezlipe[ti ochii de la drum, ca s\
nu p\]e[ti la fel.
Am z\cut acolo at`t de mult, `nc`t `ncrederea mea a `nceput s\
se sub]ieze. Pesemne c\ asta `[i puseser\ `n g`nd cei care m\ che-
3 maser\ acolo. Acum ideea salariului lunar `ncepea s\ par\ ispiti-
toare. Probabil c\ sfidarea nu reprezenta cea mai bun\ cale de a
rezolva problema. Poate c\ trebuia s\ m\ umilesc. Sau poate c\ nici
C`nd munce[ti la o corpora]ie mare, nu [tii ce s\ mai crezi. Auzi asta nu mi-ar fi slujit la nimic.
ne`ncetat cuvinte dure, b\rb\te[ti, care te bag\ `n r\cori. E[ti tot Arnold Meacham nu s-a ridicat de pe scaun c`nd secretara m-a
timpul `ndemnat „s\ ucizi concuren]ii“ [i „s\ le v`ri o ]epu[\ prin condus `n biroul lui. A r\mas la biroul uria[, `ntunecat, care p\rea
inim\“. }i se spune „s\ ucizi, altfel e[ti mort“, „s\-i m\n`nci pe f\cut din granit lustruit. Avea `n jur de patruzeci de ani, zvelt [i lat
al]ii, altfel e[ti `nghi]it“, „s\ le iei ca[cavalul de la gur\“, dar [i `n umeri, cu o constitu]ie de p\pu[\ Gumby1, cu capul p\tr\]os [i
„s\-]i m\n`nci de sub unghii“ sau „s\-]i devorezi copiii“. lunguie], nas sub]ire [i lipsit de buze. P\r c\runt r\rit, semne de cal-
Tu e[ti doar un pr\p\dit de inginer programator sau manager de vi]ie prematur\. Purta un blazer bleumarin la dou\ r`nduri [i o cra-
produs sau v`nz\tor asociat, `ns\, dup\ o vreme, `ncepi s\ crezi c\, vat\ albastr\, amintind de pre[edintele unui club de iahting. S-a
nu se [tie cum, ai devenit membru al vreunui trib de aborigeni din holbat la mine prin ochelarii supradimensiona]i, cu rame din o]el,
Papua Noua Guinee, care poart\ col]i de mistre] trecu]i prin cartila- ca de aviator. Oricine [i-ar fi dat seama c\ n-avea pic de umor. Pe
jul nasului sau tigve `n jurul penisului. ~n realitate, dac\ transmi]i scaunul din dreapta lui st\tea o femeie cu c`]iva ani mai `n v`rst\
prin e-mail vreo glum\ nevinovat\, dar nepotrivit\ din punct de ve- dec`t mine, care p\rea s\ ia noti]e. Biroul era spa]ios, av`nd ag\]ate
dere politic unui prieten care lucreaz\ la Departamentul de tehnolo- pe pere]i tot felul de diplome `nr\mate. La un cap\t al `nc\perii, u[a
gie informatic\, iar el o transmite cuiva mai departe, la c`teva `ntredeschis\ d\dea spre o sal\ de conferin]e cufundat\ `n `ntuneric.
cubiculumuri mai `ncolo, e[ti convocat imediat `ntr-o sal\ de [edin]e – A[adar, tu e[ti Adam Cassidy, a `nceput el. Avea un stil precis
ur`t mirositoare de la Resurse umane pentru a-]i petrece o s\pt\m`n\ [i mironosit de a vorbi. S-a terminat petrecerea, amice?
chinuitoare de instruire `n Chestiuni de Diversitate. {terpele[te Apoi a str`ns din buze, suger`nd un z`mbet r\ut\cios.
agrafe [i te treze[ti plesnit peste degete cu rigla aspr\ a vie]ii. Of, Doamne! Nu `ncepusem deloc bine.
Problema era c\ f\cusem ceva mai grav dec`t s\ dau iama prin – Ce pot face pentru tine? am `ntrebat eu. Am `ncercat s\ mi-
dulapul cu rechizite de birou. mez perplexitatea [i dorin]a de a-i fi de folos.
M-au l\sat s\ stau `ntr-o anticamer\ vreme de jum\tate de or\,
1 Serie de personaje de desene animate create `n 1955, dup\ care s-au creat juc\rii.
apoi patruzeci [i cinci de minute, dar a[teptarea mi s-a p\rut mai
Ini]ial din lut, `n prezent sunt confec]ionate din materiale plastice gumate, iar unele
lung\. N-am g\sit nimic de citit – doar Organizarea m\surilor de companii le folosesc, `n cadrul unor seminarii sau campanii de v`nz\ri, pentru a
securitate [i alte chestii de acela[i gen. Secretara `[i ]inea p\rul sugera c`t de „flexibil\“ este politica lor de afaceri. (n. tr.)
18 JOSEPH FINDER PARANOIA 19

– Ce po]i face pentru mine? Ce-ar fi s\ `ncepi prin a spune ade- ~n col]ul gurii mi-a ap\rut umbra unui z`mbet. Nu m-am putu
v\rul? Asta po]i face. ab]ine: trufia celui care a st`rnit o asemenea reac]ie. Mare gre[eal\.
Am detectat `n glasul lui o urm\ de accent tipic pentru sudul Chipul incolor al lui Meacham s-a congestionat.
Americii. – ~]i `nchipui c\ e amuzant s\ p\trunzi ilegal `n bazele de date
~n general, oamenii m\ plac. M\ pricep foarte bine s\-i cuceresc – ale companiei pentru a ob]ine numere de conturi? Crezi c\ asta e o
fie c\ e vreun profesor de matematic\ moroc\nos, fie vreun client distrac]ie, c\ e inteligent? C\ nu conteaz\?
c\ruia nu i s-a livrat comanda nici dup\ [ase s\pt\m`ni, [i nu nu- – Nu, domnule.
mai. ~ns\ mi-am dat seama imediat c\ nu m\ aflam `ntr-o situa]ie `n – Mincinos nenorocit, neispr\vitule, e ca [i cum i-ai fi furat
care puteam face uz de sfaturile lui Dale Carnegie1. {ansa de a-mi geanta unei b\tr`ne `n `ngr\m\deala din metrou.
salva resping\toarea slujb\ se diminua de la o clip\ la alta. M-am g`ndit s\ adopt o atitudine sp\[it\, dar pricepusem deja
– Bine`n]eles, l-am aprobat. Adev\rul, despre ce? `ncotro se `ndrepta discu]ia [i mi s-a p\rut inutil s\ fac acest efort.
A pufnit, v\dit amuzat. – Ai furat [aptezeci [i opt de mii de dolari din contul pentru
– Despre evenimentul din noaptea trecut\, s\ zicem. evenimente ca s\ organizezi o petrecere nenorocit\ pentru amicii
Am t\cut o clip\ [i m-am g`ndit. t\i de la platforma de `nc\rcare?
– Te referi la mica petrecere de pensionare? am f\cut eu. Am `nghi]it `n sec. Drace. {aptezeci [i opt de mii? B\nuisem eu
Nu aveam idee c`t de multe [tiau, fiindc\ fusesem extrem de c\ fusese cam costisitoare, dar nu-mi d\dusem seama c\ se ridicase
precaut [i ascunsesem calea pe care o urmaser\ banii. Trebuia s\ chiar la o asemenea sum\.
fiu atent la ce afirmam. Femeia cu carne]elul, sl\bu]\, cu p\rul ro[- – Tipul e implicat `n chestia asta?
cat proasp\t coafat [i ochi mari [i verzi, probabil se afla acolo ca – La cine faci aluzie? Poate ai `ncurcat lucrurile...
martor. Apoi am ad\ugat: – La Jonesie. B\tr`nul al c\rui nume a ap\rut pe tort.
– Aceea a reprezentat o sus]inere a moralului [i a fost bine-ve- – Jonesie n-are nimic de a face cu asta, m-am gr\bit eu s\ r\spund.
nit\. Te rog s\ m\ crezi, domnule, asta va face minuni `n ceea ce Meacham s-a rezemat de sp\tar cu un aer triumf\tor, fiindc\
prive[te productivitatea. acum avea un punct sigur de sprijin.
{i-a arcuit ceea ce numea el buze. – Dac\ vrei s\ m\ concediezi, n-ai dec`t, dar Jonesie e complet
– Sus]inere a moralului, zici. Iar amprentele tale apar `n fondul nevinovat.
acela doar pentru at`ta lucru... – S\ te concediem? Meacham m-a privit de parc\ i-a[ fi vorbit
– Fond? `n s`rbo-croat\. Crezi c\ aici e vorba de a te concedia? E[ti un tip
– Hai, termin\ cu prostiile, Cassidy. de[tept, te pricepi la computere [i la matematic\, [tii s\ faci soco-
– Stai pu]in, domnule, c\ nu `n]eleg. teli, a[a e? Atunci, adun\ urm\toarele numere. Deturnare de fon-
– M\ iei drept t`mpit? duri, pentru asta cape]i cinci ani de `nchisoare [i o amend\ de dou\
De[i m\ aflam la aproape doi metri de biroul acela din imita]ie sute cincizeci de mii. Fraud\ electronic\ [i prin coresponden]\, as-
de granit, am sim]it c`teva pic\turi de saliv\ pe fa]\. tea-]i aduc al]i cinci ani de `nchisoare, dar, stai pu]in – dac\ frauda
– M\ g`ndeam... A, nu, domnule. afecteaz\ o institu]ie financiar\ –, [i, norocosul de tine, ai dezinfor-
1 Aluzie la ideile promovate de Dale Carnegie `n Secretele succesului [i Las\ grijile, mat [i banca noastr\ [i banca de destina]ie, aceea a fost ziua ta no-
`ncepe s\ tr\ie[ti (n.tr.) rocoas\, netotule – cu asta ajungi la treizeci de ani `nchisoare [i o
20 JOSEPH FINDER PARANOIA 21

amend\ de un milion de dolari. M\ urm\re[ti? Cum adic\, treizeci pedeapsa `ntr-o celul\ de la Penitenciarul Federal Marion. C`nd o
[i cinci de ani `n `nchisoare? {i `nc\ n-am ajuns la fals intelectual [i s\ ie[i, o s\ fii un b\tr`n [tirb [i nevolnic. Iar `n caz c\ nu e[ti la cu-
infrac]iuni prin computer, culegere de informa]ii dintr-un computer rent cu sistemul juridic, pentru infrac]iuni federale nu se mai
protejat pentru a fura date, iar asta `]i mai aduce o pedeaps\ `ntre acord\ eliberare condi]ionat\. Din clipa asta, via]a ta a luat alt\
unu [i dou\zeci de ani, plus amenzile de rigoare. {i-atunci la c`t cale. E[ti terminat, amice. S-a uitat spre femeia cu carne]elul.
ajungem, patruzeci, cincizeci, cincizeci [i cinci de ani de `nchi- Acum revenim la discu]ia oficial\. S\ auzim ce ai de spus, [i ai
soare? Acum ai dou\zeci [i [ase de ani, [i-o s\ ai, ia s\ vedem, face bine s\ fii sincer.
optzeci [i unu c`nd te libereaz\. Am `nghi]it, dar am constatat c\ mi se uscase gura de tot. La
Transpira]ia mi-a r\zb\tut prin bluz\ [i m-am sim]it lipicios [i marginea c`mpului meu vizual am perceput sclipiri albicioase.
cuprins de frig. ~mi tremurau picioarele. Omul nu glumea defel.
– P\i, am `nceput eu pe un ton r\gu[it, apoi mi-am dres glasul: Pe vremea liceului [i a colegiului am fost oprit destul de des
{aptezeci [i opt de mii de dolari `nseamn\ doar o eroare de rotun- pentru exces de vitez\ [i eram recunoscut drept un virtuoz `n arta
jire pentru o corpora]ie de treizeci de miliarde. de a sc\pa de amenzi. {mecheria era s\-l faci pe poli]ist s\-]i `n]e-
– ~]i recomand s\-]i ]ii gura, a zis Meacham f\r\ s\ ridice vocea. leag\ durerile. E un r\zboi psihologic. Tocmai de aceea poart\ ei
Ne-am consultat cu avoca]ii no[tri, iar ei s`nt convin[i c\ pot sus- ochelari de soare cu oglind\, ca s\ nu-i po]i privi direct `n ochi `n
]ine acuza]ia de deturnare de fonduri `n fa]a oric\rui tribunal. Pe de timp ce te v\ic\re[ti. P`n\ [i poli]i[tii s`nt oameni. }ineam pe scau-
alt\ parte, se vede clar c\ puteai face mai multe infrac]iuni [i consi- nul din dreapta c`teva c\r]i de legisla]ie [i le spuneam c\ studiam
der\m c\ asta a reprezentat doar o etap\ `n inten]ia ta de a frauda pentru a deveni poli]ist [i c\ speram ca amenda aceea s\ nu-mi
Wyatt Telecommunications, o p\rticic\ dintr-un plan ce cuprinde afecteze [ansele de a intra la academie. Sau le ar\tam un flacon [i o
retrageri multiple [i alte diversiuni. |sta-i doar v`rful aisbergului. re]et\ [i le spuneam c\ m\ gr\bisem ca s\-i duc mamei medica-
Am observat c\ femeia t\cut\ ca un [oricel se apucase abia acum mentul contra crizelor de epilepsie. ~n esen]\, am `nv\]at c\, dac\
s\-[i noteze ceva. Procurorul general al SUA a fost coleg de camer\ porne[ti pe o cale anume, trebuie s\ mergi p`n\ la cap\t; trebuie s\
la colegiu cu consilierul nostru, domnule Cassidy, [i avem toat\ pui tot sufletul `n ceea ce spui.
certitudinea c\ `[i va folosi influen]a ca s\ fii condamnat. Ca s\ nu Mi-era clar c\ nici nu se mai punea problema de a-mi p\stra
mai vorbim de procuratur\, care, poate ai b\gat [i singur de seam\, slujba. Nu-mi disp\rea din minte imaginea patului `ngust de la Pe-
a pornit o campanie `mpotriva criminalit\]ii informatice [i tocmai nitenciarul Federal Marion. Eram `nsp\im`ntat de moarte.
caut\ pe cineva ca s\ dea un exemplu. Au nevoie de cineva care s\ A[adar, nu s`nt m`ndru de ceea ce a trebuit s\ fac, dar, vede]i
devin\ model, Cassidy. dumneavoastr\, n-am avut de ales. Ori `mi scormoneam sufletul ca
Am r\mas cu ochii c\sca]i la el. ~mi revenise [i durerea de cap. s\ `njghebez cea mai impresionant\ poveste cu care s\-l dau gata
Am sim]it o pic\tur\ de sudoare rostogolindu-se pe sub bluz\, por- pe tic\losul acela care se ocupa de securitatea companiei, ori ajun-
nind de la subsuoar\ [i ajung`nd la talie. geam s\ `nfund pu[c\ria.
– Avem de partea noastr\ [i statul, [i autorit\]ile federale. Am respirat ad`nc.
Te-am prins, pur [i simplu. Acum se mai pune problema c`t de tare – Ascult\, am `nceput eu. O s\ fiu cinstit cu tine.
te lovim, c`t de distrug\tori vrem s\ fim. {i s\ nu-]i `nchipui cumva – Era [i timpul.
c\ o s\ mergi la vreun club. Tinerii de[tep]i de teapa ta `[i isp\[esc – Uite care-i treaba. Jonesie – da, Jonesie are cancer.
22 JOSEPH FINDER PARANOIA 23

Meacham a sur`s vag [i s-a rezemat de sp\tar, de parc\ ar fi vrut [i, `ntr-un fel, m\ `nvr\jbise `mpotriva lui, `n]elegi? A[a se face c\
s\ spun\: „Bine, spune-mi povestea“. nu i-am mul]umit niciodat\. Nici m\car nu l-am invitat la festivita-
Am suspinat, mi-am supt obrazul ca [i cum urma s\ spun ceva tea de absolvire, fiindc\ [tiam c\ mama nu s-ar fi sim]it bine
ce a[ fi vrut s\ p\strez pentru mine. [tiindu-l `n preajm\, `ns\ el a ap\rut, l-am v\zut umbl`nd stingherit,
– Cancer la pancreas. Inoperabil. Meacham s-a mul]umit s\ m\ purt`nd un costum vechi [i dizgra]ios – p`n\ atunci nu-l mai v\zu-
fixeze, cu chipul `mpietrit. I s-a pus diagnosticul acum trei s\pt\- sem `n costum sau cu cravat\, parc\ le primise de la Armata Sal-
m`ni. Cu alte cuvinte, nu se poate face nimic – tipul are s\ moar\. v\rii, asta pentru c\ dorea cu adev\rat s\ m\ vad\ absolvent de
Dar Jonesie, [tii – ba nu, nu-l cuno[ti, dar el `ntotdeauna a bravat. colegiu [i nu voia s\ m\ simt prost din cauza lui.
De aceea l-a [i `ntrebat pe medicul oncolog: „Adic\ pot s\ nu mai Lui Meacham i se umeziser\ ochii. Femeia `ncetase s\ mai scrie
folosesc a]a dentar\?“ Am sur`s cu triste]e. Cam \sta-i Jonesie. [i m\ urm\rea, clipind des ca s\-[i re]in\ lacrimile.
Femeia s-a oprit o clip\ din scris; pe fa]a ei a ap\rut o expresie Mi-era imposibil s\ m\ opresc. Meacham merita s\-i ofer tot ce
de am\r\ciune, apoi [i-a reluat ocupa]ia. eram `n stare [i exact asta f\ceam.
Meacham [i-a lins buzele. Oare reu[isem s\-l impresionez? ~nc\ – C`nd am `nceput s\ lucrez aici, la Wyatt, nu m\ a[teptam s\-l
nu-mi d\deam seama. Mai trebuiau subliniate anumite am\nunte, g\sesc pe tata muncind la rampa de `nc\rcare. Mi s-a p\rut de
asta era sigur. nesuportat. Mama a murit `n urm\ cu c`]iva ani [i eu m-am trezit le-
– N-ave]i nici un motiv s\ [ti]i toate astea, am continuat eu. Asta gat numai de tata, acest individ simpatic [i agreabil, care nu-mi
e, Jonesie nu-i chiar at`t de important pentru companie. Nu e nici vi- ceruse niciodat\ nimic, muncise pe de[elate, ajut`ndu-[i fiul nere-
cepre[edinte, nici altceva, ci doar un lucr\tor oarecare. Dar pentru cunosc\tor pe care nu-l vedea mai deloc. Asta-i soarta unora, `n]e-
mine conteaz\, deoarece... Am `nchis ochii c`teva clipe [i am tras legi? Pentru ca apoi s\ primeasc\ vestea aceea, c\ are cancer de
ad`nc aer `n piept. Adev\rul e c\... de[i n-am vrut s\ spun nim\nui pancreas care nu poate fi operat, [i s\ `nceap\ s\ spun\ c\ se va si-
p`n\ acum, fiindc\ acesta era secretul nostru, dar Jonesie e tat\l meu. nucide `nainte de a-l r\pune boala, adic\...
Scaunul lui Meacham s-a mi[cat u[or `n fa]\. ~ncepuse s\ fie atent. Femeia care lua noti]e [i-a c\utat o batist\ de h`rtie [i [i-a suflat
– Avea alt nume, normal – mama mi-a pus numele ei c`nd l-a nasul. Aproape c\-l fulgera cu privirea pe [eful securit\]ii. Iar
p\r\sit acum dou\zeci de ani [i m-a luat cu ea. Eram mic, ce [tiam Meacham parc\ a `ncercat s\ se fac\ mai mic.
eu?! Dar tata... Mi-am mu[cat buza de jos. Acum `mi r\s\riser\ la- Am continuat `n [oapt\:
crimi `n ochi. A continuat s\ ne ajute, avea dou\, ba uneori chiar – Trebuia s\-i ar\t ce `nseamn\ pentru mine – ce a reprezentat
trei slujbe. N-a cerut niciodat\ nimic. Mama nu voia s\-l vad\ `n pentru noi. Cred c\ a fost ceva care avea rolul de a-i `ndeplini ul-
ochi, dar de Cr\ciun... O respira]ie precipitat\, aproape un sughi]. tima dorin]\. I-am spus... i-am zis c\ d\dusem lovitura la curse,
Tata a trecut pe la noi la fiecare Cr\ciun, uneori suna [i c`te o or\, n-am vrut s\ [tie adev\rul, ca s\ nu-[i fac\ probleme. Serios, cre-
st`nd `n frig, p`n\ mama se milostivea de el [i-i deschidea u[a. Avea de-m\, [tiu c\ am procedat gre[it, total gre[it. Am gre[it de o mie
`ntotdeauna c`te un cadou pentru mine, vreun obiect mare [i scump de ori, recunosc asta. Dar poate c\ `ntr-un fel, chiar dac\ nu e[ti de
pe care nu [i-l putea permite. Mai t`rziu, c`nd mama mi-a spus c\ nu acord, am procedat corect.
are bani s\ m\ ]in\ la colegiu cu salariul ei de asistent\ medical\, Femeia [i-a c\utat alt\ batist\ [i s-a uitat la Meacham ca la ultimul
tata a `nceput s\ trimit\ bani. Spunea c\, hmm, c\ nu voia ca eu s\ gunoi. ~mbujorat [i incapabil s\ se uite fix `n ochii mei, Meacham a
duc via]a pe care o avusese el. Mama nu i-a ar\tat nici o considera]ie l\sat privirea `n jos. P`n\ [i eu aveam frisoane.
24 JOSEPH FINDER

Apoi, dinspre cap\tul `ntunecat al biroului, am auzit deschiz`n-


du-se u[a [i un sunet care amintea de aplauze. Rare, dar puternice.
Era Nicholas Wyatt, fondatorul [i directorul general executiv la
Wyatt Communications. ~n timp ce b\tea din palme, s-a apropiat
z`mbind generos.
– Minunat\ interpretare, a zis el. De-a dreptul magnific\.
Uimit, am ridicat ochii, apoi am cl\tinat din cap plin de am\r\-
ciune. Wyatt era un b\rbat `nalt, de peste doi metri [i zece centi-
metri, av`nd constitu]ia unui lupt\tor. Pe m\sur\ ce s-a apropiat, a 4
devenit tot mai mare, p`n\ c`nd, oprindu-se la c`]iva pa[i de mine,
mi s-a p\rut pur [i simplu uria[. {tiam c\ Wyatt ]inea foarte mult la
`mbr\c\minte [i, bine`n]eles, purta un costum din stof\ cenu[ie cu Nicholas Wyatt era un om care putea b\ga groaz\ `n tine. Nu-l
dungi extrem de discrete, care p\rea croit de Armani. Nu era doar mai `nt`lnisem, dar `l v\zusem la televizor, pe CNBC [i pe site-ul
puternic, ci emana for]\. corpora]iei, `n mesaje video `nregistrate. ~n cei trei ani c`t lucrasem
– Domnule Cassidy, vreau s\-]i pun o `ntrebare. pentru compania pe care o `nfiin]ase, `l z\risem de c`teva ori. Dar
N-am [tiut cum s\ reac]ionez, de aceea m-am ridicat [i am `n-
v\zut de aproape te intimida [i mai mult. Era bine bronzat, avea p\-
tins m`na.
rul de un negru-intens, dat cu gel [i piept\nat drept peste cap.
El a ignorat m`na mea `ntins\.
Din]ii `i erau de o regularitate neomeneasc\ [i de un alb orbitor.
– Care e numele mic al lui Jonesie?
Avea cincizeci [i [ase de ani, dar nu ar\ta de acea v`rst\, chiar
Am [ov\it, doar o clip\ mai mult dec`t s-ar fi cuvenit.
– Al, am zis eu `ntr-un t`rziu. dac\ ar exist\ vreun standard `n privin]a asta. ~n sf`r[it, sigur nu
– Al? Ca `n... ce? ar\ta ca tat\l meu la cincizeci [i [ase de ani: un b\tr`n burtos, pe
– Al... Alan, am r\spuns. Albert. La naiba. cale de a cheli, chiar dac\ mai era `n ceea ce se cheam\ floarea v`r-
Meacham s-a holbat la mine. stei. Aici era vorba de alt mod de a num\ra anii.
– Vreau am\nunte, domnule Cassidy, a spus Wyatt. Astea tre- N-aveam habar de ce ap\ruse. Directorul general executiv al
buie s\-]i dea mereu de g`ndit. Dar, trebuie s\ recunosc, m-ai dat companiei `mi putea adresa alte amenin]\ri dec`t cele expuse deja
gata – serios. Partea aceea, cu costumul de la Armata Salv\rii, m-a de Meacham? Cu ce m\ mai putea speria: cu moartea, dup\ ce mi
atins exact aici – [i s-a b\tut u[or cu pumnul `n piept. Extraordinar. s-ar fi f\cut o mie de crest\turi cu cu]itul de deschis scrisori? Sau
Am sur`s ru[inat, sim]indu-m\ ca un idiot, [i am spus: c\ voi fi m`ncat de viu de mistre]i?
– Omul t\u mi-a zis s\ fiu sincer.
Pentru o clip\, prin minte mi-a trecut ideea, pe care n-a[ fi m\r-
Wyatt a z`mbit.
turisit-o nicicum, c\ avea s\ m\ aprecieze, felicit`ndu-m\ pentru
– Cassidy, e[ti un t`n\r extrem de dotat. O adev\rat\ {eherezada.
faptul c\ reu[isem ceva ie[it din comun, c\ `i pl\cuse ideea, spiritul
{i cred c\ trebuie s\ purt\m o discu]ie.
de ini]iativ\. ~ns\ n\lucirea aceea s-a risipit de `ndat\ ce mi s-a n\s-
cut `n minte. Nicholas Wyatt nu era un preot care joac\ baschet.
Era un tic\los r\zbun\tor.
26 JOSEPH FINDER PARANOIA 27

Auzisem multe despre el. {tiam c\, dac\ aveai c`t de c`t minte, Dormea trei ore pe noapte, la dejun [i pr`nz p\rea s\ m\n`nce
merita s\ faci orice efort ca s\-l evi]i. Trebuia s\ stai cu capul ple- doar cereale cu vitamine, radia energie ca un reactor nuclear [i
cat umil, ca s\ nu atragi aten]ia asupra ta. Era renumit pentru ie[i- transpira abundent. Oamenii `l numeau „Exterminatorul“. Conducea
rile lui de furie, pentru capriciile [i disputele r\cnite din care nu provoc`nd spaim\ [i nu uita niciodat\ vreo gre[eal\ comis\ de ci-
aveai cum s\ ie[i c`[tig\tor. Se [tia c\ `i concedia pe unii f\r\ mult\ neva. C`nd un fost prieten a fost detronat din func]ia de director ge-
vorb\, pun`ndu-i chiar pe cei de la serviciul de paz\ s\ `i `mpache- neral executiv al unei mari companii tehnice, i-a trimis o coroan\ de
teze lucrurile nefericitului, pe care apoi `l escortau p`n\ la ie[irea trandafiri negri – secretara lui [tia de unde s\ cumpere astfel de
din cl\dire. La [edin]ele cu conducerea executiv\, `i c\[una mereu flori. Citatul care `l f\cuse celebru [i pe care `l repeta at`t de frecvent
pe c`te cineva, pe care `l umilea tot timpul. Nu era recomandabil s\ `nc`t ar fi trebuit gravat pe o plac\ de granit plasat\ deasupra intr\rii
te duci la el cu vreo veste proast\ [i nici nu trebuia s\-i r\pe[ti vreo principale sau transformat `ntr-un screen saver de pe computerul fie-
secund\ din pre]iosul timp. Dac\ aveai ghinionul s\-i faci o prezen- c\rui angajat suna: „Sigur c\ s`nt paranoic. Vreau ca to]i care mun-
tare `n Power Point, trebuia s\ repe]i totul p`n\ `]i ie[ea perfect, dar cesc pentru mine s\ fie paranoici. Succesul impune paranoia“.
dac\ f\ceai chiar [i cea mai mic\ eroare, te `ntrerupea, url`nd: „Nu
`nghit a[a ceva!!“ Am ie[it din biroul [efului securit\]ii corpora]iei [i l-am urmat
Se spunea c\ omul se `nmuiase mult fa]\ de anii de `nceput, dar pe Wyatt spre apartamentul lui, fiindu-mi greu s\ ]in ritmul cu el –
atunci cum fusese? Avea concuren]a `n s`nge, ca un viciu, [i practica p\[ea ca un robot. Aproape c\ m-am v\zut silit s\ alerg. ~n spatele
halterele [i triatlonul. Cei care se men]ineau `n form\ la sala de for]\ meu venea Meacham, care v`ntura o map\ din piele neagr\ de
a companiei sus]ineau c\ Wyatt `i provoca mereu la `ntrecere pe cei parc\ era un baston. C`nd ne-am apropiat de zona rezervat\ birou-
mai bine preg\ti]i fizic. Nu pierdea niciodat\, iar c`nd adversarul se rilor conducerii, zugr\veala alb\ a pere]ilor a f\cut loc lambriurilor
d\dea b\tut, avea obiceiul s\-l zg`nd\reasc\, `ntreb`ndu-l ironic: din mahon, iar mocheta a devenit moale [i groas\. Am ajuns la bi-
„Vrei s\ vezi c`t mai pot eu?“ Se mai zicea c\ avea corpul lui Arnold roul sau, mai bine zis, la b`rlogul lui Wyatt.
Schwarzenegger, fiind comparat cu un prezervativ `ndesat cu nuci. C`nd am trecut prin dreptul secretarelor, acestea au ridicat ochii
Dorin]a dement\ de a c`[tiga era dublat\ de pl\cerea de a-[i ridi- spre el [i i-au z`mbit elegant. Una blond\, cealalt\, de culoare. El a
culiza adversarul. Odat\, la o petrecere de Cr\ciun organizat\ de rostit: „Linda, Yvette“, de parc\ le-ar fi marcat. Nici nu m-am mirat
companie, a scris numele principalului concurent, Trion Systems, pe c\ am`ndou\ erau frumoase ca ni[te manechine care prezint\ mod\ –
o sticl\ de vin [i a spart-o tr`ntind-o de perete, iar gestul lui a fost `n- aici, totul era la superlativ, la fel ca pere]ii, mocheta sau mobilierul.
so]it de uralele [i strig\tele celor care se afumaser\ bini[or. M-am `ntrebat dac\ fi[ele lor de post includeau r\spunderi ce nu ]i-
}inea s\ aib\ o companie `n care b\rb\]ia, testosteronul era la neau de secretariat, precum sex oral. Oricum, a[a se zvonea.
mare pre]. Cei din conducerea superioar\ se `mbr\cau la fel ca el, Biroul lui Wyatt era uria[. Acolo ar fi putut tr\i comod `ntreaga
cu alte cuvinte, aveau costume de [apte mii de dolari purt`nd marca suflare a unui sat bosniac. Doi pere]i erau din sticl\, de la podea [i
Armani, Prada, Brioni, Kiton sau a altor designeri de care nici nu p`n\ `n tavan, iar panorama ora[ului mi s-a p\rut incredibil\. Cei-
auzisem. Iar oamenii `ndurau porc\ria asta pentru c\ erau dezgust\- lal]i pere]i erau lambrisa]i cu lemn de culoare `nchis\ [i acoperi]i cu
tor de bine pl\ti]i. ~n ultima vreme circula chiar o glum\ care-l avea tot felul de chestii `nr\mate; coperte de revist\ pe care ap\rea mutra
pe Wyatt ca personaj: Care e diferen]a dintre Dumnezeu [i Nicholas lui, Fortune, Forbes, Business Week. Holb`nd ochii c`t cepele, le-am
Wyatt? Dumnezeu nu se crede Nicholas Wyatt. privit `n revist\, `n timp ce am trecut mai mult `n fug\ pe l`ng\ ele.
28 JOSEPH FINDER PARANOIA 29

Am v\zut [i o fotografie a lui `mpreun\ cu ni[te b\rba]i [i prin]esa st\tea cu ochii pe mine, av`nd un sur`s r\ut\cios [i sadic pe mutra
Diana. Apoi el, al\turi de cei doi George Bush. ascu]it\ ca o lam\ de cu]it. Mi-am adus aminte c\ [tiam c`]iva tipi
Ne-a condus spre un „col] intim“, alc\tuit din c`teva scaune `m- din cadrul companiei, chiar din departamentul meu, care pl\nuiau
br\cate `n piele neagr\ [i o canapea, toate ar\t`nd de parc\ ar fi fost mereu cum s\ prind\ treizeci de secunde ca s\ discute cu Wyatt,
aduse de la Muzeul de Art\ Modern\. S-a a[ezat pe un cap\t al ca- m\car `n lift sau la lansarea vreunui produs sau cu cine [tie ce oca-
napelei enorme, f\c`nd pernele s\ se scufunde. zie. Oamenii aceia `[i preg\tiser\ p`n\ [i replicile pe care s\ le ros-
Am avut senza]ia c\ se `nv`rte p\m`ntul cu mine. Am ame]it, ca teasc\. Iar eu, afl`ndu-m\ chiar `n biroul lui, t\ceam ca o mom`ie.
[i cum m\ aflam `n alt\ lume. Nu-mi puteam imagina ce c\utam – ~n timpul liber faci pe actorul sau ceva de genul \sta?
acolo, `n biroul lui Nicholas Wyatt. Pesemne c\ `n copil\rie `i pl\- Am cl\tinat din cap.
cuse s\ smulg\ picioarele insectelor, unul c`te unul, cu penseta, – Ei, atunci e[ti bun, s\ [tii. Un adev\rat Marlon Brando. S-ar
d`ndu-le apoi foc cu ajutorul unei lupe. putea s\ nu te pricepi de nici o culoare s\ le vinzi rutere clien]ilor
– A[adar, ai pus la cale o escrocherie destul de complicat\, a industriali, `ns\ pentru actorie po]i participa chiar la o Olimpiad\.
constatat el. M-ai dat gata. – Dac\ e vorba de un compliment, mul]umesc, domnule.
Am sur`s [i am confirmat p\rerea lui printr-o `nclinare u[oar\ a
– Am auzit c\ m\ po]i imita de minune – adev\rat? Ia s\ te vedem!
capului. N-avea nici un rost s\ neg. „Slav\ Cerului“, am g`ndit. Se
Am ro[it [i am negat cu un gest din cap.
p\rea c\ urma s\ lu\m ceaiul `mpreun\, ca alt\dat\.
– ~n fine, ca s\ tragem linia, m-ai jefuit [i s-ar p\rea c\-]i imagi-
– De[i cred c\ [tii asta, ]in s\ te anun] c\ `nc\ nu s-a n\scut
nezi c\ o s\ scapi basma curat\.
omul care s\ m\ loveasc\ unde m\ doare mai tare [i s\ scape cu
L-am privit `ngrozit.
una, cu dou\. Ai priceput?
– Nu, domnule, nu cred c\ voi sc\pa basma curat\.
~[i scosese deja penseta [i lupa.
– Scute[te-m\! N-am nevoie de `nc\ o demonstra]ie. }i-am ur-
– Bun, s\ vedem ce-avem aici: e[ti `n aceea[i func]ie de trei ani,
m\rit scena final\. Apoi a f\cut un semn cu m`na, ca un `mp\rat ro-
calificativele anuale put, n-ai primit nici o cre[tere de salariu sau
vreo grada]ie de c`nd te-am angajat; te faci c\ munce[ti, `nt`rzii. man, iar Meacham i-a `ntins un dosar. Wyatt a aruncat o privire
N-a[ spune c\ e[ti un tip foarte ambi]ios, a[a e? prin el. Calificativele pentru aptitudini tehnice s`nt dintre cele mai
Mi-a expus toate astea `n c`teva clipe, vorbind precipitat, ceea bune. La colegiu ai urmat cursuri avansate de tehnologie, dar ce
ce m-a f\cut s\ devin [i mai agitat. specialitate?
Am z`mbit din nou. – Electronic\.
– Cred c\ nu. S\ spunem c\ am alte priorit\]i. – Pe vremea aceea doreai s\ te faci inginer?
– {i care s`nt acelea? – Tat\l meu a vrut s\ termin o facultate care s\-mi asigure o sluj-
Am [ov\it. M\ prinsese. Am ridicat din umeri. b\. Eu, unul, a[ fi preferat s\ fiu chitarist solist `n grupul Pearl Jam.
– Fiecare trebuie s\ fie atras de ceva, altfel nu valoreaz\ nici c`t – A[a de bun e[ti?
o ceap\ degerat\. Se vede de la o po[t\ c\ nu te intereseaz\ munca – Nu, am recunoscut.
pe care o faci, dar atunci ce te pasioneaz\? Pe fa]a lui a ap\rut o umbr\ de z`mbet.
Aproape niciodat\ nu r\m`n f\r\ replic\, dar de data asta nu – V\d c-ai f\cut colegiul `n cinci ani. Ce s-a `nt`mplat?
mi-a venit nimic inteligent `n minte ca s\-i r\spund. {i Meacham – Am fost exmatriculat un an.
30 JOSEPH FINDER PARANOIA 31

– ~]i apreciez sinceritatea. Bine m\car c\ nu-mi serve[ti poves- – La Departamentul de marketing pentru produse noi. ~n cadrul
tea aceea cum c\ ai fi f\cut primul an `n str\in\tate. Ce-ai f\cut? companiei exist\ c`teva posturi libere.
– Am f\cut o glum\ neroad\. Aveam rezultate slabe, de aceea – Dar n-am nici o [ans\ s\ fiu angajat acolo.
am p\truns `n sistemul informatic al colegiului [i mi-am modificat – Adev\rat, nu te-ar angaja. Mai ales un tr`ntor de talia ta. ~ns\
calificativele. Dar [i pe ale colegilor de camer\. ar lua `ntr-o clipit\ un superstar de la Wyatt, un t`n\r extrem de in-
– Deci isprava asta nu e nou\. {i-a privit ceasul, a aruncat o pri- teligent, care e pe cale s\ uimeasc\ pe toat\ lumea.
vire spre Meacham, apoi spre mine. Adam, `]i propun ceva. Nu – Nu `n]eleg.
mi-a pl\cut felul `n care mi-a rostit numele mic; mi-a dat fiori. O – Un tip iste] [i uns cu toate alifiile, ca tine? Tocmai ]i-am sc\-
propunere excelent\. De fapt, oferta e extrem de generoas\. zut c`teva puncte din coeficientul de inteligen]\. Lucid – de el te
– Mul]umesc, domnule. ocupai, nu?
Habar nu avea la ce se referea, dar am priceput c\ nu putea fi Se referea la produsul reprezentativ al companiei, acel PDA
nici bun\, nici generoas\. (Personal Data Assistant) compact, un soi de Palm Pilot `ndopat cu
– Voi nega total c\ am rostit ceea ce-]i voi spune `n continuare. steroizi. O juc\rie incredibil\. Eu n-aveam nici o leg\tur\ cu asta.
La o adic\, nu numai c\ o s\ neg, dar o s\ te dau `n judecat\ pentru
Nici m\car nu-mi cump\rasem a[a ceva.
def\imare dac\ `]i scap\ vreo vorb\, e clar? Te fac zob.
– N-o s\ m\ cread\ nimeni, am spus eu.
Indiferent despre ce era vorba, sigur avea puterea s\ [i pun\ `n
– Ascult\ bine, Adam. Eu iau cele mai importante hot\r`ri de
aplicare. Era miliardar, cam al treilea sau al patrulea `n topul celor mai
afaceri folosindu-mi instinctul, iar instinctul `mi spune acum c\ tu
boga]i oameni din America, dar fusese o dat\ chiar al doilea, asta `na-
ai priceperea, inteligen]a [i talentul de a reu[i. Intri `n joc sau nu?
inte de pr\bu[irea cursului ac]iunilor companiei. Voia s\ fie cel mai
– Adic\ vrei s\-]i transmit informa]ii, dac\ am `n]eles bine.
bogat – pornise pe urmele lui Bill Gates –, dar nu prea avea [anse.
M-a fixat cu o privire glacial\.
Am sim]it c\-mi bubuie capul.
– Ba chiar mai mult. Vreau s\-mi aduci informa]ii utile.
– Sigur.
– }i-e limpede situa]ia ta? Pentru ce-ai f\cut po]i avea certitudi- – Cu alte cuvinte, s\ devin spion? C`rti]\, sau cum s-o fi chem`nd?!
nea – repet, certitudinea – c\ te alegi cu cel pu]in dou\zeci de ani {i-a r\sucit m`inile cu palmele `n sus, de parc\ ar fi vrut s\
de pu[c\rie. Prin urmare, alegi `nchisoarea sau ceea ce `nc\ nu [tii. spun\: „Chiar at`t de idiot e[ti sau te prefaci?“
E[ti dispus s\ accep]i un t`rg? – N-are importan]\ cum o nume[ti. Vreau s\ pun m`na pe ceva
Am `nghi]it `n sec. de valoare, hmm, adic\ o proprietate intelectual\ de la Trion, iar
– Sigur. m\surile lor de securitate s`nt de netrecut. Doar cineva din\untru
– Atunci s\-]i spun ce nu [tii, Adam. Un viitor foarte frumos poate ob]ine ce doresc, dar nu orice individ de acolo. ~mi trebuie o
pentru un inginer electronist ca tine, numai c\ trebuie s\ joci cum ]i persoan\ important\. Ori recrutezi pe cineva, ori `l cumperi, ori `l
se cere. Adic\, eu fac regulile jocului. Fa]a i-a luat foc. Vreau s\ te v`ri acolo pe u[a din fa]\. {i vom avea un t`n\r simpatic, de[tept, cu
ocupi de un proiect special. recomand\ri deosebite – cred c\ putem `ncerca asta, cu [anse reale.
Am aprobat din cap. – {i dac\ s`nt prins?
– Vreau s\ fii angajat la Trion. – N-o s\ fii, a zis Wyatt.
– La... la Trion Systems? Nu pricepeam. – Dar dac\...?
32 JOSEPH FINDER PARANOIA 33

– Dac\ prime[ti slujba potrivit\, a intervenit Meacham, nu te – {i ce se `nt`mpl\ dac\ nu m\ angajeaz\?


prinde nimeni. Iar dac-o dai `n bar\ [i e[ti prins – ei, atunci te pro- – Pu[c\ria. Mi-a z`mbit diabolic. {i-n cazul \sta, nu cumva s\-]i
tej\m noi. preg\te[ti pantofi de golf. Mai cur`nd sabo]i.
Aveam `ndoieli serioase. – Chiar dac\ fac toate eforturile?
– Vor fi foarte suspicio[i. – Treaba ta e s\ nu dai gre[. }in`nd seama de calificativele pe
– Din ce motiv? a `ntrebat Wyatt. ~n domeniul nostru, oamenii care o s\ ]i le acord\m [i cu un antrenor ca mine, n-o s\ ai nici o
trec permanent de la o companie la alta. Oamenii de talent s`nt v`- scuz\ dac\ dai gre[.
na]i. Ca fructele coapte la care ajungi. Tu tocmai ai `nregistrat un – {i despre ce sum\ va fi vorba?
mare succes la Wyatt, nu ob]ii sus]inerea pe care crezi c\ o meri]i, – Ce sum\? De unde dracu’ s\ [tiu? Cu mult mai mult dec`t pri-
vrei s\ faci lucruri mai m\re]e, cau]i [anse mai mari, mai mul]i bani – me[ti la noi, crede-m\. Ceva cu [ase cifre, asta-i clar.
chestiile care se poart\. M-am str\duit s\ nu-mi dau de gol emo]ia.
– M\ vor citi imediat. – Plus salariul pe care-l am `n prezent.
– Ba nu, dac\-]i faci treaba cum se cuvine, m-a contrazis Wyatt. {i-a `ntors fa]a spre mine [i m-a fixat cu o privire ca de mort. ~n
Trebuie s\ `nve]i cum se face marketingul, trebuie s\ devii sclipitor,
ochi nu i-a lic\rit nici o expresie. „O fi luat Botox?“, m-am `ntrebat eu.
s\ munce[ti mai serios dec`t ai f\cut-o `n via]a ta demn\ de mil\. O
– ~]i ba]i joc de mine!
s\-]i rupi fundul trudind. Doar un tip ambi]ios poate ob]ine ce
– ~mi asum un risc enorm.
vreau eu. ~ncearc\ la Trion [mecheria pe care ai reu[it-o aici [i-o s\
– Poftim? Eu risc, nu tu. Tu e[ti doar un ratat, un mare semn de
te treze[ti `mpu[cat sau trecut pe linie moart\ [i cu asta ai terminat
`ntrebare.
cu experien]ele. {i te alegi cu prima variant\: `nchisoarea.
– Dac\ ai fi crezut asta cu adev\rat, nu mi-ai fi cerut a[a ceva.
– {tiam c\ tipii care se ocup\ de produse noi au to]i masterate.
S-a `ntors c\tre Meacham.
– O, nu! Goddard e de p\rere c\ toate masteratele astea s`nt
– Ce spune c\c\ciosul \sta?
ni[te rahaturi – o chestie cu care s`nt [i eu de acord. Nici el n-are
a[a ceva. Consider\ c\ asta `]i limiteaz\ viziunea. {i, fiindc\ am Meacham ar\ta de parc\ tocmai ar fi `nghi]it ceva pe nemestecate.
adus vorba de limite... A pocnit din degete, iar Meacham i-a `ntins – M\i pu]oiule, a zis el, ar trebui s\ dau un telefon [i...
ceva, o cutiu]\ din metal, ce mi s-a p\rut cunoscut\. Un flacon cu Wyatt a ridicat din nou bra]ul cu un gest imperial:
Altoid. A deschis-o cu un pocnet. ~n\untru erau c`teva pastile care – Gata, gata. Face pe grozavul. ~mi pac tipii care se dau mari.
ar\tau ca aspirinele, dar nu erau a[a ceva. Imaginea mi se p\rea tot Bun, dac\ te angajeaz\ [i-]i faci treaba, prime[ti din ambele p\r]i.
mai cunoscut\. O s\ termini cu porc\riile astea, Ecstasy, sau cum le Dar dac\ nu-]i iese...
spui tu. }ineam cutia cu pastile acas\, pe m\su]a de cafea; m-am – Mi-e clar, am continuat eu. Pu[c\ria. A[ vrea un timp de g`n-
`ntrebat c`nd [i cum puseser\ gheara pe ea, dar eram prea ame]it ca dire [i v\ dau r\spunsul m`ine diminea]\.
s\ protestez. A dat drumul flaconului `ntr-un co[ de gunoi `mbr\cat Wyatt a r\mas cu gura c\scat\, f\r\ nici o expresie `n ochi. A
`n piele neagr\, aflat al\turi de canapea. Am auzit un bufnet `nfun- stat o clip\ pe g`nduri, apoi a zis, c`t se poate de rece:
dat. A, la fel [i cu alte droguri, b\utura [i alte prostioare. Trebuie s\ – Te las p`n\ m`ine la nou\. Ora la care procurorul general
renun]i la toate ca s\ sim]i c\ po]i zbura, ai priceput, domnule? ajunge la birou.
Asta mi se p\rea a fi cea mai ne`nsemnat\ dintre problemele mele. Nici Meacham nu s-a l\sat mai prejos:
34 JOSEPH FINDER PARANOIA 35

– Te sf\tuiesc s\ nu sco]i o vorb\ despre discu]ia asta fa]\ de


amici, taic\-t\u sau oricine altcineva. Altfel, nici n-o s\ apuci s\
vezi ce te-a lovit.
– Am `n]eles, l-am asigurat eu. Nu-i nevoie s\ m\ amenin]a]i.
– He-he, asta nu-i amenin]are, a zis Nicholas Wyatt. E o
promisiune.

Am considerat c\ nu mai avea nici un haz s\ m\ duc la lucru,


a[a c\ am plecat direct acas\. Mi se p\rea ciudat s\ c\l\toresc cu
metroul la ora unu, al\turi de b\tr`ni, studen]i [i mame cu copii.
Prin minte mi se `nv`rtejeau at`tea g`nduri `nc`t mi s-a f\cut grea]\.
Apartamentul meu se g\sea la mai bine de zece minute dep\r-
tare de sta]ia de metrou. Era o zi `nsorit\, sfid\tor de vesel\.
C\ma[a mi-era `nc\ umed\ [i emana un damf nepl\cut de su-
doare. C`teva fete `mbr\cate cu salopete, av`nd nenum\rate inele pe
unde se putea, tr\geau dup\ ele o grup de copii care se ]ineau de o
funie lung\. Pu[tii f\ceau o g\l\gie de mama focului. Ni[te negri,
`n bustul gol, jucau baschet pe un teren betonat, marcat doar de un
gard de plas\. Dalele trotuarului st\teau str`mb [i am fost c`t pe ce
se m\ `mpiedic, dup\ care am sim]it ceva alunecos sub talp\, semn
c\ tocmai c\lcasem `n ceva f\cut de un c`ine. Simbolism care venea
s\ sublinieze situa]ia mea.
Intrarea `n apartamentul meu pu]ea a urin\, fie de pisic\, fie de
la vreun boschetar. Po[ta `nc\ nu-mi sosise. ~n timp ce umblam la
una dintre cele trei `ncuietori, cheile de pe inel au z\ng\nit. B\tr`na
din apartamentul de vizavi a cr\pat u[a, at`t c`t `i permitea lan]ul de
siguran]\, dup\ care a `nchis-o cu o bufnitur\: era prea scund\ ca s\
ajung\ la vizor. I-am f\cut un semn amical cu m`na.
~nc\perea era cufundat\ `n semiobscuritate, cu toate c\ storurile
erau ridicate. Aerul din\untru p\rea sufocant, mirosind ap\sat a fum
36 JOSEPH FINDER

st\tut de ]igar\. Cum apartamentul era situat la nivelul trotuarului,


`n cursul zilei nu puteam l\sa ferestrele deschise ca s\ aerisesc.
Mobilierul ar\ta de-a dreptul jalnic: unica `nc\pere era domi-
nat\ de canapeaua care-mi slujea [i de pat, av`nd sp\tar `nalt [i `m-
br\cat\ `n stof\ de culoare verzuie, cu fire aurii, `ns\ acum p\tat\
de bere. ~n fa]a ei se g\sea un televizor Sanyo, cu diagonala de 49
de centimetri, c\ruia `i lipsea telecomanda. Un corp de bibliotec\
`nalt, din lemn de pin nefinisat, st\tea stingher `ntr-un col]. M-am
a[ezat pe canapea, ridic`nd un nor de praf `n aer. Am sim]it o du- 6
rere, semn c\ m\ a[ezasem pe bara din metal de sub perne. Mi-am
adus aminte de canapeaua `mbr\cat\ `n piele a lui Nicholas Wyatt
[i m-am `ntrebat dac\ el ar fi tr\it `ntr-o asemenea gaur\. Se spunea – Te-au pus pe liber?
c\ pornise de jos, dar eu nu credeam a[a ceva; mi se p\rea imposi- Seth Marcus, cel mai bun amic al meu de pe vremea liceului,
bil ca el s\ fi locuit vreodat\ `ntr-o grot\ ca a mea. Am g\sit bri- f\cea pe barmanul trei seri pe s\pt\m`n\ la o bomb\ cu preten]ii ce
cheta Bic sub m\su]a de cafea, cu t\blia din sticl\, apoi am trecut `n se numea Alley Cat1. ~n cursul zilei era jurist la o firm\ de avoca-
revist\ mormanul de note de plat\ de pe mas\. Nici nu m\ mai de- tur\ din zona comercial\ a ora[ului. Zicea c\ avea nevoie de bani,
ranjasem s\ desfac plicurile. Aveam dou\ c\r]i de credit MasterCard dar eu eram convins c\, `n sinea lui, `[i luase slujba de barman ca
[i trei Visa, toate cu solduri ca vai de lume, a[a c\ abia dac\ puteam s\-[i p\streze o vag\ deta[are [i s\ nu devin\ robotul corporat de
achita c`teva dintre facturi. care am`ndurora ne pl\cea s\ facem haz.
Dar, bine`n]eles, f\cusem deja alegerea. – Pe liber, pentru ce?
Oare c`t m\ dest\inuisem? ~i povestisem cumva despre telefo-
nul lui Meacham, directorul pentru securitate? Speram c\ nu f\cu-
sem prostia asta. Iar acum nu-i puteam sufla nici o vorb\ despre
cle[tele `n care m\ prinseser\.
– Pentru petrecerea aceea. Era g\l\gie [i nu l-am auzit prea
bine, iar de la cel\lalt cap\t al barului cineva, ]in`ndu-[i dou\ de-
gete `n gur\, a fluierat puternic [i strident. Tipul acela fluier\ la
mine? Da’ ce, eu s`nt c`ine? {i l-a ignorat pe client.
Am cl\tinat din cap.
– A[adar, ai sc\pat? E[ti mare dac\ p`n\ la urm\ ]i-a ie[it [me-
cheria. Ce s\-]i ofer pentru a s\rb\tori isprava?
– Brooklin Brown?
A respins ideea cu un gest, ad\ug`nd:
– Nuu.
1 „Pisica de pripas“ (n.tr.)
38 JOSEPH FINDER PARANOIA 39

– Newcastle? Guinness? p`n\ c`nd am socotit am`ndoi c\ at`rnatul `n corzi la etajul dou\zeci
– Nu vrei o bere de la dozator? La astea nu se ]ine socoteala. [i [apte era pasionant doar teoretic. Nu numai c\ ne plictisiser\m,
Am ridicat indiferent din umeri. dar era [i `nsp\im`nt\tor, o combina]ie total nefericit\. Poate unii `[i
– Bun [i a[a. `nchipuie c\ leg\narea `n corzi pe fa]ada unei cl\diri, la mai bine de
Mi-a turnat o bere, g\lbuie [i av`nd spuma ca ni[te cl\buci de o sut\ de metri deasupra str\zii, `nseamn\ sport extrem, dar mie `mi
s\pun; se vedea c\ nu avea `nc\ `ndem`narea necesar\. O parte din suna mai degrab\ a `ncercare de sinucidere filmat\ cu `ncetinitorul.
lichid s-a scurs pe t\blia zg`riat\ a barului. Seth era `nalt, simpatic, Fluieratul s-a repetat, mai intens [i sfredelitor. Lumea a `nceput
cu p\rul negru – atr\g`nd femeile ca un magnet – [i avea o b\rbu]\ s\ se uite la cel care fluierase, un tip durduliu [i cu un `nceput de
ridicol\ [i un cercel `ntr-o ureche. Pe jum\tate evreu, ar fi vrut s\ chelie, `mbr\cat `n costum, iar c`]iva au `nceput s\ chicoteasc\.
fie negru. C`nta `ntr-o trup\ pe nume Slither, despre care auzisem – M\ duc s\-i spun c`teva, a f\cut Seth.
`n c`teva r`nduri; nu erau prea grozavi, dar se l\udau mereu c\ „vor – Ab]ine-te, l-am sf\tuit, dar ratasem momentul, fiindc\ el por-
semna un contract“. Mai avea vreo alte zece mici afaceri, iar asta nise deja c\tre cel\lalt cap\t al barului.
doar ca s\ nu recunoasc\ fa]\ de nimeni c\ se omora cu munca. Mi-am scos o ]igar\ [i am aprins-o, timp `n care l-am urm\rit
cum se apropie peste bar, fulger`ndu-l cu privirea pe individ [i d`nd
Seth era singura mea cuno[tin]\ care dovedea mai mult cinism
impresia c\ o s\-l ia de guler, dar apoi oprindu-se brusc. Omul a zis
dec`t mine. Tocmai de aceea cred c\ r\m\sesem prieteni. Pe de alt\
ceva. Cei din jurul lui au `nceput s\ r`d\. Cu un aer calm [i deta[at,
parte, fiindc\ nu-l l\uda pe taic\-meu, cu toate c\ jucase `n echipa
Seth a revenit. A z\bovit c`teva clipe s\ schimbe c`teva cuvinte cu
de fotbal antrenat\ ([i tiranizat\) de Frank Cassidy. ~n clasa a [aptea,
dou\ femei frumoase, una blond\, cealalt\ brunet\, apoi le-a z`mbit.
c`nd ne f\ceam temele `n aceea[i `nc\pere, ne-am sim]it atra[i unul
– Gata. Nu-mi vine s\ cred c\ mai fumezi, a constatat el. Mare
de cel\lalt instantaneu fiindc\ fuseser\m ale[i ]inte ale batjocurii de
t`mpenie, c`nd `l ai pe taic\-t\u ca exemplu.
c\tre profesorul de matematic\, domnul Pasquale. ~ntr-a noua,
A luat o ]igar\ din pachetul meu, a aprins-o, a tras un fum, dup\
m-am mutat de la [coala de stat [i m-am `nscris la Bartholomew
care a a[ezat-o `n scrumier\.
Browning & Knightley, o [coal\ particular\ cu [taif, unde tata toc- – Mul]umesc pentru c\ nu-mi e[ti recunosc\tor c\ `nc\ mai fu-
mai fusese angajat ca antrenor de fotbal [i de hochei, iar eu benefi- mez, altfel ce te f\ceai acum? am zis eu. Dar tu ce scuz\ `]i g\se[ti?
ciam de scutire de taxe. Numai c\ tata a fost concediat pentru `i A scos fumul pe n\ri.
rupsese unui pu[ti antebra]ul drept `n dou\ locuri [i antebra]ul st`ng – Fraiere, mie-mi place s\ fac de toate. ~n alt\ ordine de idei, de
`ntr-un loc. Mama copilului era [efa comitetului de supraveghere familia mea nu se prinde cancerul. Doar nebunia.
de la Batholomew Browning. {i uite-a[a s-a terminat cu scutirea de – Dar n-are cancer.
taxe [i am revenit la vechea [coal\ de stat. Dup\ concedierea de la – Emfizem, tot aia. Cum se simte b\tr`nul?
Bartholomew Browning, tata s-a angajat la aceea[i [coal\ la care – Bine, am r\spuns, ridic`nd din umeri.
mergeam eu. Nu ]ineam s\ discut despre asta, [i nici Seth.
Apoi, c`t eram `n liceu, am lucrat am`ndoi la aceea[i benzin\rie – Doamne, una dintre tipele alea vrea un Cosmopolitan, iar cea-
Gulf p`n\ c`nd Seth s-a s\turat de at`tea jafuri armate [i s-a angajat lalt\, „o b\utur\ cu mult\ ghea]\“. Ce sil\ mi-e...
`n schimbul de noapte la Dunkin’ Donuts ca s\ fac\ gogo[i. C`teva – De ce?
veri la r`nd, am muncit am`ndoi ca sp\l\tori de geamuri la o com- – Prea mult chin, [i-o s\-mi dea bac[i[ vreo moned\ de do-
panie din zona comercial\, care avea contracte cu mul]i zg`rie-nori, u\[cinci de cen]i. Femeile nu-s generoase, am `nv\]at pe pielea
40 JOSEPH FINDER

mea. Isuse, uneori desfaci dou\ Budweiser [i te alegi cu doi dolari.


Auzi, b\utur\ cu ghea]\! A scuturat iritat din cap. Ce oameni...
A disp\rut vreme de c`teva minute, amestec`nd b\uturi [i alte
ingrediente, dup\ care s-a auzit mugetul mixerului. Apoi le-a servit
pe tipe, arunc`ndu-le un sur`s s\ le dea gata. Am`ndou\ s-au `ntors
[i mi-au z`mbit mie.
Dup\ ce a revenit, Seth m-a `ntrebat:
– Ce faci mai t`rziu?
– Mai t`rziu? 7
Era deja aproape zece, iar la [apte [i jum\tate diminea]a trebuia
s\ m\ `nt`lnesc cu un inginer de la Wyatt. Omul, mare scul\ `n ca-
drul proiectului Lucid, trebuia s\ m\ instruiasc\, dup\ care, `n ur- Dup\ zece zile chinuitoare de d\d\ceal\ [i `ndoctrinare sub `n-
m\toarele zile, treceam la un director de v`nz\ri de produse noi, drumarea inginerilor [i a directorilor de marketing produse care se
plus [edin]e de rutin\ cu un om specializat `n probleme executive. ocupaser\ de juc\ria portabil\ numit\ Lucid, capul mi-era doldora
~mi alc\tuiser\ un program demen]ial. Tab\r\ de instruc]ie `n toat\ de tot soiul de informa]ii inutile. Mi s-a pus la dispozi]ie un „birou“
regula, a[a vedeam eu lucrurile. Se terminase cu tr`nd\veala, cu so- minuscul, situat `n apartamentul preziden]ial, care slujea drept c\-
sirea la slujb\ la nou\ sau zece. Dar nu-i puteam spune toate astea mar\, cu toate c\ n-am stat mai deloc acolo. Cuminte, m-am pre-
lui Seth; trebuia s\-mi ]in gura fa]\ de toat\ lumea. zentat la toate instructajele, n-am creat probleme nim\nui. Nu
– Termin la ora unu, a spus el. Tipele de colo m-au `ntrebat [tiam c`t o s\ fiu `n stare s\ suport tratamentul f\r\ s\ dau bir cu fu-
dac\ vreau s\ merg cu ele la Nightcrawler. Le-am spus c\ am [i un
gi]ii, dar perspectiva patului de `nchisoare de la Marion m-a ajutat
prieten. Tocmai te-au m\surat din ochi [i e[ti acceptat.
s\ fiu motivat.
– Nu pot, am zis eu.
Apoi, `ntr-o diminea]\, am fost chemat `ntr-un birou la dou\ u[i
– Ce?
mai departe de b`rlogul lui Nicholas Wyatt. Placa de alam\ de pe
– Trebuie s\ ajung la slujb\ devreme. La timp, mai precis.
u[\ preciza c\ apar]ine cuiva pe nume JUDITH BOLTON. ~n\-
Seth m-a privit speriat, nevenindu-i s\ cread\.
untru, totul era alb – covorul, tapi]eria mobilierului, t\blia biroului,
– Hei? Dar ce-ai p\]it?
– S-a terminat cu joaca. M`ine `ncep devreme de tot. Un mare p`n\ [i florile erau albe.
proiect. Nicholas Wyatt [edea pe o canapea alb\, al\turi de o femeie
– Glume[ti, nu? atr\g\toare, de[i b\tea spre patruzeci de ani, care flec\rea cu el cu
– Din p\cate, nu. Tu nu trebuie s\ te duci la munc\ de diminea]\? un aer familiar, ba ating`ndu-l pe bra], ba r`z`nd. P\r ar\miu, picior
– Ai devenit unul dintre \ia? Un carierist? peste picior, un trup zvelt pentru care tr\gea din greu la sal\, `mbr\-
Am sur`s str`mb. cat\ `ntr-un taior bleumarin. Avea ochii alba[tri, buzele bine rujate,
– A venit vremea s\ mai cresc. Gata cu joaca! arcuite `n form\ de inimioar\, spr`ncenele ridicate provocator. Se
Seth m-a privit cu dezgust. vedea c\ fusese o mare frumuse]e, dar se mai b\bise pu]in.
– Fraiere, niciodat\ nu-i prea t`rziu s\-]i faci copil\ria fericit\. Mi-am dat seama c\ o mai z\risem, cu vreo s\pt\m`n\ `nainte,
al\turi de Wyatt, `ntr-una dintre scurtele lui inspec]ii la [edin]ele
42 JOSEPH FINDER PARANOIA 43

mele de instruire cu tipi de la marketing [i ingineri. St`nd cu ochii Tot ea a hot\r`t c\ perciunii – sau „favori]ii“, dup\ cum `i nu-
pe mine, ea `i [optise mereu ceva la ureche, dar nu s-au f\cut pre- mea ea – trebuiau s\ dispar\. La fel [i aspectul ciufulit, de parc\ a[
zent\ri [i chiar m\ `ntrebasem cine era. fi dormit prost. M-a dus la un salon modern de coafur\ [i am ie[it
C`nd m-am apropiat, mi-a `ntins m`na, f\r\ s\ se ridice de pe sem\n`nd cu un model Ralph Lauren, numai c\ nu la fel de apeti-
canapea – degete lungi, oj\ ro[ie –, [i mi-a str`ns-o ferm, aproape sant. M-am `ngrozit la g`ndul urm\toarei mele `nt`lniri cu Seth;
b\rb\te[te. [tiam c\ o s\-mi vin\ s\-mi astup urechile.
– Judith Bolton. S-a `ns\ilat [i o `ntreag\ legend\. Colaboratorii [i managerii
– Adam Cassidy. mei de la Diviziunea Produc]ie/Rutere au fost anun]a]i c\ fusesem
– Ai `nt`rziat, a zis ea. „deta[at“. S-au pus `n mi[care zvonuri cum c\ urma s\ fiu trimis `n
– M-am r\t\cit, am explicat, `ncerc`nd s\ mai `nveselesc atmosfera. Siberia, fiindc\ directorul diviziunii mele se s\turase de atitudinea
A cl\tinat din cap, a sur`s [i a str`ns din buze. mea. Un alt zvon sus]inea c\ primul vicepre[edinte al lui Wyatt fu-
– Ai un defect: lipsa punctualit\]ii. Te rog s\ nu mai `nt`rzii, clar? sese cucerit de un raport alc\tuit de mine [i-i „pl\cuse atitudinea“
I-am `ntors sur`sul, acela[i pe care `l folosesc fa]\ de poli]i[ti mea, drept care mi se `ncredin]aser\ r\spunderi sporite, nu invers.
c`nd m\ `ntreab\ dac\ [tiu cu c`t goneam. „Dur\ aceast\ doamn\“, Nimeni nu [tia adev\rul. Tot ce pricepuser\ era c\ disp\rusem subit
mi-am zis. din cubiculumul pe care `l ocupasem p`n\ atunci.
– Bine`n]eles, am spus, apoi m-am a[ezat pe scaunul din fa]a ei. Dac\ cineva s-ar fi deranjat s\ verifice organigrama, care se g\sea
Wyatt a urm\rit schimbul de replici cu o min\ amuzat\. pe site-ul corpora]iei, ar fi observat c\ func]ia mea era acum aceea de
– Judith e una dintre cele mai apropiate colaboratoare, a preci- director Proiecte speciale, la biroul directorului general executiv.
zat el. „Antrenorul“ meu pe probleme executive. Consigliere, dar [i Mi se fabricase o adev\rat\ biografie electronic\ [i birocratic\.
manipulatoarea ta. Te sf\tuiesc s\ ascul]i fiece cuv`nt de-al ei. Eu Judith s-a `ntors c\tre mine [i a continuat de parc\ Wyatt nici nu
a[a procedez. trecuse pe acolo:
S-a ridicat [i a plecat, motiv`nd c\ are treab\. C`nd a ie[it, ea i-a – Dac\ te angajeaz\ cei de la Trion, trebuie s\ ajungi la locul de
f\cut un semn cu m`na. munc\ cu patruzeci [i cinci de minute `naintea tuturor. Nu mai bei
Devenisem de nerecunoscut. M\ schimbasem total. ~mi luasem la pr`nz sau dup\ orele de program sub nici o form\. S-a terminat
adio de la rabla mea: acum conduceam un Audi A6 argintiu, `nchi- cu distrac]ia, cocteilurile, [uetele cu „amici“ de la serviciu. Gata cu
riat de companie. Aveam [i o garderob\ nou\. ~ntr-o zi, una dintre petrecerile. Dac\ trebuie s\ participi la vreo recep]ie `n cadrul com-
asistentele lui Wyatt, despre care am aflat apoi c\ fusese model la paniei, bei doar ap\ mineral\.
British West Indies, m-a dus la cump\r\turi `ntr-un magazin scump, – M\ faci s\ cred c\ am devenit membru al Alcoolicilor Anonimi.
c\ruia nu `ndr\znisem s\-i trec pragul p`n\ atunci, [i m-a l\murit c\ – Consumul de alcool e un semn de sl\biciune.
de acolo `i lua hainele lui Wyatt. A ales c`teva costume, c\m\[i, cra- – Atunci, presupun c\ [i fumatul trebuie eliminat.
vate [i pantofi [i le-a achitat cu o carte de credit a companiei. Mi-a – Gre[it, a spus ea. E un obicei resping\tor, dezgust\tor [i in-
luat p`n\ [i ceea ce ea numea ciorapi, adic\ [osete. {i nici acestea nu dic\ lipsa autocontrolului, dar mai exist\ [i alte aspecte. Prezen]a `n
erau ieftine, cum purtasem mereu, ci Armani sau Emenegildo locurile de fumat reprezint\ un mod excelent de a trage cu urechea,
Zegna. P\reau s\ radieze ceva: puteai spune c\ fuseser\ tricotate de de a cunoa[te oameni din diferite locuri de munc\ [i de a afla infor-
italience v\duve, `n timp ce ascultau vreo oper\ de Verdi. ma]ii utile. A, s\ nu uit\m de felul `n care str`ngi m`na. A cl\tinat
44 JOSEPH FINDER PARANOIA 45

din cap. Aici ai fost lamentabil mai devreme. Hot\r`rea de a angaja la nivelul subcon[tientului, `i faci s\ se simt\ `n siguran]\ l`ng\
pe cineva se ia `n primele cinci secunde – c`t dureaz\ o str`ngere de tine. Oamenilor le plac cei care le seam\n\. Ne-am `n]eles?
m`n\. Cine-]i spune altceva, minte. Prime[ti slujba dup\ cum dai Am sur`s dezarmant sau, oricum, a[a mi-am `nchipuit.
m`na cu cel cu care ai interviul, iar `n cursul discu]iei, te zba]i s\ – {i `nc\ ceva. S-a aplecat [i mai aproape, `nc`t fa]a ei a ajuns la
p\strezi impresia, s\ nu o schimbi. Mi-ai oferit o str`ngere moale, c`]iva centimetri de a mea. A [optit: Ai folosit prea mult\ lo]iune
fiindc\ s`nt femeie. S\ nu mai procedezi a[a. F\-o cu fermitate, dup\ ras.
for]\ [i re]ine m`na celuilalt... De jen\, am sim]it c\-mi ia foc fa]a.
Am sur`s ironic [i am `ntrerupt-o: – D\-mi voie s\ ghicesc: Drakkar Noir. N-a mai a[teptat confir-
– Ultima femeie care mi-a spus asta... Am observat c\ tr\s\tu- marea mea, fiindc\ [tia c\ avusese dreptate. {mecherie din liceu.
rile fe]ei `i `nghe]aser\ odat\ cu `ntreruperea mea. Iart\-m\. Pariez c\ a[a le f\ceai pe majorete s\ li se `nmoaie genunchii.
Dup\ aceea, cu capul `nclinat `ntr-o parte, ca un pisoi m`ng`iat, Ulterior, am aflat cine era Judith Bolton. Vicepre[edinte, adus\
mi-a z`mbit. la Wyatt Telecom `n urm\ cu c`]iva ani `n calitate de consultant spe-
– Mul]umesc. A f\cut o pauz\, dup\ care a continuat: Re]ine-mi cial pentru Mc Kinsey & Company, pentru a-l sf\tui personal pe
m`na `nc\ o secund\ sau dou\. Prive[te-m\ `n ochi [i z`mbe[te-mi. Nicholas Wyatt `n chestiuni delicate de personal, „rezolvarea con-
~ndreapt\-]i inima spre mine. Mai `ncerc\m o dat\. flictelor“ de la e[aloanele cele mai de sus ale companiei, anumite
M-am ridicat [i i-am str`ns din nou m`na. aspecte psihologice ale contract\rilor, ale negocierilor [i ale achizi-
– Ceva mai bine, a zis ea. ~nve]i repede. Oamenii care te `nt`l- ]iilor. Avea diplom\ `n psihologie comportamental\, motiv pentru
nesc vor g`ndi: „Tipul \sta are ceva ce-mi place, nu-mi dau seama care i se spunea „doctor Bolton“. Indiferent dac\ o numeai „antre-
de ce“. {i a[a `i c`[tigi. S-a uitat la mine cu un aer cercet\tor. Ai nor pentru directori“ sau „strateg `n probleme de conducere“, ea de-
avut cumva nasul spart? venise instructorul personal al lui Wyatt. Ea `i spunea dac\ cineva
Am confirmat cu un gest. era croit sau nu pentru a deveni director, dac\ altcineva trebuia con-
– D\-mi voie s\ ghicesc: la fotbal. cediat sau dac\ cineva `l lucra pe la spate. Radiografia din ochi orice
– La hochei, de fapt. umbr\ de lips\ de loialitate. Nici nu era de mirare c\ o convinsese s\
– Interesant. Adam, faci atletism? plece de la McKinsey [i o angajase cu un salariu corespunz\tor. Si-
– Am f\cut, am r\spuns [i m-am a[ezat. gur\ pe sine, ea avea t\ria s\-l contrazic\ vehement sau s\-i spun\
S-a aplecat `n fa]\, c\tre mine, cu b\rbia prins\ `n palma f\cut\ lucruri pe care Wyatt nu le-ar fi acceptat din partea altcuiva.
c\u[, examin`ndu-m\. – A[a, `n prima noastr\ lec]ie trebuie s\ `nve]i cum s\ te por]i la
– Mi-am dat seama. Dup\ cum mergi, dup\ felul `n care `]i interviu, a zis ea.
mi[ti corpul. ~mi place. Dar nu te sincronizezi. – P\i, aici am fost angajat, am spus eu f\r\ vlag\.
– Poftim? – Adam, acum juc\m la alt nivel, mi-a replicat ea z`mbind. E[ti
– Trebuie s\ te sincronizezi. Se devii ca o oglind\. Dac\ m\ un t`n\r de viitor [i trebuie s\ te por]i ca atare, dovedindu-te o per-
aplec `n fa]\, procedezi la fel. Dac\ m\ las pe sp\tar, m\ imi]i. Dac\ soan\ pentru care cei de la Trion ar fi `n stare s\ se dea peste cap
stau picior peste picior, tu, la fel. Urm\re[te-m\ cum aplec capul [i pentru a o fura altei companii. ~]i place munca la Wyatt?
imit\-m\. Trebuie s\-]i potrive[ti chiar [i respira]ia cu a mea. Numai Am privit-o lung, av`nd senza]ia c\ s`nt handicapat, pentru c\
s-o faci cu subtilitate, nu ostentativ. A[a intri `n leg\tur\ cu oamenii nu pricepeam rostul `ntreb\rii:
46 JOSEPH FINDER PARANOIA 47

– P\i, tocmai `ncerc s\ plec de aici, nu? Am sur`s, gest `nso]it de o `ncuviin]are din cap. Mam\, Doamne,
{i-a rostogolit ochii cu un aer disperat [i a tras scurt aer `n piept. `n ce m\ v`r`sem?!
– Ba nu. Vorbe[ti la modul pozitiv despre asta. A `ntors capul – Care-i cea mai mare gre[eal\ pe care ai f\cut-o `n activitate?
`ntr-o parte [i m-a uimit prin fidelitatea cu care mi-a imitat vocea: – E clar c\ trebuie s\ recunosc ceva, am spus eu, destul de
S`nt mort dup\ ceea ce fac! M\ inspir\! Colaboratorii mei s`nt nelini[tit.
extraordinari! – V\d c\ `nve]i repede, a zis ea, sec.
Interpretarea fusese at`t de bun\, `nc`t m-a speriat; parc\ mi-a[ – Poate mi-am asumat prea multe sarcini o dat\ [i...
fi auzit propriul glas pe banda robotului telefonic. – {i ai dat rasol? Deci nu-]i cuno[ti limitele [i incompeten]a?
Nu cred c\-i bine. O s\ spui: „A, nu mare lucru. Odat\, preg\team
– {i atunci de ce m\ prezint la interviu la Trion?
un raport pentru [eful meu [i am uitat s\-mi fac o copie de rezerv\,
– Pentru oportunit\]i, Adam. Nu ai motive s\ te pl`ngi de actu-
iar computerul meu s-a bu[it, a[a c\ am pierdut totul. M-am v\zut
ala slujb\ de la Wyatt. Nu e[ti nemul]umit. Pur [i simplu, faci un
silit s\ stau p`n\ a doua zi la trei diminea]\, ca s\ refac tot ce pier-
nou pas `n carier\ [i crezi c\ la Trion exist\ [anse mai mari de a
dusem. Da, dar m-am `nv\]at minte – de atunci, `ntotdeauna fac co-
face lucruri mai bune, mai importante. Adam, care-i cea mai grav\ pii“. Ai priceput? Cea mai mare gre[eal\ a ta nu ]i se poate pune `n
sl\biciune a ta? c`rc\, mai ales c\ ai f\cut totul cum trebuia.
Am r\mas o clip\ pe g`nduri. – Am priceput.
– N-am nici una, serios, am r\spuns. Nu-i bine s\-]i recuno[ti Am sim]it c\ m\ str`nge gulerul c\m\[ii [i a[ fi vrut s\ o [terg
sl\biciunile. din biroul ei.
S-a str`mbat. – Adam, din c`te v\d, te adaptezi din mers, a conchis ea. O s\
– Vai, pentru numele lui Dumnezeu. O s\ cread\ c\ te autoam\- reu[e[ti de minune.
ge[ti sau c\ e[ti de-a dreptul prost.
– E o `ntrebare `ncuietoare.
– Bine`n]eles. Interviurile pentru angajare s`nt ca ni[te c`mpuri
minate, amice. Trebuie s\-]i recuno[ti sl\biciunile, dar niciodat\ s\
nu declari ceva care s\ te acuze. {i atunci, recuno[ti c\ e[ti un so]
prea credincios sau un tat\ prea iubitor. Apoi [i-a asumat din nou [i
vocea mea: Uneori s`nt at`t de satisf\cut de o aplica]ie software, c\
nu mai `ncerc [i altele“. Sau: „Uneori, c`nd m\ s`c`ie lucruri mi-
nore, nu le men]ionez cuiva cu glas ap\sat, fiindc\ `mi `nchipui c\
ele se vor rezolva de la sine“. Nu te pl`ngi suficient! Sau, ce zici de
asta: „S`nt `nclinat s\ m\ las absorbit de c`te-un proiect, motiv pen-
tru care muncesc prea mult, uit s\ mai plec acas\, iar asta pentru
c\-mi place s\ rezolv totul, p`n\ la ultimul am\nunt. Poate muncesc
mai mult dec`t e nevoie“. Ai priceput? Adam, abia atunci vor `n-
cepe s\ te vrea cu adev\rat.
PARANOIA 49

ce `nsemna c\ putea muri peste c`teva s\pt\m`ni, luni sau chiar ani.
Nimeni nu putea preciza un termen.
Din nefericire, toat\ povara de a m\ ocupa de `ngrijirea lui `mi
revenise mie, singura lui progenitur\. Locuia tot `n apartamentul de
la parter al unei cl\diri cu trei etaje `n care crescusem [i nu clintise
nici un lucru[or de c`nd murise mama – acela[i frigider pr\p\dit
care nu func]iona bine, aceea[i canapea cu arcurile sl\bite `ntr-o la-
tur\, acelea[i perdele din dantel\, care se `ng\lbeniser\ cu vremea.
8 Nu-[i pusese nici un ban deoparte, iar pensia `i era demn\ de mil\;
abia acoperea plata medicamentelor. Asta `nsemna c\ o parte din
salariul meu se ducea pe chirie, salariul femeii care `l `ngrijea [i
~n seara dinaintea primului meu interviu la Trion, m-am dus c`te altele. Nu m\ a[teptam la mul]umiri [i nici nu m-am ales cu
s\-l v\d pe tata. F\ceam asta cel pu]in o dat\ pe s\pt\m`n\, uneori vreuna. Puteam s\ a[tept un milion de ani p`n\ s\-mi cear\ el vreun
de mai multe ori, asta dac\ `mi telefona el ca s\ m\ cheme. {i o f\- ban. Ne pref\ceam am`ndoi c\ banii pentru toate cheltuielile lui
cea des, pe de o parte fiindc\ era singur (mama a murit acum [ase proveneau din vreo rent\ sau ceva de genul \sta.
ani), pe de alta, fiindc\ devenise paranoic din cauza steroizilor pe C`nd am ajuns la el, st\tea pe fotoliul extensibil preferat, `n fa]a
care `i lua [i era convins c\ `ngrijitoarele `ncercau s\-l omoare. Din televizorului cu ecran uria[, asta fiind principala lui ocupa]ie. Cu tu-
cauza asta, niciodat\ nu telefona din curtoazie, ca s\ mai schimb\m burile `n nas (ajunsese s\ aib\ permanent nevoie de oxigen), urm\rea
[i noi o vorb\; auzeam numai reclama]ii, m`r`ieli [i acuza]ii. Disp\- nu [tiu ce prezentare comercial\ difuzat\ de televiziunea prin cablu.
ruser\ analgezicele, sus]inea el, convins c\ asistenta, pe nume – Bun\, tat\, am zis eu.
Caryn, le [terpelea. Oxigenul furnizat de nu [tiu ce companie avea Mai bine de un minut nu m-a luat `n seam\, at`t era de hipnoti-
o calitate `ndoielnic\. Sau Rhonda, alt\ `ngrijitoare, c\lca mereu pe zat de reclama aceea, de parc\ ar fi urm\rit scena du[ului din
Psycho. Sl\bise, de[i avea pieptul c`t un butoi, iar p\rul tuns scurt `i
furtunul cu aer, smulg`ndu-i tuburile sau canulele din nas, aproape
albise tot. C`nd a ridicat privirea spre mine, a zis:
rup`ndu-i urechile.
– Javra aia pleac\, [tiai?
Dac\ a[ spune c\ `mi venea greu s\ p\strez femeile care aveau
„Javra“ `n chestiune era cea care `l `ngrijea, o irlandez\ capri-
grij\ de el, a[ face o glum\ de care n-ar r`de nimeni. Rareori r\m`-
cioas\, cu fa]a supt\ [i p\rul vopsit `ntr-un ro[u-aprins, trecut\ de
neau mai mult de c`teva s\pt\m`ni. Francis X. Cassidy era un tip
cincizeci de ani, pe nume Maureen. Ca [i cum abia ar fi a[teptat so-
irascibil – nici nu mi-l aminteam altfel –, iar, pe m\sur\ ce `mb\tr`- sirea mea, [chiop\t`nd, fiindc\ avea probleme cu un [old, femeia a
nea [i boala se agrava, furia lui c\p\ta noi propor]ii. De c`nd `l [tiu ap\rut aproape imediat `n camera de zi, duc`nd `n bra]e un co[ de
a fumat c`teva pachete de ]ig\ri pe zi [i avea o tuse r\sun\toare [i rufe din plastic, `n care a[ezase `n ordine tricouri [i chilo]i cu pi-
plin\, f\c`nd mereu bron[it\. A[adar, n-am fost deloc surprins c`nd cior, bogata garderob\ a tatei. Nu m\ surprindea c\ voia s\ renun]e
a fost diagnosticat cu emfizem pulmonar. La ce altceva ar fi putut la slujb\, ci faptul c\ `i trebuise at`t de mult p`n\ s\ ia hot\r`rea
s\ se a[tepte? Ani la r`nd nu reu[ise s\ sting\ nici lum`n\rile de pe asta. Tata ]inea pe cap\tul m\su]ei din apropierea fotoliului o mic\
tortul aniversar. Acum, emfizemul ajunsese `n faz\ terminal\, ceea sonerie de u[\, f\r\ fir, pe care o folosea pentru a o chema pe
50 JOSEPH FINDER PARANOIA 51

Maureen ori de c`te ori avea nevoie de ceva, adic\ tot timpul. Ba {i a ie[it din camer\ [ont`c\ind ca un ponei la trap m\runt.
nu-i func]iona bine tubul de oxigen, ba tuburile din nas `i uscau – Trebuia s-o concediez din clipa c`nd am v\zut-o, a bomb\nit
mucoasa, ba avea nevoie de sprijin pentru a merge la baie s\ fac\ tata. Mi-am dat seama imediat c\ e o uciga[\ de b\tr`ni.
pipi. C`nd [i c`nd, ea `l ducea la „plimbare“ cu c\ruciorul electric, Apoi a respirat printre buzele str`nse, de parc\ ar fi tras aer
pentru ca el s\ se `nv`rt\ prin supermagazinul din zon\, s\ se pl`ng\ printr-un pai.
de „dobitoci“ [i s\-i mai aduc\ jigniri. O acuza c\ `ncerca s\-l otr\- Nu aveam idee ce s\ fac. Tata nu putea sta singur – nici la baie
veasc\. Asta ar fi f\cut pe oricine s\ turbeze, iar Maureen p\rea [i nu ajungea f\r\ ajutor. Refuza s\-l duc la un c\min de b\tr`ni; zicea
a[a destul de u[or de scos din s\rite. c\ mai cur`nd se sinucide.
– De ce nu-i spui motivul pentru care m-ai chemat? a zis ea, `n Mi-am l\sat palma pe m`na lui st`ng\, la care degetul ar\t\tor era
timp ce a a[ezat co[ul cu rufe pe canapea. conectat la un aparat cu un led care clipea, cred c\ se nume[te oxi-
– Of, pentru Dumnezeu, a f\cut tata. Vorbea `n propozi]ii scurte, metru de puls. Cifrele de pe ecranul monitorului ar\tau 88 la sut\.
rostind cuvintele sacadat, fiindc\ nu mai avea suflu. ~mi pui antigel – Las\, tat\, c\ g\sim noi pe cineva, l-am lini[tit eu.
`n cafea. Simt gustul. Asta se nume[te crim\, ucidere de b\tr`ni. A ridicat m`na, repezindu-mi-o iritat pe a mea.
– Dac\ a[ vrea s\ te omor, a[ folosi ceva mai bun dec`t antigel, l-a – Ce fel de asistent\ e asta? a perorat el. Nu-i pas\ nici c`t negru
pus ea la punct. (Maureen `[i p\strase `nc\ accentul irlandez, cu toate sub unghie de al]ii. A izbucnit `ntr-o criz\ de tuse, a h`r`it [i apoi a
c\ era `n America de peste dou\zeci de ani. Tata le acuza permanent scuipat `ntr-o batist\ mototolit\ pe care a scos-o nu [tiu de unde.
pe `ngrijitoare c\ `ncearc\ s\-l omoare. Iar dac\ ar fi fost adev\rat, Nu `n]eleg de ce dracu’ nu te mu]i `napoi aici. {i-a[a n-o s\ ajungi
cum s\ le g\se[ti vin\?) M-a f\cut... nici nu vreau s\ repet cuv`ntul. nic\ieri cu slujba aia.
– Ce mama p\catelor, i-am zis c\ e o gaur\. {i `nc\ am fost prea Am cl\tinat din cap [i am spus pe un ton r\bd\tor:
politicos fa]\ de cum se poart\. M-a atacat. Eu stau ]intuit aici cu – Nu pot, tat\. Am de achitat `mprumuturile f\cute pentru studii.
tuburile astea `mpu]ite, iar t`rfa asta sare s\ m\ p\lmuiasc\. Nu ]ineam s\-i amintesc c\ cineva trebuia s\ fac\ bani pentru a
– I-am smuls ]igara din m`n\, a precizat Maureen. A `ncercat s\ pl\ti femeile care nici nu veneau bine, c\ [i doreau s\ plece.
fumeze pe furi[, c`t am cobor`t s\ m\ ocup de rufe. De parc\ n-ar – {i la ce ]i-a slujit colegiul? m-a luat el la rost. O risip\ de
mirosi a fum `n toat\ casa. Apoi m-a privit. Avea un u[or strabism bani, asta a fost. }i-ai omor`t timpul distr`ndu-te cu prietenii t\i din
[i un ochi `i fugea. N-are voie s\ fumeze! Nici nu [tiu unde-[i as- lumea bun\; nu trebuia s\ cheltuiesc eu dou\zeci de mii de dolari
cunde ]ig\rile – le ]ine pitite undeva, [tiu sigur! Tata a sur`s trium- pe an ca s\-]i faci tu de cap. Te descurcai [i f\r\.
f\tor, dar n-a scos o vorb\. {i, oricum, ce-mi pas\ mie? a continuat Am sur`s, ca s\-l fac s\ priceap\ c\ nu m\ sim]eam jignit. Nu-mi
ea cu am\r\ciune. Azi e ultima mea zi aici. Nu mai suport. d\deam seama dac\ ie[irile acelea tembele se datorau steroizilor,
Cei care alc\tuiau publicul de studio [i erau pl\ti]i s\ participe Prednisonului pe care `l lua pentru a-i men]ine c\ile respiratorii
la reclam\ au scos un chiot [i au `nceput s\ aplaude frenetic. deschise sau era vorba doar de caracterul lui obi[nuit.
– S\ nu-]i `nchipui c-o s\-mi lipse[ti, a zis tata. Nu face nici pe – Maic\-ta, odihneasc\-se `n pace, te-a r\sf\]at la culme. Te-a
dracu’. Uit\-te ce praf e aici. Ce naiba face muierea asta toat\ ziua? transformat `ntr-un f\t\l\u. A tras aer cu un [uierat. ~]i risipe[ti via-
Maureen a ridicat co[ul cu rufe. ]a. C`nd mama dracului o s\-]i g\se[ti [i tu o slujb\ ca lumea?
– Trebuia s\ plec acum o lun\. Nici n-ar fi trebuit s\ accept Tata se pricepea ca nimeni altul s\ te zg`nd\reasc\ unde te du-
slujba asta. rea mai tare. Am f\cut un nou efort ca s\ nu m\ enervez. Dac\ l-a[
52 JOSEPH FINDER PARANOIA 53

fi luat `n serios, a[ fi `nnebunit. Avea temperamentul unui c`ine ]i- sentiment, at`ta c`t fusese, se risipise din cauza crizelor de isterie
nut `n lan]. Mereu am avut sentimentul c\ izbucnirile lui de furie ale tatei. Adev\rul era c\ m\ cuprinsese disperarea. Dac\ a[ fi ratat
aduceau cu turbarea – nu se mai controla, a[a c\ nu avea rost s\-l interviurile de a doua zi, a[ fi avut tot timpul din lume, dar m-a[ fi
`nvinuie[ti de ceva. C`nd eram mic, adic\ suficient de pr\p\dit ca aflat `ntr-o celul\ din Illinois. {i n-ar mai fi folosit la nimic.
s\ nu m\ zbat, `[i scotea cureaua de la br`u [i, pentru nimica toat\, M-am `ntors cu paharele, f\c`nd cuburile de ghea]\ s\ scoat\
m\ b\tea de m\ l\sa f\r\ suflare. Dup\ ce-mi administra b\taia, clinchete `n ritmul pa[ilor. Emisiunea de reclam\ cu public `nc\ nu
bolborosea `n mod invariabil: „Vezi ce m-ai silit s\ fac?“ se `ncheiase. C`t Dumnezeu avea s\ mai ]in\? {i, la o adic\, cine se
– Caut `n continuare, am zis eu. uita la ele? ~n afar\ de oameni ca taic\-meu, bine`n]eles.
– |[tia te miros de la o po[t\ c\ e[ti un neispr\vit, s\ [tii. – Tat\, s\ nu-]i faci probleme, am zis, `ns\ el adormise deja.
– Care \[tia? Am r\mas `n fa]a lui c`teva secunde, urm\rindu-l, ca s\ v\d
– Companiile. Nimeni nu vrea fraieri. To]i vor oameni de suc- dac\ mai tr\ia. Respira. St\tea cu capul c\zut `n b\rbie, `nclinat
ces. Adu-mi o Cola, te rog. `ntr-o pozi]ie ciudat\. Oxigenul scotea un susur u[or. Undeva la
|sta era laitmotivul lui [i `l dob`ndise pe vremea c`nd fusese subsol, Maureen tr`ntea tot felul de lucruri, pesemne repet`ndu-[i
antrenor – acela c\ eram un neispr\vit, c\ singurul lucru care conta replicile dinaintea plec\rii. Am a[ezat paharele pe cap\tul m\su]ei
era victoria, cine sosea al doilea era un ratat. Existase chiar o vreme pe care st\teau `ngr\m\dite medicamentele [i telecomenzile.
c`nd vorba asta m\ irita. De-acum m\ obi[nuisem, `mi intra pe o Apoi m-am aplecat [i l-am s\rutat pe b\tr`n pe fruntea ro[ie [i
ureche [i-mi ie[ea pe alta. p\tat\ de puncte maronii.
– O s\ g\sim noi pe cineva, am zis eu `ncet.
M-am dus `n buc\t\rie, g`ndindu-m\ `n acest timp la ce urma s\
facem. Avea nevoie de asisten]\ zi [i noapte, problema nici nu se
putea pune altfel. Numai c\ agen]iile nu voiau s\ mai trimit\ pe ni-
meni. La `nceput, am angajat asistente medicale de spital, care mai
f\ceau c`te o tur\ pentru bani. Dup\ ce le-am epuizat pe astea, am
reu[it s\ g\sim o serie de persoane a c\ror calificare medical\ se
realizase la vreun curs de dou\ s\pt\m`ni, dup\ `ncheierea c\ruia
primeau o diplom\ care le d\dea dreptul s\ `ngrijeasc\ bolnavi.
Dup\ aceea, luam pe cine mai puteam g\si la mica publicitate.
Maureen f\cuse `n frigider o ordine care mi-a amintit de cea
dintr-un laborator medical. Cutiile de Cola st\teau aliniate pe un raft
pe care `l a[ezase la `n\l]imea potrivit\. P`n\ [i paharele din dulap,
de obicei pr\fuite [i p\tate cu de toate, sticleau. Am umplut dou\ cu
ghea]\, apoi am turnat din cutie `n fiecare. Trebuia s\ o domolesc pe
Maureen, s\-mi cer iertare `n numele tatei, s\ m\ milogesc [i s\ m\
umilesc, chiar s\ o mituiesc, dac\ trebuia. S\ r\m`n\ m\car p`n\-i
g\seam `nlocuitor. Poate reu[eam s\ fac apel la sentimentul ei de
r\spundere fa]\ de b\tr`ni [i bolnavi, de[i eram con[tient c\ acel
PARANOIA 55

Nici nu mai e nevoie s\ spun c\ `mi `nv\]asem bine lec]ia `n


ceea ce privea Trion Systems. Am aflat astfel c\ gigantul produc\-
tor de aparatur\ electronic\ de larg consum fusese `nfiin]at la `nce-
putul anilor [aptezeci de legendarul Augustine Goddard, a c\rui
porecl\ nu era Gus, ci Jock. Omul devenise o figur\ legendar\. Ab-
solvise Institutul Tehnic din California, `[i satisf\cuse stagiul militar
la marin\, lucrase la Fairchild Semiconductor, apoi la Lockheed [i
inventase o tehnologie foarte avansat\ de producere a tuburilor ci-
9 nescop pentru televizoare. ~n general, era considerat un geniu, dar,
spre deosebire de al]i tirani geniali care `nfiin]aser\ corpora]ii multi-
na]ionale, despre el se afirma c\ nu se purta ca un tic\los. Oamenii ]i-
Sediul corpora]iei Trion Systems ar\ta ca un Pentagon din crom neau la el, fiindu-i devota]i orbe[te. Constituia o prezen]\ distant\,
lustruit. Fiecare dintre cele cinci laturi era o „arip\“ de c`te cinci patern\. Cei care `l z\reau c`nd [i c`nd pe Jock Goddard se conside-
etaje. Cl\direa fusese proiectat\ de nu [tiu ce arhitect renumit. De- rau noroco[i, de parc\ ar fi reu[it s\ fotografieze vreun OZN.
desubt se afla parcarea, plin\ de automobile BMW [i Range Rover, Chiar dac\ Trion nu mai producea cinescoape color, licen]a
plus Volkswagen-broscu]\ [i c`te altele, dar, din c`te mi-am dat pentru tub fusese v`ndut\ companiilor Sony [i Mitsubishi [i celor-
seama, nu existau locuri rezervate. lalte firme japoneze care fac televizoare pentru America. Ulterior,
Ajuns la Aripa B, m-am prezentat la „ambasadorul de recep]ie“, propulsat de faimosul modem Goddard, Trion se profilase pe co-
numele fistichiu dat recep]ionerei. Ea mi-a tip\rit un ecuson de munica]ii electronice. ~n prezent, compania se ocupa de telefoane
identificare, pe care scria „VIZITATOR“. L-am lipit pe buzunarul celulare [i pagere, componente de computer, imprimante laser
de la piept al costumului meu cenu[iu, marca Armani, [i am a[- color, asisten]i digitali personali [i alte chestii de genul \sta.
teptat `n hol sosirea unei femei, pe nume Stephanie, care trebuia s\ Pe una dintre u[ile ce d\dea spre hol a ap\rut o femeie usc\]iv\,
m\ conduc\. cu p\r castaniu, elegant coafat.
Aceast\ Stephanie era asistenta vicepre[edintelui care se ocupa – Cred c\ tu e[ti Adam.
de angaj\ri, Tom Lundgren. Am `ncercat s\ m\ orientez, s\ meditez I-am str`ns m`na cu fermitate.
[i s\ m\ calmez. Am ]inut s\-mi reamintesc c\ `mi sur`sese noro- – M\ bucur s\ te cunosc.
cul. Cei de la Trion doreau s\ completeze postul de director de – S`nt Stephanie, a precizat ea. Asistenta lui Tom Lundgren.
marketing pentru produs – tocmai le plecase cineva, iar eu fusesem Apoi m-a condus spre [irul de lifturi. Am schimbat c`teva bana-
preg\tit exact pentru slujba asta, instruit din punct de vedere ge- lit\]i. M-am str\duit s\ m\ ar\t entuziasmat, dar nu cople[it, iar ea
netic [i tehnic [i renovat din temelii. ~n ultimele c`teva s\pt\m`ni, li mi s-a p\rut cu mintea `n alt\ parte. La etajul [ase se g\seau cubi-
se povestise c`torva dintre cei mai tari c\ut\tori de talente despre un culumurile obi[nuite, doar cubiculumuri c`t vedeai cu ochii, desp\r-
t`n\r uimitor de la Wyatt, care putea fi racolat imediat. Ca fructul ]ite prin pere]i `nal]i. Drumul pe care m-a dus mi-a dat impresia unui
copt, care at`rn\ la `ndem`n\. Vestea s-a r\sp`ndit la o [uet\, la c`te-o labirint; n-a[ fi reu[it s\ reg\sesc drumul p`n\ la lift dec`t dac\ a[ fi
conferin]\ din domeniu, din gur\-n gur\. Pe mesageria vocal\ a te- pres\rat firimituri ca `n nu [tiu ce basm. Aici, totul era standardi-
lefonului am `nceput s\ primesc tot soiul de mesaje de la recrutori. zat, cu excep]ia unui monitor, al c\rui screen saver era o imagine
56 JOSEPH FINDER PARANOIA 57

tridimensional\ a lui Jock Goddard z`mbind [i rotindu-se, de parc\ a[a ceva, dar a ad\ugat c\ era preferabil s\ exagerez cu `mbr\c\-
ar fi fost capul actri]ei Linda Blair `n Exorcistul. ~ncearc\ s\ faci mintea dec`t s\ apar acolo `mbr\cat prea sport. Semn de respect [i
asta la Wyatt – cu capul lui Nick Wyatt, adic\ – [i s-ar putea ca hi- alte baliverne.
enele corpora]iei s\-]i sparg\ rotulele. Lundgren s-a a[ezat al\turi [i s-a `ntors cu fa]a spre mine. La
Am ajuns la o sal\ de [edin]e ce avea pe u[\ o plac\ pe care plecare, Stephanie a `nchis u[a cu delicate]e `n urma ei.
scria „STUDEBAKER“. – A[adar, se munce[te intens la Wyatt, pariez.
– Studebaker, nu? Avea buze sub]iri de tot [i un z`mbet care se stingea [i aprindea
– Da, toate s\lile de [edin]\ poart\ nume de ma[ini clasice ame- una-dou\. Fa]a `i era aspr\, ro[iatic\, semn c\ juca prea mult golf ori
ricane. Mustang, Thunderbird, Corvette, Camaro. Jock e mort dup\ avea o acnee rozacee. Piciorul drept `i tres\lta ca un piston. Deborda
ma[inile americane. A rostit „Jock“ cu oarecare st`ng\cie, de parc\ de energie; p\rea s\ fi b\ut mai mult\ cafea dec`t ar fi trebuit, iar
i-ar fi pus [i semnele cit\rii, ceea ce ar\ta c\ nu i se adresa directo- asta m-a f\cut s\ vorbesc repede. Apoi mi-am adus aminte c\ era
rului general executiv pe numele mic, dar c\ toat\ lumea `i spunea mormon, deci nu bea cafea. N-a[ fi vrut s\-l v\d dup\ ce ar fi b\ut
a[a. Vrei ceva de b\ut? un ibric `ntreg. Pesemne c\ ar fi ]`[nit pe o orbit\ intergalactic\.
Judith Bolton `mi recomandase s\ accept `ntotdeauna, fiindc\
– ~mi place [i s\ muncesc intens, am spus.
oamenilor le place s\ le fac\ servicii altora, [i m\ avertizase c\ to]i
– M\ `nc`nt\ s\ aud asta. {i la noi e la fel. Mi-a z`mbit scurt,
cei care m-au v\zut, p`n\ [i cei de la recep]ie, vor fi invita]i s\
apoi a redevenit sobru. Cred c\ aici s`nt mai mul]i oameni cu grupa
emit\ o p\rere `n privin]a mea.
de s`nge A dec`t la oricare alt\ companie. Tuturor le merg mai iute
– Da, Cola, Pepsi, orice, am spus eu. N-a[ fi vrut s\ par preten-
ceasurile. A desf\cut capacul sticlei de ap\ [i a luat o gur\. Am
]ios. Mul]umesc.
afirmat mereu c\ e grozav s\ lucrezi la Trion – dar asta `n conce-
M-am a[ezat pe o latur\ a mesei, cea de unde puteam privi spre
diu. Po]i r\spunde la po[ta electronic\, la mesaje vocale, s\ faci tot
u[\, nu spre cap\tul ei. C`teva minute mai t`rziu, un b\rbat masiv
felul de lucruri, dar, Dumnezeule, pentru vacan]a asta pl\te[ti cu
cu pantaloni kaki [i o bluz\ bleumarin de golf, av`nd semnul com-
paniei pe ea, a intrat furtunos `n camer\. Tom Lundgren: l-am recu- v`rf [i `ndesat. C`nd revii, c\su]a vocal\ e plin\ [i te treze[ti strivit
noscut instantaneu, pentru c\-i v\zusem figura `n dosarul pe care de at`ta munc\.
doctorul Bolton `l preg\tise pentru mine. Vicepre[edintele pentru Am aprobat cu un gest din cap [i am sur`s, ca unul care cuno[tea
Sectorul comunica]ii personale. Patruzeci [i trei de ani, cinci copii, secretul \sta. La marile corpora]ii, p`n\ [i celor de la marketing le
juc\tor pasionat de golf. ~n spatele lui a ap\rut [i Stephanie, care place s\ vorbeasc\ de parc\ ar fi ingineri, de aceea i-am ]inut hangul.
aducea o Cola [i o sticl\ de ap\ Aquafina. – {tiu prea bine cum e, am zis eu. Ai la dispozi]ie doar o anumit\
Lundgren mi-a str`ns m`na gata s\ mi-o striveasc\. perioad\, de aceea trebuie s\ hot\r\[ti cum `]i cheltuie[ti timpul.
– Adam, s`nt Tom Lundgren. Am afirmat asta repet`nd `n oglind\ mi[c\rile lui, aproape mai-
– ~nc`ntat de cuno[tin]\. mu]\rindu-l, dar se p\rea c\ nu observ\.
– Ba eu s`nt `nc`ntat. Am auzit lucruri mari despre tine. – Bine`n]eles. A[a, `n perioada de fa]\ nu prea ]ineam s\ anga-
Ridic`nd cu modestie din umeri, am z`mbit. „Lundgren nu poart\ j\m personal nou – mai nimeni nu face asta. Numai c\ unul dintre
nici m\car cravat\, m-am g`ndit, iar eu ar\t ca un antreprenor de managerii de produs a fost transferat peste noapte.
pompe funebre.“ Judith Bolton m\ prevenise c\ s-ar putea `nt`mpla Am dat din cap.
58 JOSEPH FINDER PARANOIA 59

– Produsul acesta – Lucid – s-a v\dit genial [i l-a ajutat foarte risc pe care Judith `l calculase. Dup\ ce-i analizase stilul manage-
mult pe Wyatt s\ r\m`n\ pe un segment de pia]\ care este destul de rial, ea ajunsese la concluzia c\ Lundgren dispre]uia servilismul [i
agitat. De el te-ai ocupat, nu? aprecia adev\rul spus `n fa]\.
– Mai mult echipa mea. Eu doar am f\cut parte din echip\. – Corect, a recunoscut el.
N-am rezolvat totul chiar singur. Mi-a aruncat unul dintre acele sur`suri de o milisecund\.
Am avut impresia c\ i-a pl\cut r\spunsul meu. – ~n orice caz, am studiat toate scenariile posibile. Ce [i-ar dori o
– Da, dar din c`te-am auzit, ai fost pionul principal. mam\ de fotbalist, un director de companie, un [ef de echip\ din do-
– N-a[ zice chiar a[a. Muncesc din greu [i-mi place mult ce fac, meniul construc]iilor. Am discutat despre setul de caracteristici, form\
apoi s-a `nt`mplat s\ m\ aflu `n locul potrivit la momentul potrivit. [i c`te altele. Consult\rile au avut un caracter foarte liber, f\r\ forma-
– E[ti prea modest. lit\]i. Ideea mea a fost s\ `mbin elegan]a designului cu simplitatea.
– Tot ce se poate. – M\ `ntreb dac\ nu cumva ai gre[it acord`nd prea mare impor-
Am sur`s. Se l\sase p\c\lit, `nghi]ise, cu fir cu tot, nada cu mo- tan]\ designului, sacrific`nd func]ionalitatea, a sugerat Lundgren.
destia [i sinceritatea. – La ce te referi?
– Cum reu[e[ti? Care e secretul?
– I-ar fi trebuit [i o intrare pentru leg\tur\ instantanee. Singurul
Am expirat lung printre buzele str`nse, de parc\ mi-a[ fi amintit
punct slab al produsului, din c`te mi-am dat eu seama.
cum alergasem `ntr-o curs\ de maraton.
Asta reprezenta o provocare deosebit\ [i am profitat de ea.
– Nici un secret. Munca de echip\. Realizarea consensului,
– S`nt perfect de acord. (Ce Dumnezeu, doar m\ `narmasem cu
motivarea oamenilor din echip\.
o sumedenie de pove[ti privind succesele „mele“, iar `n privin]a
– Mai precis.
a[a-ziselor mele e[ecuri m\ descurcam at`t de bine, `nc`t ele ar fi
– Sincer s\ fiu, ideea de la care s-a pornit a fost s\ realiz\m
fost interpretate drept victorii pe c`mpul de lupt\.) Da, a fost o
ceva care s\ bat\ Palm Pilot-ul. (M\ refeream la PDA, cel care
eroare monumental\. Sigur, aceea a fost cea mai important\ ca-
b\tea de departe Palm Pilot-ul.) La primele [edin]e pentru stabilirea
conceptului, am `nfiin]at un grup func]ional mixt – ingineri, oa- racteristic\ la care s-a renun]at – ea figura `n conceptul ini]ial al
meni de la marketing, de la DI, dar [i o firm\ extern\ de DI. (DI e produsului, dar f\cea ca forma s\ se modifice dincolo de limitele
expresia celor din companie pentru a denumi designul industrial. pe care le doream, de aceea s-a renun]at la ea pe parcurs. (Ei, de
D\deam pe afar\. {tiam r\spunsul pe de rost.) Am analizat studiile asta ce mai zici?)
de pia]\, am v\zut care s`nt minusurile produselor Trion, Palm, – {i o s\ se rezolve problema asta la urm\toarea genera]ie de
Handspring sau Blackberry. produse?
– {i care a fost minusul produsului nostru? Am cl\tinat din cap:
– Viteza. Leg\tura f\r\ fir e slab\, dar s`nt convins c\ [tii asta deja. – ~mi pare r\u, nu-]i pot spune asta. Asta o decide doar Wyatt
Afirma]ia aceast\ fusese planificat\ cu mult\ migal\: Judith toc- Telecommunications. Nu e vorba doar de o chestiune juridic\, ci de
mai luase de pe Net ni[te declara]ii sincere pe care Lundgren le f\cuse o `ndatorire moral\ pentru mine – c`nd `]i dai cuv`ntul, trebuie s\
la c`teva conferin]e, unde recunoscuse sl\biciunea produsului. Deve- procedezi `ntocmai. Dac\ te deranjeaz\ asta...
nea un critic `nver[unat c`nd eforturile celor de la Trion nu d\deau re- Mi-a aruncat o privire `n care, dup\ p\rerea mea, se vedea o
zultatele dorite. Men]ionarea adev\rului de c\tre mine constituia un sincer\ apreciere. Punct ochit, punct lovit.
60 JOSEPH FINDER

– Nu, deloc. Respect acest principiu. Cel care ar transmite infor-


ma]ii secrete de la ultimul loc de munc\ va proceda la fel [i cu mine.
Nu mi-a sc\pat formularea „ultimul loc de munc\“: Lundgren
m\ alesese deja [i se d\duse de gol.
{i-a scos pagerul [i a verificat lista de apeluri. C`t durase dis-
cu]ia dintre noi, primise c`teva mesaje, aparatul fiind dat pe modul
silen]ios.
– N-a[ vrea s\-]i mai r\pesc din timp, Adam. A[ dori ca acum
s\ o cuno[ti pe Nora. 10

La cincizeci de ani, Nora Sommers era blond\ [i avea ochi mari,


destul de dep\rta]i de nas, care te ]ineau tot timpul sub observa]ie.
Mi-a amintit de aspectul feroce al unui animal de hait\. Poate m\ in-
fluen]ase dosarul ei, care o descria drept nemiloas\ [i tiranic\. Era di-
rectoare, [efa proiectului Maestro, un fel de aparat ca al celor de la
Blackberry, dar de mai mici dimensiuni, care `[i cam tr\ise traiul. Era
recunoscut\ pentru faptul c\ organiza [edin]e cu personalul chiar la
[apte diminea]a. Nimeni nu voia s\ fie inclus `n echipa ei, motiv pen-
tru care compania `nt`mpina dificult\]i pentru ocuparea posturilor.
– A[adar, nu-i o pl\cere extraordinar\ s\ lucrezi pentru Nick
Wyatt, adev\rat? a `nceput ea.
Nu mai aveam nevoie de Judith Bolton care s\-mi spun\ c\ nu
trebuie niciodat\ s\ te pl`ngi de fostul [ef.
– Dac\ vrei p\rerea mea sincer\, am zis eu, e exigent, dar m-a
f\cut s\ dau din mine tot ce aveam mai bun. E un perfec]ionist. Nu
pot dec`t s\-l admir pentru asta.
A aprobat din cap cu gravitate, de parc\ a[ fi ales r\spunsul po-
trivit la un examen gril\.
– Te ]ine mereu `n priz\, nu?
Oare se a[tepta s\-i spun adev\rul despre Nick Wyatt? C\ era
un nesuferit [i un `nfumurat? Cred c\ nu. Am `ntins coarda ceva
mai mult:
– C`nd lucrezi la Wyatt e ca [i cum ai dob`ndi experien]a de
zece ani `ntr-unul – `n loc s\ cape]i treptat experien]\.
62 JOSEPH FINDER PARANOIA 63

– Frumos ai spus-o, a recunoscut ea. ~mi plac oamenii de la – Dac\ m\ g`ndesc bine, n-am avut probleme cu inginerii, am zis
marketing care vor s\ m\ `mbrobodeasc\. Asta e o calitate esen]ial\ eu. Consider c\ ei s`nt inima unei companii. Niciodat\ nu-i contrazic
`n meseria noastr\. Dac\ m\ po]i m\guli pe mine, vei fi `n stare s\ definitiv; prefer s\ `i inspir, sau m\car m\ str\duiesc s-o fac. Ideea
faci acela[i lucru [i cu cei de la Journal. directoare [i intui]ia, cam astea ar fi armele secrete. Acestea ar fi c`-
Am mirosit primejdia: Will Robinson. Trebuia s\ devin precaut. teva dintre lucrurile care m\ atrag la Trion – aici, inginerii s`nt la
Aproape c\ z\risem col]ii ascu]i]i ai capcanei. De aceea am privit-o mare cinste, lucru absolut normal. E vorba de o cultur\ a inova]iei.
pe Nora cu un aer nedumerit. „De ajuns“, mi-am zis, pentru c\ `ncepusem s\ repet papagali-
– Da, a continuat ea, s-a dus vestea despre tine. Care a fost cea ce[te dintr-un interviu acordat c`ndva de Jock Goddard revistei Fast
Company, dar am avut impresia c\ a dat roade. Se [tia c`t de mult `l
mai grea lupt\ pe care a trebuit s-o duci `n cadrul proiectului Lucid?
iubeau inginerii pe Goddard, fiindc\ [i el f\cea parte din aceea[i
Am reformulat povestea pe care i-o servisem lui Tom Lundgren,
tagm\. Inginerii considerau c\ e o pl\cere s\ lucreze la Trion,
iar ea nu s-a ar\tat impresionat\.
fiindc\ Departamentul de cercetare-dezvoltare beneficia de fonduri
– Nu mi se pare c\ s-a purtat chiar o b\t\lie, m-a contrazis ea.
substan]iale.
A[ spune mai cur`nd c\ a fost un compromis. Nora Sommers a r\mas mut\ pre] de o clip\. Apoi a zis:
– Poate c\ trebuia s\ vezi totul, am zis. M\ atinsese. Mi-am de- – ~n ultim\ analiz\, inova]ia se dovede[te esen]ial\.
rulat prin minte toate anecdotele referitoare la elaborarea proiec- Isuse, crezusem c\ `mi jucasem prost rolul, dar femeia aceea fo-
tului Lucid [i am continuat: A, aproape c\ a ie[it o p\ruial\ `n losea cli[eele verbale ca pe o a doua natur\. Ca [i cum le-ar fi `n-
leg\tur\ cu designul pad-ului. E vorba de un pad pe care se lu- v\]at dintr-un manual de conversa]ie.
creaz\ `n cinci direc]ii [i are [i difuzor `ncorporat. – Evident, am aprobat-o eu.
– Da, cunosc produsul. {i la ce se referea ne`n]elegerea? – Ia spune-mi, Adam, care ar fi cea mai mare sl\biciune a ta?
– P\i, cei de la design industrial considerau asta punctul esen]ial Am sur`s, `nclin`nd din cap, iar `n minte am rostit o rug\ciune
al produsului, fiindc\ `]i atr\gea imediat aten]ia. ~ns\ eu eram presat de recuno[tin]\ pentru sfaturile primite de la Judith Bolton.
destul de mult de ingineri, care sus]ineau c\ e aproape imposibil [i Mi-am intrat din nou `n rol.
riscant; ei voiau s\ separe difuzorul de pad-ul direc]ional. Oamenii Dumnezeule, totul se dovedise mult prea u[or.
de la design erau convin[i c\, dac\ se separau cele dou\ func]ii, as-
pectul va fi asimetric [i aglomerat. Asta a creat tensiuni. De aceea a
trebuit s\ pun piciorul `n prag. Am zis c\ rezolvarea acestei pro-
bleme era primordial\. Designul nu se adresa numai ochiului, ci
constituia o caracteristic\ tehnologic\ – ar\ta concuren]ei c\ noi pu-
tem realiza ceva ce nu se mai f\cuse p`n\ atunci.
~[i a]intise ochii ca ni[te lasere asupra mea de parc\ devenisem
un pui olog.
– Of, inginerii \[tia, a zis ea [i s-a cutremurat `nfiorat\. Uneori
se dovedesc de-a dreptul imposibili. N-au deloc sim]ul afacerilor.
Col]ii metalici ai capcanei sclipeau de stropi de s`nge.
PARANOIA 65

cum s\ le dau de [tire c\ aveam de transmis documente. M-am mai


`nv\]at cum s\ copiez ecusoanele de identificare folosite de majori-
tatea corpora]iilor, cele care-]i deschid u[i c`nd le fluturi prin fa]a
unui senzor. O parte dintre chestiile astea mi s-au p\rut extrem de
interesante. ~ncepeam s\ m\ simt ca un adev\rat spion. ~n momen-
tele acelea, asta [i eram. Altceva nici nu puteam face.
~ns\ dup\ c`teva zile de a[teptare zadarnic\ f\r\ s\ aud [tiri de
la Trion, m-am speriat de moarte. Meacham [i Wyatt `mi spuseser\
11 f\r\ ocoli[uri ce m\ a[tepta dac\ nu primeam slujba.
Nick Wyatt nici m\car n-a catadicsit s\ se uite la mine.
– Felicit\ri! Am primit telefon de la v`n\torul de capete. Te eli-
Am primit vestea direct de la Nick Wyatt. C`nd, condus de ber\m condi]ionat.
Yvette, am intrat `n biroul lui, l-am g\sit st`nd pe un aparat de – Am primit oferta?
fitness tip Precor, plasat `ntr-un col]. Purta un tricou `mbibat de su- – Pentru `nceput, o sut\ [aptezeci [i cinci de mii, drept de op]i-
doare [i un [ort de culoare ro[ie [i p\rea `n mare form\. M-am `n- une la ac]iunile companiei, tot tac`mul. Te angajeaz\ pe post de con-
trebat dac\ lua steroizi. Avea pe cap un dispozitiv telefonic cu sultant la nivel managerial, dar f\r\ s\ prime[ti rapoarte personale.
microfon [i casc\ [i tocmai r\cnea ni[te ordine. M-am sim]it u[urat, dar m-a uimit salariul. Era de trei ori mai
Trecuse mai bine de o s\pt\m`n\ de la interviurile pe care le d\- mare dec`t primeam `n prezent. Dac\ ad\ugam [i salariul de la Wyatt,
dusem la Trion [i, de atunci, lini[te total\. {tiam c\ totul mersese asta `nsemna dou\ sute treizeci [i cinci de mii. Mam\, Doamne!
strun\ [i nu aveam nici o `ndoial\ c\ recomand\rile mele sunau – Frumos, am zis eu. {i-acum ce facem, negociem?
spectaculos, `ns\, cine [tie, se putea `nt`mpla orice. – Despre ce dracu’ vorbe[ti? Au primit la interviu al]i opt tipi
~mi `nchipuisem, cu totul gre[it, c\ dup\ interviuri mi se va da pentru slujba asta. Dac\ are cineva vreun candidat preferat, vreo ru-
liber de la [coala de spioni, dar n-am avut parte de un asemenea bedenie sau ceva? Te sf\tuiesc s\ nu ri[ti, m\car o vreme. Impor-
noroc. Preg\tirea a continuat, inclusiv ceea ce ei numeau „secretele tant e s\ ajungi acolo, s\ le ar\]i de ce e[ti `n stare.
meseriei“ – cum s\ fur materiale f\r\ s\ fiu prins, cum s\ copiez – Adic\...
documente [i fi[iere, cum s\ cercetez baza de date Trion, cum s\-i – Arat\-le ce grozav e[ti. I-ai f\cut deja s\ saliveze doar dup\
contactez pe st\p`nii mei dac\ ap\rea ceva care nu suferea am`nare c`teva aperitive. Acum trebuie s\-i dai gata. Dac\ nu reu[e[ti asta
p`n\ la `nt`lnirea programat\. Meacham [i un alt veteran din servi- dup\ ce te-am [colit at`t, dup\ ce eu [i Judith ]i-am [optit at`tea se-
ciul de securitate de la Wyatt, care lucrase vreo dou\zeci de ani la crete, `nseamn\ c\ e[ti un ratat mai mare dec`t mi-am `nchipuit.
FBI, m-au `nv\]at cum s\ iau leg\tura cu ei prin po[ta electronic\, – Corect.
folosind un sistem care te f\cea anonim, adic\ un server de Mi-am dat seama c\ tocmai `mi `ncol]ise `n minte ideea bolnav\
e-mailuri aflat `n Finlanda, care `]i ascunde numele [i adresa; cum de a-i spune c`teva lui Wyatt la ie[irea pe u[\, dar mi-am adus
s\ codific mesajele cu ajutorul unui program elaborat, prin `nc\lca- aminte nu numai c\-mi r\m\sese [ef, dar [i c\ m\ avea la m`n\.
rea legilor SUA, undeva, `n str\in\tate. M-au instruit `n leg\tur\ cu ~nc\ sc\ldat `n sudoare, Wyatt a cobor`t de pe aparatul de
chestii tradi]ionale din spionaj, cum ar fi c\su]e po[tale [i semnale, fitness, a `n[f\cat un prosop de pe m`ner [i [i-a [ters fa]a, bra]ele [i
66 JOSEPH FINDER

subsuorile. S-a apropiat at`t de mult de mine c\ mi-a fost imposibil


s\ nu-i simt mirosul tare al transpira]iei [i r\suflarea u[or acr\.
– Acum te rog s\ ascul]i cu aten]ie, m-a avertizat el, cu nota
inconfundabil\ de amenin]are. ~n urm\ cu [aisprezece luni, consi-
liul de conducere de la Trion a aprobat fonduri de aproape de cinci
sute de milioane pentru a finan]a nu [tiu ce porc\rie.
– Ce anume?
A pufnit.
– Un proiect ultrasecret. ~n orice caz, e ie[it din comun ca un Partea a doua
consiliu de administra]ie s\ aprobe o asemenea investi]ie f\r\ s\ de-
]in\ informa]iile necesare. ~n cazul de fa]\, l-au aprobat orbe[te, ex-
clusiv pe baza asigur\rilor date de directorul general executiv. LEGENDA
Goddard e fondatorul companiei, astfel c\ au avut `ncredere `n el.
Pe de alt\ parte, el i-a asigurat c\ tehnologia pe care o au `n vedere,
care naiba o fi asta, reprezint\ un progres epocal. {i, c`nd spun Legenda: O serie de documente inventate pentru acope-
asta, `nseamn\ c\ e vorba de ceva uria[, care va schimba multe, un rire, care pot rezista unor investiga]ii extrem de am\nun-
]ite, ce se emit pentru un agent operativ.
adev\rat salt cuantic. Care va r\sturna tot ce cunoa[tem acum. I-a
asigurat c\ va fi cea mai mare chestie de la descoperirea tranzisto- Dic]ionar de spionaj
rului `ncoace, iar cine nu prinde trenul e aproape terminat.
– Ce anume?
– Dac\ a[ [ti, n-ai mai fi aici, n\t\r\ule! Sursele mele m-au asigurat
c\ proiectul lor va transforma industria telecomunica]iilor, va `ntoarce
totul pe dos. Iar eu n-am de g`nd s\ r\m`n de c\ru]\, ai priceput?
N-am priceput, dar am `ncuviin]at din cap.
– Am investit prea mult `n firma asta ca s\ dispar ca pas\rea
dodo sau ca mastodon]ii. Prin urmare, amice, misiunea ta este s\
afli tot ce po]i despre proiectul acesta, ce-o s\ fac\, ce se elabo-
reaz\. Vreau s\ [tiu, chiar dac\ e vorba de un b\] electronic de sco-
bit `n urechi, pentru c\ nu vreau s\ risc. Limpede?
– Dar cum?
– Asta-i treaba ta. S-a r\sucit pe c\lc`ie [i a traversat biroul, c\-
tre o ie[ire pe care n-o observasem p`n\ atunci. A deschis u[a [i am
z\rit marmura sclipitoare a unei s\li de baie cu du[. Am r\mas lo-
cului ca tr\snit, ne[tiind dac\ e cazul s\-l a[tept, s\ plec sau ce
altceva trebuia s\ fac. O s\ fii anun]at `n diminea]a asta, a ad\ugat
Wyatt, f\r\ s\ se `ntoarc\ spre mine. S\ te ar\]i surprins.
12

D\dusem anun] `n trei ziare pentru a g\si o persoan\ care s\ `n-


grijeasc\ un b\tr`n – pe tata. Textul ar\ta clar c\ era bine-venit\
orice persoan\, cerin]ele nefiind foarte severe. M\ `ndoiam c\ voi
g\si vreun amator – anun]ul meu ap\ruse de prea multe ori.
Am primit exact [apte r\spunsuri. Trei veneau din partea unor
oameni care nu prea `n]eleseser\ despre ce era vorba, ba chiar erau
ei `n[i[i `n c\utarea unei `ngrijitoare. Alte dou\ mesaje mi-au fost
transmise de persoane care aveau un accent at`t de ciudat c\ nici nu
m-am l\murit dac\ vorbeau englez\ sau alt\ limb\. Iar unul era al
unui b\rbat cu o voce pl\cut\, f\c`ndu-mi o ofert\ destul de rezona-
bil\, care a precizat c\ `l chema Antwoine Leonard.
Nu prea aveam timp liber, dar am reu[it s\-l `nt`lnesc pe acest
Antwoine la o cafea. Nu ]ineam s\-l pun fa]\ `n fa]\ cu tata dec`t la
momentul potrivit – voiam ca mai `nt`i s\-l angajez, `nainte de a
descoperi ce-l a[tepta, ca s\ nu mai poat\ da `napoi.
Am descoperit c\ Antwoine era un negru uria[, cu un chip `nfri-
co[\tor, care avea pe corp tatuajele obi[nuite ale celor care trec prin
pu[c\rie, iar p\rul `i era `mpletit `n codi]e. Nu m\ `n[elasem: ime-
diat ce a avut prilejul, mi-a spus c\ abia ie[ise din `nchisoare, unde
executase o sentin]\ pentru furt de ma[ini, [i c\ asta nu era prima
lui cuno[tin]\ cu sistemul penitenciar. Mi-a dat, drept referin]\, nu-
mele ofi]erului de poli]ie la care trebuia s\ se prezinte periodic.
Mi-a pl\cut c\ fusese at`t de sincer [i c\ nici m\car nu `ncercase
s\-[i ascund\ trecutul. ~n realitate, mi-a pl\cut tipul. Era disperat,
70 JOSEPH FINDER PARANOIA 71

dar m\ [i g`ndeam c\ doar unul ca el `l putea ]ine la respect pe tata, iar eu r\cneam: „Nu-i sc\pare de violul `mpotriva g`ndirii“ `mpre-
de aceea l-am angajat f\r\ a sta prea mult la discu]ie. un\ cu el, iar asta `mbr\cat `n costum [i cravat\ Zegna [i purt`nd
– Ascult\, Antwoine, am zis, `n timp ce m\ preg\team s\ plec. pantofi Cole-Haan. Ajunsesem `n culmea excita]iei.
~n leg\tur\ cu deten]ia. Uimitor, `n garajul subteran se g\seau destul de multe ma[ini, chiar
– Te deranjeaz\, nu? a `ntrebat [i m-a privit direct `n ochi. dac\ nu se f\cuse nici [apte [i jum\tate. Am parcat la nivelul doi.
– Nu, nu-i vorba de asta. Mi-a pl\cut c\ ai fost cinstit. Ambasadoarea de recep]ie de la Aripa B nu mi-a g\sit numele
A ridicat din umeri.
pe lista vizitatorilor sau a noilor angaja]i. Eram un nimeni. Am ru-
– Da, [i...
gat-o s-o caute pe Stephanie, asistenta lui Tom Lundgren, dar ea nu
– Cred c\ nu trebuie s\ fii la fel de cinstit [i cu tat\l meu.
sosise `nc\. P`n\ la urm\, a dat de cineva de la Resurse umane, care
~n seara dinaintea zilei `n care `ncepeam munca la Trion m-am i-a comunicat s\ m\ trimit\ la etajul trei din Aripa E, ceea ce a `n-
culcat devreme. Seth `mi l\sase un mesaj prin care m\ invita s\ ie- semnat o plimbare s\n\toas\ pe jos.
[im cu ni[te prieteni comuni, fiindc\ `n noaptea aceea nu lucra, dar Mi-am petrecut urm\toarele dou\ ore `n recep]ia de la Resurse
i-am comunicat c\ nu pot. umane cu un dosar, ca s\ completez fi[\ dup\ fi[\: W-4, W-9, cont
De[tept\torul a sunat la cinci [i jum\tate [i am avut impresia c\
de credit sindical, asigurare, depunere automat\ `n contul meu ban-
se stricase, fiindc\ era `nc\ `ntuneric bezn\. C`nd mi-am adus
car, dreptul de op]iune la ac]iuni ale companiei, conturi de pensie,
aminte, m-am sim]it str\puns de un fior, un amestec ciudat de
contracte de confiden]ialitate... m-au fotografiat [i mi-au dat un
groaz\ [i emo]ie. Intram `n marele joc, acesta era adev\rul, se ter-
minase cu joaca. Am f\cut du[ [i m-am b\rbierit folosind o rezerv\ ecuson de identificare, precum [i alte c`teva cartele din plastic pe
nou\, av`nd mare grij\ s\ nu m\ tai. ~mi preg\tisem hainele `nc\ de care le-am anexat la suportul pentru ecuson. Pe ele erau imprimate
cu sear\, c`nd `mi alesesem costumul [i cravata [i-mi lustruisem chestii precum: „TRION – SCHIMB| LUMEA“, „COMUNICARE
atent pantofii. M\ g`ndisem c\ era bine s\ apar `n prima zi acolo `n NE~NGR|DIT|“ sau „AMUZAMENT“, sau „CUMP|TARE“.
costum, indiferent c`t de nelalocul meu a[ fi fost; la o adic\, pu- ~mi amintea de birocra]ia sovietic\, dar nu m-a deranjat `n mod
team oric`nd s\-mi scot haina [i cravata. deosebit.
Bizar lucru – era pentru prima oar\ `n via]\ c`nd aveam un sala- O doamn\ de la Departamentul de resurse umane m-a dus
riu de [ase cifre, chiar dac\ nu primisem `nc\ nimic, dar continuam `ntr-un mic tur al companiei, care m-a impresionat. Un uria[ centru
s\ locuiesc `n grota aceea. Ei, cur`nd aveam s\ m\ mut de acolo.
de fitness, bancomate, un loc `n care-]i puteai aduce lenjeria, cur\-
C`nd m-am suit `n Audi-ul 6 argintiu, care `nc\ mirosea a nou,
]\torie chimic\, camere de odihn\ unde aveai gratuit ap\ mineral\
m-am sim]it [i mai exaltat, iar pentru a s\rb\tori noul meu statut,
la sticl\, floricele de porumb sau cappuccino.
m-am oprit la Starbucks [i am cump\rat o cafea cu lapte. Aproape
patru dolari pentru o can\ pr\p\dit\ de cafea, dar, ce Dumnezeu, Tot acolo am v\zut mari afi[e color care `nf\]i[au un grup de
de-acum eram `n bani. C`nd i-am auzit pe cei de la Rage Against femei [i b\rba]i cu umeri p\tr\]o[i (asiatici, negri [i albi) st`nd tri-
the Machine, am dat volumul radioului la maximum, iar c`nd am umf\tori pe planeta P\m`nt, av`nd deasupra capetelor cuvintele:
ajuns la Trion, Zack de la Rocha tocmai c`nta Bullet in the Head1, „BE}I CU R|SPUNDERE! BE}I CUMP|TAT!“ „~n general
fiecare angajat Trion consum\ cinci b\uturi pe zi“ scria pe afi[.
1 Un glon] `n cap, pies\ din albumul de debut al grupului Rage Against the Machine
(1992), fuziune de hip-hop [i heavy metal. Versurile exprim\ protestul `mpotriva
„Prin reducerea consumului cu o b\utur\, Trion ar putea economisi
societ\]ii de consum, a televiziunii [i a marilor corpora]ii. (n.tr.) 2,4 milioane dolari pe an!“
72 JOSEPH FINDER PARANOIA 73

Tot `n cadrul companiei `]i puteai sp\la [i cur\]a ma[ina; benefi- Ap\rut\ la u[\, Nora Sommers st\tea rezemat\ cu o m`n\ de ca-
ciai de bilete cu pre] redus la filme, concerte [i meciuri de baseball; natul ei, `ntr-o pozi]ie de manechin. Mi-a `ntins delicat cealalt\ m`n\.
aveau [i un program de premiere pentru fiecare nou-n\scut („un ca- – Bun\, Adam, bun venit! ~nc`ntat\ s\ te [tiu printre noi.
dou pentru fiecare familie, la fiecare nou-n\scut“). Am observat c\ – M\ bucur c\ am ajuns aici.
liftul din Aripa D nu oprea la etajul cinci – „Proiecte speciale“, – Nu ne-a fost u[or s\ facem alegerea, `]i spun cu toat\ sinceri-
mi-a explicat `nso]itoarea mea. Nu avem acces. M-am str\duit s\ tatea. Au existat o mul]ime de candida]i tari. Dar, cum se spune,
crema iese la suprafa]\. Bun, trecem direct la subiect?
nu las impresia c\ mi-ar p\sa `n mod deosebit. M-am `ntrebat dac\
Glasul ei, care p`n\ atunci amintea de al unei feti]e, a p\rut c\
acolo se afla ceea ce `l interesa at`t de mult pe Wyatt.
se `ngroa[\ imediat ce a ie[it din biroul lui Tom Lundgren. A `nce-
~ntr-un t`rziu, a ap\rut [i Stephanie ca s\ m\ duc\ la etajul [ase
put s\ vorbeasc\ repede, parc\ scuip`nd cuvintele.
al Aripii B. C`nd am ajuns, Tom vorbea la telefon, dar mi-a f\cut
– Aici e cubiculumul t\u, a spus, `mpung`nd spre el cu degetul
semn s\ intru. Biroul era plin cu fotografii ale pu[tilor lui – cinci ar\t\tor. Aici folosim telefoane prin Web – presupun c\ te descurci.
b\ie]i, am observat eu –, surprin[i fie singuri, fie `n grupuri, pre- – Nici o grij\.
cum [i desene de-ale lor [i alte asemenea chestii. C\r]ile de pe – Computer, telefon – ai tot ce-]i trebuie. Dac\ mai ai nevoie de
raftul din spatele lui era cele la care te puteai a[tepta `ntr-un aseme- ceva, `i chemi pe cei de la Asigur\ri servicii. ~nc\ ceva, Adam, cred
nea loc – Cine mi-a luat ca[cavalul?; ~nt`i `ncalc\ toate regulile; c\ e cazul s\ te previn, nu avem timp de d\d\ceal\. Trebuie s\ `n-
Cum s\ devii director general.1 Mi[ca dezl\n]uit din picioare, iar ve]i din mers, [i `nc\ repede, dar s`nt convins\ c\ o s\ faci fa]\. Noi
fa]a lui ar\ta de parc\ ar fi fost frecat\ cu praf de cur\]at. te arunc\m `n ap\, te duci la fund sau `no]i, a `ncheiat ea [i m-a pri-
– Steph, a zis el, vrei s-o chemi pe Nora p`n\ aici? vit provocator.
C`teva minute mai t`rziu a tr`ntit receptorul `n furc\ [i a s\rit `n – Prefer s\ `not, am zis eu cu un z`mbet [iret.
picioare ca s\-mi str`ng\ m`na. Am remarcat c\ verigheta lui era – M\ bucur, a spus ea. ~mi place atitudinea ta.
lat\ [i sclipitoare.
– Hei, Adam, bun venit `n echip\! a zis el. Domnule, nici nu [tii
ce bucuros s`nt c\ te-am angajat! Stai jos, stai. Am procedat `ntoc-
mai. Avem mare nevoie de tine, amice. R\u de tot. Am ajuns
aproape f\r\ oameni, au r\mas doar c`]iva. Ne ocup\m de dou\zeci
[i trei de produse, am pierdut oameni de n\dejde [i nu mai facem
fa]\. Fata pe care ai `nlocuit-o a fost transferat\. O s\ faci parte din
echipa Norei, pentru a da lustru liniei Maestro, care, dup\ cum vei
afla, a cam intrat `n impas. S`nt o serie de lucruri care ard, a[a c\
trebuie rezolvate c`t mai repede, [i... a, uite-o!
1 C\r]i care se adreseaz\ managerilor [i celor care doresc s\ aib\ succes `n carier\.

Cine mi-a luat ca[cavalul?, Spencer Johnson, Kenneth H. Blanchard; ~nt`i `ncalc\
toate regulile, Marcus Buckingham, Curt Coffman; Cum s\ devii director general,
Jeffrey J. Fox. (n.tr.)
PARANOIA 75

Ciudat individul, dar m-a f\cut curios. ~n timp ce ne `ndreptam


spre lift, mi-a zis:
– A[adar ]i-au dat ]ie slujba pe care n-o voia nimeni, nu?
– Chiar a[a? „Grozav“, m-am g`ndit eu.
– Nora a ]inut s\ completeze schema cu cineva din companie,
dar nici unul dintre cei eligibili n-a vrut s\ lucreze cu ea. Alana,
fata care a avut postul `naintea ta, s-a rugat cu cerul [i p\m`ntul s\
13 scape de sub papucul ei, de aceea au transferat-o. Din c`te se aude,
e mare fierbere cu Maestro. (Abia `l auzeam; morm\ia mai mult
pentru sine, `n timp ce mergeam spre lift.) Aici `ntotdeauna se de-
clan[eaz\ o criz\ de nedescris c`nd nu merge ceva. Numai s\ r\-
Nora m-a b\gat `n r\cori. Era tipul de femeie `n stare s\-]i
ce[ti pu]in, [i `ncep s\-]i ia m\surile pentru sicriu.
toarne cizme din beton, s\ te `ngr\m\deasc\ `n portbagajul vreunei
Am `ncuviin]at din cap [i am zis:
ma[ini, pentru ca apoi s\-]i fac\ v`nt `n East River. La fel o s\-mi
– Produsul e cam `n plus.
spun\ [i atunci: „~noat\ sau te duci la fund“.
– O prostie. N-are nici o [ans\. Trion scoate [i un mobil inte-
M-a l\sat la cubiculumul meu ca s\ termin de citit regulamen-
grat, care are acela[i pachet de mesaje text, [i atunci, ce rost mai
tele interne, numele de cod al tuturor proiectelor [i altele. Fiecare
are? Dec`t at`ta chin, mai bine ar renun]a cu totul la el [i gata. Ca s\
companie mare `[i boteaz\ produsele; la Trion, ele c\p\tau nume de nu mai spunem c\ Nora a devenit o scorpie.
furtuni – Tornad\, Taifun, Tsunami [i a[a mai departe. Numele de – Serios?
cod pentru Maestro era V`rtej. Era ame]itor s\ `nv\] at`tea nume [i, – Dac\ nu ]i-ai dat seama de asta dup\ primele zece secunde pe-
colac peste pup\z\, `ncercam s\ fac [i o recunoa[tere `n numele lui trecute cu ea, `nseamn\ c\ nu e[ti chiar at`t de tare cum ]i-a mers
Wyatt. Pe la amiaz\, c`nd `ncepuse s\ mi se fac\ foame, la biroul vestea. Dar s\ n-o subestimezi: e superspecializat\ `n politica de
meu a ap\rut un tip masiv, peste patruzeci de ani, cu p\rul negru `n- aici [i are [i sus]in\tori, a[a c\ fii cu ochii `n patru.
spicat cu alb str`ns `ntr-o coad\ [i purt`nd o c\ma[\ `nflorat\ de co- – Mul]umesc.
lec]ie [i ochelari rotunzi, cu rame groase [i negre. – Goddard se d\ `n v`nt dup\ automobilele americane clasice,
– Cred c\ tu e[ti ultima victim\, a f\cut el. Carne proasp\t\ az- a[a c\ ea s-a aliniat. Are c`teva ma[ini vechi, cu motoare puternice,
v`rlit\ `n cu[ca leilor. pe care le-a recondi]ionat, dar n-am v\zut-o conduc`nd nici una
– {i voi p\re]i din cale afar\ de prieteno[i, am r\spuns eu. S`nt dintre ele. Cred c\ vrea s\-i dea de `n]eles lui Jock Goddard c\ e
Adam Cassidy. croit\ din acela[i aluat cu el. Cam perfid\, Nora asta.
– {tiam. Noah Mordden. Inginer specialist la Trion. A[a e `n Liftul s-a umplut cu angaja]i care mergeau la bufetul de la etajul
prima zi, nu [tii `n cine s\ ai `ncredere, cu cine s\ te aliezi... Cine trei. Mul]i purtau bluze cu `nsemnele Trion. Liftul a oprit la fiecare
vrea s\ se joace cu tine [i cine ]ine s\ te vad\ cu mutra `n ]\r`n\. etaj, iar cineva din spatele meu a aruncat o glum\: „S-ar p\rea c\
Bun, m\ aflu aici ca s\-]i dau r\spuns la toate `ntreb\rile. Ce-ai zice am luat personalul“. S`nt convins c\ `n fiecare companie se g\se[te
s\ mergem s\ m`nc\m ceva la bufetul subven]ionat? c`te cineva care s\ spun\ gluma asta.
76 JOSEPH FINDER PARANOIA 77

Bufetul, sau sala de mese a angaja]ilor, cum i se spunea oficial, Mi-am luat un burger [i un Pepsi f\r\ zah\r, iar el, o chestie
era imens, parc\ vibr`nd de energia debordant\ a sute, poate chiar pr\jit\, specific asiatic\. Era ridicol de ieftin\. R\ma[i cu t\vile `n
mii de oameni de la Trion. Aducea cu un restaurant dintr-un centru bra]e, am aruncat o privire prin `nc\pere, dar Mordden n-a g\sit pe
comercial elegant – bar cu sushi, av`nd doi speciali[ti `n a[a ceva; nimeni cu care s\ vrea s\ `mpart\ o mas\, a[a c\ ne-am a[ezat sin-
o sec]iune `n care `]i alegeai singur ingredientele pentru pizza; un guri. Tr\iam senza]ia specific\ primei zile de [coal\, c`nd nu cu-
bar burrito; m`ncare chinezeasc\; fripturi [i burgeri; un galantar cu no[ti pe nimeni din jur. Asta mi-a adus aminte de experien]a tr\it\
o uimitoare varietate de salate; p`n\ [i un sector cu m`ncare exclu- c`nd m-am mutat la Bartholomew Browning.
siv vegetarian\. – Dar Goddard nu st\ la moteluri, a[a e?
– Dumnezeule, mi-a sc\pat. – M\ `ndoiesc. Numai c\ el nu este at`t de ostentativ `n privin]a
– Ofer\-le oamenilor p`ine [i circ, a zis Noah. Asta-i din banilor. Nu umbl\ cu limuzina. ~[i conduce propria ma[in\ – de[i
Juvenal. Hr\ne[te-i bine pe ]\rani [i nici n-o s\ bage de seam\ c\ trebuie s\ recunoa[tem c\ are cel pu]in o duzin\, toate ni[te anti-
s`nt sclavi. chit\]i pe care le-a restaurat singur. De asemenea, le ofer\ celor
– De acord. cinci directori executivi ma[inile de lux pe care [i le doresc [i to]i
– V\cu]ele fericite dau cel mai bun lapte. au bani cu carul – de-a dreptul scandalos ce salarii primesc.
– Orice d\ roade, am zis eu privind `n jur. Deci asta se `n]elege Goddard e de[tept – [tie c\ trebuie s\-i pl\teasc\ bine pe cei talen-
prin cump\tare, nu? ta]i, altfel `i pierde.
– Sigur. Uit\-te numai la automatele din camerele pentru pauze – – {i ce-i cu voi, inginerii speciali[ti?
dou\zeci [i cinci de cen]i un sandvi[ cu pui [i unt de arahide, dar – A, [i eu am c`[tigat aici bani de mi-e ru[ine. Le-a[ putea
un dolar un baton de `nghe]at\ glazurat\ Klondike. R\coritoarele [i spune tuturor s\ se duc\ dracului [i tot mi-ar ajunge ce am pentru
substan]ele cu cafein\ s`nt gratis. Anul trecut, contabilul-[ef, un tip educa]ia copiilor [i altele, asta dac\ a[ avea copii.
pe nume Paul Camilletti, a `ncercat s\ elimine micile petreceri s\p- – {i totu[i munce[ti.
t\m`nale cu bere, dar dup\ aceea directorii au `nceput s\ cumpere A suspinat.
berea din banii lor, iar cineva a trimis mai tuturor un e-mail care a – C`nd am dat de bine, adic\ dup\ c`]iva ani petrecu]i aici,
f\cut o chestiune de afaceri din p\strarea obiceiului. Berea cost\ x mi-am dat demisia [i am pornit `ntr-o c\l\torie `n jurul lumii,
bani pe an, `n vreme ce angajarea [i instruirea personalului nou lu`ndu-mi doar ni[te haine [i c`teva geamantane pline cu `n]elep-
cost\ y, a[a c\, av`nd `n vedere cre[terea moralului, costurile pentru ciune occidental\.
p\strarea personalului, randamentul investi]iei [i a[a mai departe, – Asta ce-i?
ce s\-]i mai zic. Camilletti, care nu viseaz\ dec`t cifre, a cedat. Cu – Tot ce-i mai bun `n literatura occidental\.
toate astea, campania lui `n favoarea cump\t\rii e la mare trecere. – Cum ar fi Louis L’Amour1?
– Aceea[i istorie [i la Wyatt, am spus eu. – Mai cur`nd Herodot, Tucidide, Sofocle, Shakespeare, Cervantes,
– Chiar [i c`nd pleac\ `n str\in\tate, angaja]ilor li se cere s\ Montaigne, Kafka, Freud, Dante, Milton, Burke...
zboare la clasa turist. P`n\ [i Camilletti trage la un motel c`nd c\l\-
– Mam\, la orele astea am cam dormit, am recunoscut eu.
tore[te prin ]ar\. Trion nu are avion cu reac]ie – dar, s\ ne fie clar,
Mi-a z`mbit din nou. Se vedea c\ m\ considera un idiot.
so]ia lui Jock Goddard i-a cump\rat unul, cadou de ziua lui, a[a c\
nu e cazul s\-l c\in\m [i pe el. 1 Louis L’Amour, scriitor de literatur\ western (n.tr.)
78 JOSEPH FINDER PARANOIA 79

– ~n fine, a continuat el, dup\ ce am citit tot, mi-am dat seama P\rea mai `n v`rst\ dec`t `n fotografiile `n care `l v\zusem. Al\-
c\ nu-s f\cut s\ stau degeaba [i m-am `ntors la Trion. Ai citit turi de el st\tea un b\rbat mai t`n\r [i ceva mai `nalt, care `i spunea
Discurs despre servitutea voluntar\1 de Étienne de la Boétie? ceva. ~n jur de patruzeci de ani, acesta era sub]irel [i vioi, cu p\rul
– Asta ar fi cea care a at`rnat cel mai mult? negru pu]in `nspicat. Cu un aspect de italian, atr\g\tor ca o stea din
– Singura putere pe care o au tiranii e cea la care renun]\ victi- filme de ac]iune care `mb\tr`nea frumos, `ns\ av`nd obrajii ciupi]i
mele lor. ca de v\rsat. L\s`nd deoparte tenul nes\n\tos, `mi amintea de Al
– Asta, [i puterea de a oferi Pepsi pe gratis, am zis eu, ridic`nd Pacino din primele serii din Na[ul. Individul purta un costum de
cutia spre el, `n semn de salut. Deci e[ti inginer? culoare cenu[ie ce b\tea `n negru.
Mi-a aruncat un z`mbet politicos care aducea mai mult a grimas\. – Acela e Camilletti? am `ntrebat eu.
– Nu doar inginer, bag\ de seam\, ci, a[a cum am spus, inginer – Temutul Camilletti, a precizat Mordden, `nfig`nd be]i[oarele
specialist. Asta `nseamn\ c\ s`nt mai sus pe scar\ [i pot face aproape `n friptur\. Marele [ef al finan]elor. }arul cump\t\rii. |[tia doi stau
tot ce-mi trece prin cap. Dac\ prin asta `n]eleg s\ devin un ghimpe cam mult `mpreun\. Mi-a spus astea printre `nghi]ituri. ~i vezi fa]a,
`n coasta Norei Sommers, atunci asta s`nt. Iar acum, c`teva cuvinte cicatricele de la acne vulgaris? Se spune c\ `n Braille `nseamn\ „`n-
despre personajele care se ocup\ de partea de marketing `n departa- ghite orice [i apoi mori“. Oricum ar fi, Goddard `l consider\ un al
mentul t\u. S\ vedem, pe otr\vita Nora ai cunoscut-o deja. {i pe doilea Hristos, omul care va reduce drastic cheltuielile de func-
Tom Lundgren, vicepre[edintele cel exaltat care, `n esen]\, merge ]ionare, va spori marjele de profit, relans`nd ac]iunile Trion p`n\ `n
numai pe chestii sigure [i tr\ie[te pentru biseric\, familie [i golf. stratosfer\. Unii sus]in c\ a devenit alter ego-ul lui Goddard, un fel
Apoi, Phil Bohjalian, b\tr`n ca Matusalem [i aproape la fel de pri- de Jock cel r\u. Un soi de Iago. Dr\cu[orul pe care-l poart\ pe
ceput la tehnologia de azi, care a `nceput la Lockheed Martin pe um\r [i care-i [opte[te la ureche. Eu a[ spune mai cur`nd c\ e poli-
vremea c`nd se numea altfel, iar computerele erau mari c`t casa [i ]istul r\u care `l las\ pe Jock s\ fie poli]ist bun.
func]ionau cu cartele perforate, tip IBM. Zilele lui s`nt num\rate. {i – Tocmai terminasem de m`ncat burgerul. Am observat c\, afla]i
prive[te [i minuneaz\-te, uite-l [i pe Elvis `n persoan\, aventur`n- la r`nd, directorul general [i finan]istul lui `[i pl\teau salatele. N-ar
du-se `n mijlocul nostru! fi putut pleca f\r\ s\ pl\teasc\? Sau s\ se v`re `n fa]\?
Am `ntors capul `n direc]ia `n care privea el. L`ng\ vitrina cu – Camilletti a lansat moda de a lua masa al\turi de angaja]i, a
salat\ se g\sea un tip cu p\rul alb [i adus de spate, cu fa]a profund continuat Mordden, pentru a le demonstra maselor hot\r`rea lui de
ridat\, spr`ncene stufoase [i albe, urechi mari [i cu o expresie de a reduce serios cheltuielile. Nu le reduce, le demoleaz\. La Trion
spiridu[. Purta un pulover negru. Am sim]it imediat c\ atmosfera se nu exist\ bufet pentru conducere. {i nici buc\tari speciali. Nici nu
electrizase, toate energiile se `ndreptau `n valuri spre el, fiindc\ cei li se duce m`ncarea la nas, a, `n nici un caz. ~[i `mpart p`inea cu ]\-
prezen]i acolo se `ntorseser\ s\ vad\, [optind unii c\tre al]ii, str\- ranii. A luat apoi o `nghi]itur\ de Dr Pepper. A, unde r\m\sesem cu
duindu-se s\ se arate nep\s\tori sau distin[i. micu]ul program de sal\ [i cu distribu]ia de aici? A[a, da. Mai e
Augustine Goddard, fondatorul [i directorul general executiv `n Chad Pierson, b\iatul cu p\r de aur [i protejat al Norei, copil mi-
carne [i oase. nune [i ling\u des\v`r[it. {i-a luat masteratul la Universitatea Tuck,
1 Scriere critic\ despre psihologia [i corup]ia iminent\ pe care o presupune puterea o [coal\ de m`na a doua, [i a ajuns s\ fac\ marketing de produs la
politic\ [i social\ a lui Étienne de la Boétie (1530-1563). (n.tr.) Trion, iar recent a urmat un curs de perfec]ionare `n domeniu, a[a
80 JOSEPH FINDER PARANOIA 81

c\, ne`ndoielnic, te va considera o amenin]are care trebuie `ndep\r- Mi-am dat seama c\ m\ apropiasem de cel mai hulit dintre
tat\. {i-ar mai fi Audrey Bethune, singura negres\ din... pu[ti, chiar din prima zi de [coal\, dar asta m-a f\cut s\-i iau partea
Nah a amu]it brusc [i [i-a `ndesat `n gur\ `nc\ o bucat\ de frip- lui Mordden.
tur\. Am v\zut un tip blond [i atr\g\tor, cam de v`rsta mea, – Mi-a pl\cut tipul, am zis.
strecur`ndu-se rapid c\tre masa noastr\, ca un rechin prin ap\. C\- – E inginer. To]i s`nt ni[te tr\sni]i. Joci squash?
– Da, o idee.
ma[a albastr\ `ncheiat\ la to]i nasturii, supermanierat, din lumea
– ~n fiecare mar]i [i joi la pr`nz, la sal\ se face c`te un joc, a[a
bun\. Ar\ta ca oricare dintre tinerii cu p\r blond spre alb pe care `i
c\ trebuie s\ v\d cum te mi[ti. Dup\ aceea, poate mergem la un bar
po]i vedea prin reclamele din reviste elegante, care stau al\turi de
sau la vreun meci, cine [tie?
alte exemplare ale rasei st\p`nilor la c`te-un cocteil, pe peluza pro- – Grozav, am f\cut eu.
priet\]ii lor rege[ti. – }i-a povestit cineva despre meciurile pe bere?
Noah Mordden s-a gr\bit s\ ia o gur\ de Dr Pepper [i s-a ridicat. – ~nc\ nu.
Pe c\ma[a lui `nflorat\ se vedeau c`teva pete maronii de la friptur\. – Cred c\ nu intr\ `n domeniul lui Mordden. ~n orice caz, e
– Iart\-m\, a spus el jenat. Am `nt`lnire cu cineva, uitasem. ceva nemaipomenit. A mai f\cut c`teva mi[c\ri, r\sucindu-[i corpul
{i-a l\sat farfuriile `mpr\[tiate pe mas\ [i s-a `ndep\rtat exact dintr-o parte `n alta, ca un baschetbalist care-[i caut\ loc spre panou
c`nd tipul blond a ajuns la mas\, cu m`na `ntins\ c\tre mine. pentru a trece mingea prin co[ cu ambele m`ini. Bun, amice, ne ve-
– Hei, domnule, cum `]i merge? m-a luat el imediat. Chad Pierson. dem la dou\, de acord?
– N-a[ vrea s\ ratez ocazia.
Am dat s\-i str`ng m`na, iar el a mi-a [ters doar palma cu a lui,
– Excelent. M\ bucur c\ vei face parte din echip\. Noi doi o s\
ca un c`nt\re] de hip-hop, c\ruia i se pare c\ n-ar avea farmec s\
facem o partid\ mare.
proced\m ca toat\ lumea. Am avut impresia c\ avea unghiile f\cute.
Apoi mi-a aruncat un z`mbet p`n\ la urechi.
– Domnule, a zis el. Am auzit c\ e[ti ce mai grozav, serios!
– Prostii, l-am contrazis. Chestie de marketing, `n]elegi?
A r`s cu un aer conspirativ.
– Ba nu, chiar trebuie s\ fii omul potrivit. O s\ stau prin
preajm\, poate prind [i eu c`te ceva.
– O s\ am mare nevoie de sprijin. Mi s-a spus c\ politica pe aici
e „`noat\ sau te duci la fund“, [i s-ar p\rea c\ m\ aflu la cap\tul ba-
zinului unde apa e ad`nc\.
– Deci Mordden ]i-a servit c`teva dintre p\rerile lui cinice?
Am sur`s cu un aer neutru.
– Mi-a `mp\rt\[it p\rerile lui.
– Toate negative. Consider\ c\ joac\ `ntr-o telenovel\ sau e
prins `n vreo `n]elegere machiavelic\. Poate c\ o fi el, dar eu nu
i-a[ acorda prea mult\ aten]ie.
PARANOIA 83

Acela trebuia s\ fie Phil Bohjalian, veteranul, de[i, dup\ cum


vorbise Mordden despre el, m\ a[teptasem s\ apar\ cu pan\, c\li-
mar\ la cing\toare [i pergament. Arunca mereu priviri agitate [i fu-
ri[e spre mine.
Noah Mordden s-a strecurat discret `n sal\, n-a l\sat de `n]eles
c\ ar fi recunoscut pe cineva sau pe mine, apoi, aleg`ndu-[i un loc
la cap\tul `ndep\rtat al mesei, [i-a deschis computerul. R`z`nd [i
discut`nd, au mai sosit [i al]ii. Acum, `n `nc\pere erau vreo doispre-
14 zece oameni. Chad a terminat de scris pe tabla alb\ [i [i-a a[ezat lu-
crurile pe scaunul gol de l`ng\ mine. M-a b\tut cu palma pe um\r.
– M\ bucur c\ te afli printre noi, mi-a zis el.
Chad Pierson st\tea `n picioare l`ng\ o tabl\ pe care scria cu Nora Sommers [i-a dres glasul, s-a ridicat [i s-a apropiat de tabl\.
ro[u [i albastru subiectele care urmau a fi discutate. Tocmai intra- – Bun, ce-ar fi s\ `ncepem? Mai `nt`i `ns\, a[ dori s\-l prezint pe
sem `n Corvette; o sal\ de [edin]e la fel cu toate celelalte pe care le noul membru al echipei celor care `nc\ n-a]i avut onoarea de a-l cu-
v\zusem – masa mare (de[i doar din lemn obi[nuit, negru, nu din noa[te. Bun venit, Adam Cassidy.
lemn de nuc), o consol\ cu microfon a[ezat\ `n mijlocul t\bliei, ca {i-a fluturat degetele cu unghii ro[ii spre mine [i to]i au `ntors
o v\duv\ neagr\, un co[ cu fructe [i vasul cu ghea]\ pentru r\cori- capetele. Am sur`s cu modestie [i am plecat capul `n semn de salut.
toare [i sucuri. – Am avut norocul de a-l fura pe Adam de la Wyatt, unde a fost
C`nd m-am a[ezat la un cap\t al mesei lungi, mi-a f\cut un unul dintre oamenii importan]i pentru proiectul Lucid. Sper s\ fac\
semn scurt din ochi. ~n `nc\pere mai erau [i al]ii. Nora Sommers o minune [i cu Maestro.
st\tea `n capul mesei [i purta ochelari de citit cu rame negre, lega]i Dup\ care a z`mbit ca o cadr\. Apoi, privind c`nd `ntr-o parte,
cu un l\n]i[or petrecut pe dup\ g`t; citea un dosar [i c`nd [i c`nd c`nd `n cealalt\, ca [i c`nd ar fi `mp\rt\[it un secret, Chad a spus:
– Acest b\iat r\u e un geniu, am stat de vorb\ cu el, a[a c\ tot
murmura ceva c\tre Chad, scribul ei. N-a dat impresia c\ m\ v\-
ce a]i auzit e adev\rat.
zuse intr`nd.
S-a r\sucit spre mine, m-a privit cu ochii lui alba[tri, ca de be-
Al\turi de mine s-a a[ezat un b\rbat cu p\r c\runt, cu o bluz\
belu[, [i mi-a str`ns m`na.
av`nd pe ea `nsemnele Trion, care s-a apucat imediat s\-[i fac\ de
Nora a continuat:
lucru cu un Maestro, pesemne `[i rezolva e-mailurile. Era slab, dar
– Dup\ cum [tim cu to]ii prea bine, s`ntem presa]i serios `n le-
avea burt\, iar din m`necile scurte ale bluzei `i ie[eau la iveal\ bra- g\tur\ cu Maestro. Toat\ lumea din Trion e cu ochii pe noi, [i nu
]ele sub]iri [i coatele noduroase. Avea perciunii `nc\run]i]i uimitor cred c\ e nevoie s\ dau nume. S-au auzit c`teva r`sete `nfundate.
de lungi [i urechile mari [i `mpurpurate. Purta ochelari bifocali. Avem un termen amenin]\tor, care ne p`nde[te – o prezentare chiar
Dac\ ar fi avut pe el alt\ bluz\ sau c\ma[\, probabil c\ [i-ar fi pus `n fa]a domnului Goddard, unde trebuie s\ oferim argumente pri-
vreo ap\r\toare de plastic la buzunar. Ar\ta ca un inginer de stil vind men]inerea liniei de produse Maestro. Asta `nseamn\ mai
vechi cu aer de geniu de pe vremea calculatoarelor Packard. Din]ii mult dec`t o expunere `n fa]a conducerii, mai mult dec`t o discu]ie
`i erau mici [i negricio[i, de parc\ ar fi mestecat tutun. de referin]\. E o chestiune de via]\ [i de moarte. Du[manii no[tri
84 JOSEPH FINDER PARANOIA 85

vor s\ ne vad\ pe scaunul electric; noi cerem o am`nare a execu]iei. Trec`ndu-mi privirea peste document, am dat `ncet din cap, cu
Este clar acest aspect? un aer `n]elept, str\duindu-m\ s\ nu ar\t ca o c\prioar\ surprins\ de
A privit amenin]\tor `n jur [i a luat aminte de `ncuviin]area t\- faruri `n mijlocul drumului, de[i exact a[a m\ sim]eam. Am remar-
cut\ a tuturor. Apoi s-a r\sucit [i a t\iat primul punct de pe ordinea cat o formulare alambicat\ referitoare la „analiza segmentului de
de zi cu un marker purpuriu, f\c`nd asta cu un gest mai violent de- pia]\“ [i „estimare aproximativ\ a dimensiunii [anselor de pia]\“.
c`t ar fi fost nevoie. Revenind cu fa]a spre noi, i-a `ntins un teanc Mam\, Doamne. Acordurile enervante ale muzicii de la Jeopardy1
de h`rtii capsate lui Chad, care a `nceput s\ le distribuie celor din `mi r\sunau obsedant `n minte.
dreapta [i din st`nga lui. P\reau ni[te specifica]ii, prezentarea, pro- H`r-h`r. Sc`r]-sc`r].
tocolul produsului sau cam a[a ceva, `ns\ numele acestuia, care ar – Ia spune, Adam. Mergem sau nu?
fi trebuit s\ apar\ pe prima pagin\, fusese [ters. Am `nclinat `nc\ o dat\ din cap, `ncerc`nd s\ par `n acela[i timp
– Acum, a zis ea, a[ dori s\ facem un exerci]iu sau o demon- fascinat [i amuzat.
stra]ie, dac\ vre]i. S-ar putea ca unii dintre voi s\ recunoa[te]i pro- – ~mi place, am spus. Iste].
tocolul acestui produs, iar, dac\ nu gre[esc, v\ rog s\ nu comenta]i. – Hmm, a f\cut ea.
Dac\ tot lucr\m pentru a-i da lui Maestro o fa]\ nou\, a[ vrea ca Am auzit [i c`teva r`sete re]inute. Mi se preg\tea ceva. Mi-am
pre] de c`teva minute s\ v\ g`ndi]i [i la altceva, [i ]in s\ `l rog pe dat seam\ c\ r\spunsesem gre[it, dar acum nu mai puteam schimba
noul nostru coleg s\ arunce o privire pe document [i s\ ne `mp\rt\- mare lucru.
[easc\ p\rerea lui. – Ascult\, am zis, sigur, pornind exclusiv de la definirea produ-
A spus acest lucru cu ochii a]inti]i asupra mea. sului, nu po]i afirma dec`t c\...
Am dus m`na la piept [i am `ntrebat: – Asta-i tot ce avem `n acest moment, m-a `ntrerupt ea. ~n]e-
– Eu? legi? Plus\m sau nu?
A z`mbit: Am `ncercat s\ c`nt pe aceea[i strun\.
– Da, tu. – Mi-am impus mereu s\ fiu `ndr\zne], am replicat. Acum m\
– P\rerea... mea? intrig\ ceva. ~mi place forma, specifica]ia de recunoa[tere a scrisu-
– Exact. Merge sau nu. Dac\ d\m und\ verde proiectului sau nu. lui de m`n\... Dat fiind modelul preponderent [i [ansele pe pia]\, a[
Adam, tu e[ti paznicul acestui produs care se lanseaz\. Spune-ne ce continua, bine`n]eles, m\car o etap\.
crezi despre el. Continu\m sau nu? – Aha, a pufnit ea. Un col] al gurii i s-a `n\l]at `ntr-un sur`s r\-
Am avut o senza]ie de gol `n stomac. Inima mi-a luat-o razna. ut\cios. {i c`nd te g`nde[ti c\ amicii no[tri de la Cupertino n-au
Am `ncercat s\-mi controlez respira]ia, dar am sim]it cum, `n timp avut nevoie de `n]elepciunea lui Adam ca s\ aprobe bomba asta ur`t
ce r\sfoiam paginile, fa]a mi s-a `mpurpurat. Mi se p\rea de nedes- mirositoare. Adam, acestea s`nt specifica]iile pentru Apple Newton.
cifrat. Nu-mi d\deam seama la ce slujea juc\ria aceea. Am auzit c`- Una dintre cele mai r\sun\toare e[ecuri `nregistrate de Cupertino. I-a
teva sunete produse de agita]ia celorlal]i – Nora sco]`nd [i pun`nd costat mai bine de o sut\ de milioane ca s\-l creeze, iar apoi, c`nd
la loc capacul markerului [i r\sucind capacul, care scotea un sc`r]`it l-au lansat, au pierdut [aizeci de milioane de dolari pe an. Am auzit
enervant. Cineva se juca cu paiul de la o cutie cu suc de mere, 1 Joc de testare a cuno[tin]elor de cultur\ general\, de genul Vrei s\ fii miliardar, popu-
`mping`ndu-l `n\untru [i sco]`ndu-l, ceea ce producea un ]iuit slab. lar `n SUA, care se poate juca [i online (n.tr.)
86 JOSEPH FINDER

alte c`teva chicoteli. Sigur, asta le-a oferit celor de la Doonesbury [i


Jay Leno un material grozav `n 1993.
Cei prezen]i [i-au mutat privirile de la mine. Cu un aer grav,
Chad [i-a supt obrazul, parc\ vr`nd s\ [i-l mu[te. Mordden p\rea s\
se afle `n cu totul alt\ lume. Mi-a venit s\-i sf`rtec fa]a Norei
Sommers, `ns\ am jucat rolul celui care pierde cu gra]ie.
Cu spr`ncenele ridicate, Nora s-a uitat `n jur, trec`ndu-[i privirea
de la unul la altul.
– Asta e o lec]ie util\. Trebuie s\ p\trundem c`t mai ad`nc, s\ 15
mergem dincolo de excesele marketingului [i s\ privim [i ce se afl\
sub capot\. Crede]i-m\, c`nd facem prezentarea `n fa]a lui Jock
Goddard, adic\ peste dou\ s\pt\m`ni, el sigur o s\ ridice capota. S\ ~nt`lnirea dintre tata [i Antwoine Leonard n-a mers chiar strun\.
nu uit\m nici o clip\ acest lucru. Dimpotriv\, a fost un dezastru total, ireparabil. Altfel spus, Antwoine
Toat\ lumea a z`mbit politicos: se [tia prea bine c\ Goddard era s-a confruntat cu o opozi]ie considerabil\. Nici urm\ de `n]elegere.
un perfec]ionist, `nnebunit dup\ ma[ini. Nici vorb\ de o criz\ de form\.
– ~n regul\, a zis ea. Cred c\ m-am f\cut `n]eleas\. S\ ne apu-
Am sosit la apartamentul tatei imediat dup\ ce mi-am terminat
c\m de treab\.
prima zi la Trion. Am parcat Audi-ul ceva mai departe, fiindc\
Da, m-am g`ndit eu. La treab\. Bun venit la Trion. Te-ai f\cut
[tiam c\, atunci c`nd nu st\ cu ochii lipi]i de ecranul uria[ al televi-
`n]eles. Am sim]i un gol `n capul pieptului.
zorului, b\tr`nul se uit\ pe fereastr\ [i n-a[ fi vrut s\ aud cine [tie ce
~n ce dracu’ m\ v`r`sem?
proteste `n leg\tur\ cu noua mea ma[in\. Chiar dac\ i-a[ fi spus c\
am primit o cre[tere mare, tot ar fi g\sit ceva ca s\-[i verse r\utatea.
Am ajuns exact la vreme ca s\ o v\d pe Maureen duc`nd o va-
liz\ din nailon, mare [i neagr\, pe rotile, spre un taxi care a[tepta.
Tr\gea c\ruciorul cu buzele str`nse [i era `mbr\cat\ `n costuma]ia ei
„de zile mari“, un taior cu pantaloni, verde-deschis, cu o explozie
de flori tropicale [i cu ni[te pantofi de un alb orbitor. Am reu[it s\
o prind exact `n clipa `n care striga la [ofer s\-i pun\ valiza `n port-
bagaj [i s\-i `nm`nez ultimul cec (inclusiv o prim\ substan]ial\
pentru durerea [i suferin]ele `ndurate), i-am mul]umit din inim\
pentru devotament, ba chiar am `ncercat s\ o s\rut ceremonios pe
obraz, `ns\ ea s-a ferit cu un aer demn. Apoi a tr`ntit portiera, iar ta-
xiul a demarat.
S\rmana femeie. Nu-mi pl\cuse mai deloc, dar nu puteam s\
n-o comp\timesc pentru chinurile la care o supusese tat\l meu.
88 JOSEPH FINDER PARANOIA 89

C`nd am intrat, tata se uita la o emisiune cu Dan Rather1, r\c- te-a cocolo[it maic\-ta. La fel [i cu hocheiul – puteai ajunge profe-
nind la amfitrion. Tata `i dispre]uia deopotriv\ pe to]i realizatorii de sionist dac\ te ]ineai de treab\.
dezbateri [i nu era cazul s\-l st`rne[ti ca s\-i auzi p\rerile despre – Tat\, nu eram chiar at`t de bun.
„fraierii“ care aveau televiziune prin cablu. Singurele emisiuni care – }i-e la `ndem`n\ s\ spui asta acum, nu? E mai u[or dec`t s\
`l atr\geau erau cele `n care gazdele cu aere de vedete [i cu p\reri recuno[ti adev\rul. Atunci te-am sc\pat din m`n\ – te-am trimis la
de dreapta `[i momeau oaspe]ii, `ncerc`nd s\-i scoat\ din s\rite, ba colegiul acela scump ca s\-]i omori vremea `n petreceri cu amicii
chiar s\ fac\ spume la gur\. Cam \sta era sportul pe care `l mai t\i cu nasul pe sus. Avea dreptate doar `n parte, desigur: `nv\]asem
aprecia acum. [i lucrasem `n acela[i timp ca s\ m\ `ntre]in pe perioada colegiului.
Era `mbr\cat cu o c\ma[\ de corp, alb\ [i f\r\ m`neci. C`nd ve- Cu toate astea, l-am l\sat s\-[i aduc\ aminte ce voia el. S-a `ntors
deam asemenea obiecte de lenjerie, m\ apucau sudorile. Le aso- s\ m\ priveasc\, iar atunci i-am observat ochii umezi [i irita]i.
ciam cu ceva nepl\cut – ori de c`te ori m\ „pusese la punct“ c`nd {i-acum unde-]i s`nt prietenii cei elegan]i, ia spune?
eram mic, p\rea s\ poarte c`te o asemenea c\ma[\. ~nc\ ]in minte, – O duc bine, tat\, am r\spuns eu.
cu limpezimea unei fotografii, momentul `n care, c`nd aveam opt Iar `l apucase o criz\, dar, din fericire, tocmai atunci s-a auzit so-
ani, am v\rsat f\r\ s\ vreau Kool Aid peste fotoliul lui, iar el a [i neria [i aproape c\ am alergat p`n\ la u[\ ca s-o deschid.
pus cureaua pe mine, domin`ndu-m\ – cu acea bluz\ p\tat\ [i cu Antwoine sosise la fix. Era `mbr\cat cu o uniform\ de spital, de
fa]a `nro[it\ [i n\p\dit\ de sudoare –, url`nd: „Vezi ce m-ai silit s\ un albastru-pal, care `l f\cea s\ arate a brancardier sau asistent me-
fac?“ Nu e o amintire dintre cele mai pl\cute.
dical. M-am `ntrebat de unde g\sise uniforma aceea, fiindc\, din
– C`nd vine tipul \la? m-a luat tata de cum am intrat. ~nt`rzie
c`te [tiam, nu lucrase niciodat\ `ntr-un spital.
din prima zi, nu?
– Cine-i \sta? a exclamat tata cu glas r\gu[it.
– ~nc\ nu. (Maureen refuzase s\ mai stea c`teva minute ca s\-i
– Antwoine, am r\spuns.
spun\ ce are de f\cut, a[a c\ nu avea s\ se petreac\ nici o predare
– Antwoine? Ce nume mai e [i \sta? Mi-ai angajat un homose-
de [tafet\.)
xual francez? N-am apucat s\-i explic, pentru c\ s-a `ntors s\-l vad\
– {i ce te-ai `mpopo]onat a[a? Ar\]i ca un antreprenor de pompe
pe Antwoine st`nd la u[\, iar fa]a i s-a `mpurpurat. Cu gura c\scat\
funebre – m\ bagi `n boal\.
de groaz\, clipea des din ochi, nevenindu-i s\ cread\? Isuse mare! a
– Doar ]i-am spus, de azi am alt\ slujb\.
S-a r\sucit spre Rather, cl\tin`nd dezgustat din cap. exclamat el, abia g`f`ind.
– Te-au concediat, nu? – Cum merge treaba? m-a `ntrebat Antwoine, str`ng`ndu-mi
– De la Wyatt? Nu, am plecat eu. m`na de s\ mi-o sf\r`me. Deci el este faimosul Francis Cassidy, a
– Ai `ncercat s\ faci pe grozavul, ca `ntotdeauna, [i te-au dat zis el, apropiindu-se de fotoliu. S`nt Antwoine Leonard. ~nc`ntat s\
afar\. {tiu eu cum se `nt`mpl\ chestiile astea. Te-au mirosit de la o te cunosc, domnule.
po[t\ c\ e[ti un fraier. Apoi a respirat ad`nc de c`teva ori. Mereu A spus toate acestea cu glas grav, baritonal.
Tata a continuat s\ se holbeze la el, respir`nd greu. ~ntr-un t`r-
1 Prezentator la postul de televiziune CBS [i jurnalist, care are [i o emisiune intitulat\ ziu, a zis:
60 de minute. ~ntre altele, i-a luat un interviu `n exclusivitate lui Saddam Hussein
`n 2003 [i a prezentat abuzurile comise de militarii americani `n `nchisoarea Abu
– Adam, vreau s\-]i vorbesc, imediat.
Ghraib din Irak. (n.tr.) – Sigur, tat\.
90 JOSEPH FINDER PARANOIA 91

– A, nu – spune-i lui An-twoine sau cum dracu’ zici c\-l cheam\ pierduse orice putere de convingere. Acum s-a r\sucit cu totul c\tre
s\ ias\ afar\, ca s\ vorbim numai noi doi. Antwoine care, nu m\ `ndoiam, v\zuse altele [i mai [i `n `nchisoare.
Mirat, Antwoine s-a uitat la mine, ne[tiind cum s\ procedeze. – Ai zis ofi]erul pentru eliber\ri condi]ionate?
– Ce-ar fi s\-]i duci lucrurile `n camera ta? i-am sugerat. A doua – A[a am zis.
u[\ pe dreapta. Po]i `ncepe s\ despachetezi. – Cum, e[ti pu[c\ria[?
{i-a dus pe hol cele dou\ gen]i de voiaj din nailon. Tata nici n-a – Fost pu[c\ria[.
a[teptat ca el s\ ias\ din camer\, c\ s-a [i pornit: – Ce dracu’ ai cu mine? s-a r\stit el, fulger`ndu-m\ cu privirea.
– ~n primul r`nd, nu vreau s\ se ocupe de mine un b\rbat, ai pri- ~ncerci s\ m\ omori `nainte s\ m\ termine boala? Uit\-te la mine,
ceput? G\se[te-mi o femeie. ~n al doilea r`nd, s\ nu v\d picior de abia m\ mi[c, [i tu m\ la[i singur `n cas\ cu un pu[c\ria[?
negru aici. S`nt neserio[i. Dar ce credeai? C\ o s\ m\ la[i singur cu Antwoine n-a l\sat impresia c\ asta l-ar deranja.
Leroy? La o adic\, uit\-te numai la el, cu tatuaje, codi]e... N-are ce – A[a cum zice fiul t\u, chiar dac\ mi-ar veni ideea, nu v\d
s\ caute `n casa mea. Sau `]i cer prea mult? ~ncepuse s\ respire tot ceva care merit\ s\ fie furat, a zis el calm, cu un aer somnoros. M\-
mai precipitat. Cum po]i s\-mi aduci un negru `n cas\, dup\ ce am car crede-m\ c\, dac\ a[ vrea s\ fac vreo m\g\rie, nu mi-a[ lua o
asemenea slujb\.
avut at`tea necazuri cu pu[tii din cartier care au `ncercat s\-mi
– Ai auzit? a pufnit tata, plin de furie. Auzi ce spune?
sparg\ apartamentul?
– Plus c\, dac\ o s\ r\m`n, noi doi trebuie s\ ne `n]elegem asupra
– Da, [i pleac\ imediat de unde-au venit, c`nd `[i dau seama c\
c`torva lucruri. Antwoine a adulmecat aerul. Simt iz de tutun [i o s\
n-au ce s\ fure. N-am ridicat deloc glasul, de[i eram furios. Unu,
termini cu prostia asta imediat. A `ntins palma uria[\ spre fotoliu [i a
tat\, nu prea avem de ales, fiindc\ agen]iile nici nu vor s\ mai dis-
atins un bra]. S-a deschis un mic compartiment pe care nu-l [tiam
cute cu noi, dup\ ce le-ai f\cut at`tea infirmiere s\ plece, clar? Doi,
acolo, iar din\untru, ca un Hopa Mitic\, a ap\rut, ro[u cu alb, un pa-
eu nu pot sta cu tine, fiindc\ am o slujb\, `n]elegi? {i, trei, nici m\-
chet de Marlboro. {tiam eu. Acolo [i le ascundea [i taic\-meu.
car nu ai v\zut de ce-i `n stare.
– Hei! a r\cnit tata. Uite ce `ndr\zneal\!
Antwoine a revenit de pe hol. A ajuns l`ng\ tata, amenin]\tor de – {i o s\ `ncepi s\ faci mi[care. }i se atrofiaz\ mu[chii. Nu-i
aproape, dar i s-a adresat cu glas bl`nd, delicat: vorba de pl\m`ni, ci de mu[chi.
– Domnule Cassidy, dac\ vrei s\ plec, nici o problem\. Plec – }i-ai ie[it din min]i? a f\cut b\tr`nul.
imediat, nu m\ deranjeaz\ deloc. Nu r\m`n unde nu-s dorit. Nu – Dac\ ai probleme respiratorii, trebuie s\ te mi[ti. Cu pl\m`nii
s`nt disperat s\ cap\t slujba asta. At`ta vreme c`t ofi]erul pentru e clar, s-au dus, dar trebuie s\ facem ceva `n privin]a mu[chilor. O
eliber\ri condi]ionate afl\ c\ am `ncercat cu adev\rat s\ ob]in o s\ `ncepem cu mi[carea picioarelor, st`nd pe fotoliu, s\-]i pui mu[-
slujb\, `mi convine. chii `n mi[care din nou, iar dup\ aceea o s\ ne plimb\m pu]in. B\-
Tata privea concentrat la televizor, o reclam\ pentru Depends, tr`nul meu a avut tot emfizem, iar eu [i fratele meu...
iar o ven\ i se zb\tea sub ochiul st`ng. Mai v\zusem expresia aceea, – Spune-i negrului \stuia... tatuat, a zis tata printre icnete, s\-[i ia
de obicei c`nd i-o cocea cuiva, [i fa]a lui te b\ga `n sperie]i. Obi[- calabal`cul – din camera aceea... [i s\ se duc\ dracului din casa mea!
nuia s\-[i pun\ juc\torii s\ alerge p`n\ c`nd vreunul se pr\bu[ea, iar Eram pe punctul de a pierde totul. Avusesem o zi nenorocit\ [i
dac\ ceilal]i refuzau s\ continue alergarea, erau privi]i `n acel fel. m\ sim]eam gata s\ plesnesc, plus c\ luni [i luni de zile m\ chinui-
~ns\ tata folosise de at`tea ori trucul acela `mpotriva mea, `nc`t `[i sem s\ g\sesc pe cineva care s\-l suporte pe b\tr`n, c\ut`nd `nlocuitor
92 JOSEPH FINDER

pentru fiecare dintre infirmierele care plecau, alc\tuind un [ir lung


[i pierz`ndu-mi o groaz\ de vreme. Iar acum, `l alunga pe ultimul
care, de acord, poate n-o fi fost candidatul ideal, dar r\m`nea singu-
rul pe care `l aveam. ~mi venea s\ m\ reped la el [i s\-mi v\rs ama-
rul, dar nu m-a l\sat inima. Nu puteam r\cni la tat\l meu, acel
b\tr`n muribund de emfizem `n ultimul stadiu. De aceea, cu riscul
de a exploda mai t`rziu, m-am ab]inut.
N-am apucat s\ r\spund, fiindc\ Antwoine s-a `ntors spre mine.
– Din c`te [tiu, fiul t\u m-a angajat, a[a c\ doar el m\ poate 16
concedia.
Am cl\tinat din cap.
– N-ai tu a[a noroc, Antwoine. Nu pleci tu de aici chiar cu una, Sim]eam nevoia s\ m\ r\coresc. Trecusem prin prea multe –
cu dou\. Hai s\ `ncepem! Nora Sommers, care m\ f\cuse de r`sul lumii [i c\reia nu-i puteam
spune r\spicat s\ se duc\ dracului, imposibilitatea de a supravie]ui
la Trion nici c`t s\ apuc a fura m\car o can\ de cafea, senza]ia ge-
neral\ c\ m\ b\gasem `n ceva ce m\ dep\[ea. Apoi, colac peste pu-
p\z\, tata. Faptul c\ trebuia s\-mi st\p`nesc furia, c\ trebuia s\ m\
ab]in s\-i r\cnesc `n fa]\ – „Tic\los b\tr`n [i nerecunosc\tor, mori
odat\!“ – m\ rodea cumplit.
Din aceste motive, [tiind c\ Seth lucra `n noaptea aceea, am
ap\rut la Alley Cat. Voiam doar s\ stau la bar [i s\ m\ fac praf cu
b\utur\ pe gratis.
– Hei, frumosule, a f\cut Seth, `nc`ntat s\ m\ vad\, asta a fost
prima zi la noua slujb\, nu?
– Mda.
– Chiar a[a de r\u a fost?
– Nici nu vreau s\ discut despre asta.
– Atunci e grav. Mam\... Mi-a turnat un whisky de parc\ a[ fi
fost vreun be]ivan b\tr`n, unul cu vechi state de plat\ `n localul
acela. ~mi place tunsoarea, amice. S\ nu-mi spui c\ te-ai `mb\tat [i
c`nd te-ai trezit erai tuns a[a.
Nu l-am luat `n seam\. B\utura mi s-a urcat imediat la cap. S\ri-
sem peste masa de sear\ [i eram fr`nt. Am avut o senza]ie grozav\.
– P\i, c`t de r\u a fost, domnule? Doar a fost prima zi, c`nd ]i se
arat\ doar unde e veceul, nu?
94 JOSEPH FINDER PARANOIA 95

A ridicat ochii spre ecranul pe care se desf\[ura un meci de bas- – Dumnezeule, femeile `i iubesc pe barmani, a zis el. Oare de ce?
chet, apoi [i-a mutat privirea spre mine. – Habar n-am, Seth. Poate e vorba numai de tine, am zis [i am
I-am povestit despre Nora Sommers [i despre p\c\leala ei [me- ridicat u[or paharul gol spre el.
cheroas\ cu Apple Newton. – Sigur. F\r\ `ndoial\. Apoi a mai l\sat s\ picure c`teva guri de
– Ce javr\... Ce i-a venit s\ se dea a[a la tine? La ce se a[tepta, scotch [i a ad\ugat buc\]i de ghea]\. Cu glas sc\zut, cu care se fac
abia ai fost angajat, de unde s\ [tii tu? de obicei confiden]ele, [i abia perceptibil `n vacarmul creat de cei
Am cl\tinat din cap. din bar [i de prezentatorul meciului de baschet, a zis: {efului nu-i
– Ba nu, ea... place cum torn `n pahare. }ine s\ folosesc o m\sur\, pe care ar tre-
Brusc, mi-am dat seama c\ eliminasem o parte esen]ial\ din bui s\ o aplic tot timpul. ~n ultima vreme m\ supune la teste. Cic\:
toat\ povestea, aceea c\ a[ fi fost cel mai tare de la Wyatt Telecom. „Toarn\-mi! Prea mult! M\ ruinezi!“
Drace! ~nt`mplarea putea fi explicat\ doar dac\ [tiai c\ balaurul – Dup\ mine, torni excelent, am zis eu.
acela de femeie `ncercase s\-mi mai taie nasul. M\ sim]eam lovit – S\ [tii c\ de data asta chiar trebuie s\ fac un bon.
mortal. Dep\[irea acelui moment de sl\biciune mi se p\rea o `ncer- – Nici o problem\. Acum c`[tig o groaz\ de bani.
care de netrecut, ca aceea de a urca pe Everest sau de a traversa – A, nu, ne dau voie s\ d\m pe gratis patru pahare pe sear\, a[a
Atlanticul `not. Fusesem deja prins cu minciuna. Sim]eam o sf`r- c\ nu-i nici o problem\. {i, cum spuneai, ai avut o zi proast\ la ser-
[eal\ interioar\ [i o oboseal\ cumplit\. Din fericire, cineva l-a viciu. {eful de la firm\ `mi face un scandal monstru dac\ `nt`rzii
aten]ionat pe Seth, f\c`ndu-i un semn. zece minute.
– ~mi pare r\u, domnule, `n seara asta doar hamburgerii s`nt la ju- Am cl\tinat din cap.
m\tate de pre], a anun]at el [i s-a dus s\ ia dou\ beri pentru cineva. – Serios, Shapiro nu [tie s\ foloseasc\ nici copiatorul. N-are ha-
M-am trezit g`ndindu-m\ la cei pe care `i cunoscusem `n cursul bar s\ trimit\ un fax. Nu [tie nici m\car cum s\ fac\ o c\utare pe
zilei, „personajele“, dup\ cum se referise la ei ciudatul acela de Internet. F\r\ mine ar fi pierdut cu totul.
Noah Mordden, care acum `mi defilau prin minte, devenind tot mai – Poate vrea ca al]ii s\ fac\ treburile m\runte.
grote[ti. Sim]eam nevoia s\ m\ sf\tuiesc cu cineva, dar nu puteam. Seth n-a l\sat impresia c\ m-ar fi auzit.
~nt`i de toate, voiam s\ m\ descarc, s\ vorbesc despre Chad [i – A, ]i-am povestit ultima mea aventur\?
Phil-Nu-{tiu-Cum, veteranul. Doream s\ povestesc cuiva despre – Ia zi.
Trion [i cum era acolo, despre cum `l z\risem pe Jock Goddard `n – Fii atent – o s\ dau lovitura!
bufet. Dar nu se putea, fiindc\ nici eu nu [tiam c`te lucruri mi se in- – Z\u?
terziseser\, ce anume puteau s\ afle [i al]ii. – Serios! A[a, pur [i simplu! A ar\tat cu degetul spre televizor,
Ame]eala de la whisky a `nceput s\ se risipeasc\, iar un sunet unde se prezenta o reclam\ de dou\ parale pentru saltelele unei
grav [i continuu de nelini[te, ca o not\ sus]inut\ prin pedal\, cre[- companii, `nso]it\ de o melodie t`mpit\, cum se `nt`mpl\ mereu.
tea `n intensitate, devenind treptat tot mai ascu]it, aduc`nd cu feno- Am cunoscut un tip de la o firm\ de avocatur\ care lucreaz\ pentru
menul de microfonie, ]iuitor [i asurzitor. P`n\ s\ revin\, Seth a uitat o companie de publicitate [i mi-a spus totul. Mi-a promis c\ poate
despre ce discutasem. Ca mai toat\ lumea, pe Seth `l intereseaz\ s\-mi ob]in\ o audi]ie la una dintre companiile tari, ca Megamusic
mai cur`nd propriile probleme dec`t ale altora. {i astfel fusesem sal- sau Crushing, sau Rocket. Tot el a zis c\ po]i p\trunde mult mai
vat de narcisismul lui masculin. u[or dac\ scrii vreo melodie ca asta.
96 JOSEPH FINDER PARANOIA 97

– Seth, tu nici m\car nu [tii s\ pui notele pe portativ. – Da, daa, am f\cut eu, pe un ton prin care `l invitam s\ m\ lase
– Nici Stevie Wonder nu-i `n stare. Bine, dar mai to]i tipii cu ta- `n pace.
lent nu-s `n stare s\ citeasc\ pe note. Cum s\-]i spun, c`t timp `]i – S\ nu vii la mine s\ m\ rogi s\-]i aduc butelia de oxigen la
trebuie s\ `nve]i un c`ntecel de treizeci de secunde? Omu’ spune c\ nas. A scos un pahar de Martini din congelator [i a turnat pu]in ver-
fata asta, care face toate reclamele pentru JCPenney, abia dac\ [tie mut `n el. Fii atent. A azv`rlit vermutul din pahar peste um\r, apoi a
notele, `n schimb are voce! turnat `n el Bombay Saphire. Uite, \sta e un Martini ca la mama lui.
O femeie aflat\ al\turi de mine la bar i s-a adresat lui Seth: Am luat o `nghi]itur\ mare de whisky, timp `n care el s-a dus s\
– Ce fel de vinuri ave]i? marcheze Martini-ul [i s\-l dea celui care `l comandase, [i mi-a pl\-
– Ro[u, alb [i roze, i-a r\spuns el. De care vre]i? cut arsura pe care am sim]it-o `n g`tlej. Acum `ncepusem s\ m\ `n-
Ea a zis c\ alb, iar el i-a turnat `ntr-un pahar. c\lzesc cu adev\rat. M-am sim]it pu]in nesigur pe scaunul `nalt de
Apoi a revenit `n dreptul meu: bar. Tr\geam la m\sea ca un adev\rat miner `n ziua de salariu.
– Banii se fac din c`ntat, totu[i. Trebuie s\ fac o `nregistrare, s-o Nora Sommers, Chad Pierson [i tot neamul lor `ncepuser\ s\ se
pun pe CD, [i cur`nd intru `n aten]ia lor; important e pe cine cu- trag\ `napoi, f\c`ndu-se parc\ mici, c\p\t`nd un aer nevinovat, co-
no[ti. Pricepi? Munc\ ioc, bani, g`rl\! mic, de personaje de desene animate. Bun, avusesem o prim\ zi de
– Sun\ frumos, am zis eu, nu tocmai entuziasmat. toat\ lauda, ce, era ceva neobi[nuit? Oricine s-ar fi sim]it pu]in ne-
– Nu te v`ri [i tu? lalocul lui `n prima zi la o nou\ slujb\. Numai c\ eu eram bun, nu
– Nu, cu toate c\ pare grozav, serios, am r\spuns eu, reu[ind s\ trebuia s\-mi ias\ din minte acest lucru. Dac\ n-a[ fi fost at`t de
mimez pu]in entuziasm. Bun\ [mecheria. grozav, Wyatt nu m-ar fi ales pentru acea misiune. Evident, el [i
~n ultimii ani, eu [i Seth am discutat mereu cum s\ facem bani, Judith, consiliera lui, nu [i-ar fi pierdut vremea cu mine dac\ n-ar fi
iar asta f\r\ prea mult\ munc\. ~l `nc`nta s\ aud\ pove[tile mele crezut c\ voi reu[i s\ m\ descurc. M-ar fi dat pur [i simplu afar\ [i
despre chiulul pe care-l tr\geam la Wyatt, cum st\team ore `n [ir pe m-ar fi l\sat la mila sistemului juridic, s\ m\ ap\r singur. Iar acum
Internet s\ vizionez The Onion, pe site-uri precum BoredAtWork.com, a[ fi stat chircit pe patul `ngust de la `nchisoarea Marion.
IloveBacon.com sau FuckedCompany.com. Cel mai mult `mi pl\- Am `nceput s\ simt o v`n\ de `ncredere, alimentat\ de alcool,
ceau site-urile care aveau un buton numit „[ef“, pe care puteai da foarte pl\cut\, dar vecin\ cu megalomania. M\ trezisem para[utat
un clic dac\ `n apropiere ap\rea [eful, iar a[a chestia amuzant\ dis- `n Germania nazist\, av`nd la mine doar c`teva concentrate de ali-
p\rea, l\s`nd `n schimb vreo foaie de calcul Excel la care, chipurile, mente [i un aparat pe unde scurte, iar succesul alia]ilor, ba chiar [i
lucrai. Am`ndoi ne m`ndream nevoie mare c`t de pu]in efort f\ceam soarta civiliza]iei occidentale, depindeau `n totalitate de mine.
la slujb\, sc\p`nd f\r\ a fi prin[i. Tocmai de aceea `i pl\cea lui Seth – L-am v\zut azi `n centru pe Elliot Krause, m-a anun]at Seth.
s\ lucreze la o firm\ de avoca]i – fiindc\ asta `i permitea s\ retras, M-am uitat la el uimit, nepricep`nd imediat.
de cele mai multe ori nesupravegheat, cinic, prea pu]in legat de lu- – Elliot Krause. Nu mai ]ii minte? Elliot Port-O-San1?
mea muncii. Viteza mea de reac]ie sc\zuse considerabil; mi-au trebuit c`teva
M-am ridicat ca s\ m\ duc la toalet\ [i, la `ntoarcere, trec`nd pe clipe s\-mi aduc aminte, apoi am izbucnit `n r`s. Nu mai auzisem
la automat, am cump\rat un pachet de Camel normal. de ani de zile numele lui Elliot Krause.
– Iar ai `nceput cu prostiile? m-a `nt`mpinat el, c`nd s-a prins c\ 1 Port-O-San, cabin\ sanitar\ ecologic\ ce poart\ numele firmei produc\toare,

tocmai desf\ceam banda de protec]ie a pachetului. Portosan Company. (n.tr.)


98 JOSEPH FINDER PARANOIA 99

– E partener la vreo firm\ de avocatur\, pariez. Iar acum, amintindu-mi cum `[i pusese Elliot Krause ochelarii
– {i s-a specializat `n dreptul mediului, nu? am spus eu, `ne- pe fa]a [i nasul m`njite cu sc`rn\ imediat ce ie[ise din toaleta porta-
c`ndu-m\ de r`s [i scuip`nd o gur\ de whisky. bil\, am r`s at`t de nest\p`nit, `nc`t mi-am pierdut echilibrul, am lu-
– Mai ]ii minte ce fa]\ avea? necat de pe scaun [i am c\zut c`t eram de lung pe podea. Imediat
– Cum s\ uit, dar tu ]ii mine ce pantaloni purta? am fost `nconjurat de c`]iva oameni care, aplec`ndu-se deasupra
De aceea `mi pl\cea s\-mi petrec vremea cu Seth. Discutam `n mea, m-au `ntrebat dac\ p\]isem ceva. Se vedea c\ m\ turmenta-
codul Morse; ne cuno[team unul altuia reperele [i toate glumele [i sem r\u de tot. Vedeam ca prin cea]\. F\r\ nici un motiv, prin fa]a
aluziile. Trecutul nostru comun ne oferea un limbaj secret, la fel ca al ochilor mi-a trecut, fugitiv, imaginea tatei [i a lui Antwoine
gemenilor c`nd s`nt mici. ~ntr-o var\, c`nd eram la liceu, Seth lucra la Leonard, iar ideea mi s-a p\rut hilar\ la culme, a[a c\ nu m\ mai
un club exclusivist de tenis, unde `ngrijea terenurile `n cursul unui puteam opri din r`s.
mare meci interna]ional, [i m-a l\sat s\ m\ strecor `n\untru f\r\ s\ Am sim]it cum cineva m-a `n[f\cat de un um\r, iar altcineva de
pl\tesc. ~nchiriaser\ [i instalaser\ ni[te „toalete portabile ecologice“ cot. Seth [i `nc\ un individ m-au ajutat s\ ies din bar. Toat\ lumea
pentru a face fa]\ num\rului mare de spectatori – erau botezate p\rea s\ stea cu ochii pe mine.
Handy Houses sau Port-O-Sans, sau nu mai [tiu ce nume nostime le – ~mi pare r\u, prietene, am spus, sim]indu-m\ cuprins de un
d\duser\ –, iar chestiile acelea ar\tau ca ni[te frigidere uria[e. Dup\ val de jen\. Mul]umesc. Ma[ina mi-e acolo.
dou\ sau trei zile, se umpluser\, fiindc\ oamenii de la Handy House – Doar n-ai de g`nd s\ pleci a[a, amice.
nu se deranjaser\ s\ vin\ pentru a le goli, a[a c\ pu]eau. – Dar e aici, am insistat eu, neconving\tor.
– Nu-i aia ma[ina ta. Nu vezi c\ e un Audi sau nu [tiu ce?
{i se g\sise pu[tiul acela, Elliot Krause, care urmase o [coal\
– Ba e a mea, am rostit eu ap\sat, `nt\rindu-mi afirma]ia cu un
preg\titoare [i pe care am`ndoi `l detestam, deoarece, pe de o parte,
gest viguros din cap. Audi... A6, cred.
`i furase prietena lui Seth, iar pe de alta, ne dispre]uia c\ prove-
– Dar ce s-a `nt`mplat cu h`rbul t\u?
neam din familii mai simple. A ap\rut [i el la turneu, purt`nd o
Am scuturat din cap.
bluz\ de tenis la mod\ [i pantaloni albi, cu prietena lui Seth la bra],
– Am una nou\.
dar a f\cut gre[eala s\ se duc\ la una dintre toaletele acelea ca s\ se
– Mam\, la slujba asta nou\ te pl\tesc chiar a[a de bine?
u[ureze. Seth, care `n momentele acelea culegea resturi de pe jos cu
– Daa, am zis, apoi am ad\ugat, t\r\g\nat, nu chiar at`t de mult.
o ]epu[\, l-a v\zut [i mi-a aruncat un sur`s par[iv. A dat fuga la toa-
A fluierat dup\ un taxi, iar cel\lalt tip m-a `ngr\m\dit `n\untru.
let\, iar cu m`nerul din lemn al ]epu[ei a blocat clan]a, dup\ care eu
– Mai ]ii minte unde stai? m-a `ntrebat Seth.
[i un amic de-al nostru, Flash Flaherty, am `nceput s\ balans\m
– Asta-i bun\, am f\cut eu. Sigur c\ ]in minte.
toaleta `ntr-o parte [i `n alta. ~l puteai auzi pe Elliot cum zbiera di-
– Vrei s\ bei o cafea p`n\ ajungi acas\, ca s\ te treze[ti ni]el?
n\untru: „Hei! Hei! Ce face]i acolo?“, la care se ad\uga clipocitul
– Nuu, am r\spuns. Trebuie s\ dorm. M`ine, la slujb\.
mizeriei din rezervor, dup\ care am r\sturnat cabina cu totul, Seth a pufnit `n r`s.
prinz`ndu-l pe Elliot `n\untru. Nici nu vreau s\ m\ g`ndesc `n ce – Dom’le, nu te invidiez, a zis el.
zoaie se zb\tea acolo. Seth [i-a pierdut slujba, dar sus]inea sus [i
tare c\ meritase – ar fi dat orice doar s\ i se ofere privilegiul de a-l
vedea pe Elliot Krause ie[ind v\rs`nd [i cu hainele, care fuseser\ de
un alb imaculat, acoperite de excremente [i `mbibate cu urin\.
PARANOIA 101

Oare vorbea mai repede [i mai tare dec`t de obicei? A[a se p\-
rea. Abia reu[eam s\ pricep vorbele lui.
– {tiu, am `ng\imat eu moale.
– N-ai `nceput sub cele mai bune auspicii.
– Am avut – am avut o zi cumplit\ ieri. Prima zi acolo, plus
tata...
– M\ doare undeva. Avem o `n]elegere clar\, pe care trebuie s\
o respec]i. {i tu, ce-ai reu[it s\ afli din cele ce se pun la cale acolo?
17 – La cale?
Mi-am cobor`t picioarele pe podea, m-am l\sat pe marginea pa-
tului [i mi-am masat t`mplele cu m`na liber\.
La miezul nop]ii, telefonul mobil a sunat, asurzitor de tare, nu- – Secrete, proiecte codificate. De ce dracu’ crezi c\ ai ajuns
mai c\ nu mai era de mult miezul nop]ii. Printre jaluzele, am v\zut acolo?
o raz\ de lumin\. Iar ceasul ar\ta cinci [i jum\tate – diminea]a sau – P\i, e prea devreme, am zis eu. Prea cur`nd, m-am corectat.
seara? Eram at`t de confuz c\ nu mi-am dat seama. Am r\spuns la ~ncetul cu `ncetul, creierul `ncepea s\-mi func]ioneze. Ieri am fost
dus peste tot de m`n\. N-am avut nici o clip\ liber\ la dispozi]ie. Ar
apel [i mi-am dorit s\-l fi `nchis de cu sear\.
fi fost prea riscant s\ fac vreo m\g\rie. Doar nu vre]i s\ ratez totul
– Da.
chiar din prima zi.
– ~nc\ dormi? m-a `ntrebat o voce, oarecum mirat\.
Meacham a r\mas t\cut c`teva clipe.
– Cine e?
– Mda, ai dreptate, a recunoscut. Dar trebuie s\-]i creezi posibi-
– Ai l\sat Audi-ul `ntr-o zon\ de unde cele parcate neregula- litatea c`t de cur`nd [i te rog s\ profi]i de ea. Vreau un raport ast\zi,
mentar s`nt ridicate. Era Arnold Meacham, mi-am dat seama ime- p`n\ la sf`r[itul zilei, m-ai `n]eles?
diat: nazistul care se ocupa de securitate la Wyatt. Nu e ma[ina ta, a
fost `nchiriat\ de Wyatt Telecommunications, [i-ai putea m\car s\
te por]i frumos cu ea – nu s-o abandonezi ca pe-un prezervativ care
nu-]i mai trebuie.
Atunci mi-am amintit totul: noaptea trecut\ m\ f\cusem cri]\ la
Alley Cat, ajunsesem cumva acas\, uitasem s\ pun [i ceasul s\
sune... Trion!
– Uf, drace! am f\cut eu, ridic`ndu-m\ `n capul oaselor [i sim-
]indu-mi stomacul tres\lt`nd. Aveam o pulsa]ie `n cap, pe care mi-l
sim]eam uria[, ca al unuia dintre mutan]ii din Star Trek.
– Am stabilit reguli destul de clare, a continuat Meacham. Gata
cu distrac]iile. F\r\ petreceri. Trebuie s\ func]ionezi la capacitate
maxim\.
PARANOIA 103

– Ascult\, ce-ar fi s\ facem un pariu? Nu s`nt prea competitiv –


poate c\ `n felul \sta m\ mobilizez mai bine.
„Da, de ce nu? m-am g`ndit. Deci sus]ii c\ nu e[ti bun?“
– Ceva de genul, un bax de bere sau cam a[a ceva?
– Fii serios, dom’le. Un sutar? O sut\ de dolari?
„O sut\? P\i ce, s`ntem `n Las Vegas, pu[i pe ars bani?“ Cam
f\r\ chef, am r\spuns:
– Bine, cum vrei.
18 Mare gre[eal\. Chad era bun, juca agresiv, iar eu eram mahmur.
S-a apropiat de linia de la care co[ul valoreaz\ trei puncte, a arun-
cat [i a nimerit. Apoi, ar\t`nd satisf\cut de sine, a `ndreptat spre
Pe la pr`nz a `nceput s\-mi treac\ senza]ia c\ s`nt invalid [i am mine degetul ar\t\tor ca pe ]eava unui pistol, s-a f\cut c\ sufl\ fu-
decis s\ urc p`n\ la sala de gimnastic\ – pardon, „centrul de `ntre]i- mul de la gura ]evii [i a zis:
nere“ – ca s\ fac c`teva exerci]ii. Acesta era pe acoperi[ul Aripii E, – Lovit!
`ntr-un soi de capsul\, av`nd terenuri de tenis, tot felul de instru- For]`ndu-m\ s\ m\ retrag, a reu[it c`teva co[uri cu panoul [i
mente pentru m\surarea tensiunii [i a ritmului cardiac, aparate de a preluat conducerea. C`nd [i c`nd, f\cea ni[te figuri ca Alonzo
Mourning1, mi[c`ndu-[i palmele `nainte [i `napoi, la fel ca un ]inta[
mers [i de urcat [i alte ma[in\rii, toate dotate cu ecrane TV/video.
care `[i rote[te pistoalele `nainte sau dup\ o `mpu[c\tur\.
Vestiarul avea o camer\ de aburi [i saun\ [i ar\ta la fel de spa]ios
– S-ar spune c\ nu e[ti `n cea mai bun\ form\, a[a-i? a constatat el.
ca orice alt\ sal\ dintr-un club modern.
Expresia de pe fa]a lui sugera bun\voin]\, ba chiar `ngrijorare,
M\ schimbasem [i tocmai m\ preg\team s\ trec la aparate [i
`ns\ ochii `i sclipeau cu un dispre] abia ascuns.
greut\]i, c`nd `n vestiar a ap\rut Chad Pierson. – A[a s-ar p\rea, am r\spuns.
– Ia te uit\, a f\cut el. Cum `]i merge, domnule? A deschis dula- ~ncercam s\ r\m`n un b\iat de treab\, s\ particip cu pl\cere la
pul al\turat celui `n care `mi pusesem hainele. Ai venit s\ faci un joc? joc, nu s\ m\ ]in de el ca o lipitoare, `ns\ `ncepuse deja s\ m\ calce
– Nu, voiam doar s\... pe nervi. Am ratat c`teva co[uri, iar el a reu[it s\ blocheze c`teva
– P\i, dac\ se joac\, nu vrei s\ participi? arunc\ri de-ale mele. Dup\ aceea am marcat, reduc`nd din dife-
Am [ov\it o clip\. ren]\, iar cur`nd era [ase la trei pentru el. Am b\gat de seam\ c\ f\-
– Ba da. cea mereu fenta spre dreapta.
Pe terenul de baschet nu mai era nimeni, a[a c\ am a[teptat c`- A str`ns din nou m`na pumn, f\c`nd iar\[i gestul acela ridicol cu
teva minute, f\c`nd driblinguri [i arunc`nd la co[. ~ntr-un t`rziu, degetul ar\t\tor `ndreptat spre mine ca un pistol. A f\cut fenta spre
Chad a zis: dreapta, a aruncat la co[, nimerind.
– Preg\te[te banii! a c`r`it el.
– Facem un unu contra unu?
~n acea clip\ am avut senza]ia c\ `n mintea mea s-a conectat
– Sigur.
ceva, pesemne spiritul competitiv. Nu mi-a sc\pat c\ individul
– P`n\ la unsprezece co[uri. Cine marcheaz\ `ncepe, bun?
– ~n regul\. 1 Juc\tor de baschet la echipa Miami Heat (n. tr.)
104 JOSEPH FINDER PARANOIA 105

continua s\ fac\ fente spre dreapta, pentru a arunca cu aceea[i – Da, m-ai uimit, dom’le. Te pricepi mai bine dec`t am crezut.
m`n\. Mi-era limpede c\ nu [tia s\ dribleze spre st`nga, fiindc\ nu A tras apoi o gur\ de aer. A fost frumos. Foarte interesant. Dar data
putea arunca grozav cu st`nga. De aceea am `nceput s\-l blochez viitoare te bat la scor, amice – acum m-am prins cum joci. A r`njit,
spre dreapta, for]`ndu-l s\ mearg\ `n st`nga, dup\ care am blocat o vr`nd s\ dea impresia c\ glumea, a `ntins m`na transpirat\ [i a pus-o
`ncercare de co[. pe um\rul meu. ~]i s`nt dator un sutar.
Nu m\ `n[elasem. M`na lui st`ng\ era ca [i moart\. Dac\ `l `m- – Las-o balt\. Oricum nu-mi place s\ joc pe bani.
pingeam spre st`nga, rata, iar `n c`teva r`nduri i-am [terpelit mingea – Ba nu, serios. Insist. ~]i cumperi o cravat\ sau mai [tiu eu ce.
`n timp ce `ncerca s\ m\ dribleze prin st`nga. M-am a[ezat `n fa]a – Nu, Chad. Nu-i iau.
lui, apoi am s\rit brusc `napoi [i spre dreapta, silindu-l s\ schimbe – Dar trebuie...
rapid direc]ia de atac. Mai important era c\, pe m\sur\ ce m\ chi- – Nu trebuie deloc, domnule. Apoi m-am g`ndit o clip\. Oame-
nuiam s\ prind ritmul jocului, nu f\cusem dec`t s\ plimb mingea, nilor le place nespus de mult s\-]i dea sfaturi. De aceea am spus:
de aceea Chad `[i `nchipuise c\ nu [tiam s\ arunc din s\ritur\. A r\- Poate-mi dai ni[te ponturi `n ce-o prive[te pe Nora.
mas stupefiat c`nd am `nceput s\ arunc din s\ritur\. Ochii i s-au luminat; de data asta jucam `n aceea[i echip\.
– Ai jucat teatru p`n\ acum, a zis el, printre din]ii `ncle[ta]i. Te – A, a[a le face tuturor nou-veni]ilor. Obiceiul ei de a te ame]i,
pricepi s\ dai la co[ din s\ritur\ – dar o s\-]i pun capac. nimic altceva. Nu-i vorba de ceva personal, crede-m\ – am fost
Am `nceput s\ m\ joc cu mintea lui. I-am dat impresia c\ `ncerc tratat la fel c`nd am `nceput s\ lucrez aici.
s\ arunc din s\ritur\, silindu-l s\ sar\, iar `n clipa aceea am driblat Nu mi-a sc\pat sugestia: „Iar acum uit\-te la mine ce-am
pe l`ng\ el. Trucul a mers at`t de bine, `nc`t am mai `ncercat o dat\; ajuns“. A avut grij\ s\ nu o critice pe Nora; [tia cum s\ se fereasc\
Chad [i-a pierdut cump\tul `n a[a m\sur\, c\ am reu[it [i a doua de mine, s\ nu spun\ chiar tot.
oar\. Cur`nd am egalat. – S`nt b\iat mare, am zis. Nu m\ las eu dobor`t.
~i descoperisem punctul slab. Am mimat c`]iva pa[i, doar o mi[- – Eu spun c\ nu-i cazul s\-]i faci griji. A ]inut s\ pun\ lucrurile
care u[oar\, fent\ la st`nga, iar el a s\rit `n acea direc]ie, l\s`ndu-mi la punct – nu-]i pierde capul – [i-o s\ te lase `n pace. N-ar fi proce-
astfel spa]iu pentru a-l dribla prin dreapta. Dup\ fiecare co[, se ve- dat a[a dac\ nu considera c\ ai un pot considerabil. (Prin asta voia
dea c\ se `nfurie tot mai tare. s\ spun\ poten]ial mare.) Te place. Altfel nu s-ar fi zb\tut s\ te ia `n
Am ]`[nit apoi `n fa]\ [i am dat din aruncare cu panoul, mar- echipa ei.
c`nd. Preluasem conducerea, iar Chad se congestionase la fa]\, abia – ~n regul\, am spus eu.
respir`nd. Se terminase cu replicile provocatoare. Nu aveam cum s\-mi dau seama dac\-mi ascundea ceva.
Eram `n avantaj, zece la nou\, c`nd am pornit `n vitez\, apoi m-am – ~nc\ ceva, dac\ vrei... cum s\ spun... dup\-amiaz\ avem o
oprit brusc. Chad [i-a pierdut echilibrul [i a c\zut `n fund. Nu m-am discu]ie – vine [i Tom Lundgren, ca s\ analiz\m specifica]iile pro-
gr\bit, m-am a[ezat bine pe picioare [i am aruncat de pe loc – direct duselor, bine? Ne chinuim deja de c`teva s\pt\m`ni, dar ne-am
`n co[, f\r\ s\ ating inelul. Am mimat un pistol din ar\t\tor [i degetul `mpotmolit `ntr-o disput\ neroad\, ne[tiind dac\ s\ ad\ug\m func-
mare, am suflat fumul imaginar [i, cu un z`mbet generos, am zis: ]ionalit\]i de GoldDust. {i-a dat ochii peste cap. Ceva de genul: ia
– Lovit. mai las\-m\. S\ nu-i permi]i Norei s\ `nceap\ discu]ia. ~n orice
Retr\g`ndu-se `mpleticit [i rezem`ndu-se de peretele c\ptu[it al caz, ar fi bine dac\ ai avea o idee, indiferent ce `n leg\tur\ cu
s\lii, Chad a spus printre g`f`ieli: GoldDust – nu-i obligatoriu s\ fii de acord cu Nora c\ treaba e o
106 JOSEPH FINDER PARANOIA 107

prostie monumental\ [i o uria[\ risip\ de bani. Important e s\-]i C`nd am ajuns `napoi la cubiculumul meu, mai r\m\sese jum\-
faci o p\rere despre chestie. ~i plac p\rerile sus]inute cu argumente. tate de or\ p`n\ la [edin]\, de aceea am intrat pe Internet [i am c\-
Din c`te [tiam, GoldDust era ultimul r\cnet `n materie de pro- utat repede c`teva p\reri critice despre GoldDust, astfel `nc`t s\ las
duse electronice de larg consum. Produsul, cu un nume de comercia- impresia c\ [tiam despre ce era vorba. Am trecut prin c`teva zeci de
lizare g\sit de un comitet de ingineri cu idei tr\snite, reprezenta o site-uri mai mult sau mai pu]in de[tepte, `ncep`nd cu cele de pro-
tehnologie de transmisie f\r\ fir la mic\ distan]\, av`nd cu un con- movare [i termin`nd cu unele (precum GodDustGeek.com) f\cute
sum redus, care permitea conectarea la un computer de tip Palm de indivizi obseda]i de porc\ria aceea, dup\ care am remarcat c\ ci-
sau Blackberry, sau Lucid, la un telefon sau la laptop, sau chiar la o neva st\tea `n spatele meu, urm\rindu-m\. Era Phil Bohjalian.
– Curios nevoie mare, nu? a f\cut el. Apoi s-a prezentat. Abia a
imprimant\ sau altceva. Orice se afla pe o raz\ de [ase-[apte metri.
doua zi a ta aici [i te-ai [i implicat. A cl\tinat din cap a mirare. Nu
Computerul putea comunica cu imprimanta, toate comunicau `ntre
te omor` at`t, o s\ te consumi de tot. Plus c\ o s\ ne faci pe to]i de
ele, f\r\ cabluri dizgra]ioase `n care s\ te `mpiedici tot timpul. Asta
ru[ine. A scos un soi de r`s, de parc\ ar fi fost o replic\ din Produ-
avea s\ ne elibereze din lan]uri, de fire, cabluri, conectori. Desigur,
c\torii1 sau mai [tiu eu ce, apoi a ie[it din scen\ prin partea st`ng\.
geniile care inventaser\ GoldDust nu anticipaser\ explozia din do-
meniul WiFi, 802.11 f\r\ fir. {tiam de WiFi `nc\ `nainte ca Wyatt
s\ m\ supun\ la instruc]ia aceea demen]ial\. De GoldDust vorbeau
[i inginerii de la Wyatt, iar ei `l f\ceau de dou\ parale.
– Mda, mereu se g\sea c`te cineva de la Wyatt care `ncerca s\
ne v`re chestia asta pe g`t, dar noi am rezistat cu succes.
Chad a cl\tinat din cap.
– Inginerii vor s\ v`re tot ce se poate `ntr-un produs, indiferent
de costuri. Ce le pas\ lor dac\ pre]ul cre[te bini[or peste cinci
sute de dolari? ~n sf`r[it, se va discuta [i acest aspect – pariez c\ o
s\ te descurci.
– Nu [tiu dec`t ceea ce citesc, `n]elegi?
– O s\-]i pasez dosarul c`nd ne `nt`lnim, ca s\ treci prin el. A[a
o s\ po]i servi c`teva idei de[tepte ca s\ fii bine v\zut de [efi, asta
nu stric\, nu?
Chad `mi amintea de h`rtia de calc; era str\veziu; `]i puteai da
seama de motiva]ia lui. Era ca un [arpe [i mi-am dat seama c\ nu m\
pot `ncrede `n el, `ns\ `ncerca s\ `ncheie o alian]\ cu mine, `n ideea c\
era preferabil s\ stea al\turi de marele talent, s\-mi fie amic, dec`t s\
par\ c\ s-ar sim]i amenin]at de mine, lucru cu totul real.
– Bine, dom’le. ~]i mul]umesc, am spus eu. 1 Comedie regizat\ de Mel Brooks (1968), apoi muzical de succes pe Broadway,

– Fac [i eu ce pot. care a c`[tigat 12 premii Tony. (n.tr.)


PARANOIA 109

– Mike Matera, Bruxelles.


– Bine, a zis ea, deci avem toat\ echipa. P\rea emo]ionat\, su-
rescitat\, dar mi s-a p\rut greu de spus c`t anume din purtarea ei era
un efort demonstrativ de entuziasm pe care-l f\cea pentru Tom
Lundgren [i Paul Camilletti. Cred c\ e un moment destul de potri-
vit ca s\ analiz\m prognozele, s\ le ad`ncim [i s\ vedem mai precis
cum st\m. Nimeni dintre noi n-ar vrea s\ aud\ vechiul cli[eu –
„produs muribund“, am dreptate? Maestro nu e pe moarte. Nu vom
19 pune be]e `n roate valorii numelui de marc\ pe care Trion a inves-
tit-o `n aceast\ linie de produse doar de dragul de a introduce o no-
utate. Cred c\ `n aceast\ privin]\ avem cu to]ii aceea[i p\rere.
Membrii grupului de marketing pentru Maestro s-au `ntrunit din – Nora, s`nt Ken din Singapore.
nou `n sala Corvette, a[ez`ndu-se cam `n acelea[i pozi]ii, de parc\ – Da, Ken.
locurile ar fi fost repartizate. – Hmm, aici sim]im o oarecare presiune, trebuie s-o spun, din
De data asta `ns\, venise [i Tom Lundgren, care s-a a[ezat pe un partea Palm, Sony [i Blackberry, `n special `n spa]iul Enterprise.
scaun lipit de perete, `n fundul `nc\perii, nu la mas\. Apoi, cu pu]in Comenzile care vin din zona pacific\ a Asiei pentru Maestro Gold
`nainte ca Nora s\ dea semnalul de `ncepere, a sosit [i Paul s`nt cam sl\bu]e.
Camilletti, directorul executiv economic de la Trion, dichisit la – Mul]umim, Ken, a zis ea gr\bit\, `ntrerup`ndu-l. Kimberly, tu
patru ace, ca un idol din serialul matinal Dragoste `n stil italian, cu ce semnale ai de pe pia]a comunitar\?
un sacou cenu[iu-`nchis, din stof\ cu carouri din ]es\tur\, `mbr\cat Kimberley Ziegler, palid [i agitat, cu o claie de p\r c`rlion]at [i
peste o bluz\ pe g`t. S-a a[ezat al\turi de Tom Lundgren, moment ochelari cu rame groase [i negre, a ridicat privirea spre ea.
`n care am sim]it cum toat\ suflarea din sal\ a `ncremenit, `nc\rcat\ – Trebuie s\ spun c\ informa]iile mele difer\ de cele ale lui Ken.
electrostatic, de parc\ cineva ar fi ap\sat un comutator. – Serios? ~n ce sens?
P`n\ [i Nora mi s-a p\rut pu]in tulburat\. – Consider c\, `n realitate, diferen]ierea produselor ne pune
– Bun, a zis ea, ce-ar fi s\ `ncepem? S`nt `nc`ntat\ s\-l avem `ntr-o situa]ie avantajoas\. Avem un pre] mai bun dec`t la dispoziti-
printre noi pe Paul Camilletti, directorul nostru economic – bun ve- vele de editare avansat\ de tip Blackberry sau Sony. Adev\rat, se
nit, Paul. `nregistreaz\ o u[oar\ uzur\ a m\rcii, dar `mbun\t\]irea puterii pro-
El a dat din cap, cu gestul acela de confirmare care vrea s\ cesorului [i a memoriei flash aduc o valoare sporit\ produsului. De
spun\: „Nu m\ b\ga]i `n seam\ – m\ aflu aici incognito, un ano- aceea, eu cred c\ st\m bine acolo, mai ales pe pie]ele verticale.
nim, ca un elefant `n camera asta“. „S-o crezi tu“, am g`ndit.
– Cine mai e azi `n leg\tur\ cu noi? Cu cine s`ntem `n – Excelent, a jubilat Nora. M\ bucur s\ aud asta. A[ vrea s\ aflu
teleconferin]\? orice alte informa]ii mai ave]i despre GoldDust – apoi l-a observat
Prin intercom s-a auzit: pe Chad, care ridicase degetul ar\t\tor `n sus: Da, Chad?
– Ken Hsiao, Singapore. – M\ g`ndeam c\ Adam ar putea emite o idee, dou\ despre
Apoi: GoldDust.
110 JOSEPH FINDER PARANOIA 111

Nora s-a `ntors c\tre mine. – Sigur, am r\spuns eu cu glas prudent.


– Grozav, ia s\ auzim, a zis ea, de parc\ m-a[ fi oferit s\ dau un Un tip cu aspect de indian, care st\tea vizavi de mine, a zis:
recital de pian. – De ce mai analiz\m toate astea? Nora, credeam c\ am luat de-
– GoldDust? am rostit eu, cu un sur`s atoatecunosc\tor. S\ ve- cizia final\ s\pt\m`na trecut\. Am `n]eles c\ erai foarte convins\ c\
dem, c`t de mult aduce cu ceva din 1999? Echivalent cu Betamax func]iile suplimentare justificau costurile. {i atunci, de ce reveni]i
al comunica]iilor f\r\ fir. Al\turi de New Coke, fuziunea la rece, voi, cei de la marketing, la vechea disput\? Nu s-a stabilit totul?
fotbalul de lig\ superioar\ [i Yugo. Chad, care p\ruse p`n\ acum s\ cerceteze desenul din lemnul
Am auzit c`teva exclama]ii de apreciere. Nora m\ urm\rea cu t\bliei, a spus:
mare aten]ie. – Sta]i pu]in, domnilor, da]i-i o [ans\ noului nostru coleg. Doar
– Problemele de compatibilitate s`nt at`t de mari, am continuat n-a]i vrea s\ [tie totul – nici m\car nu [tie bine unde se afl\ auto-
eu, c\ nici n-am vrea s\ intr\m `n am\nunte – m\ refer la felul `n matul de cafea, ce Dumnezeu.
care dispozitivele activate de GoldDust func]ioneaz\ numai cu – Cred c\ nu mai e nevoie s\ ne pierdem timpul cu discu]ii, a
componente provenite de la acela[i produc\tor, la lipsa de coduri conchis Nora. Chestiunea e `nchis\. Ad\ug\m GoldDust, a[a cum
standardizate. Cei de la Phillips afirm\ c\ vor scoate o versiune e. {i mi-a aruncat o privire `ntunecat\, plin\ de furie.
nou\, standardizat\ de GoldDust – da, corect, poate c`nd vom vorbi Dou\zeci de minute mai t`rziu, timp `n care mi-am sim]it sto-
cu to]ii esperanto. macul `ntors pe dos, dup\ ce [edin]a s-a `ncheiat [i lumea a `nceput
Am auzit alt hohot de r`s, de[i, plimb`ndu-mi privirea `n jur, am s\ ias\ pe r`nd din sal\, Mordden m-a b\tut scurt [i furi[ pe um\r,
ceea ce m-a l\murit pe deplin. O zb`rcisem, [i `nc\ r\u de tot. Oa-
remarcat c\ probabil jum\tate dintre fe]e r\m\seser\ `mpietrite.
menii `mi aruncau priviri, care de care mai curioase.
Tom Lundgren m\ fixase cu un sur`s ciudat, str`mb, timp `n care `[i
– A, Nora, a zis Paul Camilletti, ridic`nd un deget `n aer, mai r\-
leg\na piciorul drept.
m`i pu]in, dac\ nu te superi. A[ vrea s\ verific c`teva lucruri.
M\ sim]eam deja `n elementul meu, intrasem mai ad`nc `n
C`nd am ie[it, Chad a venit spre mine [i mi-a spus cu glas sc\zut:
problem\.
– S-ar p\rea c\ nu i-a prea priit, dar ai depistat c`teva lucruri
– {i altceva, rata de transfer este, a[a, mai pu]in de un mega pe
importante, amice.
secund\? Jalnic. Mai pu]in de o zecime din capacitatea WiFi. Ne
„Da, bine`n]eles, jigodie nenorocit\ ce e[ti.“
`ntoarcem la c\ru]a cu cai. Ce s\ mai vorbim de u[urin]a de a in-
tercepta – nu prezint\ nici un sistem de securitate.
– Corect, a rostit cineva destul de moale, de[i n-am reu[it s\
descop\r cine fusese.
Mordden jubila de-a dreptul. Phil Bohjalian m\ urm\rea printre
gene, cu o expresie `ncifrat\, de ne`n]eles. Apoi am ridicat privirea
[i am v\zut-o pe Nora. ~ncepuse s\ ro[easc\. Serios, se cuno[tea
cum i se ridic\ s`ngele dinspre g`t spre ochii a[eza]i departe de nas.
– Ai ispr\vit? s-a r\stit ea.
Dintr-o dat\, am sim]it un val de grea]\ [i de sl\biciune. Nu m\
a[teptasem la o asemenea reac]ie. Cum adic\, mersesem prea departe?
PARANOIA 113

tastaturii. M-a ignorat `n felul acesta vreme de vreo dou\ minute.


Am r\mas locului, ne[tiind cum s\ procedez. ~ncepuse din nou s\
se `mpurpureze la fa]\ – am sim]it o jen\ d`ndu-mi seama c\ tenul o
tr\da at`t de u[or.
~ntr-un t`rziu, a ridicat din nou privirea [i s-a rotit cu scaunul ca
s\ m\ aib\ drept `n fa]a ei. Ochii `i sclipeau umed, dar nu de tris-
te]e. Era altceva, aproape animalic.
– Ascult\, Nora, am zis eu calm. Vreau s\-mi cer scuze pentru...
20 M-a `ntrerupt cu un glas at`t de sc\zut, c\ abia am auzit ce a spus:
– Te sf\tuiesc s\ ascul]i bine, Adam. Ai vorbit suficient pe ziua
de azi.
La vreo dou\zeci de minute de la `ncheierea [edin]ei, Mordden – Am fost un dobitoc... am `nceput eu.
s-a oprit `n dreptul cubiculumului meu. – S\ faci asemenea aprecieri `n fa]a lui Camilletti, Domnul-Pre],
– Ei, am r\mas impresionat, a zis el. Domnul-Marj\-de-Profit... acum, datorit\ interven]iei tale, trebuie
– Nu mai spune, am f\cut eu, lipsit de entuziasm. s\ repar lucrurile ca s\-l `mbunez.
– Serios. Ai mai mult curaj dec`t mi-a[ fi `nchipuit. S\ te dai la – Trebuia s\-mi ]in gura...
directorul t\u, `nfior\toarea Nora, la proiectul ei preferat... A cl\ti- – ~ncerci s\ m\ subminezi, a zis ea, [i nu [tii `n ce te-ai b\gat.
nat din cap. Asta zic [i eu tensiune creatoare. Numai c\ trebuie s\ – Dac-a[ fi [tiut... am `ncercat s\ intervin.
fii con[tient de consecin]e. Nora nu uit\ nici o jignire. }ine minte – Nici s\ nu te g`nde[ti. Phil Bohjalian mi-a spus c\ a trecut pe
c\ paznicii cei mai nemilo[i din lag\rele de concentrare naziste la biroul t\u [i te-a v\zut agit`ndu-te s\ cau]i referin]e despre
erau femei. GoldDust, `nainte de [edin]\, `nainte ca tu s\ respingi cu „non[a-
– Mul]umesc de sfat, am replicat. lan]\“ aceast\ tehnologie vital\. }in s\ te asigur de un lucru, dom-
– Trebuie s\ fii atent la orice semn, c`t de ne`nsemnat, de ne- nule Cassidy. Te crezi mare [i tare gra]ie faimei pe care ]i-ai
mul]umire pe care `l arat\. De exemplu, cutii goale stivuite `n fa]a c`[tigat-o la Wyatt, dar aici, la Trion, `n locul t\u, nu m-a[ sim]i
cubiculumului t\u. Sau dac\ nu reu[e[ti s\ te loghezi imediat la prea `n largul meu. Dac\ nu mergi cu echipa, o s\ te calce `n pi-
computerul t\u. Sau dac\, cine [tie, cei de la Resurse umane `]i cer cioare. {i ]ine minte ce-]i spun: eu conduc echipa asta.
s\ le predai ecusonul. Dar nu te speria, o s\-]i dea recomand\ri Am stat acolo c`teva secunde, timp `n care ea m-a sfredelit cu
bune, iar serviciile de plasare ale Trion se ofer\ gratuit. ochii aceia ca de fiar\. Am r\mas cu ochii `n podea, apoi am ridicat
– Am `n]eles. Mul]umesc. privirea.
Am observat c\ primisem un mesaj vocal. Dup\ plecarea lui – Am dat-o-n bar\ cum nu se poate mai r\u, am spus, [i-]i s`nt
Mordden, am ridicat receptorul. dator cu mii de scuze. Mi-e clar, am apreciat gre[it situa]ia, [i pe-
Era un mesaj de la Nora Sommers, cer`ndu-mi – ba nu, ordo- semne c\ am venit cu unele prejudec\]i de la Wyatt Telecom, dar
n`ndu-mi – s\ m\ prezint imediat `n biroul ei. asta nu m\ scuz\. Nu se va mai repeta.
C`nd am ajuns, scria ceva la computer. Mi-a aruncat rapid o pri- – N-o s\ mai ai prilejul s\ repe]i figura de ast\zi, a zis ea cu
vire din lateral, ca o [op`rl\, apoi [i-a `ndreptat din nou aten]ia asupra glas re]inut.
114 JOSEPH FINDER

Era mai dur\ dec`t orice poli]ist de circula]ie care m\ tr\sese


vreodat\ pe dreapta.
– Am `n]eles, am zis eu. Iar dac\ mi-ar fi spus cineva c\ hot\r`-
rea se luase deja, mi-a[ fi ]inut gura asta mare. Cred c\ am pornit
de la presupunerea c\ cei de la Trion au auzit despre Sony, asta e.
Gre[eala mea.
– Sony? a tres\rit ea. Ce vrei s\ spui, „c\ au auzit despre Sony“?
Cei de la serviciul de informa]ii privind competitorii `i v`ndu-
ser\ pontul lui Wyatt, care mi-l `ncredin]ase pentru a-l folosi `n 21
vreun moment strategic. Am considerat c\ tocmai sosise un aseme-
nea moment strategic: trebuia s\-mi salvez pielea.
– Nu [tiai? Cei de la Sony `[i refac planurile care prevedeau `n- ~n ziua aceea am r\mas p`n\ t`rziu.
corporarea GoldDust `n toate aparatele portabile. Pe la [apte [i jum\tate sau opt, cl\direa se golise. P`n\ [i recu-
– De ce? m-a `ntrebat ea, cu un aer b\nuitor. noscu]ii ca `mp\timi]i de munc\ lucrau de acas\ `n cursul serii,
– Ultima versiune de Microsoft Office nu va suporta aceast\ ca- conect`ndu-se la re]eaua Trion, astfel c\ nu mai era nevoie s\ r\-
racteristic\. Cei de la Sony s-au g`ndit c\, dac\ `ncorporeaz\ GoldDust, m`n\ la birou p`n\ t`rziu. Pe la nou\, nu mai era ]ipenie de om. Lu-
vor pierde milioane de dolari la v`nz\ri, de aceea vor scoate Black minile fluorescente r\m\seser\ aprinse, p`lp`ind u[or. Ferestrele de
Hawk, protocolul local f\r\ fir pe care Office-ul `l suport\. la podea p`n\ la tavan p\reau `ntunecate c`nd le priveai dintr-un
– Serios? anumit unghi; din alte unghiuri, puteai vedea ora[ul desf\[urat `n
– Bine`n]eles. fa]a ta, cu lumini lic\rind [i fascicule de faruri care s\getau str\zile
– {i e[ti sigur de asta? {tii asta din surse absolut sigure? f\r\ nici un sunet.
– Bine`n]eles, sut\ la sut\. Pe via]a mea. M-am a[ezat la biroul meu [i am `nceput s\ navighez prin
– }i-ai risca [i cariera pentru asta? {i m-a fulgerat cu o privire site-ul intern Trion.
sfredelitoare.
Dac\ Wyatt dorea s\ [tie cine fusese angajat pentru a participa
– Cred c\ tocmai am f\cut-o.
la proiecte secrete ce demaraser\ `n ultimii doi ani, mi-am `nchipuit
– Foarte interesant, a zis ea. Extrem de interesant, Adam. Mul-
c\ ar fi trebuit s\ aflu pe cine angajase compania `n perioada res-
]umesc.
pectiv\. Reprezenta un `nceput ca oricare altul. Existau multe mo-
duri de a c\uta `n baza de date cu angaja]ii, dar problema era c\ nu
[tiam exact pe cine sau ce anume trebuia s\ caut.
Dup\ o vreme, mi-am dat seama: num\rul angajatului. Fiecare
om de la Trion prime[te un num\r. Dac\ e mic, `nseamn\ c\ a fost
angajat mai de mult. De aceea, dup\ ce am verificat o serie de bio-
grafii, alese la `nt`mplare, am `nceput s\ pricep c`]i oameni `ncepu-
ser\ s\ munceasc\ la Trion `n urm\ cu doi ani. Din fericire (ceea ce
slujea scopului meu), Trion traversase o perioad\ foarte anost\, a[a
116 JOSEPH FINDER PARANOIA 117

c\ nu fuseser\ mul]i angaja]i noi. Am alc\tuit o list\ de c`teva sute asistent\ ca Lisa McAuliffe. ~ns\ Lisa `i era credincioas\ p`n\ la cer
de persoane nou angajate – adic\ `n ultimii doi ani – [i am desc\r- Norei; dac\ Norei `i mai z`mbea din c`nd `n c`nd, pe ceilal]i `i b\ga
cat toate numele, precum [i biografiile lor, pe un CD. Cum, necum, `n sperie]i cu c\ut\tura ei.
reu[isem ceva. Lisa se d\dea `n v`nt dup\ pisici. Cubiculumul `i era plin de tot
Trion avea propriul serviciu de mesaje instantanee, denumit felul de accesorii [i lucruri ce aminteau de pisici: p\pu[i Garfield,
InstaMail. Func]iona exact ca Yahoo Messenger sau Instant figurine Catbert [i alte asemenea. Am aruncat o privire `n jur, n-am
Messenger de la America Online – puteai p\stra o list\ cu amici, v\zut pe nimeni [i am `nceput s\ deschid pe r`nd sertarele biroului
care te anun]a c`nd s`nt [i ei online [i c`nd nu. Am observat c\ Nora ei. Dup\ c`teva clipe, am g\sit inelul cu chei ascuns pe p\m`ntul
Sommers era logat\. Nu se afla la birou, dar era online, ceea ce `n- plantei care suporta lumina fluorescent\, `ntr-o cutie goal\ de agrafe.
semna c\ lucra de la domiciliu. Am respirat ad`nc, am ridicat inelul cu chei – cred c\ erau dou\zeci
Asta `mi convenea, `nsemn`nd c\ acum puteam `ncerca s\ p\- pe el – [i m-am apucat s\ le `ncerc, una dup\ alta. La a [asea `ncer-
trund `n biroul ei f\r\ a risca apari]ia sa nea[teptat\. care, am deschis u[a.
G`ndul c\ aveam s\ fac a[a ceva mi-a dat o senza]ie de nod `n Am aprins lumina, m-am a[ezat la biroul Norei [i am pornit
stomac, dar [tiam c\ nu am de ales. Arnold Meacham voia rezultate computerul.
palpabile, [i asta ieri. {tiam c\ Nora Sommers de]inea informa]ii Eram preg\tit pentru cazul `n care s-ar fi `nt`mplat s\ apar\ ci-
despre produsele sau tehnologiile noi pe care Trion le preg\tea `n neva. Arnold Meacham `mi umpluse capul cu idei strategice – treci
secret. Merita cel pu]in s\ arunc o privire. la ofensiv\, pune-le tu `ntreb\ri –, dar ce [anse erau ca vreo femeie
Locul cel mai probabil `n care putea ]ine astfel de informa]ii era de serviciu, care vorbea numai portughez\ sau spaniol\, `n nici un
computerul din biroul ei. caz englez\, s\-[i dea seama c\ m\ aflam `n biroul altcuiva? De
Placa de pe u[\ anun]a: „N. SOMMERS“. Mi-am f\cut curaj aceea, m-am apucat de treab\.
pentru a atinge clan]a. U[a era `ncuiat\. Asta nu m-a surprins chiar Treaba, din nefericire, nu era chiar u[oar\. Pe ecran a ap\rut:
cu totul, fiindc\ p\stra documente secrete de personal. Am v\zut „USER NAME/PASSWORD“. Drace! Era protejat cu parol\: tre-
prin geam `n interiorul biroului, doar trei metri pe trei. Nu con]inea buia s\ m\ a[tept la a[a ceva. Am tastat: „NSOMMERS“; ideea
multe lucruri, `ns\ toate erau aranjate `ntr-o ordine de fanatic. standard. Apoi am tastat acela[i lucru `n spa]iul pentru parol\. {ap-
{tiam c\ trebuie s\ existe o cheie undeva, `n biroul secretarei ei. tezeci la sut\ din oameni, a[a mi se spusese, au aceea[i parol\ ca
La drept vorbind, asistenta ei – o femeie masiv\, cu umeri largi [i numele de utilizator.
cu un aer dur, `n jur de treizeci de ani, pe nume Lisa McAuliffe – Nu era cazul Norei.
nu lucra exclusiv pentru Nora. Practic, Lisa lucra pentru `ntregul Am avut senza]ia c\ Nora nu era tipul de femeie care-[i noteaz\
serviciu al Norei, inclusiv pentru mine. Doar vicepre[edin]ii aveau parola pe un bilet autoadeziv [i-l ]ine `n vreun sertar, dar trebuia s\
secretare personale; asta era politica de la Trion. Era `ns\ doar o m\ conving. Am verificat locurile obi[nuite – sub pad-ul de mouse,
formalitate. ~mi d\dusem seama deja c\ Lisa McAuliffe o slujea pe sub tastatur\, `n spatele computerului, `n sertare, dar nimic. Trebuia
Nora [i nu voia s\ vad\ pe nimeni st`ndu-i `n cale. s\ m\ descurc singur.
Lisa `[i purta p\rul t\iat foarte scurt, aproape milit\re[te, [i se Am `ncercat SOMMERS; apoi ziua ei de na[tere, primele [i ulti-
`mbr\ca `n salopet\ [i pantaloni de pictor. Nici nu ]i-ai fi `nchipuit mele [apte cifre ale num\rului ei de asigurare social\, num\rul de an-
c\ Nora, care era `n pas cu moda [i foarte feminin\, putea s\ aib\ o gajat. Dup\ a zecea `ncercare, m-am oprit. F\cusem destule combina]ii.
118 JOSEPH FINDER PARANOIA 119

ACCES INTERZIS. Zece `ncerc\ri `nsemna deja prea mult. ~n ge- Mai aveam de cotrob\it prin fi[ete. Chiar `ntr-un loc supermo-
neral, oamenii se opresc la dou\ sau trei. dern ca Trion, dosarele importante se p\strau tot pe h`rtie, fie ca ori-
Nu-mi pl\cea deloc. ginale, fie ca rezerv\. Acesta e marele adev\r despre biroul `n care
Existau `ns\ alte modalit\]i de a sparge o parol\. F\cusem ore [i nu g\se[ti h`rtii: s-ar p\rea c\, pe m\sur\ ce folosim tot mai mult
ore de preg\tire `n domeniu [i mi se puseser\ la dispozi]ie echipa- computerele, cu at`t se adun\ mai multe mald\re de h`rtii prin care
mente pe care [i un prost le putea folosi. Nu eram nici pe departe trebuie s\ scotocim. De ce p\stra aici dosare, ascunse vederii? m-am
hacker – [i a[a avusesem destule belele la Wyatt, nu? –, iar aparatul `ntrebat eu. Apoi m-am uitat mai atent la titluri [i am izbucnit `n r`s.
pe care mi-l d\duser\ era ridicol de u[or de instalat. Avea [iruri `ntregi de c\r]i ale c\ror titluri sunau cam a[a: Femei
~n esen]\, era un dispozitiv denumit „detector de tastare“. care se simt bine `ntre lupi [i Seriozitatea femeilor, [i Ac]ioneaz\ ca
Chestiile astea `nregistreaz\ `n secret toate tast\rile pe care le face un b\rbat, `nvinge ca o femeie. Alte titluri: De ce fetele bune nu s`nt
utilizatorul. promovate... iar cele curajoase, da sau {apte secrete ale unor femei
Acestea pot fi programe soft, precum cele de computer, sau de succes, sau Cele unsprezece porunci ale femeii de succes.
chiar p\r]i de hardware. Numai c\ trebuie s\ fii precaut la instalarea „Nora, Nora, m-am trezit g`ndindu-m\. Deci a[a urci tu.“
versiunilor software, fiindc\ n-ai cum s\ [tii c`t de atent s`nt contro- Patru dintre fi[ete erau descuiate [i l-am ales pe primul, am r\s-
late sistemele de re]ea ale corpora]iei; le-ar putea detecta. De aceea, foit con]inutul plicticos de moarte: analize ale unor opera]iuni, spe-
Arnold Meacham m\ sf\tuise s\ utilizez echipamente. cifica]ii de produse, dosare de elaborare a unor produse, chestii
~mi d\duse o serie de juc\rii. Una dintre ele era un conector financiare... Se p\rea c\ p\stra orice document, probabil c\ im-
care se instala `ntre tastatur\ [i computer. Nici nu-l b\gai de seam\. prima fiecare e-mail trimis sau primit. Chestiile de interes, [tiam,
Avea `ncorporat un cip care `nregistra [i stoca p`n\ la dou\ mi- erau sigur `n dulapurile `ncuiate. De ce altceva ar sta `nchise?
lioane de tast\ri. Veneai mai t`rziu [i scoteai juc\ria din compute- Am identificat foarte cur`nd cheia de la fi[etul mic, aflat\ pe
rul-]int\ [i aveai `nregistrat tot ce scrisese utilizatorul respectiv. inelul Lisei. ~n sertarele `nchise am g\sit o mul]ime de dosare de
~n maximum zece secunde am deconectat tastatura Norei, am personal ale subordona]ilor ei, care ar fi constituit o lectur\ intere-
ata[at-o la Keyghost, cum se numea juc\rioara, apoi am reconec- sant\, asta dac\ a[ fi avut vreme. Eviden]ele financiare personale
tat-o la unitate. Nu avea cum s-o vad\, iar peste c`teva zile urma s\ demonstrau c\ se afla la Trion de mult timp, multe dintre op]iunile
revin pentru a o scoate. de ac]iuni fuseser\ investite [i c\ tranzac]iona intens, a[adar averea
Dar n-aveam de g`nd s\ plec din biroul ei cu m`na goal\. Am ei se ridica la ceva cu cel pu]in [apte cifre. Mi-am g\sit propriul do-
r\sfoit c`teva dintre dosarele de pe birou. Nu mare br`nz\. Am g\sit sar, care era sub]irel [i nu cuprindea lucruri de care s\ m\ sperii.
o ciorn\ de e-mail c\tre echipa Maestro, pe care `nc\ nu-l trimisese. Nimic interesant.
„Ultimele cercet\ri de pia]\, scria ea, arat\ c\, de[i GoldDust e ne- Apoi m-am uitat mai atent [i am descoperit c`teva h`rtii, e-mailuri
`ndoielnic superior, Microsoft Office va suporta `n schimb tehnolo- tip\rite, pe care Nora le primise de la cineva mare din Trion. Din
gia f\r\ fir BlackHawk. Cu toate c\ acest lucru ar `nsemna o c`te `mi d\deam seama, femeia, pe nume Alana Jennings, care de]i-
dezam\gire pentru excelen]ii no[tri ingineri, s`nt convins\ c\ e pre- nuse postul meu, fusese transferat\ brusc `n alt departament din ca-
ferabil s\ nu mergem `mpotriva curentului stabilit de Microsoft...“ drul companiei. Iar Nora era iritat\ – dar at`t de tare, c\-[i adresase
„Nora s-a pus imediat pe treab\“, m-am g`ndit. Speram ca pl`ngerile p`n\ sus, la nivelul vicepre[edintelui companiei, o ac]i-
Wyatt s\ fi avut dreptate. une cam `ndr\znea]\:
120 JOSEPH FINDER PARANOIA 121

SUBIECT: Ref: Transfer Alana Jennings Cele mai bune ur\ri,


DATA: mar]i, 8 aprilie, 8:42:19 a.m. Greg Allred
DIN PARTEA: GAllred Vicepre[edinte, Departamentul de cercet\ri avansate
C|TRE: NSommers Trion Systems
Al\turi de voi pentru un viitor mai bun
Nora,
Am primit cele c`teva e-mailuri prin care protestezi `mpotriva transferului
Mam\... Dintr-o dat\, lucrurile `ncepeau s\ se lege. Fusesem
ALANEI JENNINGS la alt departament al companiei. ~]i `n]eleg iritarea, `ntru-
c`t Alana e angajatul cu func]ia cea mai mare, dar [i elementul cel mai valo- angajat ca s-o `nlocuiesc pe aceast\ Alana, care fusese transferat\ la
ros al echipei. ceea ce se numea Proiectul AURORA.
Cu regret, dar obiec]iile tale au fost ignorate din ordin primit de sus. Aptitudi- A[adar, AURORA reprezenta clar o activitate strict secret\ –
nile Alanei s`nt necesare urgent `n cadrul proiectului AURORA. ceva ie[it din comun. Bine c\ aflasem.
Te asigur c\ nu vei r\m`ne f\r\ oameni. }i s-a aprobat s\ completezi postul, ast-
Nu mi s-a p\rut o idee fericit\ s\ scot mesajele electronice [i s\ le
fel c\ po]i lua pe cineva: o persoan\ dornic\ [i calificat\ din cadrul companiei.
Te rog s\ m\ informezi dac\ te pot ajuta cu ceva. xeroxez, a[a c\ am luat un carne]el cu pagini deta[abile din teancul
aflat `n dul\piorul cu rechizite [i am `nceput s\ notez frazele esen]iale.
Cele mai bune ur\ri, Nu [tiu de c`t\ vreme st\team acolo, pe podeaua mochetat\ a
Greg Allred biroului ei, dar probabil c\ trecuser\ patru-cinci minute. Deodat\,
Vicepre[edinte, Departamentul de cercet\ri avansate mi-am dat seama c\ vederea mea periferic\ percepe ceva. Am ridi-
Trion Systems
cat privirea [i am v\zut un paznic r\mas `n pragul u[ii deschise,
Al\turi de voi pentru un viitor mai bun
care m\ urm\rea.
Iar apoi, dou\ zile mai t`rziu, un alt mesaj: Trion nu avea contract cu nici o firm\ de securitate; avea pro-
priul personal de paz\, iar ace[tia purtau bluze bleumarin [i c\m\[i
SUBIECT: Ref: Transfer Alana Jennings
DATA: joi, 10 aprilie, 2:13:07 p.m. albe [i sem\nau cu poli]i[tii sau cu u[ierii de la biseric\. Tipul care
DIN PARTEA: GAllred m\ surprinsese era `nalt, negru, cu p\r c\runt [i avea nenum\rate
C|TRE: NSommers aluni]e pe fa]\, ca ni[te pistrui, pe ambii obraji. Avea ochi mari, cu
pleoape grele, ca de c`ine baset, [i purta ochelari cu rama din s`rm\.
Nora,
R\m\sese acolo, privindu-m\ lung.
~n ceea ce prive[te AURORA, `mi cer mii de scuze, dar nu am dreptul s\ di-
Cu toate c\ repetasem `n g`nd ceea ce avea s\ spun dac\ a[ fi
vulg caracterul exact al acestui proiect, dec`t c\ este esen]ial pentru viitorul
companiei. ~ntruc`t AURORA este un proiect secret de cercetare-dezvoltare de fost surprins, am uitat tot ce [tiam.
cea mai mare importan]\, te rog respectuos s\ nu mai insi[ti. – V\d ce ai acolo, a spus el.
Spun`nd acestea, `n]eleg c\-]i este greu s\ g\se[ti pe plan intern un `nlocui- Nu se uita la mine, ci la biroul Norei. La computer – s\ fi v\zut
tor care s\ fie la fel de bun. Prin urmare, `mi face pl\cere s\ te anun] c\, `n Keyghost? Nu, Dumnezeule, nu, nu, nu.
aceast\ privin]\, ]i se permite s\ `ncalci interdic]ia general\ de a angaja pe
– Poftim? am f\cut eu.
cineva din afar\. Acest post poate fi numit o pozi]ie privilegiat\ de start, ceea
ce `]i permite s\ angajezi pe cineva din afara companiei. S`nt convins [i sper – V\d ce-ai acolo. Serios. {tiu.
c\ acest lucru te va ajuta s\-]i risipe[ti `ngrijorarea. M-am speriat, iar inima mi-a luat-o razna. „Isuse Hristoase, am
Dac\ ai nel\muriri, nu ezita s\ m\ suni sau s\ mi te adresezi `n scris. g`ndit, m-a prins.“
PARANOIA 123

Abia atunci mi-am dat seama la ce se uita `n timp ce p\[ea `n\-


untru. O fotografie color de dimensiuni mari, `ntr-o ram\ argintie,
ag\]at\ pe perete. Imaginea unei ma[ini de epoc\, restaurat\ cu
mult\ pricepere. Se apropia de ea de parc\ era hipnotizat, ca [i cum
ar fi v\zut sfintele moa[te.
– Dumnezeule, \sta e un Mustang GT din 1968 de trei nou\-
zeci, a spus el [optit, de parc\ l-ar fi v\zut pe Dumnezeu.
M-am sim]it n\p\dit de un val de adrenalin\, iar u[urarea m-a
22 f\cut s\ transpir. Isuse!
– Da, am zis cu m`ndrie. Foarte bun.
– Domnule, ia te uit\ la Mustangul \sta. E un GT de fabric\?
Continu`nd s\ priveasc\ fix spre mine, a clipit. M\ v\zuse insta- De unde naiba s\ [tiu? N-a[ fi fost `n stare s\ deosebesc un
l`nd conectorul? Apoi m-a cotropit alt g`nd, la fel de `nnebunitor: Mustang de un Dodge Dart. Dup\ mine, putea fi [i imaginea unui
v\zuse numele Norei pe u[\? Oare nu-[i putea pune `ntrebarea ce AMC Gremlin.
c\uta un b\rbat `n biroul acesteia, scotocind prin dosarele ei? – Bine`n]eles, i-am r\spuns eu.
Am aruncat o privire spre placa de pe u[\, aflat\ exact `n spatele – S`nt o mul]ime de falsuri, s\ [tii. Te-ai uitat vreodat\ sub ban-
paznicului. Scria: N. SOMMERS. N. SONMERS putea fi oricine, cheta din spate, ca s\ vezi dac\ are pl\cile acelea suplimentare, ran-
b\rbat sau femeie. Apoi, mi-am seama c\ el patrula de cine [tie c`nd fors\rile pentru ]eava dubl\ de e[apament?
pe coridoare [i c\ p`n\ atunci, o v\zuse doar pe Nora `n birou. – A, sigur, am zis eu ca prin vis. M-am ridicat, [i i-am `ntins
Paznicul r\m\sese `nc\ `n prag, bloc`ndu-mi orice `ncercare de m`na. Nick Sommers.
ie[ire. Ce naiba ar fi trebuit s\ fac `n situa]ia asta? Puteam `ncerca Avea palma uscat\, masiv\, cuprinz`nd-o cu totul pe a mea.
s\ for]ez ie[irea, dar `nt`i trebuia s\ trec pe l`ng\ el, ceea ce `n- – Luther Stanford, s-a prezentat el. Nu te-am mai v\zut pe aici.
semna s\ m\ arunc asupra lui, s\-l dobor la podea, pentru a-l da la – Mda, nu prea stau seara. Proiectul acesta... mereu auzi: „~l
o parte. Era masiv, dar `n v`rst\, pesemne nu mai avea reflexe [i vi- vrem p`n\ la ora nou\“, [i atunci te agi]i, [i dup\ aceea a[tep]i, a[-
tez\; poate a[ fi reu[it. {i, `n acest caz, despre ce era vorba: atac [i tep]i... M-am str\duit s\ spun asta pe un ton nep\s\tor. M\ bucur s\
folosirea for]ei, nu? {i asta `mpotriva unui v`rstnic? Isuse. constat c\ nu s`nt singurul care lucreaz\ p`n\ t`rziu.
M-am g`ndit imediat: s\ spun c\ eram nou angajat? Am c\utat o ~ns\ el avea chef s\ vorbeasc\ despre ma[ini.
serie de explica]ii: eram noul asistent al Norei. Trebuia s\ preg\tesc – Dom’le, nu cred c-am v\zut un Mustang cu spatele t\iat a[a
un raport – p\i, chiar asta f\ceam – [i lucrasem p`n\ la ora aceea la prin Highland Green. Doar `n filme, vreau s\ zic. Asta arat\ exact
cererea ei. Ce naiba [tia tipul din u[\? Era doar un am\r`t de paznic. ca aceea cu care Steve McQueen a urm\rit un Dodge Charger, f\-
A f\cut c`]iva pa[i `n birou [i a cl\tinat din cap. c`nd-o s\ ias\ de pe [osea [i s\ loveasc\ o sta]ie de benzin\. Capa-
– Domnule, credeam c\ am v\zut de toate. cele i-au zburat care `ncotro. A scos apoi un chicotit gros, plin, de
– Stai, domnule, am de preg\tit un proiect c`t casa p`n\ m`ine b\utor [i fum\tor. Bullitt. Filmul meu preferat. Cred c\ l-am v\zut
diminea]\, am `nceput eu s\ spun, destul de indignat. de o mie de ori.
– Uite un Bullitt. Acela e un Bullitt autentic. – Exact, am zis. Aceea[i ma[in\.
124 JOSEPH FINDER PARANOIA 125

S-a apropiat [i mai mult. Brusc, mi-am dat seama c\ pe un raft, de ziua mea. Sigur, eu va trebui s\ pl\tesc `mprumutul `n urm\torii
al\turi de fotografia `ncadrat\ de rama argintie, se g\sea o statuet\ [aptezeci [i cinci de ani.
aurit\. Pe soclul ei, cu litere mari [i negre, scria: „FEMEIA ANULUI A chicotit din nou.
1999. SE OFER| NOREI SOMMERS“. Gr\bit, am mers `n spa- – Am auzit. Am trecut [i eu prin asta. Am remarcat c\ prive[te
tele biroului, acoperind statueta cu propriul corp, pref\c`ndu-m\ to- spre birou, iar apoi mi-am dat seama exact la ce se uita.
tu[i c\ priveam atent fotografia. Era un plic mare cu numele Norei scris mare, cu majuscule `n-
– Are [i spoilerul din spate, [i tot ce-i trebuie, a continuat el. Cu gro[ate, cu un marker ro[u. NORA SOMMERS. Am aruncat privirea
dou\ ]evi de e[apament, nu? `mprejur ca s\ pun ceva deasupra lui pentru a-l ascunde, `n eventua-
– A, da. litatea c\ omul nu v\zuse deja numele, `ns\ Nora `[i ]inea biroul cu-
– Cu marginile rulate [i tot restul? rat lun\. Str\duindu-m\ s\ m\ port c`t mai firesc, am smuls f\r\
– P\i, bine`n]eles. grab\ o fil\ din blocnotesul cu file deta[abile, dup\ care am l\sat-o s\
A cl\tinat iar\[i din cap. cad\ pe suprafa]a biroului [i am strecurat-o peste plic cu m`na st`ng\.
– Mam\, doamne. Singur ai ref\cut-o? Frumos lucrat, Adam. H`rtia respectiv\ avea c`teva noti]e cu scrisul
– Nuu, a[ fi vrut eu s\ am at`ta timp. meu, dar ele r\m`neau de ne`n]eles pentru cine nu se pricepea.
A r`s din nou, gros [i r\sun\tor. – Cine e Nora Sommers? a `ntrebat el.
– ~n]eleg ce vrei s\ spui. – A, so]ia mea.
– Am luat-o de la un tip care-o ]inea `ntr-un hambar. – Nick [i Nora, da? a f\cut el pe un ton glume].
– {i are trei sute dou\zeci de cai, juc\ria asta? – Da, mereu primim a[a ceva. Apoi am z`mbit cuceritor. De
– Exact, am spus cu aer de cunosc\tor. aceea m-am `nsurat cu ea. Ei, [i-acum a[ face bine s\ m\-ntorc la
– Uite ce semnalizator are pe capot\, o minune. Am avut [i eu dosarele mele, altfel o s\ stau aici toat\ noaptea. M\ bucur c\ te-am
una din ’68, nedecapotabil\, dar a trebuit s\ scap de ea. M-a silit cunoscut, Luther.
nevast\-mea, dup\ ce a venit pe lume primul nostru copil. De – {i eu, Nick.
atunci tot t`njesc dup\ a[a ceva. Dar nu mai apuc eu s\ v\d un Dup\ plecarea paznicului, m-am sim]it at`t de agitat `nc`t n-am
Mustang GT Bullitt aproape nou, asta-i sigur. reu[it altceva dec`t s\ termin de copiat mesajele, apoi am stins lu-
Am cl\tinat din cap. mina [i am `ncuiat u[a biroului. C`nd m-am r\sucit pentru a duce
– Asta cam a[a-i. inelul cu chei `n cubiculul Lisei McAuliffe, am observat pe cineva
Nu-mi d\deam seama la ce f\cea referire. Oare toat\ lumea din merg`nd pe coridor. „Iar vine Luther“, m-am g`ndit. Ce mai voia ti-
companie era obsedat\ de ma[ini? pul, s\ continu\m discu]ia despre Mustang? Nu doream dec`t s\
– Corecteaz\-m\ dac\ gre[esc, dar se pare c\ ai cauciucuri GR pun cheile la loc f\r\ s\ m\ vad\ cineva, apoi s\ dispar.
de [aptezeci pe cincisprezece cu [apte, cu jante American Torque ~ns\ nu era Luther, ci un tip cu burt\, care purta ochelari cu
Thrust, adev\rat? rame groase [i avea o coad\ de cal.
Isuse, oare nu mai sc\pam de subiectul acesta? Era ultima persoan\ pe care m\ a[teptam s\ o v\d la birou la ora
– Luther, crede-m\ pe cuv`nt c\ nu m\ pricep deloc la ma[inile zece seara, dar nu trebuia s\ uit c\ inginerii lucrau la ore ciudate.
Mustang. Nici m\car nu merit s\ am una. So]ia mi-a f\cut-o cadou Noah Mordden.
126 JOSEPH FINDER

M\ v\zuse `ncuind u[a biroului Norei sau chiar m\ z\rise `n\-


untru? Ori nu avea vederea at`t de bun\? Poate c\ nici nu fusese
atent; poate visa `n lumea lui – dar ce c\uta aici?
N-a zis nimic, nici m\car nu m-a recunoscut. Nici nu eram con-
vins c\ m\ remarcase. Cu toate astea, era singura persoan\ de pe
hol, [i sigur nu orbise de tot.
A cotit pe urm\toarea alee [i a l\sat un dosar `n cubiculumul cu-
iva. Mim`nd nep\sarea, am trecut prin dreptul cubiculumului Lisei
[i am a[ezat inelul cu chei `n ghiveci, exact `n pozi]ia `n care `l g\- Partea a treia
sisem; asta mi-a luat doar o clip\, apoi am continuat s\ merg.
M\ aflam `n drum spre lifturi, c`nd am auzit:
– Cassidy.
~NZESTRARE
M-am `ntors.
– {i eu, care credeam c\ doar inginerii s`nt fiin]e nocturne.
~nzestrare: Termen specific pentru diferite elemente de
– ~ncerc s\ m\ prind de anumite chestii, am r\spuns eu moale.
sprijin, precum case conspirative, leg\turi impersonale [i
– ~n]eleg, a zis el. Dar modul `n care a rostit cuv`ntul m-a f\cut altele, folosite de un serviciu secret de informa]ii.
s\ simt un fior rece pe [ira spin\rii. Dup\ aceea m-a `ntrebat:
Dic]ionar interna]ional de spionaj
Anume?
– Poftim?
– ~n ce e[ti prins?
– Nu pricep, am spus eu, iar inima a `nceput s\-mi duduie.
– ~ncearc\ s\ ]ii minte asta.
– Vii?
Dar Mordden pornise deja spre lift [i nu mi-a r\spuns.
23

C`nd am ajuns acas\, m\ sim]eam terminat, chiar mai r\u dec`t


diminea]\. Nu eram f\cut pentru o asemenea activitate. Mi-a trecut
prin minte s\ ies [i s\ m\ fac din nou pulbere, dar trebuia s\ m\
culc, s\ recuperez o parte din somnul pierdut.
Apartamentul mi se p\rea mai mic [i mai mizer ca niciodat\.
Aveam un salariu mai mult dec`t `ndestul\tor, deci mi-a[ fi permis
s\ `nchiriez un apartament `n vreunul dintre noii zg`rie-nori de
l`ng\ port. Nu mai aveam nici un motiv s\ r\m`n `n grota aceea,
numai c\ ea era grota mea, care s\-mi aminteasc\ mereu ce neis-
pr\vit eram cu adev\rat, nu poseurul bine `mbr\cat [i nesuferit care
devenisem `n ultima vreme. Pe de alt\ parte, nici nu aveam timp s\
caut o nou\ locuin]\.
Am ap\sat comutatorul de l`ng\ u[\, dar camera a r\mas `n `n-
tuneric. Duc\-se. Asta `nsemna c\ becul l\mpii mari [i dizgra]ioase
din apropierea canapelei, principala surs\ de lumin\ din camer\, se
arsese. }in lampa aprins\ tot timpul pentru a putea s\ o `nchid sau
s\ o deschid de la u[\. Acum a trebuit s\ b`jb`i prin bezn\ p`n\ la
dulapul `n care ]in becurile [i alte nimicuri. Din fericire, cuno[team
fiece col]i[or al apartamentului, chiar cu ochii `nchi[i. Am pip\it `n
cutia de carton dup\ un bec, sper`nd s\ dau peste unul de o sut\ de
wa]i, nu de dou\zeci [i cinci sau cine [tie c`t, apoi m-am dus pe pi-
p\ite c\tre m\su]a aflat\ al\turi de canapea, am de[urubat chestia
care ]ine abajurul, am scos becul [i l-am `n[urubat pe cel nou. Cu
130 JOSEPH FINDER PARANOIA 131

toate astea, lumina nu s-a aprins. La naiba! Terminam ziua la fel de Sau – iar ideea mi-a venit pe nea[teptate – care voia s\ se asi-
prost precum `ncepusem. Am g\sit micul comutator de pe soclul gure c\ nu folosisem robotul pentru a `nregistra apelurile primite.
l\mpii, l-am r\sucit, iar camera s-a luminat. A[a st\teau lucrurile. M-am ridicat [i m-am apucat s\ caut cel\lalt
~n drum spre baie, m-a fulgerat un g`nd: „Cum de se decomu- casetofon pe care-l aveam, o chestie cu microcasete pe care o cum-
tase lampa? Eu n-o `nchideam niciodat\ – dar niciodat\. ~mi pier- p\rasem c`nd eram la colegiu din motive pe care le uitasem `ntre
dusem min]ile?“ timp. Mi-am adus aminte c\-l v\zusem cu c`teva s\pt\m`ni `nainte
Intrase cineva `n apartamentul meu? pe fundul unui sertar, c`nd c\utasem o brichet\. Am deschis serta-
Am avut o senza]ie stranie, ceva ce aducea a paranoia. Sigur in- rul, am cotrob\it `n\untru, dar nu mai era acolo. Nici `n celelalte
sertare nu l-am g\sit. Cu c`t c\utam, cu at`t eram mai convins c\-l
trase cineva. Cum altfel s-ar fi stins lumina de la comutatorul l\mpii?
v\zusem `n sertarul acela. C`nd m-am uitat mai bine, am descoperit
Nu `mp\r]eam apartamentul cu nimeni, nu aveam prieten\ [i nu
alimentatorul lui de re]ea, ceea ce confirma b\nuielile mele. A[a-
d\dusem cheia altcuiva. Tr`ndava companie care administra cl\di-
dar, [i casetofonul acela disp\ruse.
rea `n numele proprietarului la fel de lene[ nu intra niciodat\ `n
Acum eram convins: cel care-mi perchezi]ionase apartamentul
apartamente. Nici m\car dac\ `i rugai s\ trimit\ pe cineva pentru a c\utase `nregistr\ri pe care le-a[ fi putut face. ~ns\ `ntrebarea
repara caloriferele. ~n\untru nu p\trundea niciodat\ altcineva `n era: Cine mi-o f\cuse? Dac\ era vorba de Wyatt [i oamenii lui
afar\ de mine. Meacham, asta `mi d\dea motive de furie [i de revolt\.
C`nd am privit la telefonul aflat exact sub lumina l\mpii, un apa- Dar dac\ nu fuseser\ de la Wyatt? Dac\ `i trimiseser\ cei de la
rat Panasonic cu robot, pe care nu-l mai foloseam de mult\ vreme, Trion? Ideea m-a `nsp\im`ntat [i nici n-am vrut s\ m\ g`ndesc la
mai ales c\ aveam mesagerie vocal\ pe mobil, am remarcat ceva asta. Mi-am amintit `ntrebarea adresat\ de Mordden, pe chipul c\-
care nu se potrivea. Cablul negru al telefonului st\tea peste tasta- ruia nu distinsesem nici o expresie: „~n ce e[ti prins?“
tur\, exact pe ea, `n loc s\ stea cuminte, `ncol\cit al\turi de telefon,
ca `ntotdeauna. De acord, era vorba de am\nunte ne`nsemnate, dar
c`nd locuie[ti singur le bagi de seam\ imediat. Am `ncercat s\-mi
amintesc c`nd d\dusem ultima oar\ telefon, unde fusesem, ce f\cu-
sem. Fusesem at`t de tulburat s\ pun receptorul aiurea? Eram `ns\
sigur c\ nu-l l\sasem a[a diminea]\, `nainte de plecare.
Era clar, cineva intrase `n apartament.
Privirea mi-a revenit asupra aparatului telefonic [i mi-am dat
seama de altceva anapoda, iar de data asta nu era ceva de subtili-
tate. Robotul, pe care nu-l folosisem deloc, avea un sistem dublu de
`nregistrare a mesajelor, o caset\ pentru mesaje transmise [i alta
pentru cele primite.
Caseta pe care se `nregistrau mesajele primite disp\ruse. Cineva
o scosese.
Cineva care voise probabil s\ [tie ce mesaje primisem.
PARANOIA 133

14 hectare de gr\dini japoneze pline de specii rare de flori, gr\dini


cu st`nci, o cascad\ artificial\, un iaz, poduri vechi din lemn, aduse
tot din Japonia. P`n\ [i pietrele t\iate `n fel [i fel de forme ce pavau
aleea de acces pentru automobile fusese livrat\ din Japonia.
Bine`n]eles c\ n-am z\rit nici una dintre aceste minuni c`nd am
rulat cu ma[ina pe aleea din piatr\ ce mi s-a p\rut nesf`r[it\. Am v\-
zut cabina portarului [i o poart\ `nalt\ din fier care s-a deschis auto-
mat, kilometri `ntregi de bambu[i, o parcare `n care se g\seau [ase
24 Bentley decapotabile, fiecare de alt\ culoare, amintind de un parc de
ambulan]e (tipul nu ]inea la ma[inile americane puternice) [i o cas\
scund\ din lemn `nconjurat\ de un zid impun\tor din piatr\.
Casa lui Nick Wyatt se afla `n suburbia cea mai exclusivist\, de Primisem ordin s\ m\ prezint la aceast\ `nt`lnire din partea lui
care [tia toat\ lumea, at`t de bogat\ `nc`t se f\ceau [i glume pe Meacham printr-un e-mail protejat – un mesaj pe contul meu
seama ei. Era de departe `n cea mai mare, cea mai elegant\, cea mai Hushmail venit din partea lui „Arthur“, transmis printr-un server
scandalos de scump\ zon\ a ora[ului, recunoscut\ pentru propriet\- finlandez, care `l f\cea s\ r\m`n\ anonim [i imposibil de depistat ca
]ile mari, moderne [i revolt\tor de scumpe. F\r\ `ndoial\ c\ era im- surs\. Era formulat `ntr-un limbaj codificat, care `l f\cea s\ par\ o
portant pentru Waytt s\ locuiasc\ `ntr-o cas\ despre care vorbea confirmare a unei comenzi pe care o f\cusem unui comerciant
toat\ lumea, pe care Architectural Digest o plasa pe prima copert\, online, `ns\, de fapt, `mi comunica unde [i c`nd [i toate celelalte.
astfel ca ziari[tii locali s\ g\seasc\ mereu c`te-un motiv pentru a p\- Meacham `mi transmisese instruc]iuni precise pentru a ajunge
trunde acolo [i s\ aib\ ce scrie. Le pl\cea la nebunie s\ fac\ fotogra- acolo cu ma[ina. A trebuit s\ merg p`n\ la o parcare numit\ Denny’s,
fii ame]itoare, care s\ te lase cu gura c\scat\, ale acestei catedrale s\ a[tept sosirea unui Lincoln albastru-`nchis, pe care s\-l urmez
din epoca Silicon Valley. Se d\deau `n v`nt dup\ aerul japonez – p`n\ la re[edin]a lui Wyatt. Cred c\ tot planul acela avea rostul de a
falsa senin\tate Zen, sobrietatea [i simplitatea care contrastau izbitor ne asigura c\ eu nu eram urm\rit. Asta dovedea o grij\ oarecum pa-
cu parcul auto al lui Wyatt, alc\tuit din automobile Bentley decapo- ranoic\, dar cine eram eu ca s\ ridic obiec]iuni? La urma urmelor,
tabile, [i cu striden]a lui, total nepotrivit\ cu filozofia Zen. eram cel a[ezat pe scaunul electric.
La Departamentul de rela]ii publice de la Wyatt Telecommuni- Imediat ce am cobor`t din ma[in\, Lincolnul s-a `ndep\rtat. Un
cations, un tip se ocupa exclusiv de publicitatea personal\ a lui filipinez mi-a deschis u[a [i mi-a cerut s\-mi scot pantofii. M-a con-
Nick Wyatt, plas`nd articole [i [tiri `n reviste precum People, sau dus `ntr-o sal\ de a[teptare mobilat\ cu paravane shoji, tatami, o
USA Today, sau altele asemenea. Din c`nd `n c`nd strecura [i c`te-un m\su]\ scund\, de culoare `nchis\ [i l\cuit\, o canapea joas\, de cu-
articol despre proprietatea Wyatt, fiindc\ a[a aflasem [i eu c\ va- loare alb\, ce amintea de un futon. Nu tocmai comod\. Am r\sfoit
lora cincizeci de milioane de dolari, c\ era mai mare [i mai ele- c`teva dintre revistele expuse artistic pe m\su]a de cafea – Robb Re-
gant\ dec`t casa de pe malul lacului din apropierea ora[ului Seattle, port, Architectural Digest (inclusiv num\rul cu casa lui Wyatt pe co-
care `i apar]inea lui Bill Gates, c\ reprezenta o copie a unui palat pert\, bine`n]eles) [i un catalog de la galeriile Sotheby’s.
japonez din secolul paisprezece pe care Wyatt `l construise `n ~ntr-un t`rziu, intendentul sau cum s-o fi numit individul, a rea-
Osaka [i-l transportase buc\]i `n State. Era `nconjurat de aproape p\rut [i mi-a f\cut un gest din cap. L-am urmat pe un hol lung [i
134 JOSEPH FINDER PARANOIA 135

am mers c\tre o alt\ `nc\pere aproape pustie, unde l-am v\zut pe – Spuneam c\ dac\ ai de g`nd s\ faci prostia de a `ncerca s\ `n-
Wyatt a[ezat `n capul unei mese lungi [i joase, de culoare neagr\. registrezi discu]iile dintre noi sau telefoanele pe care le prime[ti de
C`nd ne-am apropiat de intrarea `n acea sufragerie, am auzit la mine sau de la vreo leg\tur\ de-a mea, n-o s\-]i mearg\ prea
brusc o alarm\ pe un ton ascu]it, p\trunz\tor, `nfior\tor de tare. Am bine. Adam, n-ai nevoie de asigur\ri. Eu s`nt asigurarea ta.
privit uimit `n jur, dar, p`n\ s\ m\ dezmeticesc, am fost `n[f\cat de A ap\rut o japonez\ frumoas\, `mbr\cat\ cu chimono, purt`nd o
filipinez [i de un alt tip, ap\rut ca din senin, iar am`ndoi m-au for]at tav\ de pe care, folosindu-se de un cle[te din argint, i-a oferit un
s\ m\ `ntind la p\m`nt. prosop fierbinte. Wyatt [i-a [ters palmele [i i l-a `napoiat. Privin-
– Ce mama dracului! am exclamat eu [i m-am zb\tut pu]in, nu- du-l de aproape, mi-am dat seama c\ Wyatt suferise o opera]ie de
mai c\ indivizii erau puternici ca ni[te lupt\tori de sumo. chirurgie facial\. Pielea `i st\tea prea `ntins\, f\c`nd ochii s\-i se-
Cel de-al doilea m-a imobilizat, iar filipinezul m-a perchezi- mene cu ai unui eschimos.
]ionat. Ce c\utau, arme? Filipinezul a g\sit la mine MP3-playerul [i – Telefonul de acas\ nu e sigur, a continuat el. Nici mesageria
mi l-a smuls din geant\. S-a uitat la el, a zis ceva `n limba lui de vocal\ sau computerul sau mobilul. Trebuie s\ iei leg\tura cu noi
acas\, i l-a `ntins celuilalt individ, care l-a m\surat din ochi, l-a r\- doar `n caz de urgen]\, cu excep]ia situa]iei c`nd trebuie s\ r\spunzi
sucit [i, cu voce gutural\, a rostit ceva de ne`n]eles.
unui apel de-al nostru. ~n rest, vom ]ine leg\tura cu tine prin e-mail
M-am adunat de jos.
criptat. {i-acum a[ vrea s\ v\d ce ai reu[it.
– A[a `i primi]i pe to]i oaspe]ii domnului Wyatt?
I-am dat CD-ul cuprinz`nd lista cu ultimii angaja]i de la Trion, pe
Intendentul a luat juc\ria [i, intr`nd `n `nc\pere, i-a predat-o lui
care o desc\rcasem de pe Web, plus c`teva foi, pe care f\cusem o se-
Wyatt, care urm\rise toat\ scena. Wyatt i-a `napoiat-o filipinezului
rie de nota]ii. C`t a citit adnot\rile mele, japoneza a revenit cu o alt\
f\r\ ca m\car s-o `nvredniceasc\ cu o privire.
tav\ [i a `nceput s\ a[eze `n fa]a lui un [ir de cutiu]e din mahon l\-
M-am ridicat `n picioare.
cuit, pe care se g\seau buc\]ele de sushi [i sashimi, parc\ sculptate,
– Ce, n-a]i mai v\zut a[a ceva? Ori muzica din afar\ nu e per-
plus mici gr\m\joare de orez, wasabi de un verde-deschis [i feliu]e
mis\ aici?
– ~[i fac meseria, m-a l\murit Wyatt. rozalii de ghimber murat. Wyatt n-a ridicat privirea; era prea absorbit
Purta o c\ma[\ neagr\ [i str`mt\, cu m`nec\ lung\, p\r`nd a fi de ceea ce-i adusesem. Dup\ c`teva minute, a ridicat receptorul, de
f\cut\ din ceva fin, cost`nd probabil c`t c`[tigam eu pe lun\, chiar dimensiuni mici, pe care nici nu-l observasem p`n\ atunci, [i a spus
dac\ lucram la Trion. Ar\ta mai bronzat dec`t ar fi fost firesc. „Pe- ceva cu glas sc\zut. Mi s-a p\rut c\ aud cuv`ntul „fax“.
semne c\ are aparatur\ special\“, m-am g`ndit eu. Dup\ aceea s-a uitat la mine.
– Te temeai c\ o s\ `nregistrez? l-am `ntrebat. – Bun\ treab\, a zis. Foarte interesant.
– Eu nu m\ „tem“ de nimic, Cassidy. Vreau ca toat\ lumea s\ A sosit apoi alt\ femeie, `ntre dou\ v`rste, cu fa]a ridat\, p\rul
respecte regulile jocului. Dac\ e[ti de[tept [i nu `ncerci s\ m\ tragi c\runt, ochelari de citit prin[i pe un lan] purtat pe dup\ g`t. A sur`s,
pe sfoar\, totul va fi bine. Nici m\car s\ nu-]i treac\ prin minte a luat teancul de foi de la el [i a ie[it f\r\ s\ spun\ o vorb\. Oare ]i-
s\-]i procuri vreo „poli]\ de asigurare“, fiindc\ ]i-am luat-o `nainte. nea o secretar\ la dispozi]ie toat\ noaptea?
Ciudat, ideea asta nu-mi venise dec`t acum, c`nd adusese el vor- Wyatt a luat be]i[oarele de m`ncat [i a dus o `nbuc\tur\ de pe[te
ba de a[a ceva. crud la gur\, a mestecat g`nditor, f\r\ s\ m\ sl\beasc\ din ochi.
– Nu pricep. – ~n]elegi superioritatea buc\t\riei japoneze? a `ntrebat el.
136 JOSEPH FINDER PARANOIA 137

Am ridicat din umeri. – Bun. Ai de rezolvat o treab\ dificil\, dar e[ecul ar fi mult mai
– ~mi plac tempura [i alte chestii de astea. dureros.
S-a str`mbat [i a cl\tinat din cap. – Cinstit s\ fiu, `mi place la Trion.
– Eu nu m\ refer la tempura. De ce-]i `nchipui c\ japonezii con- Spuneam adev\rul, dar [tiam c\ Wyatt va lua asta ca pe un
duc `n ceea ce prive[te longevitatea? Hrana f\r\ gr\simi, cu multe afront. A ridicat privirea [i, continu`nd s\ mestece, a sur`s.
proteine, bogat\ `n legume [i puternic antioxidant\. M\n`nc\ de pa- – S`nt `nc`ntat s\ aud asta.
truzeci de ori mai mult\ soia dec`t noi. Au refuzat vreme de secole – Cur`nd, echipa mea o s\ fac\ o prezentare `n fa]a lui Augus-
s\ m\n`nce carne provenit\ de la patrupede. tine Goddard.
– De acord, am afirmat eu, zic`ndu-mi `n g`nd: „{i unde vrei s\ – B\tr`nul Jock Goddard, he-he. Ei, o s\ te convingi imediat c\
ajungi cu asta?“ e un individ pre]ios [i plin de aere. Am impresia c\ d\ cu totul cre-
A mai luat o `mbuc\tur\ de pe[te. zare prezent\rilor slugarnice, prostiilor referitoare la „superioritatea
– Ar trebui s\ te g`nde[ti serios s\-]i `mbun\t\]e[ti calitatea con[tiin]ei tehnice“ pe care le fac cei de la Fortune. ~[i `nchipuie c\
a ajuns un sf`nt.
vie]ii. C`]i ani ai, dou\zeci [i patru?
Am dat aprobator din cap; ce-a[ fi putut spune? Nu-l cuno[team
– Dou\zeci [i [ase.
pe Goddard, a[a c\ nu aveam motive s\ aprob sau s\ dezaprob spu-
– Mai ai decenii bune `nainte. ~ngrije[te-]i organismul! Fumatul,
sele lui Wyatt, `ns\ invidia lui se sim]ea indiscutabil.
b\utura, hamburgerii [i alte porc\rii – c\caturile astea trebuie s\ `n-
– {i c`nd face]i prezentarea `n fa]a b\tr`nului b\[inos?
ceteze. Eu dorm trei ore pe noapte. Nici nu-mi trebuie mai mult. Te
– Peste c`teva s\pt\m`ni.
distrezi, Adam?
– Posibil s\-]i v`nd vreun pont.
– Nu.
– Accept orice idee care m\ poate ajuta.
– Foarte bine. Nu te afli acolo ca s\ te distrezi. Te sim]i bine la
Apoi a sunat telefonul, iar el a r\spuns imediat.
Trion `n noul t\u rol?
– Da. A ascultat atent c`teva clipe. Bine, a zis, [i a `nchis. Ai
– ~nv\] s\ m\ descurc. {efa mea e o scorpie... descoperit ceva interesant. Peste o s\pt\m`n\ sau dou\ o s\-]i dau
– Nu vorbesc de acoperirea ta. Eu am `n vedere adev\rata ta mi- informa]ii complete despre aceast\ Alana Jennings.
siune – s\ p\trunzi. – Sigur, a[a cum mi-a]i dat [i despre Lundgren [i Sommers.
– Bine? Nu, `nc\ nu. – A, nu, asta prezint\ mai mult\ importan]\.
– Miza e mare. {tiu ce `nseamn\. Te mai vezi cu vechii prieteni? – De ce?
– Sigur. – Fiindc\ va trebui s\ te apropii de ea. Ea `]i va deschide u[ile.
– Nici nu-]i recomand s\-i abandonezi. Asta ar putea na[te b\- Acum, dac\ ai un nume codificat, trebuie s\ ob]ii toate numele ce-
nuieli. Dar e preferabil s\-]i ]ii gura, altfel dai de dracu’. lor care au o leg\tur\ c`t de ne`nsemnat\ cu AURORA. ~ncep`nd de
– S-a `n]eles. la directorul de proiect [i termin`nd cu femeia de serviciu.
– Presupun c\ nu mai trebuie s\-]i amintesc ce te a[teapt\ dac\ – Cum?
dai gre[. Nici n-am rostit bine cuv`ntul, c\ mi-a [i p\rut r\u c\ nu m\ st\-
– Nu-i nevoie s\ mi se spun\. p`nisem.
138 JOSEPH FINDER

– G\se[ti tu o solu]ie. Asta-i treaba ta, domnule. {i vreau un


r\spuns chiar m`ine.
– M`ine?
– Cum ai auzit.
– Bine, am zis, sim]ind c\ `n glas mi se strecoar\ o und\ de sfidare.
~ns\ dup\ aceea, nu mai ai nevoie de mine, corect? {i s`ntem chit.
– A, nu, mi-a r\spuns Wyatt [i a z`mbit, ar\t`ndu-mi din]ii mari [i
sclipitori. Nu, amice, \sta nu-i dec`t `nceputul. Mai e mult p`n\ departe.
25

Am ajuns s\ muncesc zi-lumin\, de aceea eram permanent obo-


sit. ~n afar\ de programul normal de birou la Trion, petreceam ore
`n [ir, p`n\ la miez de noapte, f\c`nd cercetare pe Internet sau citind
dosarele cu informa]ii pe care mi le trimiteau Meacham [i Wyatt,
cele care m\ f\ceau s\ fiu cel mai iste] din echip\. ~n c`teva r`nduri,
`n timpul deplas\rii lungi, prin traficul aglomerat, era c`t pe ce s\
adorm la volan. Deschisesem ochii brusc, m\ trezisem [i oprisem
exact `n ultima clip\, c`nd eram gata s\ intru pe contrasens sau s\
lovesc ma[ina din fa]a mea. ~ncepeam s\-mi pierd vioiciunea cam
dup\ pr`nz, [i-mi trebuiau cantit\]i considerabile de cafea ca s\ nu
m\ simt ispitit s\-mi `ncruci[ez bra]ele la piept [i s\ a]ipesc `n cubi-
culumul meu. ~ncepusem s\ visez c\ o s\ ajung devreme acas\ [i
c\, odat\ v`r`t `n a[ternut `n b`rlogul meu `ntunecos, o s\ dorm `n
miezul zilei. Tr\iam cu cafea [i Diet Pepsi, plus Red Bull. Mi-au
ap\rut cearc\ne. Cei `mp\timi]i de munc\ m\car se aleg cu o
bucurie din asta; eu `ns\ m\ sim]eam doar biciuit, ca un cal de po-
var\ din vreun roman rusesc.
~ns\ consumul de stimulente nu constituia cea mai mare pro-
blem\ a mea. ~n realitate, nu mai [tiam s\ deosebesc adev\rata
„misiune“ de cea „acoperit\“. Eram at`t de ocupat particip`nd la
[edin]\ dup\ [edin]\, str\duindu-m\ s\ fiu la curent cu toate aspec-
tele pentru ca Nora s\ nu miroas\ ceva [i s\ m\ pun\ sub urm\rire,
`nc`t abia aveam timp s\ mai fac investiga]ii [i s\ culeg informa]ii
despre AURORA.
140 JOSEPH FINDER PARANOIA 141

Din c`nd `n c`nd `l vedeam pe Mordden, la c`te o discu]ie despre informa]ii de baz\, precum num\rul de telefon pe interior, func]ia
Maestro sau la bufetul angaja]ilor, c`nd el se oprea ca s\ mai (director de marketing, Grupul de cercetare tehnologii revolu]io-
schimbe c`teva cuvinte cu mine. Cu toate acestea, n-a adus deloc nare), num\rul departamentului, care era acela[i ca adresa de mail.
vorba de noaptea `n care se putea s\ m\ fi v\zut ie[ind din biroul Acel num\r mic, [tiam eu, constituia o informa]ie extrem de fo-
Norei. Pesemne c\ nu m\ v\zuse `n biroul ei. Ori poate c\ da, `ns\, lositoare. La Trion, la fel ca la Wyatt, ]i se atribuia acela[i num\r ca
din anumite motive, prefera s\ evite subiectul. [i celorlal]i care lucrau `n acela[i sector al companiei. Trebuia doar
~n plus, o dat\ la c`teva zile, primeam c`te-un e-mail de la s\ tastez num\rul acela `n baza de date [i ob]ineam o list\ a celor
„Arthur“, prin care eram `ntrebat ce mai ob]inusem, cum mergeau care colaborau direct cu Alana Jennings – ceea ce `nsemna c\ to]i
lucrurile [i de ce naiba `mi trebuia at`t de mult timp. lucrau la proiectul AURORA.
Aproape `n fiecare zi st\team p`n\ t`rziu la birou, astfel c\ nu Asta nu `nsemna c\ de]ineam lista complet\ a angaja]ilor prin[i
prea eram de g\sit pe acas\. Seth mi-a l\sat o gr\mad\ de mesaje `n proiect, care puteau s\ se afle `n departamente separate de la ace-
telefonice, dar, dup\ o s\pt\m`n\ sau cam a[a ceva, a renun]at. La la[i etaj, dar m\car aveam o bun\ parte dintre ei: patruzeci [i [apte
fel au procedat [i majoritatea celorlal]i prieteni. Din c`nd `n c`nd,
de oameni. Am imprimat pagina web a fiec\ruia [i am strecurat fo-
reu[eam s\-mi mai scot c`te-o jum\tate de or\ ca s\ mai trec pe la
ile de h`rtie `ntr-un dosar din geanta mea. Cu asta, speram eu, `i
tata pentru a vedea cum se simte, `ns\ de fiecare dat\ c`nd ap\ream
mai lini[team o vreme pe cei de la Wyatt.
era at`t de iritat pe motiv c\-l evit `nc`t abia dac\ m\ `nvrednicea cu
~n jur de zece seara, c`nd am ajuns acas\, cu inten]ia s\ m\ a[ez
o privire. ~ntre el [i Antwoine se crease un soi de armisti]iu, ceva
la computer ca s\ descarc toate tast\rile Norei, altceva mi-a atras
asem\n\tor R\zboiului Rece. Bine m\car c\ Antwoine nu amenin]a
aten]ia. ~n mijlocul mesei din „buc\t\rie“ – o chestie cu t\blia
c\ pleac\. Deocamdat\.
dintr-un material imit`nd marmura, pe care o cump\rasem de la un
~ntr-o noapte am revenit `n biroul Norei [i am extras juc\ria
magazin de mobil\ folosit\ cu patruzeci [i cinci de dolari – trona
care `nregistra ce se tastase pe computerul ei, de ast\ dat\ rapid [i
f\r\ incidente nedorite. Rondul `l aducea pe paznicul amator de un plic fo[nitor, destul de gros [i sigilat.
ma[ini Mustang `ntre zece [i zece [i dou\zeci, de aceea am f\cut Diminea]\ nu fusese acolo. Cei de la Wyatt se strecuraser\ din nou
treaba `nainte de sosirea lui. Asta mi-a r\pit mai pu]in de zece mi- `n apartamentul meu, de parc\ ar fi vrut s\-mi demonstreze c\ puteau
nute, iar Noah Mordden n-a ap\rut. p\trunde oriunde. Bun, am priceput mesajul. Poate `[i `nchipuiau c\
Cablul acela ne`nsemnat stocase sute de mii de tast\ri ale Norei, acela era modul cel mai sigur de a-mi transmite ceva f\r\ s\ atrag\
inclusiv toate parolele folosite. Acum nu-mi r\m`nea dec`t s\ co- aten]ia asupra mea. Mie asta `mi suna `ns\ aproape ca o amenin]are.
nectez dispozitivul la computerul meu [i s\ descarc textul. Cu toate Plicul con]inea un dosar cuprinz\tor despre Alana Jennings, a[a
astea, n-am `ndr\znit s\ fac asta chiar acolo, `n cubiculumul meu. cum `mi promisese Nick Wyatt. L-am deschis, am v\zut un mald\r
Cine [tie ce programe de detec]ie se foloseau `n re]eaua Trion! Nu de fotografii ale tipei [i, brusc, mi-a pierit orice interes fa]\ de
merita s\ risc. tast\rile Norei Sommers. Aceast\ Alana Jennings era, ca s\ nu spun
~n schimb, m-am conectat la site-ul corpora]iei. ~n ferestruica de mai multe, o apari]ie de zile mari.
c\utare am tastat AURORA, dar n-am ob]inut nimic. Surpriz\, sur-
priz\. Mi-a venit o alt\ idee, de aceea am tastat numele Alanei M-am a[ezat pe scaunul de lectur\ [i am r\sfoit dosarul.
Jennings [i am desc\rcat pagina ei. Nu avea fotografia – majoritatea Era evident c\ alc\tuirea lui ceruse mul]i bani [i eforturi deose-
[i le puseser\, de[i erau [i unii care n-o f\cuser\ – [i n-am g\sit dec`t bite. Fusese urm\rit\ de detectivi particulari, care `[i notaser\ cu
142 JOSEPH FINDER PARANOIA 143

minu]iozitate deplas\rile ei, obiceiurile, vizitele pe care le f\cea. m\car pui sau pe[te. Se hr\nea ca o pas\re, una din p\durea tropi-
Erau [i dou\ fotografii care o `nf\]i[au intr`nd `n cl\direa Trion, la cal\ – numai fructe, nuci, semin]e. Nu frecventa baruri [i nici nu
restaurant cu c`teva prietene, la un fel de club de tenis, lucr`nd la o st\tea `n ora[ p`n\ spre diminea]\, `n schimb primea comenzi de la
sal\ de fitness exclusiv pentru femei, cobor`nd din automobilul ei un magazin de b\uturi din apropierea apartamentului, astfel c\ avea
Mazda Miata, de culoare albastr\. Avea p\r negru [i bogat, ochi al- totu[i un viciu. Votca preferat\ p\rea a fi Grey Goose; ginul prefe-
ba[tri, un corp zvelt (asta se vedea f\r\ efort din poza `n care ap\- rat, Tanqueray Malacca. Se ducea la restaurant o dat\ sau de dou\
rea `n costumul de gimnastic\ din lycra). Uneori purta ochelari ori pe lun\, dar nu la cele precum Denny’s, Applebee’s sau Hooters;
negri cu rame groase, de felul celor adopta]i de femeile frumoase l\sa impresia c\ `i pl\ceau cele de `nalt\ clas\, cu buc\tar-[ef renu-
pentru a da de `n]eles c\ s`nt inteligente [i serioase, [i totu[i at`t de mit, cu alte cuvinte Chakra [i Alto, sau Buzz [i Om. De asemenea,
frumoase `nc`t pot purta [i ochelari ur`]i. Ace[tia o f\ceau s\ arate mergea des la restaurante cu profil thailandez.
[i mai atr\g\toare. Poate c\ acela era [i scopul. La film se ducea cel pu]in o dat\ pe s\pt\m`n\ [i de obicei `[i re-
Dup\ o or\ de lectur\ a dosarului, [tiam mai multe despre ea zerva biletele prin programul Fandango; doar c`nd [i c`nd vedea c`te
dec`t am reu[it vreodat\ s\ aflu despre oricare dintre prietenele pe un film cu poli]i[ti [i fete, prefer`nd filmele str\ine. Evident, era o
care le avusesem. Nu era doar frumoas\, ci [i bogat\ – asta repre- femeie care prefera s\ vad\ Arborele de sabo]i1 dec`t Porky’s. ~n
zent`nd o dubl\ amenin]are. Crescuse `n Darien, Connecticut, unde fine. Cump\ra o mul]ime de c\r]i folosind sistemul online, de la
terminase Facultatea de Englez\, specializ`ndu-se `n literatura ame- Amazon, Barnes [i Noble, preponderent literatur\ serioas\, unele
rican\. Urmase [i cursuri de informatic\ [i electronic\. Potrivit foii romane sud-americane [i un num\r considerabil de c\r]i despre
film. De asemenea, recent cump\rase ni[te c\r]i despre budism [i `n-
matricole din colegiu, ob]inuse numai A-uri [i c`teva A-uri minus
]elepciunea oriental\ [i prostii de genul \sta. ~[i mai luase [i filme
[i fusese aleas\ `n Phi Beta Kappa `n primul an de studii. Bravo,
pe DVD, inclusiv setul complet din Na[ul, precum [i c`teva clasice,
deci era [i de[teapt\; asta `nsemna o tripl\ amenin]are.
`n alb-negru, ca Double Indemnity. La o adic\, cump\rase Double
Oamenii lui Meacham ob]inuser\ [i tot felul de informa]ii fi-
Indemnity de dou\ ori, o dat\ ca video, `n urm\ cu c`]iva ani, [i, mai
nanciare despre ea [i restul familiei. Ea de]inea un fond personal de
recent, versiunea pe DVD. Evident, `[i cump\rase un DVD-player
c`teva milioane de dolari, iar tat\l ei, director executiv al unei mici
`n cursul ultimilor doi ani, [i ]inea `n mod deosebit la cuplul acela de
companii din Stamford, avea un portofoliu cu o valoare impre-
odinioar\, Fred MacMurray/Barbara Stanwyck. P\rea s\ fi cump\rat
sionant\. Avea dou\ surori mai mici, una `nc\ la colegiul Wesleyan,
toate discurile lansate de Ani DiFranco [i Alanis Morisette.
iar cealalt\ lucra la Sotheby’s, `n Manhattan.
Am memorat toate acele am\nunte. ~mi formasem o imagine
Cum le telefona p\rin]ilor aproape `n fiecare zi, era simplu de
mai mult dec`t general\ `n leg\tur\ cu Alana Jennings. {i `mi schi-
presupus c\ se sim]ea foarte apropiat\ de ei. (Am g\sit [i notele de
]asem chiar [i un plan.
plat\ ale telefonului pe un an de zile, dar, din fericire pentru mine,
cineva analizase informa]iile `n locul meu [i f\cuse o list\ a persoa-
nelor cu care lua leg\tura mai des.) Era nec\s\torit\, nu p\rea s\
ias\ cu cineva `n mod regulat [i avea propriul apartament `ntr-un
cartier foarte exclusivist, nu departe de sediul Trion.
~[i f\cea cump\r\turile `n fiecare duminic\ la un supermarket [i 1 Film al lui Ermanno Ohui, c`[tig\tor `n 1978 al premiului Palme D’Or de la Cannes
p\rea s\ fie vegetarian\, deoarece niciodat\ nu cump\ra carne, nici (n. red.)
PARANOIA 145

Cl\direa ocupa o suprafa]\ mare, av`nd acoperi[ul f\cut din


ceva ce aducea a [indril\ [i ar\ta ca una dintre „c\su]ele“ de la
Newport. Se g\sea `n mijlocul unei peluze de un verde-smarald
care parc\ nu se mai termina [i era tuns\ perfect. ~n cele din urm\,
am sc\pat de Josh la cafenea, pref\c`ndu-m\ c\ fac semn cu m`na
c\tre o persoan\ pe care, chipurile, o cuno[team. S-a oferit s\-mi
aranjeze o partid\ pe vreun teren, dar i-am spus c\ nu era nici o
problem\, cuno[team lume pe acolo [i m\ voi descurca.
26 C`teva minute mai t`rziu, am v\zut-o pe Alana. Nici nu aveai
cum s\ nu observi o asemenea fat\. Purta o bluz\ Fred Perry [i
avea (din anumite motive, fotografiile nu surprinseser\ aspectul)
S`mb\t\ dup\-amiaz\, `mbr\cat `n costum alb de tenis (pe care `l ni[te picioare strig\toare la cer. Ochii ei alba[tri erau ame]itori. A
cump\rasem `n diminea]a aceea – pentru c\, `n mod obi[nuit, jucam sosit `n cafenea `mpreun\ cu alt\ tip\ cam de v`rsta ei [i au coman-
`ntr-un [ort ob]inut prin t\ierea cracilor unor blugi zdren]\ro[i [i `ntr-o dat am`ndou\ Pellegrino. Mi-am g\sit o mas\ `n apropiere de a lor,
bluz\ oarecare) [i purt`nd la m`n\ un ceas italienesc de scufund\tor, dar nu foarte apropiat\, [i `n spatele ei, ca s\ nu m\ aflu `n c`mpul
ridicol de scump, pe care mi-l luasem recent, am sosit la Tennis and s\u vizual. Ideea era s\ observ, s\ urm\resc, s\ trag cu urechea [i,
Racquet Club, un loc tare [ic [i foarte exclusivist. Alana Jennings era mult mai important, s\ nu fiu z\rit. Dac\ m-ar fi remarcat, data ur-
membr\ [i, potrivit informa]iilor din dosar, juca acolo aproape `n fie- m\toare sigur a[ fi avut probleme c`nd a[ fi `ncercat s\ m\ apropii
care s`mb\t\. Aflasem ora la care se programase dup\ ce telefonasem de ea. Nu ar\t chiar ca Brad Pitt, dar nici spaima ciorilor nu s`nt;
cu o zi `nainte [i sus]inusem c\ urma s\ joc a doua zi cu ea, uitasem femeile m\ observ\ de multe ori. Trebuia s\ fiu prudent.
ora [i nu reu[eam s\ o g\sesc, „vre]i s\ repeta]i, v\ rog?“ Simplu ca Nu mi-am dat seama dac\ femeia care venise `mpreun\ cu Alana
bun\ ziua. Avea un meci de dublu la patru [i jum\tate. Jenning era vreo vecin\ sau coleg\ sau altceva, dar se vedea c\ nu dis-
cut\ treburi de serviciu. Nu gre[eam dac\ presupuneam c\ nu erau co-
Cu jum\tate de ceas `nainte de ora program\rii ei, m-am `nt`lnit
lege `n echipa AURORA. P\cat, nu aveam s\ aflu nimic interesant.
cu directorul care se ocupa de noii membri [i m-am ales cu un tur
Apoi a fost sunat\ pe mobil.
al clubului. Asta a impus ceva interven]ii, deoarece era un club pri-
– Alana, a zis ea. Avea o voce de suavitatea catifelei, de fat\
vat; nu puteai p\trunde acolo oricum. Arnold Meacham `l rugase
care urmase o [coal\ particular\ [i cultivat\, dar f\r\ a fi prea afec-
pe Wyatt s\-l pun\ pe un tip bogat, membru al clubului – un amic
tat\. Serios? a f\cut ea. Bravo, s-ar p\rea c\ ai rezolvat problema.
al unui amic [i a[a mai departe, ca s\ nu se fac\ leg\tura cu Wyatt – Am ciulit urechile. Keith, asta `nseamn\ c\ am redus la jum\tate
s\ discute cu cineva de la club [i s\ garanteze pentru mine. Tipul timpul p`n\ la data intr\rii `n produc]ie, e incredibil.
f\cea parte din comisia de aprobare a noilor membri, iar numele lui Se vedea c\ discuta probleme de serviciu. M-am apropiat ceva
avea greutate acolo, deoarece directorul acela, Josh, s-a ar\tat entu- mai mult, ca s\ aud mai bine. ~n jur era destul zgomot de tac`muri
ziasmat s\ m\ `nso]easc\ `n vizita de prezentare. Mi-a dat chiar [i o [i farfurii, hohote de r`s, plus bufnetul surd al loviturilor de rachet\,
legitima]ie de o zi, ca s\ verific terenurile (zgur\, sal\ [i `n aer li- ceea ce `mi `ngreuna [i mai tare `ncercarea de a surprinde mai mult
ber) [i, poate, s\ prind vreun joc undeva. din ceea ce spunea. Cineva s-a strecurat pe l`ng\ masa mea, un tip
146 JOSEPH FINDER PARANOIA 147

masiv cu o burt\ enorm\, care a fost c`t pe ce s\-mi r\stoarne paha- Aveau rezervare pentru un teren `n aer liber. Era soare, cald [i
rul cu Cola. Mai [i r`dea h\h\it, acoperind [i fr`nturile pe care le v`ntul adia. Am f\cut echipele: Alana [i Drew contra mea [i a cele-
puteam prinde din zbor. Mi[c\t-te, dobitocule! ilalte fete, pe care o chema Jody. Am`ndou\ jucau la fel de bine,
P`n\ la urm\ omul a trecut [i am mai auzit o por]iune de dis- dar Alana era de departe mai gra]ioas\. Nu juca deosebit de agre-
cu]ie. Acum vorbea cu glas re]inut [i n-am putut surprinde dec`t siv, dar avea un rever bun, scotea `ntotdeauna serviciile, ajungea
fragmente, dar tot era ceva: „Da, asta e `ntrebarea de [aizeci [i mereu la minge f\r\ s\ se agite inutil. Servea simplu [i precis: nu
patru de miliarde de dolari, nu? Tare-a[ vrea s\ [tiu“. Apoi, ceva rata aproape deloc. Juca la fel de firesc precum respira.
mai tare: „Mul]umesc c\ m-ai anun]at – grozav\ veste“. Dup\ care, Din nefericire, l-am subapreciat pe F\t-Frumos. Era juc\tor se-
convorbirea s-a `ntrerupt cu un bip. „Treburi de serviciu“, s-a scu- rios. Am `nceput nesigur, aproape st`ngaci [i, spre iritarea vizibil\ a
zat ea fa]\ de cealalt\ femeie. „Iart\-m\. Mi-a[ dori s\ ]in telefonul lui Jody, am comis o dubl\ gre[eal\ la primul serviciu. Cur`nd to-
`nchis, dar `n perioada asta trebuie s\ fiu disponibil\ la orice or\. A, tu[i, mi-am revenit. ~ntre timp, Drew `ncepuse s\ joace de parc\ se
uite-l pe Drew!“ Un tip `nalt, mascul bine, s-a apropiat de ea – avea credea la Wimbledon. Cu c`t `i scoteam loviturile, cu at`t mai agre-
pu]in peste treizeci de ani, bronzat, cu trup de v`sla[ – [i a s\rutat-o siv r\spundea, p`n\ a devenit ridicol. A `nceput s\ p`ndeasc\ l`ng\
pe obraz. Am observat c\ pe cealalt\ n-a s\rutat-o. fileu, travers`nd tot terenul pentru a lovi mingi care mergeau spre
– Bun\, scumpo, a zis el. Alana, ceea ce strica pl\cerea jocului. Am surprins c`teva str`mb\-
„Grozav, am g`ndit eu. Deci informatorii lui Wyatt n-au aflat c\ turi ale Alanei. Am perceput c\ `ntre ei era ceva – se vedea c\
ea avea totu[i pe cineva.“ exista o anumit\ `ncordare.
– Bun\, Drew, a spus ea. Unde-i George? Se p\rea c\ meciul se transformase `n altceva – o b\t\lie `ntre
– Nu te-a sunat? a r\spuns el. Ce aiurit! A uitat c\ e s\pt\m`na masculii dominan]i. Drew s-a apucat s\ serveasc\ drept `n mine, lo-
`n care are dreptul s\-[i vad\ fiica. vind foarte puternic, trimi]`nd uneori mingi prea lungi. De[i servi-
– A[adar, nu avem al doilea om de dublu? a f\cut cealalt\ fat\. ciile aveau o vitez\ teribil\, nu mergeau prea precis, a[a c\ el [i
– G\sim noi pe cineva, a replicat Drew. Nu-mi vine s\ cred c\ Alana au `nceput s\ piard\ puncte. Apoi, dup\ o vreme, m-am dat
nu ]i-a telefonat. Ce uituc! pu]in la el, anticip`nd c\ voia s\ vin\ la fileu, [i-l p\c\leam trimi-
Mi s-a aprins un becule] `n minte. Azv`rlind peste bord planul ]`nd mingi `n spatele lui. F\t-Frumos declan[ase acela[i spirit de
meu at`t de bine conceput s\ r\m`n un observator nev\zut, am luat competi]ie `n mine. }ineam s\-i dau o lec]ie. Eu vreau femeia celui-
o hot\r`re `n acea frac]iune de secund\. M-am ridicat [i am spus: lalt om al cavernelor. Cur`nd m-au trecut sudorile agit`ndu-m\.
– Scuza]i-m\. Mi-am dat seama c\ luam totul prea `n serios, dovedindu-m\ prea
Au `ntors capetele spre mine. agresiv pentru acel joc mai mult de societate; nu se f\cea. De aceea
– Ave]i cumva nevoie de un al patrulea? am `ntrebat eu. m-am potolit [i m-am mul]umit s\ joc mai r\bd\tor fiecare punct,
men]in`nd mingea `n joc [i l\s`ndu-l pe el s\ gre[easc\.
M-am prezentat pe numele adev\rat, le-am spus c\ am `ncercat [i La sf`r[it, Drew a venit la fileu [i mi-a str`ns m`na. Apoi m-a
eu acel club, dar n-am adus vorba de Trion. Au r\suflat u[ura]i c\ m\ b\tut pe um\r.
oferisem. Cred c\, v\z`ndu-mi racheta profesional\ Yonex Titanium, – E[ti un juc\tor de baz\ `ntr-un dublu, a zis el pe un ton ce se
au presupus c\ eram tare la tenis, de[i i-am asigurat c\ jucam mul]u- voia amical.
mitor [i c\ nu mai jucasem de mult. ~n mare, era adev\rat. – {i tu la fel, nu m-am l\sat eu mai prejos.
148 JOSEPH FINDER PARANOIA 149

A ridicat din umeri. Am sur`s.


– A trebuit s\ acop\r mult teren. – Mi-aduce aminte de un vers din Ani DiFranco, `n]elegi? „{i,
Alana a auzit acea remarc\ [i `n ochi i-a ap\rut o sclipire de iri- orice instrument, de-i m`nuit corect, ce arm\ poate s\ devin\...“
tare. S-a `ntors c\tre mine. Ochii i s-au aprins.
– Ai timp s\ bei ceva? – Exact! E[ti admirator al lui Ani?
A[a am ajuns eu [i Alana `n „pridvor“, cum i se spunea terasei Am ridicat din umeri.
uria[e care era acoperit\ cu [indril\ [i care d\dea spre terenuri. – „{tiin]a bani viseaz\, iar banii, bani v`neaz\...“
Jody s-a scuzat, percep`nd cu acel sim] ciudat al femeilor c\ Alana – „Iar tinerii cu minte cur`nd se conformeaz\“, a `ncheiat ea.
nu voia s\ mai r\m`n\ `n grup, [i s-a retras. Apoi Drew a v\zut ce N-am auzit ca Ani s\ plac\ multor b\rba]i.
se `nt`mpla, s-a scuzat [i el, de[i nu la fel de elegant. – Poate eu s`nt mai sensibil, am tr`ntit-o eu.
A ap\rut [i chelneri]a, iar Alana a spus s\ comand eu primul, – A[a cred. N-ar fi r\u s\ ie[im `ntr-o sear\, a zis ea.
pentru c\ ea nu era `nc\ hot\r`t\ ce s\ aleag\. Am cerut un pahar de Auzeam bine? Se `nt`mplase cumva ca ea s\ m\ invite?
Tanqueray Malacca G & T. Ea mi-a aruncat o privire oarecum mi- – Nu-i rea ideea, am r\spuns. Serios, m`ncare thailandez\ `]i
rat\, foarte scurt, apoi tr\s\turile i s-au relaxat. convine?
– O s\ comand [i eu acela[i lucru, a spus ea.
– Permite]i-mi s\ verific dac\ avem a[a ceva, a spus chelneri]a,
o liceanc\ blond\, cu aspect de cal.
C`teva minute mai t`rziu ne-a adus b\uturile.
Am discutat despre club, membri („cu preten]ii“, a zis ea), tere-
nuri (de departe cele mai bune), `ns\ ea era prea bine-crescut\ [i
educat\ ca s\ `nceap\ plicticoasa rutin\ care presupune comentarii
despre slujb\. N-a adus vorba de Trion, a[a c\ nici eu n-am f\cut-o.
Am `nceput s\ m\ tem de o discu]ie pe tema asta, fiindc\ nu eram
sigur cum ar reac]iona la bizara coinciden]\ c\ am`ndoi lucram la
Trion [i, ia te uit\, tu ai avut postul pe care `l ocup eu `n prezent!
Nu-mi venea s\ cred c\ m\ oferisem s\ fiu al patrulea la partida lor,
p\trunsesem pe orbita ei, `n loc s\ r\m`n discret `n umbr\. Norocul
meu c\ nu ne `nt`lnisem la serviciu. M-am `ntrebat dac\ nu cumva
cei din echipa AURORA foloseau o intrare separat\. Cu toate astea,
ginul mi s-a suit la cap destul de repede [i era [i o zi `nsorit\, iar
conversa]ia mergea ca uns\.
– ~mi pare r\u c\ Drew s-a dezl\n]uit chiar a[a, a spus ea.
– Joac\ bine.
– Dar se dovede[te [i b\d\ran. Reprezentai o amenin]are. Cred
c\ a fost o r\bufnire a masculinit\]ii lui. Lupta cu rachetele.
PARANOIA 151

– Tic\losul m-a min]it, a zis tata, cu glasul `nfundat din cauza


pernelor. Mi-a promis c\ o s\ stau doar pu]in `n abur. N-a suflat o
vorb\ c\ vrea s\-mi fac\ praf coastele. Isuse, iau steroizi, am oasele
fragile, negru nenorocit ce e[ti!
– Hei, tat\, am strigat, ajunge!
– Nu s`nt jagardeaua ta din `nchisoare, cioar\! a zis el.
Antwoine n-a reac]ionat. A continuat s\-l loveasc\ insistent [i
27 ritmic pe spate.
– Tat\, am zis eu, omul e mult mai mare [i mai puternic dec`t
tine. Nu cred c-ar fi o mi[care bun\ s\ ]i-l faci du[man.
Antwoine a ridicat capul [i m-a privit cu ochi amuza]i, parc\
Am ajuns la tata at`t de `nc`ntat de mini`nt`lnirea mea cu Alana
somnoro[i.
Jennings, `nc`t m\ sim]eam de parc\ a[ fi purtat o armur\. Orice ar
– Las\, domnule, m-am b\tut cu na]iunea arian\ tot timpul c`t am
fi f\cut sau spus, nimic nu m-ar fi putut atinge.
stat la r\coare. N-o s\ m\ sperie acum un infirm b\tr`n [i r\u de gur\.
C`nd am urcat sc\rile din lemn, cr\pate [i nesigure, i-am auzit
M-am crispat.
r\stindu-se unul la altul – vocea tatei, pi]ig\iat\, un b`z`it nazal,
– Tic\los nenorocit ce e[ti! a chel\l\it tata.
aduc`nd tot mai mult cu c`r`itul unei p\s\ri, [i replicile lui Antwoine,
Am observat c\ de data aceea nu mai f\cuse aluzie la culoa-
pe o voce ad`nc\, plin\ [i r\sun\toare. I-am g\sit `n baia de la etajul
rea pielii.
`nt`i, care era plin\ de aburi care ie[eau ca dintr-un ceainic uria[.
Tata st\tea cu fa]a `n jos pe o b\ncu]\, cu c`teva perne sub cap [i Ceva mai t`rziu, tata a fost depus `n fa]a televizorului, conectat
piept, fiind astfel pu]in `n\l]at. Antwoine, cu uniforma de un albas- la aparatul de respirat, cu tubul `n nas.
tru-deschis ud\ leoarc\, duduia cu palmele lui uria[e pe spinarea ta- – Chestia asta nu-mi place, a spus el, holb`ndu-se `ncruntat la
tei. C`nd am deschis u[a, a ridicat capul spre mine. ecran. Ai v\zut ce c\caturi pentru iepuri `mi d\ s\ m\n`nc?
– Salut, Adam. – Se cheam\ fructe [i legume, l-a corectat Antwoine, care st\tea
– Tic\losul \sta `ncearc\ s\ m\ omoare, a c`r`it tata. pe un scaun la vreun metru de el. {tiu eu ce-i place – am v\zut ce
– ~n felul \sta o s\ sco]i mizeriile din pl\m`ni, a zis Antwoine. are `n c\mar\. Carne de vit\ `n suc propriu, c`rn\ciori de Viena `n
Tot rahatul acela acumulat pentru c\ ]i-au fost afecta]i cilii. saramur\ [i c`rna]i cu buc\]ele de ficat. C`t s`nt aici, gata cu astea.
A continuat opera]iunea, lovind cu palma [i produc`nd un du- Ai nevoie de m`ncare s\n\toas\, Frank, pentru a-]i p\stra imunita-
duit ce suna a gol. Spatele tatei avea o culoare boln\vicioas\, amin- tea. Altfel, r\ce[ti, faci pneumonie [i te treze[ti la spital, [i, dup\
tind de cea a h`rtiei, at`rn`nd moale [i flasc. P\rea s\ nu aib\ deloc aia, eu ce fac? Dac\ ajungi la spital, n-o s\ mai ai nevoie de mine.
tonus muscular. Mi-am adus aminte cum ar\ta spinarea lui c`nd – Isuse.
eram pu[ti: parc\ traversat\ de funii, plin\ de relief, aproape `nsp\i- – Plus, s-a terminat [i cu b\uturile stimulente, Cola [i alte por-
m`nt\toare. Acum aveam `n fa]\ o piele de b\tr`n [i `mi p\rea r\u c\rii. Ai nevoie de lichide, ca s\ elimini mizeriile, dar nimic cu ca-
c\ asistam la acea scen\. fein\. Ai nevoie de potasiu, de calciu, asta din cauza steroizilor.
152 JOSEPH FINDER PARANOIA 153

~n[ir`nd toate astea, Antwoine `mpungea cu ar\t\torul `n palma M-a privit cu sub`n]eles.
celeilalte m`ini, de parc\ l-ar fi antrenat pe tata s\ devin\ campion – P\i c`t `]i dau, dac\-]i permi]i s\ arunci cinci mii? Isuse, nici
mondial la box. nu vreau s\ m\ g`ndesc.
– Po]i s\ faci m`ncare dintr-aia pentru iepuri c`t pofte[ti, c\ eu – S`nt pl\tit bine, tat\. Iar dac\ vreau s\ dau cu ei de-a azv`rlita,
tot nu bag `n gur\ a[a ceva, a ]inut-o tata pe a lui. a[a o s\ fac. Eu `i c`[tig.
– ~nseamn\ c\ vrei s\ mori. Consumi de zece ori mai mult\ – ~i c`[tigi, pe m\-sa, a repetat el cu sarcasm. C`nd o s\ fii dispus
energie dec`t un om s\n\tos doar ca s\ respiri, de aceea trebuie s\ s\-mi dai `napoi cei – a respirat ad`nc – cele nici nu mai [tiu c`te mii
m\n`nci, s\-]i refaci puterile, masa muscular\ [i toate celelalte. ~]i pe care le-am aruncat ca s\ te ]in la [coal\, e[ti invitatul meu.
dai duhul pe timpul meu, [i eu nu-mi iau r\spunderea pentru asta. Era c`t pe ce s\-i spun c`]i bani aruncam eu pentru `ntre]inerea
– C\ mult `]i pas\ ]ie de mine, a zis tata. lui, dar m-am ab]inut la vreme. Victoria de moment nu-mi aducea
– Da’ ce-]i `nchipui, c-am venit s\ te ajut s\ mori? nici un avantaj. ~n schimb, mi-am zis `n minte de c`teva ori c\ acela
– Eu a[a am impresia. din fa]a mea nu e tata. E o versiune r\ut\cioas\, de desen animat,
– Dac\ a[ vrea neap\rat, de ce a[ face-o at`t de `ncet? a spus creat de cuplul Hanna-Barbera, care a ajuns de nerecunoscut din
Antwoine. ~]i `nchipui c\ m\ distreaz\ situa]ia, nu? Chiar crezi c\
cauza Prednisonului [i a altor nu [tiu c`te medicamente care produc
g\sesc vreo pl\cere `n slujba asta?
schimb\ri de comportament. {tiam `ns\ c\ nu era `ntru totul adev\-
– Hai, c\ te-a desfiin]at, nu? am zis eu.
rat, r\m\sese aceea[i jigodie, doar c\ r\utatea c\p\tase ceva mai
– Hei, ia te uit\ ce scul\ de ceas are domnu’, a remarcat
mult\ consisten]\.
Antwoine pe nea[teptate. (Uitasem s\-mi scot acel Panerai de la
– Tr\ie[ti `ntr-o lume a fanteziei, a continuat tata, apoi a trebuit
m`n\. Poate c\, `n subcon[tient, crezusem c\ va trece neobservat
s\ fac\ o pauz\, pentru a respira. ~]i `nchipui c\, dac\ `]i cumperi
pentru el sau tata.) Ia s\-l vedem mai de aproape. S-a apropiat de
costume de dou\ mii de dolari [i pantofi de cinci sute [i ceasuri de
mine, l-a examinat, minun`ndu-se. Mam\, Doamne, \sta e vreo
cinci mii, o s\ devii unul dintre \ia? A respirat din nou. Ei, atunci
cinci mii de dolari. Nu gre[ea prea mult. M-am sim]it jenat – era
mai mult dec`t c`[tiga el `n dou\ luni. E dintr-acela italian, pentru s\-]i spun eu ceva. Por]i un costum de Halloween, ascult\ la mine.
scufund\tori? Te deghizezi. ~]i zic asta fiindc\ e[ti fiul meu [i nimeni n-o s\ ]i-o
– Da, m-am gr\bit eu s\ r\spund. spun\ de la obraz la obraz. Nu e[ti dec`t o maimu]\ nenorocit\ `m-
– V\ bate]i joc de mine, a intervenit tata, cu un glas care suna ca br\cat\ cu frac [i papion.
o balama ruginit\. Cum dracu’ pot s\ cred a[a ceva... S-a uitat [i el la – {i ce vrei s\ spui cu asta? am bolborosit eu.
ceas. Ai dat cinci mii pe un nenorocit de ceas? Ce fraier! Ai idee c`t a Am observat c\, plin de tact, Antwoine se retr\gea din camer\.
trebuit s\-mi rup eu curul pentru cinci mii de dolari c`nd te ]ineam pe M\ `nro[isem la fa]\.
tine la facultate? Iar tu ai dat at`]ia bani pe un c\cat de ceas? „E bolnav, mi-am zis eu. Are emfizem `n faz\ terminal\. E pe
– S`nt banii mei, tat\. Apoi am ad\ugat, ceva mai sp\[it: E o moarte. Nu [tie ce vorbe[te.“
investi]ie. – Crezi c\ o s\ ajungi ca vreunul dintre \[tia boga]i? Ai vrea tu,
– Hai, las\-te, crezi c\ m-am t`mpit de tot? Ce investi]ie? b\iete. ~]i `nchipui c\ o s\ te invite s\ devii membru al vreunui club
– Ascult\, tat\, am fost promovat. Lucrez la Trion Systems [i privat, ca s\ le razi fetele [i s\ joci polo cu ei? A tras `n piept un fi-
am un salariu, s\ zicem, dublu fa]\ de cel de la Wyatt, `n]elegi? ricel de aer. M\i, ei [tiu cine e[ti [i de unde-ai pornit. Poate o s\ te
154 JOSEPH FINDER

lase s\ te joci prin preajma lor o vreme, dar, imediat ce-o s\ `ncepi
s\ ui]i cine e[ti cu adev\rat, n-o s\ `nt`rzie s\ ]i-o spun\ `n fa]\.
Nu m-am mai putut ab]ine. M\ c\lca pe nervi.
– ~n lumea afacerilor lucrurile nu stau chiar a[a, tat\, am spus
eu ap\sat [i r\bd\tor. Nu e ca la cluburi. E vorba de produs bani.
Dac\-i aju]i s\ c`[tige bani, le satisfaci o nevoie. Am ajuns unde
s`nt pentru c\ ei au nevoie de mine.
– Aha, au nevoie de tine? a repetat tata, ap\s`nd fiecare cuv`nt [i
d`nd din cap. Asta-i bun\! Au nevoie de tine a[a cum unuia care se 28
cac\ `i trebuie h`rtie, m\-n]elegi? Dup\ ce se [terg cu tine la cur, trag
apa, asta e. Hai s\-]i spun eu, nu-i intereseaz\ dec`t oamenii de suc-
ces [i `[i dau seama c\ e[ti un ratat, a[a c\ n-o s\ te lase s\ ui]i asta. A doua zi era duminic\, singura mea [ans\ de a dormi p`n\ t`r-
Mi-am dat ochii peste cap, am cl\tinat din cap [i n-am mai r\s- ziu [i, ca un f\cut, Arnold Meacham a insistat s\ ne `nt`lnim de-
puns. Am sim]it cum `mi pulseaz\ s`ngele `n t`mple. vreme. ~i r\spunsesem la e-mailul lui folosind numele „Donnie“,
A respirat iar. care reprezenta semnalul c\ aveam ceva de livrat. Mi-a r\spuns
– Da’ tu e[ti prea prost [i plin de fi]e ca s\-]i dai seama. Tr\ie[ti imediat, cer`ndu-mi s\ m\ prezint `n parcarea unui magazin numit
`ntr-o lume de iluzii, la fel ca maic\-ta. Tot timpul s-a considerat Depozitul pentru Acas\, la ora nou\ fix.
prea bun\ pentru mine, dar era de rahat. Se am\gea. Numai c\ tu Locul acela mi[una deja de lume – nu toat\ lumea lenevea du-
nu e[ti un rahat. Vreme de c`]iva ani, ai mers la o [coal\ general\ minica – dornic\ s\ cumpere cherestea, gresie, scule electrice, saci
scump\ [i ]i-ai luat diploma la un colegiu scump [i de nimic, dar cu semin]e de gazon sau `ngr\[\minte. Am a[teptat `n ma[in\ mai
`nc\ n-ai ajuns un rahat. A mai respirat o dat\ ad`nc, iar vocea bine de jum\tate de ceas.
parc\ i s-a mai `nmuiat: ~]i spun asta fiindc\ nu vreau s\ te doboare Apoi, un BW 745i a tras `n spa]iul gol de al\turi, p\r`nd cam ne-
cum m-au dobor`t pe mine, fiule. Cum era la [coala aia de f\t\l\i, lalocul lui `ntre camionete [i utilitare. Arnold Meacham purta un pu-
unde p\rin]ii boga]i se uitau la mine ca la un nimeni, fiindc\ nu
lover tricotat din l`n\ albastru-deschis [i ar\ta de parc\ s-ar fi preg\tit
eram de-ai lor. Ei, fii atent. Mi-a trebuit ceva timp p`n\ s\-mi dau
s\ mearg\ la o partid\ de golf. Mi-a f\cut semn s\ urc `n ma[ina lui,
seama de asta, dar aveau dreptate. Nu eram din tagma lor. Nici tu
lucru pe care l-am f\cut, [i i-am predat un CD [i un dosar.
nu e[ti [i, cu c`t mai repede `n]elegi asta, cu at`t mai bine o s\-]i fie.
– Ce avem aici? a `ntrebat el.
– Mai bine, la fel cum ]i-a mers ]ie, am zis eu.
– Lista angaja]ilor care lucreaz\ la proiectul AURORA, i-am
Asta mi-a sc\pat f\r\ voie. M-a m\surat cu ochi aproape `nl\-
r\spuns.
crima]i.
– To]i?
– M\car eu [tiu cine s`nt, a spus. Pe c`nd tu, am\r`tule, habar n-ai.
– Nu [tiu. Dar m\car o parte.
– De ce nu-s to]i?
– Ai patruzeci [i [apte de nume, am zis. Tot e ceva.
– Avem nevoie de lista complet\.
Am oftat.
156 JOSEPH FINDER PARANOIA 157

– S\ v\d ce pot face. – {i acolo se aplic\ m\suri speciale de securitate, am zis eu.
Am t\cut o clip\, oscil`nd `ntre dorin]a de a-i ascunde ce nu [tiam – Doar n-o fi ca la AURORA. Acolo ar trebui s\ fie destul de
`nc\ – `ntruc`t, cu c`t `i ofeream mai mult, cu at`t m\ va m`na mai ne- u[or. D\-ne dosarul fiec\rei persoane care are vreo leg\tur\ cu
milos – [i cea de a m\ l\uda cu progresele f\cute. Apoi am zis: AURORA. Cel pu]in a oamenilor de pe lista asta.
– Am f\cut rost de parolele [efului. A f\cut un semn cu CD-ul.
– Care dintre ei? Lundgren? – A[ putea `ncerca s\pt\m`na viitoare.
– Nora Sommers. – F\-o-n noaptea asta! Duminica e momentul cel mai potrivit.
A dat aprobator din cap. – M`ine am o zi mare. Facem o prezentare `n fa]a lui Goddard.
– Ai folosit programul nostru? M-a fulgerat cu un aer dezgustat.
– Nu, Keyghost. – Cum adic\, te preocup\ prea mult acoperirea? Sper c\ n-ai ui-
– {i ce faci cu ele? tat pentru cine lucrezi de fapt.
– Scotocesc prin e-mailurile mai vechi. Poate p\trund `n pro- – Trebuie s\ m\ ridic la `n\l]imea a[tept\rilor, ca s\ gr\besc lu-
gramul MeetingMaker [i descop\r cu cine se `nt`lne[te. crurile. {i asta e important.
– Asta-i treab\ de doi bani, a spus Meacham. Cred c-a venit – Atunci ai motive foarte `ntemeiate s\ lucrezi disear\, a zis el
vremea s\ penetrezi `n AURORA. [i a pornit motorul.
– Deocamdat\ e prea riscant, am zis, cl\tin`nd din cap.
– De ce?
Un b\rbat care `mpingea un c\rucior `nc\rcat cu ni[te saci verzi
de `ngr\[\m`nt a ap\rut `n dreptului lui Meacham, care l-a v\zut [i
a ap\sat pe butonul de `nchidere automat\ a geamului, dup\ care
s-a `ntors spre mine.
– De ce? a repetat el.
– Au ecusoane speciale.
– Pentru numele lui Dumnezeu, intr\ odat\ cu cineva, fur\ un
ecuson, f\ ceva. Trebuie s\ iau instruirea de la `nceput?
– Orice persoan\ este trecut\ `ntr-un jurnal [i fiecare intrare are
c`te o poart\ rotativ\, a[a c\ nu te po]i strecura `n\untru.
– Dar echipele de cur\]enie?
– Am v\zut [i camere video cu circuit `nchis, `ndreptate spre
fiecare punct de intrare. Nu-i u[or. Doar nu vre]i s\ m\ prind\ toc-
mai acum.
S-a mai `nmuiat.
– Mda, se ap\r\ bine.
– Poate `nv\]a]i [i voi ceva nou.
– Du-te-n m\ta, m-a repezit el. Ce-i cu fi[ele de personal?
PARANOIA 159

primul r`nd, la computerele lor nu aveai acces direct din baza prin-
cipal\ de date a companiei; erau conectate la o re]ea separat\. Cred
c\ asta reprezenta o m\sur\ inteligent\ – eviden]ele de personal
cuprindeau tot felul de informa]ii confiden]iale, cum ar fi fi[ele
de notare, valoarea declara]iilor fiscale [i drepturile preferen]iale de
subscriere la ac]iuni ale companiei [i altele la fel. Poate c\ [efii
departamentului se temeau c\ angaja]ii de r`nd vor afla ce salarii
scandaloase aveau oamenii din conducerea Trion, ceea ce ar fi dat
29 na[tere unor proteste ce se puteau extinde.
Departamentul era situat la etajul trei al Aripii E, departe de
Departamentul marketing produse, unde lucram eu. P`n\ acolo
Spre sear\ m-am dus la sediul Trion. Garajul era aproape pustiu, existau o mul]ime de u[i `ncuiate, dar probabil c\ le puteam des-
singurii oameni din cl\dire fiind probabil doar cei din corpul de paz\, chide pe majoritatea cu ecusonul meu.
oamenii care asigurau func]ionarea centrelor operative permanente [i Apoi mi-am adus aminte c\ undeva se `nregistra cine intra [i pe
c`]iva angaja]i nebuni dup\ munc\, a[a cum m\ pref\ceam a fi [i eu. la ce punct de acces, plus ora. Informa]iile se stocau, ceea ce nu `n-
N-am recunoscut-o pe ambasadoarea de recep]ie, o tip\ de origine semna neap\rat c\ erau [i verificate de cineva. ~ns\ dac\ ie[ea vreo
hispanic\, judec`nd dup\ tr\s\turi, care nu p\rea deloc `nc`ntat\ c\ se belea ulterior, nu avea s\ treac\ neobservat faptul c\, din motive nu
afla acolo. Abia dac\ m-a `nvrednicit cu o privire c`nd am intrat, dar tocmai clare, `ntr-o duminic\ seara plecasem tocmai de la Produse
am ]inut s\ o salut, pref\c`ndu-m\ c\ s`nt presat [i timid. M-am dus noi p`n\ la Personal, l\s`nd urme digitale pe parcursul traseului.
la cubiculumul meu [i am lucrat ceva pe bune, ni[te centralizatoare De aceea, am p\r\sit cl\direa, cobor`nd cu liftul, [i am p\truns
contabile privind v`nz\rile la Maestro `n zona denumit\ EOMA, pe o intrare lateral\. Avantajul pe care-l prezint\ sistemele astea de
adic\ Europa/Orientul Mijlociu/Asia. Graficul privind mersul v`nz\- securitate este c\ ]in eviden]a intr\rilor `n cl\dire, nu [i a ie[irilor.
rilor nu ar\ta prea grozav, dar Nora `mi ceruse s\ mai jonglez pu]in Poate c\ era vorba de vreo reglementare a pompierilor, nu aveam
cu cifrele, pentru a scoate ni[te date c`t de c`t `ncurajatoare. de unde s\ [tiu. Asta `nsemna `ns\ c\ puteam ie[i din cl\dire f\r\
Mai tot etajul era cufundat `n `ntuneric. A trebuit s\ aprind lu- [tirea nim\nui.
mina `n zona mea de lucru. Asta m-a iritat. Afar\ se `ntunecase. Cl\direa Trion era iluminat\, astfel c\ fa-
Meacham [i Wyatt voiau dosarele de personal ale tuturor oame- ]ada cu aspect cromat str\lucea, iar ferestrele din sticl\ aveau o cu-
nilor prin[i `n proiectul AURORA. Voiau s\ de]in\ trecutul fiec\rui loare ultramarin. ~n lini[tea nop]ii se auzea doar f`[`itul de pneuri
angajat, ceea ce le-ar fi spus de la ce companii veniser\ [i cu ce se ale automobilelor care, din c`nd `n c`nd, treceau pe autostrad\.
ocupaser\ la ultimul loc de munc\. Asta era o pist\ util\, care i-ar fi Am dat roat\ Aripii E, unde p\reau s\ se afle o mul]ime de ser-
ajutat s\ afle care era obiectul proiectului. vicii administrative – Achizi]ii, Gestiunea sistemelor, chestii
Dar nu era totuna cu a intra `n Departamentul de resurse umane dintr-astea – [i am v\zut pe cineva ie[ind pe o u[\ de serviciu.
[i a deschide c`teva dulapuri, ca s\-mi aleg eu dosarele, cum vo- – Hei, ]ine pu]in u[a, te rog, am strigat eu. Mi-am fluturat ecu-
iam. Spre deosebire de alte departamente de la Trion, Departa- sonul c\tre tip, care p\rea s\ fac\ parte dintr-o echip\ de oameni de
mentul de resurse umane `[i luase m\suri speciale de protec]ie. ~n serviciu. Ecusonul meu mai d\ erori.
160 JOSEPH FINDER PARANOIA 161

Omul mi-a ]inut u[a, nici nu s-a uitat la mine [i a[a am p\truns. chipurile, din\untru, deci prezen]a mea era justificat\, nu? Ea nu p\-
Nu se `nregistrase nimic. ~n ceea ce privea sistemul central de evi- rea prea vorb\rea]\, dar asta venea `n ajutorul meu – voia s\ fie l\sat\
den]\, eu m\ aflam tot sus, `n cutia mea. s\-[i vad\ comedia. Era `n stare s\ fac\ orice, numai s\ scape de mine.
Am pornit pe sc\ri p`n\ la etajul trei. U[a de acces pe etaj era – Uite, am `nceput eu, iart\-m\ c\ te deranjez, nu ai cumva un dis-
descuiat\. {i asta era din cauza vreunei reglement\ri privitoare la pozitiv care repar\ ecusoanele? Nu ]in cu orice pre] s\ vin la birou,
incendii: `n cl\dirile care dep\[eau o anumit\ `n\l]ime, trebuia s\ se dar m\ sile[te via]a, altfel a[ r\m`ne f\r\ slujb\, [i tic\losul acela de
asigure trecerea de la un etaj la altul pe sc\ri, `n caz de urgen]\. cititor de ecusoane nu m\ las\ s\ intru. Parc-ar [ti c\ ar trebui s\ m\
Probabil c\ unele etaje aveau cititoare de ecuson chiar la ie[irea de aflu `n fa]a televizorului de acas\, la vreun meci de fotbal, `n]elegi?
pe palier, `ns\ la trei nu se montase a[a ceva. Am intrat direct `n re- A z`mbit. Probabil se `nv\]ase ca angaja]ii de la Trion s\ n-o
cep]ia Departamentului de resurse umane. bage `n seam\.
Zona de a[teptare avea aspectul potrivit pentru un asemenea de- – ~n]eleg foarte bine, a zis ea. Da-mi pare r\u, pe doamna care
partament – numai mahon, care crea un aer de demnitate, care s\-]i se ocup\ de ecusoane o g\se[ti doar m`ine.
spun\ clar c\ lucrurile se iau `n serios [i c\ e vorba de cariera vizi- – Uf, ce ghinion. {i cum pot intra? Nu pot a[tepta p`n\ m`ine.
tatorilor, c\rora li se puseser\ la dispozi]ie scaune colorate, primi- Am ceva de predat diminea]\.
toare, capitonate. Asta `]i mai sugera c\ dac\ ai intrat acolo, aveai Femeia a dat din cap [i a ridicat receptorul.
s\ stai pe noad\ cine [tie c`t. – Stan, a spus, po]i s\ ne aju]i?
M-am uitat `n jur, `ncerc`nd s\ reperez camerele TV cu circuit Stan, un tip de la paz\, a ap\rut dup\ c`teva minute. Era un in-
divid scund, musculos [i bine f\cut, trecut de cincizeci de ani, care
`nchis, dar n-am z\rit nici una. Nici nu m\ a[teptam; doar nu ne
purta o peruc\ neagr\ ca pana corbului, ce s\rea `n ochi, pentru c\
aflam `ntr-o banc\ – [i nici `n laboratoare de cercetare –, dar am
dunga de p\r ce se vedea pe dedesubt era c\runt\. N-o s\ `n]eleg
vrut s\ m\ asigur. Adic\, `n m\sura `n care se putea.
niciodat\ de ce te mai deranjezi s\ por]i peruc\ dac\ nu ]i-o aran-
Luminile st\teau aprinse, ceea ce f\cea `nc\perea s\ devin\ [i
jezi c`t de c`t ca s\ faci lumea s\ cread\ c\ mai ai p\r. Am luat liftul
mai impresionant\. Sau `nsp\im`nt\toare, dar era greu de spus.
p`n\ la etajul trei. I-am servit o explica]ie alambicat\ cum c\ la Re-
Am r\mas c`teva secunde pe loc [i m-am g`ndit. Prin zon\ nu
surse umane exista un sistem aparte de ecusoane, dar pe el nu-l du-
am v\zut nici o echip\ de cur\]enie care s\-mi dea drumul `n\-
rea chestia asta. A preferat s\ discute despre sport [i am reu[it s\-i
untru; pesemne c\ veneau noaptea t`rziu sau la primele ore ale di-
]in hangul f\r\ nici o problem\. Era mort dup\ cei de la Denver
mine]ii. Atunci se putea intra cel mai u[or. De aceea am decis s\
Broncos, de aceea m-am pref\cut c\ [i eu ]ineam cu aceea[i echip\.
m\ slujesc de aceea[i [mecherie cu ecusonul care d\dea erori, cu
C`nd am ajuns la Resurse umane, [i-a scos ecusonul, care probabil
ajutorul c\reia ajunsesem p`n\ acolo. Am cobor`t un etaj [i m-am
`i permitea accesul `n orice parte a cl\dirii `n care lucra. A flutu-
`ndreptat spre sala de a[teptare prin spate, unde ambasadoarea de
rat-o prin fa]a cititorului de ecusoane.
recep]ie, o femeie cu p\rul lung, de un ro[u-ar\miu, urm\rea o re- – Nu te omor` cu munca, mi-a zis la plecare.
luare a filmului Burlacul pe unul dintre monitoarele de securitate. – Mul]umesc de sfat, fr\]ioare.
– {i eu credeam c\ s`nt singurul care trebuie s\ munceasc\ du- S-a `ntors [i m-a privit.
minica, i-am zis de cum am v\zut-o. – S\ nu ui]i s\-]i rezolvi problema cu ecusonul, m-a sf\tuit el.
Ea a ridicat privirea, a r`s din polite]e [i a revenit la filmul ei. Ar\- {i uite a[a am p\truns.
tam ca un om al locului, av`nd ecusonul prins la centur\, [i veneam,
PARANOIA 163

„EVIDEN}E CONCEDII DE BOAL|/LEGALE/ALTE TIPURI“;


dup\ aceea sertare intitulate: „RECLAMA}II, DESP|GUBIRI
LUCR|TORI [i RECLAMA}II, REZOLVATE“; o zon\ se numea:
„EVIDEN}E IMIGRARE {I NATURALIZARE...“ [i a[a mai de-
parte. Mi se `nv`rtea mintea.
Nu [tiu de ce, dar `n cap mi se derula o melodie veche, siro-
poas\, din epoca de aur – Band on the Run, de Paul McCartney,
30 din nefericita lui perioad\ `mpreun\ cu grupul Wings. Un c`ntec pe
care `l ur\sc din tot sufletul, mai mult dec`t pe oricare altul de pe
vreun disc de Celine Dion. Linia melodic\ e sup\r\toare, dar ]i se
`ntip\re[te `n minte cu o persisten]\ care-]i aduce aminte de ochii
Dup\ ce treceai de recep]ie, Departamentul de resurse umane
ro[ii din pozele scoase cu unele aparatele foto cu bli], iar versurile
ar\ta ca oricare altul de la Trion, acela[i sistem de cubiculumuri p\-
s`nt absurde. Auzi: „~n pia]a satului, sunet de clopot `n dung\, pen-
r`nd proiectat la infinit. Erau aprinse doar becurile de urgen]\, nu [i
tru to]i iepurii pu[i de fug\!“ Mda, `n fine.
l\mpile cu neon de pe tavan. Din c`te mi-am dat seama trec`nd pe
Am `ncercat unul dintre sertare [i, bine`n]eles, era `ncuiat; la fel
intervale, sala aceea de cubiculumuri era pustie, la fel ca birourile.
Nu mi-a trebuit mult p`n\ s\ descop\r unde se p\strau eviden]ele. [i celelalte. Fiecare dulap cu sertare avea o `ncuietoare `n partea su-
~n centrul s\lii trona o re]ea uria[\ alc\tuit\ din rafturi cu dosare perioar\ [i, probabil, toate erau la fel. M-am uitat `n jur, sper`nd s\
a[ezate pe orizontal\. descop\r pupitrul administratorului [i, `n tot acest timp, c`ntecul
M\ g`ndisem s\ `ncerc spionarea online, dar nu aveam nici o acela t`mpit `mi suna mereu `n minte... „Judec\torul de ]inut, care
[ans\ f\r\ s\ [tiu parola de la acel departament. Dac\ tot p\trunse- ne poart\ s`mbetele“1... iar asta, `n timp ce c\utam din ochi biroul
sem acolo, mi-a venit mie ideea, puteam instala un dispozitiv de acela nenorocit [i, bine`n]eles, cheia se afla acolo, pe un inel `n
detectare a tast\rilor. Puteam veni cu alt\ ocazie s\ `l recuperez. sertarul din mijloc, ne`ncuiat. Dumnezeule, avea dreptate Meacham;
Doar Wyatt Telecom pl\tea juc\riile acelea, nu eu. Am g\sit un cu- `ntotdeauna e u[or s\ g\se[ti cheia.
biculum [i am plasat dispozitivul. M-am dus la dulapul cu dosarele angaja]ilor, `n ordine alfabetic\.
Acum `ns\ trebuia s\-mi fac de lucru prin dreptul sertarelor cu Am ales un nume din lista proiectului AURORA – Yonah Oren –
dosare, s\ le g\sesc pe acelea ale oamenilor din proiectul AURORA. [i m-am uitat la O. Nimic. Am c\utat altul – Sanjay Kumar – [i nici
{i trebuia s\ m\ mi[c repede – cu c`t z\boveam mai mult, cu at`t acolo n-am g\sit nimic. Am `ncercat Peter Dout: zero. Ciudat. Ca
cre[tea riscul de a fi prins. s\ nu las nimic la voia `nt`mpl\rii, am verificat acelea[i nume la
Toate bune, dar cum erau a[ezate dosarele? Alfabetic, pe nume? sertarele ASIGUR|RI/POLI}E/ACCIDENTE. Nici un rezultat.
~n ordinea num\rului de identificare al angaja]ilor? Cu c`t citeam in- Acela[i lucru [i `n dosarele privind pensiile. Mai precis, nimic, `n
scrip]iile de pe sertare, cu at`t `mi pierea curajul. P\i, ce-mi `nchipui- nici un dosar, a[a c\ m\ uitam ca prostul `n gol.
sem, c-o s\ intru ca un pa[\, trag un sertar [i iau dintr-o mi[care 1 Versuri din Band on the Run, o pies\ compus\ practic din mai multe c`ntece, lan-
toate dosarele dorite? Existau [iruri de sertare pe care scria: „BENE- sat\ `n 1971: „Judec\torul de ]inut, care ne poart\ s`mbetele / Va c\uta la nesf`r[it
FICII ADMINISTRA}IA [i PENSII/RENTE/PENSION|RI“, apoi / Trupa pe fug\, trupa pe fug\…“ (n. tr.)
164 JOSEPH FINDER PARANOIA 165

„Temnicerul [i marinarul Sam1...“ Totul p\rea ca o metod\ de aproape patruzeci de centimetri, poate mai mult, `ntre un num\r [i
tortur\ chinezeasc\ – ce `n]eles aveau versurile acelea insipide? ~mi urm\torul. Sertarul era pe jum\tate gol.
putea spune cineva? Dosarele AURORA fuseser\ scoase.
Ciudat era c\ `n locurile `n care ar fi trebuit s\ se afle dosarele, Pre] de o clip\, am sim]it c\-mi st\ inima `n loc. Parc\ mi se go-
uneori p\rea s\ apar\ ni[te por]iuni libere, ca ni[te mici g\uri, de lise [i mie mintea.
Din col]ul ochiului, am observat o lumin\ puternic\ `ncep`nd s\
parc\ dosarele ar fi fost extrase de acolo. Ori doar mi se n\z\rise
pulseze. Era un reflector stroboscopic cu xenon, care pornea `n caz de
mie? Pe punctul de a renun]a, am mai dat o roat\ [irurilor de dula-
pericol, montat sus pe perete, pu]in `n afara spa]iului unde se g\seau
puri, [i atunci am observat un intr`nd – o `nc\pere separat\, des-
dosarele. La ce dracu’ slujea? C`teva secunde dup\ aceea s-a pornit [i
chis\, lipit\ de re]eaua aceea de dulapuri cu dosare. Un anun] plasat
urletul incredibil de tare [i de gutural, oaa-oaa-oaa, al sirenei.
chiar la intrare te prevenea: Declan[asem cine [tie ce sistem de detec]ie care, f\r\ `ndoial\,
proteja dosarele secrete.
EVIDEN}E SECRETE DE PERSONAL – Sirena vuia at`t de tare `nc`t probabil c\ se auzea `n `ntreaga arip\.
ACCES AU TORIZAT DIRECT DE
JAMES SPERLING SAU LUCY CELANO.

Am p\truns `n spa]iul acela [i am respirat u[urat v\z`nd c\ lu-


crurile se simplificaser\: sertarele erau organizate `n func]ie de nu-
m\rul departamentului. James Sperling era directorul Resurselor
umane, iar Lucy Celano, [tiam deja, asistenta lui. Mi-au trebuit
dou\ minute s\ g\sesc biroul lui Lucy Celano [i probabil treizeci
de secunde ca s\ dau de inelul cu chei (sertar dreapta jos).
Am revenit apoi la dulapurile din zona interzis\ [i am g\sit
sertarul `n care se aflau numerele departamentelor, inclusiv de la
proiectul AURORA. Am descuiat dulapul [i l-am deschis. A scos
un bufnet metalic, ca [i cum de la fundul lui ar fi c\zut o roti]\,
ceva. M-am `ntrebat c`t de des erau folosite acele sertare. Oare evi-
den]ele se prelucrau mai mult online, p\str`ndu-se dosare pe h`rtie
doar din motive legale [i de audit?
{i atunci am v\zut ceva cu adev\rat bizar: toate dosarele depar-
tamentului AURORA disp\ruser\. Adic\ exista un spa]iu gol de

1Versuri din strofa precedent\ a c`ntecului Band on the Run: „Iar temnicerul [i mari-
narul Sam perchezi]ionau toat\ lumea / C\ut`nd trupa pe fug\, pe fug\… / {i noaptea
venea, `n timp ce lumea de[ertului `ncepuse s\ se lini[teasc\ / ~n ora[ul `n care suntem
c\uta]i pretutindeni, dar noi nu vom fi g\si]i / Trupa pe fug\, pe fug\…“ (n. tr.)
PARANOIA 167

Nu, nu puteam risca. Nu aveam de ales, trebuia s\ m\ ascund.


R\m\sesem prizonier.
„Blocat `ntre patru ziduri“, se v\ieta, boln\vicios, grupul Wings
`n mintea mea. Doamne!
Reflectorul stroboscopic pulsa orbitor, iar alarma urla asurzitor,
de parc\ ar fi anun]at topirea miezului unui reactor nuclear.
Dar unde s\ m\ ascund? M-am g`ndit totu[i c\ `n primul r`nd ar
31 trebui s\ creez o diversiune, ceva nevinovat [i plauzibil care s\ ex-
plice declan[area alarmei. Drace, [i nu mai aveam timp!
Dac\ m\ prindeau acolo, eram terminat. Definitiv. Nu numai
c\-mi pierdeam slujba de la Trion. Mult mai r\u. Era un dezastru,
Cei de la securitate aveau s\ ajung\ acolo `n orice moment. Pe-
un co[mar de ne`nchipuit.
semne c\ nu ap\ruser\ deja pentru c\ la sf`r[it de s\pt\m`n\ aveau
Am `n[f\cat primul co[ metalic pentru h`rtii pe care l-am g\sit.
oameni mai pu]ini pe perimetru.
Era gol, a[a c\ am smuls o foaie de h`rtie de pe un birou apropiat,
Am fugit la u[\, m-am izbit cu [oldul de bara de protec]ie a
am f\cut-o ghemotoc, am scos bricheta [i i-am dat foc. Am dat
geamului, dar ea nici nu s-a clintit. Izbitura mi-a produs o durere
cumplit\. fuga `n spa]iul rezervat dosarelor secrete [i am a[ezat co[ul l`ng\
Am `ncercat din nou; era `ncuiat\. Of, Doamne. Am `ncercat perete. Dup\ aceea, am scos o ]igar\ din pachet [i am aruncat-o `n
alta, dar [i aceea se blocase pe din\untru. co[. H`rtia a ars, sco]`nd cur`nd flac\r\ [i ridic`nd un nor respecta-
Abia atunci mi-am dat seama ce semnifica]ie avusese bufnetul bil de fum. Poate c\, descoperind ]igara pe jum\tate ars\, vor da
de mai devreme – prin deschiderea sertarului activasem un soi de vina pe ea pentru declan[area alarmei. A[a speram.
mecanism care `ncuia automat u[ile de ie[ire din sala aceea. M-am Am auzit trop\it de pa[i [i voci care p\reau s\ se apropie din-
repezit la cap\tul cel\lalt al etajului, dar nici u[ile de evacuare de spre palierul din spate.
acolo n-au vrut s\ se deschid\. P`n\ [i cea de ie[ire pentru cazuri de Nu, Doamne. S-a terminat. S-a terminat.
incendiu, care d\dea spre palier, se blocase, iar asta sigur era `mpo- Am observat un dulap care nu era `ncuiat. ~n spatele lui se g\-
triva reglement\rilor stabilite de pompieri. sea un altul, pentru rechizite, nu prea lat, dar ad`nc de peste trei
Eram prins ca un [oarece `ntr-un labirint. La sosire, paznicii vor metri, cu [iruri de rafturi ticsite cu pachete de h`rtie [i alte lucruri.
verifica tot etajul. N-am `ndr\znit s\ aprind lumina, a[a c\ mi-a fost greu s\ v\d,
Mintea `mi luase foc. Aveam vreo [ans\ dac\ `ncercam s\ in- dar am distins totu[i un spa]iu `ntre dou\ rafturi din spate unde
ventez ceva? A, era Stan, paznicul care m\ adusese `n\untru – m-a[ fi putut ascunde.
poate `l convingeam c\ am p\truns din gre[eal\ `ntr-o zon\ prote- Dup\ ce am `nchis u[a pe din\untru, am auzit o alt\ u[\ des-
jat\ [i am deschis alt sertar dec`t trebuia. Aveam impresia c\ m\ chiz`ndu-se, apoi strig\te `nfundate.
simpatizase [i m\ puteam sluji de asta. Da, dar dac\ `[i f\cea mese- Am `nghe]at. Alarma continua s\ vuiasc\. Oamenii alergau de
ria ca lumea, `mi cerea ecusonul [i constata c\ nu aveam ce c\uta `n colo-colo, r\cnind tot mai tare, mai aproape.
acel departament? – Aici, aici! a strigat cineva.
168 JOSEPH FINDER PARANOIA 169

Inima `mi b\tea de s\-mi sar\ din piept. Mi-am ]inut suflarea. Dup\ o ve[nicie, s-a l\sat o lini[te deplin\. Am `ncercat s\-mi
C`nd m\ mi[cam c`t de pu]in, raftul din spinarea mea scotea un ridic bra]ul, ca s\ v\d ce or\ era, dar `mi amor]ise. M-am foit c`t
sc`r]`it. Mi-am schimbat pozi]ia, iar um\rul s-a frecat de o cutie, s\-mi fac loc, am `ntins m`na dreapt\ ca s\ apuc `ncheietura celei
sco]`nd un fo[net. M\ `ndoiam c\ cineva aflat `n trecere pe acolo ar st`ngi [i a[a am reu[it s\ o duc spre fa]\ [i s\ m\ uit la cadranul fos-
fi putut auzi zgomote at`t de ne`nsemnate, mai ales `n h\rm\laia forescent. Zece [i c`teva minute, de[i timpul se t`r`se at`t de greu `n-
st`rnit\, `n urletele [i vaietele sirenei. Cu toate acestea, m-am for]at c`t `mi `nchipuisem c\ era trecut de miezul nop]ii.
s\ r\m`n total nemi[cat. ~ncet-`ncet, m-am deznodat din pozi]ia aceea de circar contor-
– ...A dracului de ]igar\! am auzit, spre u[urarea mea. sionist, mi[c`ndu-m\ totu[i f\r\ s\ fac zgomot spre u[a dulapului.
– ...Sting\torul... a r\spuns cineva. Ajuns acolo, am r\mas neclintit c`teva momente, cu urechile ciu-
Mult\ vreme – probabil zece minute, dar putea s\ fi fost [i jum\- lite. N-am auzit nimic. Nu gre[eam socotind c\ plecaser\ – la o
tate de or\, pentru c\ nu aveam cum s\-mi dau seama [i nu puteam adic\, stinseser\ focul [i se convinseser\ c\ nu se produsese o
s\-mi mi[c bra]ul ca s\ m\ uit la ceas – am r\mas a[a, foindu-m\ efrac]ie. Fiin]ele umane, `ndeosebi paznicii care, `ntr-un fel ajung
chinuit, `nfierb`ntat [i transpirat, `ntr-o stare comatoas\, sim]ind cum s\ poarte pic\ tuturor computerelor care nu au f\cut dec`t s\ le ia
`mi amor]esc picioarele din cauza pozi]iei ciudate `n care st\team.
p`inea de la gur\, nu au `ncredere `n dispozitive [i ma[in\rii. Sigur
Am r\mas astfel, a[tept`ndu-m\ dintr-o clip\ `n alta ca u[a s\ se
aveau s\ dea vina pe vreo eroare a sistemului de alarm\. Poate c\,
deschid\, s\ fiu orbit de lumin\ [i s\ `nceap\ tevatura.
dac\ eram norocos, nimeni nu se va `ntreba de ce detectorul de pre-
Dac\ s-ar fi `nt`mplat a[a ceva, nu [tiu ce a[ fi putut `ng\ima.
zen]\ declan[ase alarma `naintea detectorului de incendiu.
Nimic, de fapt. A[ fi fost prins [i nu vedeam nici o explica]ie plau-
Apoi am respirat ad`nc [i, `ncet, am deschis u[a.
zibil\ a prezen]ei mele acolo. Concedierea era cea mai fericit\ solu-
M-am uitat `n st`nga, `n dreapta, [i `n fa]\, iar sala p\rea pustie.
]ie. Dar, sigur, cei de la Trion m-ar fi dat `n judecat\ – nu aveam ce
Nu r\m\sese nimeni acolo. Am f\cut c`]iva pa[i, dup\ care m-am
c\uta `n acel departament. Nici nu voiam s\ m\ g`ndesc la ce aveau
oprit [i am privit din nou `n jur.
s\-mi fac\ [i cei de la Wyatt.
{i, dup\ at`ta cazn\, ce reu[isem s\ aflu? Nimic. Toate docu- Nimeni.
mentele referitoare la AURORA disp\ruser\. Mirosea destul de tare a fum [i chimicale, pesemne de la lichi-
Am auzit f`s`itul produs de ]`[nirea unui lichid, evident un stin- dul din sting\tor.
g\tor folosit de cineva, dup\ care ]ipetele s-au mai domolit. M-am Cu fereal\, m-am strecurat de-a lungul peretelui, departe de fe-
`ntrebat dac\ paznicii `i chemaser\ pe pompierii din cl\dire sau restrele ce d\deau spre exterior sau de u[ile din sticl\, p`n\ am ajuns
chiar pe unii din afar\. {i dac\ acel co[ cu h`rtia [i ]igara ars\ expli- la alt\ pereche de u[i de ie[ire. Nu cele ce duceau spre recep]ia
cau pornirea alarmei. Ori urmau s\ verifice toat\ sala? principal\ [i nici acelea dinspre scara din spate, pe unde p\trunse-
Am r\mas acolo, sim]ind cum picioarele `mi `nghea]\, `n vreme ser\ paznicii.
ce sudoarea `mi curgea pe fa]\, iar umerii [i spatele p\reau s\-mi {i acelea erau blocate.
fie cuprinse de c`rcei. Tot `ncuiate.
{i am a[teptat... Isuse, nu.
Am mai perceput din c`nd `n c`nd voci, dar p\reau mai calme, Paznicii nu dezactivaser\ sistemul de autoblocare. Mi[c`ndu-m\
chiar relaxate. Zgomot de pa[i, dar nu precipita]i. ceva mai vioi, `ndemnat de impulsul de adrenalin\, am revenit la
170 JOSEPH FINDER PARANOIA 171

u[ile dinspre recep]ie [i am `mpins `n bara de protec]ie, dar n-am


avut noroc.
R\m\sesem `ncuiat `n\untru.
{i acum?
N-aveam de ales. Nu puteam descuia din\untru sau, `n orice
caz, nu cu metodele care-mi fuseser\ predate. {i, av`nd `n vedere
cele `nt`mplate, nu puteam chema nici paznicii s\ m\ elibereze.
Asta era. Trebuia s\ r\m`n acolo p`n\ c`nd cineva avea s\ des-
chid\ u[ile. P`n\ diminea]\, c`nd soseau echipele pentru cur\]enie. 32
Sau, mai r\u, c`nd `ncepeau s\ soseasc\ angaja]ii Departamentului de
resurse umane. Iar atunci urma s\ dau explica]ii, lucru deloc pl\cut.
Eram epuizat. Mi-am g\sit un cubiculumul departe de orice u[\ Pe la ora cinci m-au trezit ni[te zdr\ng\nituri. Am s\rit imediat
sau fereastr\ [i m-am a[ezat. M\ sim]eam la cap\tul puterilor. Tre- `n capul oaselor. Sosise echipa de cur\]enie, cu g\le]i mari din plas-
buia neap\rat s\ dorm. De aceea, mi-am `ncruci[at bra]ele la piept tic pe ro]i [i mopuri, [i cu aspiratoare portabile care, cu ajutorul
[i, ca un student surmenat aflat `ntr-o sal\ de lectur\, am c\zut unei barete, se ]in pe um\r. Erau doi b\rba]i [i o femeie, care sporo-
`ntr-un somn f\r\ vise. v\iau repede `n portughez\. Prinsesem limba: `n cartierul `n care
crescusem, erau o mul]ime de brazilieni.
C`t dormisem, din gur\ mi se scursese pu]in\ saliv\ pe biroul
acela. Am [ters-o u[or cu m`neca, apoi m-am ridicat [i m-am `n-
dreptat spre u[ile de ie[ire, pe care ei le proptiser\ cu un opritor din
cauciuc, s\ r\m`n\ deschise.
– Bom dia, como vai? am f\cut eu. Am cl\tinat din cap, ar\-
t`ndu-m\ jenat, [i mi-am privit ceasul.
– Bem, obrigado eo senhor? mi-a r\spuns femeia. A z`mbit [i
[i-a ar\tat c`]iva din]i `mbr\ca]i `n aur. P\rea s\ fi priceput – s\rma-
nul b\iat, a lucrat toat\ noaptea sau poate a venit cumplit de de-
vreme, nu avea cum s\ [tie [i nici nu-i p\sa.
Unul dintre b\rba]i se uita la co[ul de gunoi afumat [i-i spunea
ceva celuilalt. De genul, ce dracu’ s-a `nt`mplat aici?
– Cançado, i-am spus femeii: S`nt obosit, adic\; [i chiar eram.
Bom, até logo, pe cur`nd, cu alte cuvinte.
– Até logo, senhor, mi-a r\spuns femeia `n timp ce ie[eam pe u[\.
M-am g`ndit `n treac\t s\ dau o tur\ pe acas\, s\ m\ schimb [i
s\ revin. Dar nu m\ sim]eam `n stare, de aceea am ie[it din Aripa E –
deja oamenii `ncepuser\ s\ soseasc\ – [i am reintrat `n Aripa B,
duc`ndu-m\ la cubiculumul meu. ~n regul\, dac\ verifica cineva
172 JOSEPH FINDER

eviden]a intr\rilor, avea s\ vad\ c\ venisem duminic\ `n jur de


[apte, apoi revenisem luni la cinci [i jum\tate. Harnic nevoie mare.
Speram s\ nu dau de cineva cunoscut a[a cum ar\tam, de parc\
adormisem `mbr\cat, lucru perfect adev\rat. Din fericire, am avut
noroc. Mi-am luat imediat o Cola dietetic\ cu vanilie de la un auto-
mat din camera de pauz\ [i am tras un g`t bun. La ora aceea neo-
meneasc\, avea un gust sc`rbos, de aceea mi-am f\cut cafea [i
m-am dus la baie s\ m\ sp\l. C\ma[a era pu]in bo]it\, dar, `n rest,
ar\tam destul de prezentabil, chiar dac\ m\ sim]eam ca dracu’. Azi 33
era ziua cea mare [i trebuia s\ dau cei mai bun din mine.
Cu o or\ `nainte de marea `nt`lnire cu Augustine Goddard,
ne-am adunat to]i `n Packard, una dintre s\lile de [edin]e mai `nc\-
Centrul directorial de informare era la etajul [apte al Aripii A,
p\toare, pentru o repeti]ie general\. Nora se `mbr\case cu un minu-
`n apropierea biroului lui Goddard. Am mers p`n\ acolo ca ni[te
nat taior albastru [i ar\ta de parc\ se [i coafase special pentru acea
sold\]ei, cu un moral cam d\r`mat. Nora a zis c\ ne va urma dup\
ocazie. Era spirt; aproape c\ radia energie nervoas\. Z`mbea mereu
c`teva minute.
[i privea totul `ncrez\toare, cu ochi mari.
– Vin [i mor]ii vii1! mi-a c`ntat Chad `n timp ce mergeam. Vin
~n timp ce noi ceilal]i ne str`ngeam, ea [i Chad `ncepuser\ deja re-
peti]ia. Chad juca rolul lui Jock. Tocmai interpretau sceneta ca un cu- [i mor]ii vii!
plu `nd\r\tnic [i h`r[it care se ceart\ mereu pe aceea[i tem\, c`nd, Am dat aprobator din cap. Mordden a aruncat o privire spre
brusc, lui Chad i-a sunat telefonul. Avea un Motorola din acelea cu Chad, care p\[ea l`ng\ mine, [i a r\mas la distan]\, g`ndind f\r\ `n-
clapet\, [i am r\mas cu convingerea c\ alesese modelul acela ca s\ doial\ cine [tie ce r\ut\]i despre mine, `ncerc`nd s\ descopere de ce
aib\ satisfac]ia de a-l `nchide cu un pocnet la `ncheierea convorbirilor. nu-l tratam cu r\ceal\ pe Chad [i ce pe puneam la cale. Din noaptea
– Chad, a r\spuns el. Imediat dup\ aceea, tonul vocii a devenit `n care m\ strecurasem `n biroul Norei nu se mai apropiase de cubi-
mai cald: Salut, Tony. culumul meu. Mi-era greu s\ spun dac\ se comporta straniu, fiindc\
A ridicat `n acela[i timp un deget `n aer spre Nora, rug`ndu-o ast- ciud\]enia `l caracteriza din fabrica]ie. Pe de alt\ parte, nici nu
fel s\ a[tepte, dup\ care s-a `ndreptat c\tre un col] al `nc\perii. Un mi- aveam poft\ s\ m\ las cuprins de paranoia general\ a situa]iei –
nut-dou\ mai t`rziu, am auzit pocnetul `nchiderii telefonului [i Chad pentru faptul c\ doar se uita mai ciudat la mine. Dar nu puteam s\
s-a apropiat de Nora, c\reia i-a vorbit repede [i cu glas sc\zut. ~l ur- nu m\ `ntreb dac\ nu cumva ratasem toat\ misiunea prin acea ne-
m\ream [i-l ascultam [i noi; apoi ei doi au ajuns `n centrul scenei. glijen]\ sau dac\ Mordden avea s\-mi fac\ necazuri serioase.
– Un amic de la contabilitate, a zis el `ncet [i cu o expresie – A[a, felul `n care ne a[ez\m este esen]ial, b\iatu’, a morm\it
sumbr\. S-a luat deja hot\r`rea pentru Maestro. Chad c\tre mine. Goddard se a[az\ `ntotdeauna `n centru, pe latura
– De unde [tii? a `ntrebat Nora.
mesei din apropierea u[ii. Dac\ vrei s\ r\m`i invizibil, stai `n dreapta
– Revizorul contabil tocmai a transmis un ordin de reducere cu
lui. Dac\ vrei s\-]i acorde aten]ie, stai `n st`nga lui sau vizavi de el.
cincizeci de milioane pentru proiectul Maestro. Hot\r`rea s-a luat la
– P\i, vreau s\-mi acorde aten]ie?
v`rf. Prezentarea `n fa]a lui Goddard e doar o formalitate.
– N-am r\spuns la asta. El e [eful.
Nora s-a f\cut c\r\mizie la fa]\ [i s-a `ndep\rtat. S-a dus la fe-
reastr\ [i a privit afar\, apoi, pre] de un minut, n-a scos o vorb\. 1 Aluzie la banda sonor\ a unui joc de strategie denumit Dead Men Walking (n.tr.)
174 JOSEPH FINDER PARANOIA 175

– Ai mai fost la [edin]e de-astea cu el? o hain\ sport de culoare maro, s-a apropiat de Nora [i i-a [optit
– Nu prea, a zis ridic`nd din umeri. Vreo dou\. ceva care a f\cut-o s\ r`d\. Apoi [i-a l\sat m`na pe um\rul ei; ea
Mi-am propus s\ m\ a[ez `n orice alt loc dec`t cele recomandate [i-a a[ezat palma peste m`na lui [i au r\mas a[a vreme de c`teva se-
de Chad; de exemplu, spre dreapta lui Goddard. Dac\ m\ prostea cunde. Se purta ca o feti]\, parc\ flirta cu el; asta era o latur\ a
de data asta, s\-i fie ru[ine, [i gata. Norei pe care n-o mai v\zusem.
Sala ar\ta cu adev\rat impun\toare. O uria[\ mas\ de confe- Goddard s-a a[ezat apoi `n dreapta, `n capul mesei, cu fa]a spre
rin]e, dintr-un lemn cu aspect exotic, ocupa cea mai mare parte a ecran. Mul]umesc, Chad. St\team de cealalt\ parte a mesei, spre
`nc\perii. La un cap\t, un ecran pentru prezent\ri. Am observat [i dreapta lui. ~l vedeam foarte bine [i sigur nu m\ sim]eam invizibil.
storuri acustice, masive, care erau cobor`te electric din tavan, nu Avea umerii rotunzi, pu]in c\zu]i. P\rul alb, piept\nat cu c\rare,
doar pentru a bloca lumina, ci [i pentru a `mpiedica pe oricine din st\tea cam `n neor`nduial\. Spr`ncenele, stufoase, albe, ar\tau fie-
exterior s\ intercepteze ce se discuta `n interior. ~n t\blie erau fixate care ca un pisc `nz\pezit. Fruntea `i era ridat\ ad`nc, iar `n ochi
microfoane [i difuzoare, precum [i mici ecrane `n fa]a fiec\rui avea o lic\rire [\galnic\.
scaun; acestea se ridicau dac\ ap\sai pe cine [tie ce buton. Au urmat c`teva secunde de t\cere jenat\, iar el a privit roat\
Au urmat [u[oteli, r`sete agitate [i glume spuse `n [oapt\. Eu a[- spre cei de la mas\.
teptam cu ner\bdare s\-l v\d de aproape pe faimosul Jock Goddard, – Ce agita]i p\re]i! a remarcat el. Calma]i-v\! Nu mu[c pe ni-
chiar dac\ nu voi avea prilejul s\ dau m`na cu el. Nu eram progra- meni. Vocea `i era pl\cut\ [i u[or glumea]\, baritonal\, dar nu as-
mat s\ vorbesc [i nici s\ particip la vreo parte a prezent\rii, dar [i pr\. A f\cut un semn din ochi spre Nora. Nu prea des, adic\.
eu m\ l\sasem pu]in cuprins de emo]ia general\. Ea a r`s; al]i c`]iva au chicotit politicos. Eu am z`mbit, parc\ mai
Se f\cuse zece f\r\ cinci, iar Nora `nc\ nu ap\ruse. Se aruncase mult pentru a spune c\ apreciam faptul c\ `ncerca s\ ne lini[teasc\.
pe fereastr\? D\dea telefoane, `ncerc`nd s\ mobilizeze oameni, – Doar c`nd e[ti amenin]at, a comentat Nora. El a z`mbit [i bu-
`ntr-un efort disperat de a-[i salva pre]iosul produs, tr\g`nd sfori zele au format un V. Jock, te deranjeaz\ dac\ `ncep de aici?
doar de ea [tiute? – Te rog.
– Crezi c\ s-o fi r\t\cit? a glumit Phil. – Jock, am muncit at`t de mult ca s\ aducem elemente noi la
La f\r\ dou\ minute, Nora a intrat `n sal\, p\r`nd calm\, ra- Maestro, `nc`t uneori cred c\ ne e greu s\ ne deta[\m de ceea ce fa-
dioas\, mai atr\g\toare. Ar\ta ca [i cum ar mai fi ad\ugat ni[te ma- cem [i s\ vedem totul dintr-o perspectiv\ real\. ~n ultimele zile doar
chiaj, pu]in creion de buze [i alte [mecherii femeie[ti. Poate g\sise la asta m-am g`ndit. {i mi-e limpede c\ exist\ c`teva aspecte impor-
o solu]ie, fiindc\ ar\ta de parc\ suferise o transformare. tante unde am putea aduce modific\ri, `mbun\t\]iri la Mestro, ca
Apoi, la fix, `n sal\ au intrat Jock Goddard [i Paul Camilletti [i s\-l facem mai atr\g\tor, s\ ob]inem un segment de pia]\ mai mare,
noi am amu]it. Camilletti „Uciga[ul“, `ntr-un blazer negru [i bluz\ poate chiar `n mod spectaculos.
din m\tase de culoare oliv, `[i piept\nase p\rul peste cap [i ar\ta ca Goddard a dat din cap, a alc\tuit o piramid\ din degetele `mpre-
Gordon Gekko din Wall Street1. S-a a[ezat la un col] al imensei unate ale ambelor m`ini [i [i-a consultat noti]ele.
mese. Goddard, `n obi[nuitul pulover negru pe g`t, peste care avea Nora a b\tut u[or cu palma caietul de prezentare legat [i laminat.
1 Filmul Wall Street, av`nd ca subiect criza financiar\ din 1987, a fost premiat cu
– Am ajuns la o strategie, chiar foarte bun\, ad\ug`nd dou\spre-
Academy Award, iar interpretul lui Gekko, Michael Douglas, a primit premiul zece noi func]ii, moderniz`nd Maestro. Dar trebuie s\-]i spun foarte
pentru de cea mai bun\ interpretare a unui rol principal. (n. tr.) cinstit c\, dac\ a[ fi `n locul t\u, a[ sista produc]ia.
176 JOSEPH FINDER PARANOIA 177

Goddard s-a `ntors brusc s\ o priveasc\, cu spr`ncenele ridicate Inima a `nceput s\-mi bubuie. Drace. Era ca la [coal\, c`nd te ri-
a mirare. Noi, ceilal]i, ne-am holbat la ea uimi]i. Nu-mi credeam dic\ profesorul `n picioare. M-am sim]it ca un [colar din clasa a doua.
urechilor. ~[i m\cel\rea `ntreaga echip\. – Ai vreo rezerv\ fa]\ de hot\r`rea pe care o lu\m aici, \\, Adam?
– Jock, a continuat ea, m-ai `nv\]at un lucru, anume c\ un lider a `ntebat Goddard.
adev\rat trebuie s\ sacrifice lucrurile la care ]ine cel mai mult. M\ – Poftim? Nu.
doare s\ spun asta. Dar, pur [i simplu, nu pot ignora realitatea. – Deci e[ti de acord s\ sist\m proiectul.
Maestro a fost grozav la vremea lui. Dar, asemenea vremii, se duce. Am ridicat din umeri.
Asta e Regula Goddard: dac\ produsul nu poate deveni num\rul – E[ti sau nu de acord?
unu sau doi de pe pia]\, `l sco]i din produc]ie. – ~mi dau seama care e punctul de vedere al Norei, am spus.
Goddard a r\mas t\cut c`teva clipe. P\rea surprins, impresionat – Iar dac\ ai sta pe scaunul meu? m-a `mboldit Goddard.
[i, dup\ alte c`teva secunde, a dat din cap [i a sur`s ca semn c\-i Am inspirat ad`nc.
pl\cea ce vedea [i auzea. – Dac\ a[ sta acolo, n-a[ sista proiectul.
– S`ntem – pardon, e toat\ lumea de acord cu asta? a `ntrebat el rar. – Nu?
Treptat, oamenii au `nceput s\ dea aprobator din cap, prinz`nd – {i nici n-a[ ad\uga cele dou\sprezece func]ii.
ideea p`n\ nu se r\cea. Chad a dat din cap, mu[c`ndu-[i buza cam `n – Nu?
genul `n care obi[nuia Bill Clinton; Mordden a dat din cap cu con- – Nu, doar una.
vingere, ca [i cum, `n sf`r[it, i se oferea prilejul s\-[i declare adev\- – {i care ar fi asta?
rata p\rere. Ceilal]i ingineri au morm\it „Da“ [i „S`nt de acord.“ Am privit cu coada ochiului spre Nora [i am v\zut c\ era ro[ie
– S`nt surprins s\ aud asta, recunosc, a zis Goddard. Nu m\ a[tep- ca focul. Se holba la mine de parc\ din piept `mi ie[ea un extrate-
tam s\ aud a[a ceva. Anticipam o b\t\lie ca aceea de la Gettysburg. restru. M-am `ntors spre Goddard.
S`nt impresionat. – Un protocol de protec]ie a datelor.
– Ceea ce ne prie[te nou\ pe termen scurt ca indivizi, a ad\ugat Spr`ncenele lui au cobor`t, aproape acoperindu-i ochii.
Nora, nu este `n mod obligatoriu bun [i pentru Trion. – Protec]ia datelor? De ce dracu’ i-ar atrage asta pe clien]i?
Nu-mi imaginasem o asemenea p\rere demolatoare din partea Chad [i-a dres glasul [i a zis:
Norei, dar m-am v\zut silit s\-i admir [iretenia, duplicitatea ma- – Hai, Adam, n-ai v\zut studiul de pia]\? E pe locul [aptezeci [i
chiavelic\. cinci pe lista caracteristicilor pe care le caut\ consumatorii. A r`njit
– Mda, a f\cut Goddard, dar, `nainte de ap\sa pe tr\gaci, sta]i scurt. Doar dac\ ai `n vedere consumatori de genul lui Austin
pu]in. Tu – nu te-am v\zut aprob`nd. Powers, b\rbatul misterios1.
P\rea s\ se uite direct la mine. De la cel\lalt cap\t al mesei s-au auzit chicoteli.
Am privit `n jur, apoi spre el. Sigur pe mine m\ fixase. Am sur`s netulburat.
– Tu, a repetat. Tinere, nu te-am v\zut aprob`nd din cap la fel – Nu, Chad, ai dreptate, pe consumatorul de r`nd nu-l intereseaz\
ca to]i ceilal]i. protec]ia datelor. Dar eu nu m\ refer la el. Am `n vedere armata.
– E nou, s-a gr\bit Nora s\ m\ scuze. E abia la `nceput. 1 Austin Powers: International Man of Mysteries (1987), primul dintr-o serie de filme
– Cum te cheam\, tinere? gen James Bond, av`nd o tent\ satiric\ la adresa prejudec\]ilor privind superspionii [i
– Adam, am r\spuns. Adam Cassidy. un umor de[ucheat. Cu Mike Myers, Michael York [i Elizabeth Hurley. (n. tr.)
178 JOSEPH FINDER PARANOIA 179

– Armata. Goddard a ridicat o spr`ncean\. aur. Dac\ ne mi[c\m repede, o s\ de]inem exclusivitate pe seg-
– Adam... a intervenit Nora pe un ton f\r\ inflexiuni, averti- mentul acesta de pia]\. S\ uit\m de cele cincizeci de milioane –
z`ndu-m\. acum vorbim de sute de milioane de dolari venit pe an.
Goddard a f\cut un semn cu m`na spre Nora. – Isuse, a f\cut Camilletti, de la cap\tul mesei. ~[i nota de zor `n
– Nu. Vreau s\ aud tot. Armata, spui tu? agend\.
Am tras aer `n piept [i am `ncercat s\ nu ar\t c`t de panicat eram. Goddard [i-a plecat capul, `ncet, drept aprobare, apoi a f\cut-o
– P\i, armata, for]ele aeriene, canadienii, britanicii – tot ce `n- cu hot\r`re.
seamn\ ap\rare `n SUA, Marea Britanie [i Canada – [i-au reorgani- – Foarte interesant, a zis el. S-a `ntors c\tre Nora. Cum zicea
zat sistemul global de comunica]ii, nu? Am scos ni[te articole c\-l cheam\ – Elijah1?
extrase din Defense News, Federal Computer Week – reviste pe – Adam, a r\spuns Nora cu jum\tate de gur\.
care le am mereu acas\, desigur, [i le-am fluturat. Am sim]it c\-mi – Mul]umesc, Adam, a zis el. N-a fost deloc r\u.
tremur\ m`na u[or [i am sperat c\ n-a b\gat nimeni de seam\ asta. „Nu mie trebuie s\-mi mul]ume[ti, am g`ndit eu, ci lui Wyatt.“
Wyatt m\ preg\tise pentru un asemenea moment [i n\d\jduiam c\ Apoi am surprins privirea Norei, care se uita la mine cu o ex-
re]inusem corect am\nuntele. Se nume[te Sistem de Mesaje pentru presie de ur\ nedisimulat\.
Ap\rare – adic\ sistemul de mesagerie protejat pentru milioane de
militari din `ntreaga lume. Se face prin intermediul computerelor,
iar Pentagonul vrea cu disperare s\ treac\ la sistemul f\r\ fir. Ima-
gina]i-v\ ce progres – acces sigur de la distan]\ la date [i comu-
nica]ii secrete, cu confirmarea expeditorilor [i a destinatarilor,
criptare total\, protec]ie a datelor, integritatea mesajelor. Nimeni nu
e tare pe pia]a asta!
Goddard [i-a l\sat capul `ntr-o parte, ascult`nd cu aten]ie.
– Iar Maestro ar fi produsul perfect pentru ni[a asta. E mic, re-
zistent – practic, indestructibil – [i sigur sut\ la sut\. ~n felul acesta,
transform\m pierderea `n c`[tig: faptul c\ Maestro reprezint\ o teh-
nologie verificat\, este un avantaj pentru armat\, fiindc\ este per-
fect compatibil cu protocoalele de transfer f\r\ fir, vechi de cinci
ani. Nu e nevoie dec`t s\ ad\ug\m protec]ia datelor. Costul e minor,
iar poten]ialul pie]ei este uria[ – da, uria[!
Goddard a r\mas cu ochii la mine, dar mi-a fost imposibil s\-mi
dau seama dac\ `l impresionasem sau credea c\ `nnebunisem.
Am continuat:
– Deci, `n loc s\ fard\m produsul \sta, care, cinstit vorbind, e
vechi [i inferior, `l reorient\m. Tr`ntim acolo o carcas\ din plastic
armat, v`r`m dispozitivul de securizare a datelor [i l-am f\cut de 1 ~n versiunea rom`neasc\ a Bibliei, Ilie, Cartea Regilor 4, profet evreu (n.tr.)
PARANOIA 181

din vas. Isuse. D\dea pe afar\ de sarcasm. Dep\[ise m\sura – [i


nici m\car nu se mai pref\cea.
„Ce-ar fi s\ te cari, ca s\ m\ pot u[ura [i eu?“ l-am `ntrebat `n
g`nd, apoi, cu voce tare, am zis:
– Am salvat produsul.
– Da, [i cu ocazia asta ai ras-o pe Nora. Merita, doar ca s\ te dai
mare `n fa]a [efului celui mare [i s\-]i vezi mutra la panoul de
onoare? Amice, aici nu se procedeaz\ a[a. Mare gre[eal\ ai f\cut.
34 Apoi s-a scuturat, [i-a ridicat fermoarul [i a ie[it din toalet\ f\r\
s\ se spele pe m`ini.
C`nd m-am `ntors `n cubiculumul, m\ a[tepta un mesaj vocal de
R\spunsul oficial a venit prin e-mail `nainte de pr`nz: Goddard la Nora.
d\duse ordin s\ se stopeze continuarea proiectului vechi. Echipa tre-
buia s\ prezinte `n cel mai scurt timp o propunere privind reutilarea – Nora, am spus de cum am intrat `n biroul ei.
[i noul aspect care s\ corespund\ cerin]elor armatei. ~ntre timp, per- – Adam, a r\spuns ea moale. Stai jos, te rog. ~mi z`mbea, trist,
sonalul de la Rela]ii cu guvernul avea s\ `nceap\ negocierea unui cu bl`nde]e. Amenin]area era iminent\.
contract cu Departamentul de achizi]ii [i logistic\ al Agen]iei de – Nora, a[ vrea s\...
Sisteme de Informa]ii pentru Ap\rare din cadrul Pentagonului. – Adam, dup\ cum [tii, un lucru cu care ne m`ndrim la Trion
~n traducere liber\, aruncare de deasupra co[ului, cu ambele m`ini. este c\ ne str\duim s\ g\sim omul potrivit pentru fiecare sarcin\ –
Vechiului produs i s-au t\iat aerul [i sistemele de supravie]uire, dar i ca s\ fim siguri c\ oamenilor celor mai dota]i li se `ncredin]eaz\ r\s-
se f\cuse un transplant de inim\ [i o masiv\ transfuzie de s`nge. punderile corespunz\toare. A z`mbit din nou, iar ochii i-au sticlit.
{i a[a a `nceput [i scandalul. Tocmai de aceea am solicitat un formular de transfer la cererea an-
Eram `n grupul sanitar, `n fa]a pisoarului, [i-mi tr\geam fermoa- gajatului [i l-am rugat pe Tom s\ mi-l aduc\ `n cel mai scurt timp.
rul, c`nd Chad a ap\rut cu pas hot\r`t. Chad, remarcasem eu, p\rea – Transfer?
s\ aib\ un al nu [tiu c`telea sim], fiindc\ descoperise c\ nu-mi pl\- – Am r\mas cu to]ii extrem de impresiona]i de talentul, orienta-
cea s\ urinez `n prezen]a cuiva. {i, de aceea, mereu m\ urm\rea la rea [i profunzimea cuno[tin]elor tale. {edin]a din diminea]a asta a
toalet\ ca s\-mi vorbeasc\ despre chestii de munc\ sau sport, ilustrat asta foarte conving\tor. Consider\m c\ o persoan\ de cali-
f\c`ndu-m\ s\ m\ blochez. De data asta, a venit chiar l`ng\ pisoar brul t\u poate face minuni la unitatea noastr\, CTP. Serviciul de or-
[i am observat mutra fericit\ pe care a f\cut-o v\z`ndu-m\. L-am ganizare a lan]ului de aprovizionare ar avea mare nevoie de un om
auzit cum `[i trage fermoarul. Mi s-a blocat b\[ica. Mi-am plecat de echip\ ca tine.
privirea asupra pl\cii de faian]\ de deasupra pisoarului. – CTP?
– Hei, a zis el. Bun\ treab\, domnule. A[a se procedeaz\ dac\ – Biroul-satelit de Cercet\ri Triangle Park. ~n Raleigh-Durham,
vrei s\ urci! Carolina de Nord.
A cl\tinat `ncet din cap [i a scos un sunet de parc\ ar fi vrut s\ – ~n Carolina de Nord? (Oare auzeam bine?) Vrei s\ m\
scuipe. Jetul lui de urin\ a f\cut pleosc, lovind pastila de deodorant transferi tocmai `n Carolina de Nord?
182 JOSEPH FINDER PARANOIA 183

– Adam, nu e `n Siberia. Ai fost vreodat\ la Raleigh-Durham? – Poftim? am exclamat eu. Nu mi-am dat seama la ce f\cea
E o zon\ at`t de atr\g\toare... referire.
– Da, dar nu m\ pot muta, am responsabilit\]i, am... Cu c\ma[a lui `nflorat\ [i cu ochelarii negri [i rotunzi, ar\ta mai
– Cei de la Personal vor coordona toate problemele care te pri- mult ca o caricatur\ a propriei imagini. Atunci i-a sunat [i telefo-
vesc. }i se acoper\ toate cheltuielile de mutare – totul, dar `n limite nul, [i, bine`n]eles, nu era un ton normal de sonerie. Era, de fapt,
rezonabile, desigur. Am vorbit deja la Resurse umane. Orice mu- un fi[ier-sunet din c`ntecul Ora[ul Sufragetelor de David Bowie:
tare te scoate din matc\, evident, dar cei de acolo vor rezolva pro- „Unu’ scurt, mersi, madam!1“
blemele tale f\r\ dureri. Z`mbetul i s-a l\]it pe fa]\. O s\-]i plac\ – Presupun c\ l-ai dat gata pe Goddard, a spus el. ~n acela[i timp
acolo [i to]i se vor `ndr\gosti de tine! totu[i, trebuie s\ ai grij\ s\ nu-]i pui `n cap superiorul nemijlocit.
S\-l l\s\m deoparte pe Stendhal. Poate-ar fi cazul s\ treci la Sun
– Nora, am zis, Goddard mi-a cerut p\rerea sincer\, iar eu apre-
Tzu. S-a str`mbat. Fundul pe care trebuie s\-l salvezi e a chiar al t\u.
ciez absolut tot ce ai f\cut pentru linia Maestro. Nici prin cap nu
Biroul lui Mordden era decorat cu tot felul de obiecte stranii. O
mi-a trecut s\ te ofensez.
tabl\ de [ah cu un joc a[ezat minu]ios `n desf\[urare, un afi[ cu
– S\ m\ ofensezi? s-a mirat ea. Adam, ba dimpotriv\ – ]i-am
H.P. Lovecraft2, o p\pu[\ mare cu p\r blond [i ondulat. Cu o ex-
fost recunosc\toare pentru idee. Numai c\ trebuia s\-]i `mp\rt\[e[ti
presie `ntreb\toare, am f\cut un semn spre tabla de [ah.
p\rerile [i cu mine, `nainte de [edin]\. Dar a zburat cioara cu a]a.
– Tal-Botvinnik, 1960, a zis el, ca [i cum asta mi-ar fi spus
Noi o s\ trecem la lucruri mai mari [i mai bune. Iar tu, la fel! ceva. Una dintre cele mai mari mut\ri din istoria [ahului. ~n orice
caz, nu e nevoie s\ asediezi ora[e fortificate dac\ po]i s\ evi]i asta.
Transferul urma s\ aib\ loc `n urm\toarele trei s\pt\m`ni. Eram Pe de alt\ parte, iar asta e o zicere `n]eleapt\, dar nu din Sun Tzu, ci
distrus. Serviciul din Carolina de Nord era strict pentru chestii de ni- de la `mp\ratul roman Domi]ian, dac\ ataci un rege, trebuie s\-l
mic. M\ trimitea la un milion de kilometri dep\rtare de cei de la Cer- ucizi. Tu `ns\ ai lansat un atac `mpotriva Norei f\r\ s\ fi avut asi-
cetare-Dezvoltare. Dac\ m\ azv`rleau acolo, nu le mai eram de nici gurat sprijinul avia]iei.
un folos celor de la Wyatt. {i pe mine m\ vor `nvinov\]i c\ stricasem – N-am vrut s-o atac.
totul. Aproape c\ puteam auzi alunecarea ghilotinei pe ghidaje. – Indiferent de inten]ie, ai f\cut o gre[eal\ de calcul impardona-
Ciudat lucru: abia dup\ ce am ie[it din birou m-am g`ndit la bil\, prietene. Sigur te va distruge. }ine minte, Adam. Puterea co-
tata, [i asta m-a dobor`t cu adev\rat. Nu puteam s\ m\ mut. Imposi- rupe. Puterea, punct3, corupe `n mod absolut.
bil s\-l las pe b\tr`n aici. {i totu[i, cum s\ refuz locul `n care m\ – M\ transfer\ la Triangle.
expedia Nora? Doar urc`nd `n func]ie – trec`nd peste ea sau cel M-a privit ridic`nd o spr`ncean\.
pu]in `ncerc`nd, lucru ce avea s\ m\ loveasc\ tot pe mine – ce [ans\ – S\ [tii c\ putea fi mult mai r\u. ~n Jackson, Mississippi, ai
mai aveam? Dac\ refuzam s\ plec, trebuia s\-mi dau demisia de la fost vreodat\?
Trion, iar atunci se dezl\n]uiau ceilal]i dul\i. 1 ~n original Wham bam, thank you ma’am, expresie ce denot\ un act sexual pe fug\
Am sim]it c\ toat\ cl\direa se `nv`rte cu mine; a trebuit s\ m\ [i cu o persoan\ necunoscut\. Piesa face parte din albumul The Rise and Fall of
a[ez, s\ m\ g`ndesc. C`nd am trecut prin dreptul biroului lui Noah Ziggy Stardust and the Spiders from Mars, lansat `n 1972. (n.tr.)
2 Howard Phillips Lovecraft (1890-1937), scriitor, poet, eseist american, cunoscut
Mordden, el mi-a f\cut un semn cu degetul s\ intru.
pentru romane horror, fantasy (n.tr.)
– Of, Cassidy, a zis el. Ai devenit Julien Sorel-ul de la Trion. Te 3 ~n original, joc de cuvinte intraductibil, folosindu-se cuv`ntul Power Point, pro-

rog s\ te por]i frumos cu Madame de Renal. gram pentru crearea, editarea [i prezentarea de diapozitive. (n.tr.)
184 JOSEPH FINDER PARANOIA 185

Fusesem [i-mi pl\cuse acolo, dar acum eram sictirit [i n-aveam – M\]\raia tehnologic\ din burta gagicii a dep\[it tot ce se cu-
poft\ s\ m\ antrenez `ntr-o discu]ie la nesf`r[it cu tipul acela ciudat. M\ no[tea la vremea cre\rii ei, a precizat Mordden. Am elaborat un
speria. Am ar\tat c\tre p\pu[a aceea ur`t\ de pe raft [i l-am `ntrebat: sistem de operare multifir, care func]ioneaz\ cu un procesor pe opt
– E a ta? bi]i. Inteligen]\ artificial\ de cea mai bun\ calitate cu un cod com-
– Iube[te-m\, Lucille, a spus el. Un e[ec r\sun\tor, despre care pilat foarte bine. Arhitectura sistemului e foarte istea]\. Trei ASIC,
pot spune c\ a fost opera mea. separate, `n burtica asta gras\ a ei, pe care le-am proiectat singur.
– Ai f\cut... p\pu[i? ASIC era, din c`te [tiam, limbajul speciali[tilor pentru a de-
A `ntins degetele [i a str`ns de m`n\ p\pu[a, care a c\p\tat via]\, semna un cip de computer proiectat conform cerin]elor clientului, o
ochii `nsp\im`nt\tor de reali deschiz`ndu-se [i clipind cu interesul chestie care face o gr\mad\ de lucruri.
pe care `l manifest\ oamenii. Gura ca o inimioar\ s-a deschis [i pe – Lucille? a f\cut Mordden, iar p\pu[a s-a `ntors s\-l priveasc\
buze a ap\rut o str`mb\tur\ ur`t\ de tot. [i a clipit. S\ te ia dracu’, Lucille. Ochii p\pu[ii s-a `ngustat `ncet,
– N-ai mai v\zut o asemenea p\pu[\. col]urile gurii s-au l\sat `n jos, apoi s-a auzit un sunet care sem\na
– {i nici n-a[ vrea s\ mai v\d, am spus eu. foarte bine a pl`ns `ndurerat, uaa, uaa. Pe obraz i s-a scurs o singur\
Morden [i-a `ng\duit o umbr\ de sur`s. lacrim\. Mordden i-a ridicat bluza de la pijama, roz, cu rujule], l\-
– Lucille posed\ o gam\ aproape complet\ de expresii faciale. s`nd la vedere un mic ecran cu cristale lichide. P\rin]ii o pot pro-
E complet robotizat\ [i, tehnic, e impresionant\. Sc`nce[te, se alint\ grama [i pot vedea set\rile pe acest ecran care a fost creat la Trion.
[i devine sup\r\toare, ca un bebelu[ adev\rat. Trebuie s\ r`g`ie. Unul dintre cipurile ASIC ac]ioneaz\ ecranul, un altul, motoarele,
G`ngure[te, `ng`n\, ba chiar se scap\ `n scutece. Eviden]iaz\ semne un altul se ocup\ de exprimarea vocal\.
alarmante de colici. Face de toate, mai pu]in irita]ii de la scutece. – Incredibil, am spus. {i toate astea, doar pentru o p\pu[\.
Posed\ un sistem de localizare a vocii, ceea ce `nseamn\ c\ pri- – Corect. Compania de juc\rii cu care aveam contract a ratat
ve[te spre cel care `i vorbe[te. O po]i `nv\]a s\ vorbeasc\. lansarea. Ambalajul ar\ta `ngrozitor. N-au f\cut livr\rile dec`t `n ul-
– N-am [tiut c\ ai f\cut [i p\pu[i. tima s\pt\m`n\ din noiembrie, opt s\pt\m`ni prea t`rziu, cu alte cu-
– Hei, aici pot face tot ce-mi trece prin cap. S`nt Inginer Super- vinte, data la care m\micile [i t\ticii `[i `ntocmiser\ deja lista de
specialist la Trion. Am inventat-o pentru nepo]ica mea, care a refu- cump\r\turi pentru Cr\ciun. Pe de alt\ parte, pre]ul era revolt\tor –
zat s\ se joace cu ea. A spus c\ o `nsp\im`nt\. `n situa]ia de atunci mami [i tati nu-[i pot permite s\ dea mai bine o
– Chiar are o fa]\ ur`]ic\, am zis eu. sut\ de dolari pe o p\pu[\ nenorocit\. Sigur, geniile marketing de
– Da, desenul fe]ei n-a fost prea fericit. A `ntors p\pu[a spre el la Produse de larg consum [i educative [i-au `nchipuit c\ inventa-
[i i-a vorbit rar: Lucille? Salut\-l pe [eful cel mare. sem un alt Beanie Baby, a[a c\ am r\mas pe stoc cu c`teva sute de
Lucille [i-a `ntors capul `ncet spre Mordden. Am auzit ni[te me- mii de cipuri dintr-astea, care au fost produse `n China cu ni[te
canisme b`z`ind discret. A clipit, s-a str`mbat din nou [i a `nceput s\ cheltuieli enorme [i nici nu se pot folosi la altceva. Ceea ce `n-
vorbeasc\ imit`nd glasul lui James Earl Jones, iar buzele au format seamn\ c\ Trion s-a ales cu aproape jum\tate de milion de p\pu[i
cuvintele: ur`te pe care nu le voia nimeni, `mpreun\ cu alte piese ce a[teapt\
– S\-mi m\n`nci chilo]ii, Goddard. s\ devin\ trei sute de mii de p\pu[i, care stau [i azi `ntr-un depozit
– Isuse, am exclamat eu. din Van Nuys.
Lucille s-a `ntors c\tre mine, a clipit din nou [i mi-a z`mbit dulce. – Mam\...
186 JOSEPH FINDER

– Nu-i nimic. Nimeni nu se poate atinge de mine. Suf\r de


kryptonit\1.
Nu mi-a explicat ce `nsemna asta, dar a[a era Mordden, aproape
nebun, de aceea n-am insistat. M-am `ntors la locul meu, unde am
constatat c\ primisem mai multe mesaje vocale. C`nd l-am rulat pe
al doilea, cu o tres\rire, am recunoscut vocea `nainte ca vorbitorul
s\ se prezinte.
– Domnule Cassidy, a rostit vocea pu]in iritant\, a[ vrea... A,
s`nt Jock Goddard. M-au impresionat foarte mult observa]iile tale Partea a patra
de la [edin]a de ast\zi [i te-a[ ruga s\ treci pe la biroul meu, dac\
po]i. Vrei s\ iei leg\tura cu asistenta mea, Flo, [i s\ stabile[ti o or\?
COMPROMITEREA

Compromitere: Detectare a unui agent, a unei case con-


spirative sau a unei tehnici operative de culegere de infor-
ma]ii de c\tre o persoan\ din cealalt\ tab\r\.
Dic]ionar de spionaj

1Kryptonit\, boal\ imaginar\, provocat\ de elementul cu acela[i nume, lansat `ntr-o


serie de benzi desenate cu Superman, n\scut pe planeta Krypton. A nu se confunda
cu gazul inert [i nobil krypton. (n.tr.)
35

Biroul lui Jock Goddard nu era mai mare dec`t cel al lui Tom
Lundgren sau al Norei Sommers. C`nd am constatat asta, mi-a stat
mintea `n loc. Biroul directorului general executiv avea poate cu
vreun metru p\trat `n plus fa]\ de am\r`tul meu de cubiculum. Am
r\mas convins c\ trecusem de el sau c\ m\ r\t\cisem. ~ns\ numele
lui se vedea clar – AUGUSTE GODDARD – pe o plac\ din alam\
fixat\ pe u[\, iar el st\tea `n fa]a biroului [i discuta cu asistenta.
Purta un pulover negru pe g`t, nu avea hain\, [i pe nas `[i ]inea
ochelarii de citit, cu rame negre. Femeia cu care st\tea de vorb\,
Florence am presupus eu, era o negres\ masiv\, `mbr\cat\ cu un
taior impresionant de culoare cenu[ie cu reflexe argintii. P\rul din
dreptul t`mplelor avea [uvi]e c\runte, amintind de un bursuc, [i ea,
`n general, ar\ta extraordinar.
C`nd m-am apropiat, am`ndoi au ridicat ochii spre mine. Ea nu
m\ [tia, iar lui Goddard i-a trebuit o secund\ s\ m\ recunoasc\ –
doar eram la o zi dup\ marea [edin]\ – [i mi s-a adresat:
– A, domnule Cassidy, grozav, `]i mul]umesc c\ ai venit. S\-]i
ofer ceva de b\ut.
– Am rezolvat problema, mul]umesc, am spus. Apoi mi-am amintit
`ns\ recomandarea doctorului Bolton [i am ad\ugat: Da, poate un
pahar cu ap\.
De aproape, Goddard p\rea [i mai scund, cu umerii [i mai c\-
zu]i. Bine cunoscuta fa]\ ca de spiridu[, cu buze sub]iri, ochi sclipi-
tori – ar\ta exact ca m\[tile de Halloween cu chipul lui, pe care una
190 JOSEPH FINDER PARANOIA 191

dintre serviciile companiei le f\cuse pentru petrecerea de Halloween automobile din anii patruzeci [i cincizeci, c`nd probabil c\ Jock
din anul precedent. V\zusem una at`rnat\ `ntr-un cui, pe peretele Goddard era pu[ti sau adolescent.
din cubiculumul cuiva. Fiecare avea c`te una [i jucase o un scenet\ M-a v\zut uit`ndu-m\ la ele [i a `ntrebat:
imit`ndu-[i [eful cel mare. – Ce ma[in\ conduci?
Flo i-a `ntins un dosar – mi-am dat seama c\ era dosarul meu de – Conduc? Pre] de o clip\ nu mi-am dat seama la ce se referea.
la Resurse umane –, iar Goddard i-a spus s\ re]in\ orice apel, dup\ A, un Audi A6.
care m-a invitat `n birou. N-aveam idee ce voia, astfel c\ a `nceput – Audi, a repetat el, de parc\ era vreun cuv`nt din alt\ limb\.
s\ m\ fr\m`nte con[tiin]a, fiindc\ m\ [tiam vinovat de multe. Vreau De acord, poate c\ era. {i-]i place?
s\ zic, cotrob\isem prin corpora]ia lui, f\c`nd spionaj `n favoarea
– E bun\.
unui competitor. Dovedisem precau]ie, bine`n]eles, dar f\cusem [i
– M\ g`ndeam c\ ai un Porsche 911 sau cel pu]in un Boxter, sau
vreo dou\ gafe de toat\ frumuse]ea.
ceva de genul \sta. Un t`n\r ca tine...
Cu toate acestea, putea fi chiar at`t de r\u? Un director general
– Nu m\ omor dup\ motoare, am zis.
nu se ocup\ personal de concedieri, are oric`nd la dispozi]ie c\l\i
Era un r\spuns calculat, recunosc, g`ndit `n mod deliberat s\
preg\ti]i pentru asta. ~ns\ mi-era imposibil s\ nu-mi pun `ntrebarea.
contrarieze. Consiliera de la Wyatt, Judith Bolton, `[i rezervase o
Eram agitat [i penibil [i nici nu prea reu[eam s\-mi ascund starea
de `ncordare. parte a unei [edin]e pentru a discuta despre ma[ini, ca s\ m\ `nca-
Goddard a deschis un mic frigider `ncorporat `ntr-un dulap [i drez `n cultura corporat\ de la Trion. Instinctul `mi spunea acum
mi-a `ntins o sticl\ de a Aquafina. Apoi s-a a[ezat la birou [i s-a re- c\, fa]\ `n fa]\ cu [eful cel mare, nu aveam [anse s\ c`[tig.
zemat de sp\tarul fotoliului `nalt, din piele. Eu am luat loc pe unul – Credeam c\ toat\ lumea de la Trion e pasionat\ de automo-
din cele dou\ scaune aflate `n fa]a lui. Am privit `n jur, am v\zut bile, a zis Goddard. Mi-am dat seama c\ era r\ut\cios. Lovea f\r\
fotografia unei femei deloc atr\g\toare, despre care am presupus c\ mil\ `n ploconeala cu care subordona]ii `l urmau orbe[te, lu`ndu-l
era so]ia lui, fiindc\ p\rea s\ aib\ cam aceea[i v`rst\ cu el. Avea p\- drept model. Mi-a pl\cut atitudinea lui.
rul alb, necoafat [i fa]a uimitor de ridat\ (Mordden afirmase c\ era – Mai precis, cei ambi]io[i, am spus eu cu un z`mbet.
shar-pei1) [i purta un colier din trei [iruri de perle, `n stilul Barbarei – Mda, s\ [tii c\ singura mea extravagan]\ a r\mas asta cu auto-
Bush, probabil pentru a-[i ascunde pielea c\zut\ de sub b\rbie. mobilele, dar exist\ [i un motiv. Pe la `nceputul anilor [aptezeci,
M-am `ntrebat dac\ Nick Wyatt, at`t de p\tima[ din cauza invidiei dup\ ce Trion a fost cotat\ la burs\ [i am `nceput s\ c`[tig mai
boln\vicioase fa]\ de Jock Goddard, avea idee pentru cine se gr\- mul]i bani dec`t puteam cheltui, m-am dus `ntr-o zi [i mi-am cum-
bea s\ ajung\ acas\ `n fiecare sear\. Partenerele de pat ale lui Wyatt p\rat un iaht, lung de dou\zeci de metri. Am fost m`ndru nevoie
se schimbau sau se roteau la fiecare c`teva nop]i [i toate aveau ni[te mare cu el p`n\ am v\zut `n port unul de dou\zeci [i trei de metri.
s`ni ca ni[te manechine; asta era o cerin]\ a fi[ei de post. Auzi, cu trei metri mai lung. {i atunci am sim]it o `mpuns\tur\ de
Un raft `ntreg era ocupat de modele miniaturale de automobile
invidie, `n]elegi? Instinctul meu competitiv fusese zg`nd\rit. Brusc,
vechi, decapotabile, cu aripi lungi [i linii arcuite, [i c`teva camioa-
am sim]it – o, [tiu c\ e o copil\rie, dar nu m-am putut ab]ine, c\-mi
ne-cistern\ Divco, pentru transportul laptelui. Toate reprezentau
trebuia un iaht [i mai mare. {i ghici ce-am f\cut?
1 Ras\ de c`ine din China (n. red.) – Ai cump\rat altul, mai mare.
192 JOSEPH FINDER PARANOIA 193

– Nici g`nd. Puteam s-o fac f\r\ probleme, dar s-ar fi g\sit ori- – Cred c\ Trion mi se potrive[te mai bine.
c`nd nu [tiu ce prostovan care s\ apar\ cu altul [i mai mare. – {i ai g\sit [ansele de care aminteai?
{i-atunci, cine e mai mare prostovan? ~n felul \sta nu c`[tigi nimic. – Sigur.
Am dat aprobator din cap. – Paul, directorul meu financiar, mi-a povestit de interven]ia ta
– L-am v`ndut. Chiar a doua zi. Doar fibra de sticl\ [i gelozia `n problema GoldDust. Se vede c\ ai surse de informare.
f\ceau vasul acela s\ pluteasc\. A chicotit. De aceea prefer s\ am – P\strez leg\tura cu diver[i amici.
un birou mic. M-am g`ndit c\, dac\ biroul [efului e la fel ca al ori- – Adam, `mi place ideea de reorientare la Maestro, dar m\ `ngrijo-
c\ruia din conducere, m\car nu va mai exista at`ta invidie `n cadrul reaz\ timpul necesar pentru a ad\uga protocolul de criptare de securi-
companiei. Oamenii au tendin]a s\ se ia mereu la `ntrecere, cine are tate. Pentagonul o s\ vrea prototipuri func]ionale `ncep`nd de ieri.
ceva mai mare, mai tare... mai bine s\ se concentreze asupra altor – Nu e nici o problem\, am spus. Detaliile `mi r\m\seser\ `nc\
lucruri. A[adar, Elijah, e[ti proasp\t angajat, nu? proaspete `n minte, a[a cum memorasem odat\, `n facultate, un `n-
– Adam, dac\ nu te superi. treg curs de chimie organic\ pentru un examen. Kasten Chase a
– Uf, drace. Mereu gre[esc. Scuze. Adam, Adam. Gata, am re]inut. elaborat deja protocolul de acces pentru securitatea datelor, RASP.
S-a aplecat pu]in `n fa]\, [i-a pus ochelarii [i a r\sfoit rapid dosarul Cei de acolo au cartela de criptate Fortezza, modemul Palladium –
meu. Te-am furat de la Wyatt, unde ai salvat produsul acela, Lucid. solu]iile pentru hardware [i soft s`nt deja elaborate. Ar `nsemna
– „Salvat“ e mult spus, domnule. maxim dou\ luni pentru `ncorporarea `n Maestro. O s\ fim gata s\
– Nu e nevoie s\ faci pe modestul. livr\m cu dou\ luni `nainte de semnarea contractului.
– Nu-i vorba de modestie, ci de realitate. Goddard a cl\tinat din cap [i a p\rut descump\nit.
A z`mbit, ca [i cum asta l-ar fi amuzat. – Pia]a asta a suferit modific\ri colosale. Totul a devenit in-
– Cum e la Trion `n compara]ie cu Wyatt? Ei, consider\ c\ nu terschimbabil sau mai [tiu eu cum [i toat\ tehnologia tinde spre
te-am `ntrebat asta. Oricum n-a[ vrea s\-mi r\spunzi. convergen]\. Am intrat `n epoca totul-`n-unul. Consumatorii nu
– Nici o problem\, r\spund cu pl\cere, am zis eu, f\r\ nici o re- mai vor un televizor simplu, sau un video, sau un fax sau un com-
]inere. ~mi place. E interesant. {i oamenii `mi plac. Am r\mas o puter [i un sistem stereo, sau un telefon, fiecare separat. M-a privit
clip\ pe g`nduri, mi-am dat seama ce pupincurist suna totul, ce cu coada ochiului. Se vedea c\ lansase ideea ca s\ vad\ ce p\rere
idiot, de aceea am ad\ugat: Adic\, majoritatea, nu to]i. aveam. Convergen]a ne a[teapt\. Nu crezi?
Ochii lui de spiridu[ au lic\rit. Am luat o fa]\ sceptic\, am inspirat ad`nc [i am spus:
– Ai acceptat prima ofert\ de salariu care ]i s-a f\cut, a spus el. – Dac\ m\ g`ndesc bine... Nu.
Tinere, av`nd `n vedere cartea ta de vizit\, rezultatele avute `nainte, Dup\ c`teva momente de t\cere, a sur`s. R\spunsesem conform
puteai negocia, ca s\ prime[ti mai mult. a[tept\rilor. Citisem o transcriere a unor remarci neoficiale pe care
Am ridicat din umeri. Goddard le f\cuse la una dintre conferin]ele pe tema viitorului teh-
– M-au interesat mai mult [ansele. nologiei, de la Palo Alto, `n urm\ cu un an. Se pornise atunci `mpo-
– Poate, dar asta mi-a sugerat c`t de mult doreai s\ o [tergi de triva „goanei delirante dup\ c`t mai multe func]ii“, dup\ cum se
la Wyatt. exprimase el, iar eu re]inusem asta, g`ndindu-m\ c\ puteam s\
Discu]ia atingea un punct care-mi d\dea fiori [i, `n orice caz, apelez la idee `n cadrul vreunei [edin]e de la Trion.
[tiam c\ Goddard voia s\ constate c`t de discret puteam fi. – Cum asta?
194 JOSEPH FINDER PARANOIA 195

– Asta-i doar delirofunc]ie. ~nseamn\ s\ tot `ncarci produsul `n Wyatt comandase mereu analize de competitivitate privind
dauna u[urin]ei [i a simplit\]ii, a elegan]ei. Cred c\ ne-am s\turat Trion [i re]inusem c`teva considera]ii.
cu to]ii s\ ap\s\m treizeci [i nu [tiu c`te butoane pe dou\zeci [i – Mda, Sistemele Medicale Trion reprezint\ un portofoliu
dou\ de telecomenzi doar ca s\ urm\rim o emisiune de [tiri. Consi- foarte serios, tehnologiile cele mai bune de rezonan]\ magnetic\,
der c\ mul]i oameni s-au s\turat deja s\ vad\ pe computerul de medicin\ nuclear\ [i ultrasunete, dar cam sl\bu] `n ceea ce prive[te
bord instruc]iunea: „VERIFICA}I MOTORUL“ c`nd, de fapt, nu serviciile, cum ar fi organizarea inform\rii pacien]ilor [i gestiona-
po]i verifica nimic, fiindc\, dac\ ridici capota, te ui]i ca prostul – [i rea activelor.
trebuie s\ te duci la un mecanic specializat, care are computer de A z`mbit [i a dat aprobator din cap.
diagnosticare [i diplom\ ob]inut\ la Institutul de Tehnologie din – De acord. Continu\.
Massachussetts. – Serviciul de Solu]ii de Afaceri se t`r`ie – [i nu este nevoie s\
– Chiar dac\ te pricepi la motoare, a spus Goddard cu un z`m- `]i spun eu asta –, `ns\ `n domeniul acesta exist\ deja mai toate po-
bet sardonic. sibilit\]ile pentru o penetrare mai bun\ pe pia]\, `n special `n pri-
– Chiar dac\. Plus c\ toat\ chestia asta cu convergen]a e oricum vin]a serviciilor de date [i ethernet cu comutare vocal\ a circuitului
[i pe baz\ de protocoale de identificare. Da, [tiu c\ `n prezent fibra
un mit, o idee fix\, care devine periculoas\ dac\ o iei `n serios. {i e
optic\ e cuv`ntul de ordine, `ns\ serviciile de band\ larg\ reprezint\
proast\ pentru afaceri. Telefaxul Canon a fost un e[ec – un fax me-
viitorul, de aceea trebuie s\ ]inem aproape. Diviziunea pentru aero-
diocru [i un telefon jalnic. Nu v\d ma[ina de sp\lat combinat\ cu
spa]iale a traversat c`]iva ani mai grei, dar are un portofoliu extraor-
usc\torul [i nici cuptorul cu microunde `n combina]ie cu aragazul.
dinar de produse de calcul.
Nu am nevoie de o combina]ie cuptor cu microunde-plit\ elec-
– Dar ce crezi despre Produse electronice de larg consum?
tric\-televizor dac\ eu vreau doar s\-mi ]in cutiile de Cola la rece.
– Evident, la asta ne pricepem cel mai bine, [i acesta e motivul
La cincizeci de ani dup\ inventarea computerului, nu s-a f\cut nici
pentru care am venit la Trion. Adic\, DVD-urile bat de departe
o combina]ie de felul acesta – nu? Nimic. Dup\ cum v\d eu lucru-
playerele Sony. Telefoanele f\r\ fir s`nt tari, ca `ntotdeauna. Te-
rile, prostia asta cu convergen]a seam\n\ cu antiloiepurele. lefoanele mobile s`nt criminale – domin\m pia]a. P`n\ [i numele
– Ce anume? companiei este asociat cu mobilul – putem cre[te pre]urile cu p`n\
– Antiloiepure – o crea]ie mitic\ a unui taxidermist extravagant, la treizeci la sut\ doar pentru c\ pe eticheta lor scrie Trion. Dar mai
care a combinat un iepure de talie mare cu antilopa. Am v\zut asta s`nt [i puncte slabe.
pe c\r]i po[tale care se v`nd pe Coasta de Vest. – Cum ar fi?
– V\d c\ spui lucrurilor pe nume, a[a e? – P\i, e o gre[eal\ s\ nu avem un produs care s\ bat\ Blackberry.
– Exact, domnule, dac\ s`nt convins c\ am dreptate. Dispozitivele de comunica]ie f\r\ fir ar trebui s\ fie la degetul nostru
A l\sat deoparte dosarul de cadre [i s-a rezemat din nou de sp\tar. mic. {i, cu toate astea, noi parc\ am pierdut teren fa]\ de RIM,
– {i care e p\rerea ta de ansamblu? Handspring [i Palm. Trebuie s\ ie[im cu ni[te produse tari de acest fel.
– Poftim? – Ne ocup\m de asta. Avem un produs foarte interesant pe ]eav\.
– Despre Trion, `n ansamblu. Tot a[a opinii tran[ante ai? – M\ bucur c\ aud asta, am spus eu. Eu cred c\ pierdem teren la
– Unele, da. tehnologie [i produse pentru transmiterea de muzic\ [i imagini vi-
– Ia s\ auzim. deo `n form\ digital\ pe Internet. Trebuie s\ ne concentr\m asupra
196 JOSEPH FINDER PARANOIA 197

Departamentului cercetare-dezvoltare, poate realizarea de coope- – Da, sigur. ~n direct\ subordonare a directorului executiv?
r\ri. Asta `nseamn\ un poten]ial uria[ pentru ob]inerea de venituri. – Exact. A[adar, facem t`rgul?
– Cred c\ ai dreptate. Am z`mbit serafic. „Dac\ am `ntrat `n hor\, trebuie s\ joc“,
– {i, s\ m\ ier]i c\ o spun, dar cred c\ se face o gre[eal\ pentru mi-am zis `n g`nd.
c\ nu exist\ o linie de produse adresate adolescen]ilor. Uit\-te la – Dar cred c\ o r\spundere sporit\ presupune [i o cre[tere de
Sony – peste c`]iva ani, pu[tiul care nu va avea o consol\ de jocuri salariu, domnule, nu?
PlayStation nu mai e acceptat de ceilal]i. S-ar p\rea c\ cererea de A r`s.
computere [i produse electronice de uz casnic scade o dat\ la fie- – A, serios?
care c`]iva ani, nu? Ne lupt\m cu produc\torii de electronice din – A[ vrea cei cincizeci de mii pe care nu i-am cerut c`nd am `n-
Coreea de Sud [i Taiwan, ducem r\zboaie ale pre]urilor pentru mo- ceput activitatea aici. {i a[ mai vrea `nc\ patruzeci de mii `n op]iuni
nitoarele cu cristale lichide [i dispozitive video digitale [i telefoane de cump\rare ac]iuni.
mobile – asta e realitatea. De aceea ar trebui s\ le vindem pu[tilor – A r`s din nou, s\n\tos, ca un Mo[ Cr\ciun, iho-ho.
fiindc\ pe ei `i doare undeva de recesiunea economic\. Sony are – E[ti tare, tinere!
PlayStation, Microsoft are Xbox, Nintendo are GameCube, iar noi – Mul]umesc.
ce avem pentru jocurile video pe ecran TV? Nimic. Aici e marea – S\-]i spun ceva. N-o s\-]i dau cincizeci de mii `n plus. Nu
sl\biciune a liniei produselor de larg consum. cred `n cre[teri treptate. O s\-]i dublez salariul. Plus patruzeci de
Am observat c\ st\tea din nou drept pe fotoliu [i m\ m\sura cu mii `n op]iuni. ~n felul \sta o s\ sim]i c\-]i arde fundul s\ munce[ti
un z`mbet enigmatic pe fa]a ridat\. pentru mine.
– Ce-ai spune dac\ te-ai ocupa de reutilare la Maestro? Ca s\ nu-mi scape o exclama]ie de uimire, mi-am mu[cat bu-
– Asta e problema Norei. Sincer s\ fiu, nu m-a[ sim]i `n apele zele. Isuse.
mele dac\ mi s-ar da mie. – Unde locuie[ti?
– Ai raporta direct c\tre ea. I-am spus.
– Nu s`nt convins c\ i-ar conveni. A cl\tinat din cap.
A z`mbit str`mb. – Nu prea se potrive[te pentru cineva la un asemenea nivel. Pe
– I-ar trece sup\rarea. Nora [tie ce-i prie[te [i ce nu. de alt\ parte, la c`t o s\ ai de lucru, n-a[ vrea s\ fii silit s\ conduci
– Evident, n-a[ vrea s\ te contrazic cu orice pre], domnule, dar trei sferturi de or\ diminea]a [i la fel [i seara. O s\ stai aici p`n\
cred c\ asta ar d\una moralului. noaptea, de aceea vreau s\ locuie[ti aproape. Ce-ar fi s\-]i iei un
– Bine, atunci vrei s\ vii s\ lucrezi direct pentru mine? apartament `n zona Harbor? Acum `]i po]i permite. Avem o doamn\
– P\i n-o fac deja? care lucreaz\ la Personal [i e specialist\ `n probleme de locuin]e. ~]i
– Vreau s\ spun, aici, la etajul [apte. Asistent special pentru aranjeaz\ ea ceva frumos.
strategie la produsele noi. S\ r\spunzi de Sectorul de tehnologie Am `nghi]it `n sec.
avansat\. }i-a[ da un birou, pe acela[i hol. Dar nu mai mare dec`t – De acord, am zis, `ncerc`nd s\-mi re]in r`sul nervos.
al meu, sper c\ `n]elegi. Te intereseaz\? – A[a, ]in minte ce ai spus, c\ nu te omori dup\ motoare, dar
Am crezut c\ nu aud bine. Am sim]it c\ explodez de emo]ie [i Audi-ul acela... S`nt convins c\ e o ma[in\ bun\, dar de ce s\ nu-]i
agita]ie. iei ceva mai deosebit? Cred b\rba]ilor le plac ma[inile tari. Ce-ar fi
198 JOSEPH FINDER

s\ `ncerci [i tu? Adic\, nu e cazul s\ sari calul, dar s\-]i cumperi


ceva mai bun. Flo te poate ajuta `n privin]a asta.
M\ anun]a cumva c\ mi se punea o ma[in\ la dispozi]ie?
Doamne Dumnezeule.
S-a ridicat.
– Deci, `mbarcarea, da?
Mi-a `ntins m`na. I-am str`ns-o.
– A[ fi un prost s\ refuz, am zis eu pe un ton degajat.
– {i nu e[ti, asta e clar. Mda, bun venit `n echip\, Adam. Abia 36
a[tept s\ lucrez cu tine.
Am ie[it din birou [i, cl\tin`ndu-m\ pe picioare, m-am `ndreptat
spre grupul de lifturi, sim]ind c\ plutesc. Abia dac\-mi d\deam N-a fost nevoie s\ fac public\ vestea: e-mailul [i mesajele in-
seama pe unde c\lcam. stantanee `mi rezolvaser\ deja problema ca prin minune. P`n\ s\
Dup\ aceea m-am trezit, mi-am adus aminte ce c\utam acolo, care ajung `n p\tr\]elul meu, toat\ lumea din departament era la curent.
mi-era misiunea – ba chiar [i cum am ajuns `n biroul lui Goddard. Evident, Goddard era omul ac]iunii care nu suporta `nt`rziere.
Tocmai fusesem promovat mai mult dec`t m\ ]ineau balamalele.
Nici n-am ajuns bine la toalet\ pentru a m\ elibera de presiune,
Iar acum nici nu mai [tiam `ncotro s\ o apuc.
c\ la pisoarul al\turat s-a [i `nfiin]at Chad, care s-a gr\bit s\-[i
trag\ fermoarul.
– Hei, amice, s`nt adev\rate zvonurile?
Am privit fix [i ner\bd\tor spre peretele faian]at. Trebuia s\-mi
dau drumul, nu mai rezistam.
– Care zvonuri?
– Sper c\ accep]i felicit\rile mele.
– A, nu [tiam despre ce vorbe[ti. Nu, felicit\rile ar fi premature.
Dar, oricum, `]i mul]umesc.
Am r\mas cu ochii pe butonul acela care porne[te apa [i care e
anexat oric\rui pisoar standard din State. M-am `ntrebat cine o fi
inventat chestia aceea, dac\ s-a `mbog\]it din asta, iar familia o fi
f\cut glume pe seama ideii c\ bun\starea familiei provine de la toa-
let\. Voiam s\-l v\d pe Chad plecat c`t mai cur`nd de acolo.
– Te-am subestimat, a zis el, slobozind un jet puternic.
~ntre timp, eu sim]eam c\ nivelul presiunii dep\[e[te cota de
alarm\.
– A, chiar a[a?
200 JOSEPH FINDER PARANOIA 201

– Da, chiar a[a. {tiam c\ e[ti bun, dar n-am [tiut c`t de bun. Nu – Chiar te rog. Presupun c\ vei avea nevoie de ea din ce `n ce
te-am luat `n calcul. mai mult. S\ nu ui]i de expresia kotowaza, „Cuiul care nu intr\-n
– Ce noroc pe mine, am zis. Ori poate m\ ia gura pe dinainte [i, lemn se bate `ndoit“. Ai fost norocos s\ ie[i din orbita Norei, dar
din anumite motive, lui Goddard i-a pl\cut asta. exist\ [i pericole mai mari c`nd urci prea repede `n cadrul unei
– Nu, nu cred. Reu[e[ti un soi de comunicare mintal\ cu b\tr`- companii. {oimii pot zbura, dar veveri]ele nu se trezesc aspirate de
nul. Parc\ ai [ti pe ce buton s\ ape[i. Pariez c\ nici nu trebuie s\ motoarele avioanelor cu reac]ie.
vorbi]i prea mult ca s\ v\ `n]elege]i. A[a de tare e[ti. M-ai dat gata, Am dat din cap.
tipule. Nu [tiu cum de-ai reu[it, dar m-ai dat pe spate, pe bune. – O s\ ]in minte asta, l-am asigurat eu.
{i-a `nchis fermoarul, apoi m-a b\tut pe um\r. – Ambi]ia e o calitate util\, dar trebuie s\ verifici mereu s\ nu
– S\-mi vinzi [i mie pontul, bine? a f\cut el, dar n-a mai a[- la[i urme, a spus el.
teptat r\spunsul meu. F\cea o aluzie voalat\ la ceva – sigur m\ v\zuse ie[ind din bi-
C`nd m-am `ntors la locul meu, Noah Mordden st\tea `n dreptul roul Norei –, iar asta m-a speriat de m-a trecut din nou dorul de pi-
intr\rii trec`nd `n revist\ c\r]ile mele de pe dulap. }inea `n m`n\ un soar. Sadic, se juca cu mine, a[a cum face pisica cu un [oarece.
pachet ambalat `n h`rtie de cadouri, care p\rea a fi o carte. Nora m-a convocat `n biroul ei prin e-mail [i mi-am f\cut curaj,
ca pentru un cutremur de gradul nou\.
– Cassidy, a zis el. Widmerpool al nostru, prea tare ca s\ mai
– Adam! a exclamat ea c`nd m-am apropiat. Tocmai am aflat
treac\ prin [coal\1.
vestea.
– Poftim? (Doamne ce mort era tipul \sta dup\ aluzii neinte-
Era numai un z`mbet.
ligibile...)
– Stai jos, stai. Nici nu [tii ce m\ bucur pentru tine. {i poate
– Te rog s\ prime[ti asta, a zis el.
n-ar trebui s\ m\ dau de gol, dar s`nt `nc`ntat\ c\ am luat `n serios
I-am mul]umit [i am desf\cut pachetul. ~ntr-adev\r, o carte, dar
entuziasmul meu `n ceea ce te prive[te. Fiindc\, [tii doar, cei de sus
veche, [i mirosea a mucegai. Pe coperta p`nzat\ st\tea scris Sun
nu te cred `ntotdeauna.
Tzu despre arta r\zboiului.
– {tiu.
– E traducerea din 1910 a lui Lionel Giles, a precizat el. Cea – Dar i-am asigurat, dac\ face]i asta, n-o s\ v\ par\ r\u. Adam
mai bun\, dup\ p\rerea mea. Nu e o prim\ edi]ie, care ar fi imposi- are stof\, a[a le-am spus, va merge p`n\ la cap\t. Ave]i cuv`ntul
bil de g\sit, dar, oricum o edi]ie rar\. meu c\ a[a va fi. ~l cunosc.
M-am sim]it mi[cat. „Mda, mi-am zis, `]i `nchipui c\ m\ cuno[ti. Habar n-ai.“
– C`nd ai avut vreme s\ cumperi asta? – Mi-am dat seama c\ te speria g`ndul mut\rii, de aceea am dat
– De fapt, am cump\rat-o s\pt\m`na trecut\, la o licita]ie online. c`teva telefoane, a continuat ea. M\ bucur c\ lucrurile s-au rezolvat
N-am vrut s\ fie un cadou de desp\r]ire, dar asta e. Cel pu]in acum `n favoarea ta.
nu mai ai nici o scuz\. N-am r\spuns la asta. M\ preocupa prea mult cum va reac]iona
– ~]i mul]umesc, am spus. O s-o citesc. Wyatt c`nd va afla vestea.
1Aluzie la personajul Windmerpool, un student nu tocmai iubit la Eton, remarcabil
prin hot\r`re, tenacitate [i lips\ de scrupule din O chestiune de educa]ie, primul din
cele 12 romane care alc\tuiesc ciclul Dans dup\ muzica timpului (1951-1975) de
Anthony Powell, scriitor britanic (1905-2000). (n. tr.)
PARANOIA 203

– Trebuie s\ o felicit pe Judith, a spus Wyatt. Ea a venit cu


ideea asta. Apoi a cl\tinat din cap. Dar am `ndoieli c\ ar fi reu[it s\
vad\ at`t de departe, a zis, apoi a scos mobilul [i a tastat ceva.
– Judith, a spus el. B\iatul nostru lucreaz\ direct pentru Marele
{ef `n persoan\. Asistent special al directorului general executiv. A
f\cut o pauz\ [i i-a aruncat un z`mbet lui Meacham. Nu te iau `n ba-
lon. ~nc\ o pauz\. Judith, scumpa mea, vreau s\ faci un curs intensiv
cu t`n\rul. Pauz\. A[a, foarte bine, bine`n]eles c\ e prioritar. Vreau
37 ca Adam s\-l cunoasc\ pe tip ca pe propriul buzunar. Vreau s\ de-
vin\ cel mai bun asistent special pe care tipul l-a angajat vreodat\,
ce mama dracilor. Corect. Apoi, cu un ]iuit, convorbirea s-a `n-
– Fugi de-aici, a fost reac]ia lui Nicholas Wyatt. cheiat. Privind spre mine, a spus: Tocmai ]i-ai salvat fundul. Arnie?
Pentru o frac]iune de secund\, poleiala de st\p`nire de sine, de Meacham a ridicat ochii de parc\ abia ar fi a[teptat semnalul
clas\ [i elegan]\ s-a mistuit. Mi-a aruncat o privire care p\rea a fi acela pentru a intra `n scen\.
aproape respect. Aproape. ~n orice caz, aveam `n fa]\ un alt Wyatt – Am analizat toate numele oamenilor care lucreaz\ la AURORA,
[i m\ bucuram s\ asist la o asemenea schimbare. a[a cum ni le-ai dat, a zis el pe un ton sumbru. Nici unul nu se po-
trive[te.
– ~]i ba]i joc de mine. A continuat s\ m\ fixeze. Te sf\tuiesc s\
– Ce `nseamn\ asta? am `ntrebat eu.
nu faci glume din astea cu mine. ~ntr-un t`rziu, [i-a mutat privirea,
Dumnezeule, c`t `l detestam pe individ...
iar eu m-am sim]it oarecum u[urat. E absolut incredibil.
– Nu apar numere de la asigur\ri sociale, nimic. S\ nu-]i ba]i
Ne aflam `n avionul lui personal, dar nu zburam nic\ieri. O a[tep- joc de noi, amice.
tam pe ultima lui prieten\, care urma s\ soseasc\ pentru a pleca `mpre- – Ce tot vorbe[ti acolo? Le-am desc\rcat direct de pe directorul
un\ cu el spre Hawaii, unde avea o cas\ `n sta]iunea Hualalai. Eram Trion al site-ului.
doar eu, Wyat [i Arnold Meacham. Nu mai pusesem piciorul p`n\ – Da, dar nu s`nt numele lor adev\rate, netotule. Numele celor
atunci `ntr-un avion particular, iar acela era grozav, un Gulfstream de la administrativ s`nt reale, dar ale celor de la diviziunea cerce-
G-IV, a c\rui cabin\ avea aproape patru metri l\]ime [i optsprezece tare s`nt false. N-am mai pomenit a[a ceva.
metri lungime. Practic, puteai juca fotbal `n\untru. {i nu avea dec`t – Ceva e `n neregul\, am spus, cl\tin`nd din cap.
– Joci cinstit cu noi? m-a `ntrebat Meacham. Dac\ faci alt joc,
vreo zece locuri, o sal\ de discu]ii, plus dou\ b\i cu du[uri.
te zdrobim, s\ nu apuc ziua de m`ine. L-a privit pe Wyatt. A bala-
Crede]i-m\, nu zburam spre marea insul\. Totul nu avea rostul
mucit de tot eviden]ele de personal – parc\ a fost drogat.
dec`t s\ m\ st`rneasc\. Eu [i Meacham urma s\ cobor`m `nainte de
– Eviden]ele disp\ruser\¸ Arnold, l-am repezit eu. Extrase. Au
decolare. Wyatt purta o c\ma[\ din m\tase neagr\. I-am dorit s\ devenit superprecau]i.
fac\ un cancer al pielii de la soare. – {i despre gagic\ ce-ai aflat? m-a luat Wyatt.
Meacham i-a z`mbit lui Wyatt [i a rostit `ncet: Am sur`s.
– O idee sclipitoare, Nick. – Cu „gagica“ am `nt`lnire s\pt\m`na viitoare.
204 JOSEPH FINDER PARANOIA 205

– Ca posibil prieten, [i alte chestii? – Zmeu? m-am mirat eu.


Am f\cut un gest din umeri. – Dac\ ridici un zmeu [i sfoara se aga]\ de ramurile unui copac,
– Pe fat\ o intereseaz\ persoana mea. Lucreaz\ la AURORA. o tai, mi-a explicat Wyatt. Ai auzit vreodat\ de disculpare plauzibil\?
Ea r\m`ne leg\tura direct\ cu cercetarea. – S\ tai a]a, am repetat eu, ca un idiot.
Spre uimirea mea, Wyatt a dat din cap. Pe de o parte, nu m-ar fi deranjat deloc, pentru c\ sfoara era, de
– Bravo. fapt, o les\. {tiam `ns\ c\, vorbind despre t\ierea sforii, ei aveau de
Cam t`rziu, dar Meacham a sim]it dincotro b\tea v`ntul. El r\- fapt `n vedere s\ m\ distrug\.
m\sese blocat pe ideea c\ ratasem opera]iunea de la Resurse – Dac\ lucrurile merg prost, a precizat Wyatt. Ai grij\ s\ ias\
umane, numele celor prin[i `n proiectul AURORA erau, din anu- bine [i nimeni n-o s\-]i taie sfoara. Hei, dar unde-o fi gagica asta a
mite motive, false, dar [eful lui avea `n vedere ceea ce mersese mea? Dac\ nu sose[te `n dou\ minute, plec f\r\ ea.
bine, pe uimitoarea r\sturnare de situa]ie, a[a c\ n-ar fi vrut s\ r\-
m`n\ de c\ru]\, de aceea a zis:
– Acum ai acces la biroul lui Goddard. Ai putea plasa o serie de
dispozitive.
– Mi se pare incredibil, a ]inut s\ accentueze Wyatt.
– Eu cred c\ nu mai trebuie s\-i pl\tim salariul pe care l-a avut,
a spus Meacham. Mai ales c`nd prime[te at`]ia bani de la Trion.
Isuse, zmeul \sta c`[tig\ chiar mai mult dec`t mine.
Wyatt p\rea amuzat de situa]ie.
– Nuuu, doar am convenit.
– Cum mi-ai spus? l-am `ntrebat eu pe Meacham.
– Exist\ riscuri de securitate dac\ trebuie s\ transfer\m fonduri
ale companiei `n contul pu[tiului, indiferent prin c`te conturi trec
banii, i-a spus Meacham lui Wyatt.
– Nu, ai zis c\ s`nt zmeu, am insistat eu. Ce `nseamn\ asta?
– Eu credeam c\ nu se poate depista sursa pl\]ii, a zis Wyatt,
adres`ndu-i-se lui Meacham.
– Ce acela un „zmeu?“ nu m-am l\sat eu.
Parc\ eram un c`ine cu un os `n gur\; nu-i d\deam drumul, indi-
ferent de c`t `l irita asta pe Meacham.
~ns\ el nici nu m\ auzise, de aceea Wyatt s-a uitat la mine [i a
murmurat:
– E limbaj specializat de spionaj industrial. Un zmeu e „consul-
tant special“, care culege informa]ii prin orice mijloace posibile [i,
`n acela[i timp, `[i face treaba.
PARANOIA 207

vreme ce modelul negru-bazalt avea o piele supl\ extraordinar\ de


un maro natural, cu schimb\torul de viteze [i volanul `mbr\cate `n
piele. Am cobor`t dup\ turul de testare [i am zis: „Gata, facem t`r-
gul“. Poate m\ consideraser\ tipul de cump\r\tor care doar se uit\
sau care, la sf`r[it, nu are curajul s\ spun\ da, `ns\ eu am spus-o, iar
dealerul m-a asigurat c\ luasem o decizie `n]eleapt\. S-a oferit chiar
s\ pun\ pe cineva s\ `napoieze Audi-ul la dealerul Audi – f\r\ nici
o cheltuial\ din partea mea.
38 M\ sim]eam ca [i cum a[ fi condus un avion cu reac]ie; c`nd
ap\sai pedala de accelera]ie p`n\ la fund, suna chiar ca un Boeing
767. Trei sute dou\zeci de cai, suta de kilometri pe or\ `n cinci se-
{i dup\ aceea am f\cut ceva ce era total nebunesc, dar senti- cunde, incredibil de puternic\. Vibra [i urla. Am b\gat `n aparatul
mentul a fost de neuitat. M-am dus [i mi-am cump\rat un Porsche de la bord ultimele CD-uri copiate [i, `n drum spre locul de munc\,
de nou\zeci de mii de dolari. am dat la maxim volumul ca s\ ascult Clash, Pearl Jam [i Guns
Alt\dat\ a[ fi s\rb\torit o asemenea veste cu vreo partid\ gro- N’Roses. Asta m-a f\cut s\ simt c\ totul mergea pe calea cea bun\.
zav\ de sex, poate f\c`ndu-m\ pulbere cu [ampanie sau cump\r`n-
du-mi dou\-trei CD-uri. Acum `ns\ f\ceam parte din alt\ lume. M\ Chiar `nainte de a m\ instala `n noul birou, Goddard a ]inut
`nc`nta ideea de a-mi t\ia ombilicul care m\ ]inea legat de Wyatt s\-mi g\sesc o nou\ locuin]\, mai aproape de sediul Trion. Nu
prin schimbarea Audi-ului cu un Porsche, gra]ie facilit\]ilor de lea- aveam de g`nd s\ comentez; trecuse vremea aceea.
sing oferite de Trion. Oamenii lui m-au ajutat s\ renun] la v\g\una `n care st\tusem
A]i c\lcat vreodat\ `ntr-un salon Porsche? Nu e la fel ca atunci at`ta timp [i s\ m\ mut `ntr-un apartament nou de la etajul dou\zeci
c`nd `]i cumperi o Honda Accord, clar? Nu intri direct din strad\ [i [i nou\ din turnul de la sud de la Harbor. Fiecare din cele dou\ tur-
ceri s\ faci o curs\ de testare. Trebuie s\ participi la un `ntreg pre- nuri avea `n jur de o sut\ cincizeci de apartamente pe treizeci [i opt
ludiu. Completezi un formular, dealerii vor s\ [tie ce te aduce la ei, de etaje, `ncep`nd cu camere studio [i termin`nd cu apartamente de
cu ce te ocupi, `n ce zodie te-ai n\scut [i altele. trei camere. Turnurile erau construite deasupra celui mai tare hotel
~n plus, ai la dispozi]ie at`tea op]iuni c\ ai putea s\ ame]e[ti. din zon\, al c\rui restaurant era apreciat drept excelent de degust\-
Vrei faruri bixenon? Sau bord de culoare Arctic Silver? Vrei piele torii de la Zagat’s.
sau piele supl\? Vrei jante sport, ori sport clasic II, ori turbo I? Apartamentul ar\ta de parc\ ar fi fost scos din revista Style.
Eu voiam doar un Porsche [i n-aveam chef s\ a[tept `ntre patru Avea o suprafa]\ de vreo dou\ sute de metri p\tra]i, cu tavane
[i [ase luni p`n\ era echipat la Stuttgart-Zuffenhausen conform spe- `nalte, de peste trei metri [i jum\tate, parchet [i gresie. Exista apar-
cifica]iei mele. Voiam s\ ies de acolo la volan. ~l doream atunci, pe tamentul principal [i o „bibliotec\“, aceasta put`nd sluji [i drept
loc. Nu aveau `n salon dec`t dou\ cupeuri 911 Carrera, unul dormitor de oaspe]i, o sufragerie [i o camer\ de zi uria[\.
ro[u-aprins, iar cel\lalt, negru-bazalt. Totul se reducea la cus\turile Ferestrele de la podea p`n\ `n tavan ofereau priveli[tea cea mai
pielii. Cea ro[ie avea piele care p\rea a fi de c\prioar\, cusut\ cu impresionant\ pe care o v\zusem vreodat\. ~ntr-o latur\, camera de
a]\ ro[ie, ceea ce-mi sugera ceva de cowboy [i de prost gust. ~n zi d\dea spre ora[ul r\sfirat la picioarele mele, `n alta, spre ocean.
208 JOSEPH FINDER PARANOIA 209

Buc\t\ria cu dotare pentru servirea mesei p\rea ceva dintr-o ex- folosit-o vreodat\). Am `ngr\m\dit restul lucrurilor `n Porsche,
pozi]ie de prezentare a unei firme renumite, fiind `nzestrat\ numai cu ceea ce arat\ ce pu]ine erau, fiindc\ `ntr-o asemenea ma[in\ spa]iul
aparatur\ de clas\: frigider Sub-Zero, ma[ina de sp\lat vase Miele, pentru bagaje e aproape inexistent. Am comandat mobilierul de la
plit\ electric\/gaz Viking, dulapuri f\cute de Poggenpohl, blaturi ce un magazin foarte [ic, numit Domicile (la sugestia agentului) – ca-
imitau granitul, p`n\ [i un soi de grot\ pentru p\strarea vinurilor. napele mari, pufoase [i moi, `n care erai `nghi]it cu totul, fotolii
Dar nici nu aveam nevoie de buc\t\ria aceea. Dac\ doream s\ m\- asortate, o mas\ de buc\t\rie [i scaune care ar\tau de parc\ ar fi so-
n`nc `n camer\, nu trebuia dec`t s\ pun m`na pe telefonul din buc\t\rie sit de la Versailles, un pat uria[, cu capete din fier, covoare persane.
[i s\ ap\s un buton pentru a comanda serviciul la camer\ asigurat de O saltea Dux, scump\ p`n\ la cer. Totul. O c\ru]\ de bani, dar ce
hotel, ba chiar s\ cer un buc\tar de la restaurantul de jos, care venea conta – doar nu pl\team eu.
imediat [i preg\tea masa pentru mine [i oric`]i oaspe]i a[ fi vrut. Cei de la Domicile tocmai `mi livrau mobilierul c`nd portarul,
~n cl\diri exista un club de `ntre]inere, cu aparatur\ de ultim\ Carlos, mi-a telefonat s\ m\ anun]e c\ aveam un vizitator, un
or\, cu o suprafa]\ de nou\ mii de metri p\tra]i, unde boga]ii care nu anume domn Seth Marcus. I-am spus s\-l trimit\ imediat sus.
locuiau acolo puteau face gimnastic\ sau juca squash, sau face yoga, U[a de intrare era deja deschis\ ca s\ se mi[te c\r\u[ii de mo-
dup\ care treceau la saun\ [i la mese pline de proteine `n cafenea. bil\ `n voie, dar Seth a sunat [i a r\mas `n hol. Purta un tricou cu
Nici nu era nevoie s\-]i parchezi singur ma[ina. Opreai `n fa]a trupa Sonic Youth [i ni[te blugi zdren]\ro[i Diesel. Ochii lui, de
cl\dirii, iar valetul ]i-o ducea undeva scutindu-te de efort, iar ca s\ obicei vioi, chiar demen]ial de agita]i, p\reau acum ca de mort. Era
]i-o recuperezi era suficient s\ dai un telefon. timorat – nu mi-am dat seama dac\ se sim]ea intimidat, gelos sau
Lifturile se deplasau cu o vitez\ at`t de mare, `nc`t `]i pocneau iritat c\ disp\rusem de pe ecranul lui radar sau dac\ era vorba de o
urechile. Aveau pere]ii din lemn de mahon [i podele din marmur\ combina]ie a celor trei.
[i aveau dimensiuni comparabile cu ale fostului meu apartament. – Salut, domnule, a zis el. ~n sf`r[it, am dat de tine.
Securitatea cl\dirii era cu mult mai bun\, desigur. Brutele lui – Salut, am r\spuns [i l-am `mbr\]i[at. Bine-ai venit `n umila
Wyatt nu mai puteau s\ p\trund\ at`t de u[or ca s\-mi scotoceasc\ mea colib\.
prin lucruri. Asta `mi pl\cea. Nu [tiam ce altceva a[ putea spune. Din anumite motive, m\
Nici unul dintre apartamentele de la Harbor nu costa sub un mi- sim]eam stingherit. N-a[ fi vrut ca Seth s\ vad\ apartamentul.
lion, iar acela al meu era dou\, dar venea pe gratis – cu mobilier cu A r\mas `n hol.
tot – prin amabilitatea celor de la Trion, drept prim\. – Nu aveai de g`nd s\ m\ anun]i c\ te-ai mutat?
M-am mutat f\r\ nici un efort, deoarece n-am p\strat aproape – Totul s-a `nt`mplat peste noapte, am explicat eu. Voiam s\ te sun.
nimic din vechiul apartament. Cei de la Goodwill [i Armata Salv\- A scos o sticl\ ieftin\ de [ampanie New York State din geanta
rii au venit [i au luat canapeaua mare [i ur`t\, masa de buc\t\rie cu de curier care face livr\ri cu bicicleta [i mi-a `ntins-o.
t\blia din marmur\, patul cu arcuri [i salteaua, toate boarfele `nso]i- – Am venit s\ s\rb\torim. Mi-am `nchipuit c\ berea nu mai e de
toare, p`n\ [i biroul resping\tor. C`nd au t`r`t canapeaua afar\, din nasul t\u.
ea au c\zut tot felul de scame [i gunoaie – ziare Zigzag, g`ndaci de – Excelent! am spus, apuc`nd sticla [i nelu`nd `n seam\ aluzia.
buc\t\rie, tot soiul de chestii de pe vremea c`nd consumam droguri. Hai `n\untru.
Mi-am p\strat computerul, hainele [i tigaia `nnegrit\ din font\ care – Te-ai ajuns. E grozav, a zis el cu glas moale, lipsit de entuzi-
`i apar]inuse mamei (din motive sentimentale – nu pentru c\ a[ fi asm. Uria[, dom’le.
210 JOSEPH FINDER PARANOIA 211

– Dou\ sute de metri p\tra]i. Vino s\ te ui]i. mi[to, s\ te plimbi peste tot [i, practic, dai mostre pu[timii [i stai de
Am f\cut un tur de apartament. A spus c`teva chestii care se vo- vorb\ cu ei. Orele de munc\ s`nt la latitudinea mea. Pot s-o fac [i
iau amuzante, de genul: „Dac\ asta e biblioteca, n-ai avea nevoie [i dup\ ce termin cu biroul de avocatur\.
de ni[te c\r]i?“ Sau: „Acum trebuie s\-]i mai mobilezi dormitorul – Mi se pare perfect.
cu o gagic\“. A afirmat c\ apartamentul era „bolnav“ [i „t`mpit“, – Normal. Am vreme g`rl\ s\ lucrez la imnul corpora]iei.
ceea ce `n limbajul hip-hop `nsemna c\-i pl\cea. – Imn?
M-a ajutat s\ scot folia protectoare din plastic de pe una dintre
– Orice companie are unul – ceva ritmat sau nu, s\ sune, acolo.
canapelele enorme, ca s\ putem sta jos. Canapeaua fusese a[ezat\
Apoi a c`ntat, cu falsuri: Trion! Noi schimb\m lumea! Dac\ Trion
`n mijlocul camerei de zi, parc\ plutea acolo, cu fa]a spre ocean.
nu are a[a ceva, poate pui o vorb\ bun\ pe l`ng\ tipul care se ocup\
– Dr\gu], a zis [i s-a scufundat `ntre perne. P\rea c\ ar vrea
de asta. Pariez c\ o s\ primesc redeven]e ori de c`te ori o s\-l c`nta]i
s\-[i pun\ picioarele pe ceva, `ns\ m\su]ele de cafea `nc\ nu sosi-
la vreun picnic al companiei, cine [tie?
ser\, asta, din fericire, fiindc\ n-a[ fi vrut s\-[i propteasc\ ghetele
Doc Martens, pline de noroi, pe vreuna dintre ele. – O s\ `ntreb, am promis. Ei, s\ [tii c\ n-am pahare. A[teptam
– Acum trebuie s\-]i faci [i manichiura, nu? a `ntrebat el b\nuitor. s\ mi le aduc\, dar `nc\ n-au sosit. Se spune c\ s`nt lucrate manual
– Din c`nd `n c`nd, am recunoscut eu cu glas domol. Nu-mi ve- `n Italia, prin suflare – m\-ntreb dac\ o s\ miroas\ a usturoi.
nea s\ cred c\ observase deja un asemenea detaliu la degetele mele. – Nu-]i face griji. Oricum [ampania asta-i proast\.
Trebuie s\ ar\t ca un director. – Mai lucrezi [i la firma de avocatur\?
– {i ce-i cu tunsoarea asta? Serios vorbesc. M-a privit jenat.
– Ce-i cu ea? – E singura mea slujb\ de unde scot un venit fix.
– Nu ]i se pare, cum s\ spun, u[chit\? – P\i, asta conteaz\.
– U[chit\? – Crede-m\, dom’le, muncesc c`t pot de pu]in. Suficient c`t s\
– Ca de homo. Cu ce rahat `]i dai p\rul, gel sau spum\? nu m\ b`r`ie Shapiro – faxuri, copii, cercetare, orice – [i tot `mi r\-
– Pu]in gel, am spus eu, b\t`nd `n retragere. {i ce-i cu asta? m`ne timp destul s\ navighez pe Internet.
M-a privit printre gene [i a cl\tinat din cap.
– Bravo.
– Te dai [i cu colonie?
– C`[tig dou\zeci de dolari pe or\ juc`ndu-m\ pe Net, copiind
}ineam s\ schimb subiectul.
CD-uri cu muzic\ [i pref\c`ndu-m\ c\ muncesc.
– Credeam c\ lucrezi `n seara asta, am spus eu.
– Grozav, am spus. Tot tu ie[i `n c`[tig.
– A, te referi la joaca aceea de-a barmanul? Nee, m-am l\sat.
Era patetic, dac\ m\ g`ndeam mai bine.
Era de-a dreptul sc`rbos.
– Mie mi s-a p\rut un loc pl\cut. – Ai priceput perfect.
– Nu [i dac\ lucrezi acolo, dom’le. To]i te trateaz\ de parc\ ai fi Iar atunci nu [tiu ce m-a apucat, dar nu m-am putut st\p`ni:
nu [tiu ce chelner. – {i pe cine crezi c\ tragi pe sfoar\ mai mult, nu cumva pe
Aproape c-am izbucnit `n r`s. tine `nsu]i?
– Acum am o [mecherie mai bun\, a spus el. Fac parte din Seth mi-a aruncat o privire ciudat\.
„echipa mobil\ de energie“ pentru Red Bull. }i se d\ o ma[in\ – La ce te referi?
212 JOSEPH FINDER PARANOIA 213

– La faptul c\ te prefaci c\ munce[ti la firm\, strecur`ndu-te, f\- – A ta e?


c`nd c`t mai pu]in – te-ai `ntrebat vreodat\ de ce faci asta? Adic\, – Da. Mi[to, nu? Nu mai p\rea at`t de entuziasmat.
ce rost are? – Simpatic\, am zis eu.
Seth m-a privit cu ochii `ngusta]i, ostili: Era ridicol\.
– Ce te-a apucat? – {tii c`t m-a costat? Nada1. Nu trebuie dec`t s-o conduc.
– La un moment dat, trebuie s\ te apuci de ceva serios, `n]elegi? – Bun\ afacere.
A r\mas pu]in pe g`nduri. S-a rezemat de sp\tarul scaunului din piele.
– Probabil. Hei, n-ai vrea s\ ie[im undeva? Locul \sta e prea se- – C\l\torie pl\cut\, a zis el. A inspirat, semn c\ ma[ina mirosea
rios pentru mine, `mi d\ fiori. a nou. Tipule, e[ti tare! Cred c-a[ vrea s\ tr\iesc ca tine. Nu vrei s\
– Sigur. facem schimb?
Chiar m\ g`ndisem s\ telefonez la restaurant ca s\ cer un buc\tar
s\ ne fac\ ceva de m`ncare, socotind c\ asta l-ar fi impresionat pe
Seth, apoi mi-am venit `n fire. Asta l-ar fi dobor`t cu totul pe Seth.
U[urat, am telefonat valetului [i am cerut s\-mi scoat\ ma[ina.
C`nd am ajuns jos, ma[ina ne a[tepta.
– Asta-i a ta? a exclamat Seth. Hai, las\ gluma!
– Las-o, am zise eu.
Atitudinea cinic\ [i de deta[are superioar\ a disp\rut.
– P\i ma[inu]a asta cost\ vreo sut\ de mii!
– Mai pu]in, am spus. Mult mai pu]in. {i, oricum, compania
pl\te[te ratele de leasing.
A p\[it p`n\ l`ng\ Porsche `ncet, cu un aer religios, cam la fel ca
maimu]ele care se apropie de monolit `n filmul 2001: Odisee spa]i-
al\ [i a m`ng`iat u[a str\lucitoare.
– Bine, amice, a f\cut el, care-i m`n\ria? V`r\-m\ [i pe mine `n
afacere.
– Nu-i nici o m`n\rie, am spus destul de re]inut, `n timp ce ur-
cam `n ma[in\. Am cam nimerit din `nt`mplare `n chestia asta.
– Hai, las\-m\! Ai uitat cu cine vorbe[ti – s`nt Seth. M\ mai ]ii
minte? Te-ai apucat de v`ndut droguri sau ce? Fiindc\ dac\ de
asta-i vorba, ai face bine s\ m\ v`ri [i pe mine.
Am r`s `n hohote. Pe drum, nu departe de hotel, am v\zut o ma-
[in\ cu un aspect ridicol parcat\ pe strad\ [i mi-am dat seama c\
era a lui. O cutie uria[\ de Red Bull, `n albastru, argintiu [i ro[u,
era montat\ `n partea din spate a ma[inii de doi bani. O glum\. 1 „Nimic“ (lb. span., n. tr.)
PARANOIA 215

– {i cum `l sting?
– Vom discuta despre asta. Acum `ns\, trebuie s\ ne concen-
tr\m asupra lui Jock Goddard. Iar dac\ dup\ lec]ia de ast\zi n-o s\
pleci cu mare lucru, insist s\ ]ii minte doar at`t: omul este boln\vi-
cios de cinstit.
Mi-a fost imposibil s\-mi re]in un z`mbet. Asta venea de la con-
siliera-[ef\ a lui Wyatt, un tip at`t de tic\lo[it `nc`t ar fi fost `n stare
s\ tri[eze [i la examinarea propriei prostate.
39 Aplec`ndu-se `n fa]\, Judith m-a fulgerat cu privirea:
– Eu nu glumesc. Te-a ales nu doar pentru c\ i-a pl\cut cum
g`nde[ti, pentru ideile tale – care nici m\car nu s`nt ale tale –, ci [i
Desigur, era cu totul exclus s\ m\ `nt`lnesc din nou cu doctorul pentru c\ te consider\ cinstit [i plin de prospe]ime. Spui ce g`n-
Judith Bolton la sediul Wyatt, fiindc\ puteam fi v\zut la intrare sau de[ti. Asta `i place.
la ie[ire. Dar acum intrasem `n haita felinelor mari [i aveam nevoie
– {i asta `nseamn\ c\ e ceva patologic?
de o [edin]\ de instruire. Cei de la Wyatt insistaser\, iar eu nu m\
– Cinstea reprezint\, practic, un feti[ pentru el. Cu c`t vorbe[ti
puteam opune.
mai direct, cu c`t pari mai calculat, cu at`t `]i va merge mai bine.
Ne-am `nt`lnit la Marriott `n s`mb\ta urm\toare, `ntr-un aparta-
M-am `ntrebat `n treac\t dac\ Judith percepea ironia a ceea ce
ment utilat pentru discu]ii de afaceri. Primisem prin e-mail num\rul
f\cea – sf\tuindu-m\ cum s\-i trag fesul pe ochi lui Jock Goddard
camerei. C`nd am sosit, ea era deja acolo, cu laptopul conectat la
prin mimarea cinstei. O cinste sut\ la sut\ sintetic\, f\r\ pic de fi-
un monitor. Ciudat, doamna aceea m\ f\cea s\ devin agitat. ~n
bre naturale.
drum spre hotel, m-am oprit undeva s\ m\ tund cu o sut\ de dolari
– Dac\ va `ncepe s\ depisteze ceva ascuns, [iret sau vreo meschi-
[i m\ `mbr\casem elegant, renun]`nd la boarfele mele de duminic\.
n\rie calculat\ `n purtarea ta – dac\ va considera c\ `ncerci s\-l tragi
Uitasem c`t de p\trunz\toare era – ochii alba[tri ca ghea]a, p\rul
ar\miu, buzele bine desenate cu ruj ro[u [i unghiile la fel – [i c`t de pe sfoar\ sau s\-i faci doar pe plac –, `[i va schimba imediat atitudi-
dur\ `n `ntreb\ri. I-am str`ns m`na cu fermitate. nea. {i dac\ pierzi `ncrederea lui, s-ar putea s\ n-o mai rec`[tigi.
– Ai sosit la fix, a zis ea z`mbind. – Am `n]eles, am spus eu, ner\bd\tor. Deci, de acum `nainte, nu
Am ridicat din umeri, sur`z`nd pentru a-i da de `n]eles c\ am mai joc dublu.
priceput aluzia, dar remarca ei nu reu[ise s\ m\ amuze. – Iubitule, pe ce planet\ te crezi? m-a pus ea la punct. Sigur c\-l
– Ar\]i bine. S-ar p\rea c\-]i prie[te via]a de succes. juc\m pe b\tr`nul [mecher. Asta e lec]ia a doua `n arta „organiz\rii
Ne-am a[ezat la o mas\ de conferin]e – elegant\ [i care p\rea c\ jocului“. O s\-l exploatezi `n continuare, dar trebuie s\ fii artist de-
[i-ar fi aflat locul `ntr-o sufragerie, poate a mea, nu? –, apoi m-a `n- s\v`r[it. Nimic s\ sar\ `n ochi, nimic detectabil. A[a cum c`inele te
trebat cum `mi mergea. I-am povestit, cu bune [i rele, inclusiv des- simte c\ ]i-e team\ de el, Goddard miroase imediat c`nd `i serve[ti
pre Chad [i Nora. prostii. De aceea, trebuie s\ te dovede[ti un vizionar care vede
– Vei avea du[mani, a zis ea. E de anticipat. Dar acestea s`nt drept `nainte. ~i spui toate ve[tile proaste pe care ceilal]i `ncearc\ s\
amenin]\ri – arunci un chi[toc `nc\ aprins `n p\dure, iar dac\ nu `l le minimalizeze. ~i prezin]i un plan care s\-i plac\, apoi tot tu `i
stingi, declan[ezi un incendiu. eviden]iezi punctele slabe. Integritatea e un articol de lux `n lumea
216 JOSEPH FINDER PARANOIA 217

noastr\ – dup\ ce-]i dai seama cum s\ o mimezi, te-ai instalat defi- – Lucrurile s`nt clare acolo. ~ntotdeauna exist\ un mascul alfa,
nitiv pe arca fericirii. bine`n]eles, dar interesant e s\ ]ii minte c\ acolo ierarhia este testat\
– Unde vreau s\ [i ajung, am spus eu sec. tot timpul. E foarte fragil\. Uneori vezi un mascul alfa care las\ din
Nu avea chef s\-mi r\spund\ la sarcasm. col]i o bucat\ de carne pe p\m`nt `n fa]a celorlal]i [i se `ndep\r-
– To]i sus]in c\ nu le place s\ fie pupa]i `n fund, dar adev\rul e teaz\, mul]umindu-se s\ priveasc\. Practic, `i sfideaz\ pe ceilal]i,
c\ majoritatea directorilor ador\ asta, chiar [i c`nd s`nt con[tien]i c\ care nici m\car nu trebuie s\ o miroas\.
tocmai a[a s`nt trata]i. Asta `i face s\ se simt\ puternici, `i convinge, – Iar dac\ o fac, s-au ars.
le `nt\re[te buna p\rere despre ei `n[i[i, mai ales dac\ ea e fragil\. – Gre[it. De obicei, alfa nu trebuie dec`t s\ se uite mai furios.
Pe de alt\ parte, Jock Goddard nu are nevoie de a[a ceva. Crede-m\, Poate adopt\ [i o atitudine oarecare. ~[i `nal]\ coada [i urechile, se
are deja o p\rere foarte bun\ despre sine. Dar nu e orbit de vanitate. zb`rle[te, se d\ mare [i fioros. Iar dac\ se ajunge la lupt\, lupul alfa
Nu seam\n\ cu Mussolini, care sim]ea nevoia s\ fie `nconjurat doar va ataca cele mai pu]in vulnerabile p\r]i ale p\c\tosului. Nu vrea s\
de oameni supu[i. (Ca o persoan\ pe care o cunoa[tem am`ndoi? r\neasc\ grav un membru al haitei lui, [i nici s\ ucid\ vreunul. ~n-
Am vrut eu s\ `ntreb.) Uite cu ce persoane se `nconjoar\ – oameni ]elegi tu, acel alfa are nevoie de ceilal]i. Lupii s`nt animale de prad\
sclipitori, inteligen]i, care pot fi corozivi [i deschi[i. mici, iar un lup singur n-ar putea dobor` vreun elan, vreun cerb sau
Am dat din cap. vreun caribu f\r\ ajutorul haitei. Prin urmare, ei doar `[i pun seme-
– Vrei s\ spui c\ nu-i place s\ fie m\gulit. nii la `ncercare.
– Nu, n-am afirmat asta. Tuturor ne place s\ fim g`dila]i `n amo- – Ceea ce `nseamn\ c\ voi fi mereu pus la `ncercare.
rul propriu. Numai c\ trebuie s\ simt\ c\ e l\udat cu sinceritate. O is- Da, nu aveam nevoie de cursuri MBA ca s\ lucrez pentru
torioar\: Odat\, Napoleon s-a dus la v`n\toare `n Bois de Boulogne Goddard. ~mi trebuia o diplom\ de veterinar.
`mpreun\ cu Talleyrand1, care ]inea cu disperare s\-l impresioneze M-a privit lung.
pl\cut pe general. P\durea gemea de iepuri [i Napoleon a jubilat – Adam, problema este c\ punerea la `ncercare se face foarte
dup\ ce a ucis vreo cincizeci. Dar c`nd a aflat c\ aceia nu erau iepuri subtil. ~n acela[i timp `ns\, liderul haitei vrea ca echipa s\-i fie
de c`mp, c\ Talleyrand `[i trimisese un servitor s\ cumpere zeci de puternic\. De aceea, reac]iile de agresivitate s`nt acceptate – ele
iepuri de la pia]\, pe care apoi `i l\sase liberi prin p\dure – ei, Napo- demonstreaz\ curajul, for]a, vitalitatea `ntregii haite. Asta e impor-
leon s-a `nfuriat cumplit. N-a mai avut `ncredere `n el dup\ aceea. tan]a onestit\]ii, a candorii strategice. C`nd flatezi pe cineva, f\-o `n
– O s\ ]in seama de asta data viitoare c`nd m\ invit\ Goddard la mod subtil [i indirect, [i asigur\-te c\ Goddard crede c\ din partea
v`n\toare de iepuri. ta se poate a[tepta doar la adev\r netrucat. Jock Goddard `[i d\
– Ideea este c\, m-a redus ea la t\cere, atunci c`nd `l m\gule[ti, seama de lucruri pe care al]ii ca el nu le v\d – candoarea asisten-
trebuie s\ o faci indirect. ]ilor este vital\ dac\ vrea s\ [tie cu adev\rat ce se `nt`mpl\ `n in-
– Bine, dar nu stau printre iepura[i, Judith, ci mai mult printre lupi. teriorul companiei. Fiindc\, dac\ pierde contactul cu realitatea, e
– Hop [i tu. {tii multe despre lupi? terminat. {i s\-]i mai spun ceva ce trebuie s\ [tii. ~n cadrul fiec\rei
Am suspinat. rela]ii b\rb\te[ti de mentor [i protejat, apare mereu elementul
– Hai s\ vedem! tat\-fiu, dar cred c\ `n cazul de fa]\ elementul acesta este mai evi-
1 Charles Maurice de Talleyrand Périgord (1754-1838), politician [i diplomat, mi-
dent. S-ar p\rea c\ `i aduci aminte de fiul lui, Elijah.
nistru de externe al Fran]ei `n vremea Directoratului [i sub Napoleon – 1799-1807, A[a mi se adresase Goddard de vreo dou\ ori, din gre[eal\,
care a reprezentat Fran]a la Congresul de la Viena 1814-1815. (n. tr.) mi-am adus eu aminte.
218 JOSEPH FINDER

– Era de v`rsta mea?


– Cam a[a. A murit acum doi ani, [i avea dou\zeci [i unu de
ani. Unii consider\ c\, dup\ tragedia aceea, Goddard n-a mai fost
acela[i dinainte, c\ s-a mai `nmuiat. Problema e c\, a[a cum [i tu
s-ar putea s\-l idealizezi drept tat\ pe care ]i l-ai fi dorit – a sur`s,
a[adar, [tia de tata –, s-ar putea s\ `i aduci aminte de fiul pe care
[i-ar dori s\-l mai aib\ `n via]\. Trebuie s\ fii con[tient de asta,
deoarece s-ar putea s\-]i slujeasc\. {i, `n acela[i timp, e ceva care
trebuie s\ te fac\ precaut – uneori, s-ar putea s\-]i tolereze unele 40
gre[eli de neiertat, iar alteori – s\-]i cear\ lucruri absurde.
A revenit la laptop [i a tastat ceva.
– Acum, te rog s\ te concentrezi la maximum. O s\ urm\rim Alana Jennings locuia `ntr-un apartament duplex dintr-o cas\
ni[te interviuri televizate pe care Goddard le-a acordat de-a lungul care nu se afla departe de sediul Trion. Am recunoscut-o imediat
anilor – unul din emisiunea Wall Street cu Louis Rukeyser, c`teva dup\ fotografie.
de la CNBC, unul cu Katie Couric la Show-ul de ast\-sear\. {ti]i cum e c`nd `ncepi s\ ie[i cu o fat\ [i remarci orice, unde
Pe ecran a ap\rut o imagine static\ a unui Jock Goddard mult locuie[te [i cum se `mbrac\, ce parfum folose[te, [i totul pare di-
mai t`n\r, dar tot suger`nd aerul acela de spiridu[. Judith s-a rotit cu
ferit [i proasp\t. Ei bine, ciud\]enia era c\ [tiam at`t de multe des-
scaunul ca s\ stea cu fa]a spre mine.
pre ea, chiar mai multe dec`t [tiu unii so]i despre so]iile lor, [i, cu
– Adam, ]i s-a oferit o [ans\ extraordinar\. Dar e [i situa]ia cea
toate astea, nu-mi petrecusem dec`t o or\ sau dou\ `n compania ei.
mai periculoas\ de c`nd te afli la Trion, fiindc\ o s\ fii mai con-
Am oprit `n fa]a casei – nu pentru asta s`nt f\cute ma[inile astea,
str`ns, mai pu]in capabil s\ te mi[ti prin companie f\r\ s\ treci ne-
Porsche, ca s\ dai gata gagicile? –, am urcat sc\rile [i am sunat la
observat sau s\ „stai la o b`rf\“ cu unii cunoscu]i, sau s\ ]ii leg\tura
prin re]ea cu ei. Paradoxal, misiunea ta de culegere de informa]ii a interfon. Am auzit vocea ei ciripind [i promi]`nd c\ va cobor` imediat.
devenit infinit mai dificil\. O s\ ai nevoie de toat\ muni]ia pe care ~mbr\case o bluz\ ]\r\neasc\ alb\ [i brodat\ [i pantaloni str`n[i
o po]i g\si, ca s\ spun a[a. Vreau s\-l cuno[ti pe tip pe de rost, ai pe picior, `[i prinsese p\rul [i renun]ase la ochelarii aceia negri care
`n]eles ce spun? m\ speriaser\. M-am `ntrebat dac\ ]\r\ncu]ele chiar purtau aseme-
– Am `n]eles. nea bluze, dac\ mai existau ]\r\ncu]e adev\rate `n lumea asta, [i
– Bun, a zis ea [i mi-a aruncat z`mbetul acela care m\ f\cea s\ dac\ ele se considerau ]\r\ncu]e. Alana ar\ta spectaculos de fru-
m\ cutremur. {tiu c\ ai `n]eles. Apoi a cobor`t vocea, p`n\ a ajuns o moas\. Mirosea grozav, mult diferit fa]\ de fetele cu care ie[eam de
[oapt\. Ascult\, Adam, trebuie s\-]i spun – spre binele t\u – c\ Nick obicei. Un parfum floral, numit Fleurissimo; mi-am amintit c\ citi-
a[teapt\ cu `ncordare ni[te rezultate. E[ti la Trion de... de c`te s\pt\- sem c\ [i-l alesese dintr-un loc numit Casa Credin]ei, atunci c`nd
m`ni? – [i tu `nc\ nu [tii ce se `nt`mpl\ la Cercetare-Dezvoltare. ajungea la Paris.
– Exist\ o limit\, am dat eu s\ m\ ap\r, dincolo de care – Bun\, am zis eu.
agresivitatea... – Salut, Adam.
– Adam, m-a `ntrerupt ea calm, dar cu un ton evident amenin]\- Buzele `i erau date cu un ruj ro[u [i str\lucitor, iar pe um\r avea
tor. Nu te sf\tuiesc s\ te joci cu el. o po[etu]\ p\trat\.
220 JOSEPH FINDER PARANOIA 221

– Am ma[ina aici, am zis eu, `ncerc`nd s\ fiu subtil `n leg\tur\ – S\ presupunem c\ pentru a m\ amenda va trebui s\ cobori de
cu automobilul nou-nou] [i sclipitor care torcea delicat chiar `n pe motociclet\.
fa]a noastr\. – S\ presupunem c\ de data asta doar te avertizez, a r\spuns ea,
I-a aruncat o privire apreciativ\, dar n-a comentat. Probabil f\- juc`nd perfect rolul [i `n ochi aprinz`ndu-i-se o lumini]\, semn c\
cea o adunare `n minte, haina [i pantalonii Zegna [i c\ma[a neagr\, era pus\ pe [otii.
simpl\, desf\cut\ la g`t, poate [i ceasul meu italian, de cinci mii de Am ezitat doar c`teva secunde, dup\ care mi-am adus aminte replica:
dolari. Ea, cu bluz\ de ]\r\ncu]\; eu, cu Ermegildo Zegna. Bravo. – S\ presupunem c\ nu merge.
Ea se pref\cea a fi s\rac\, iar eu m\ str\duiam s\ par bogat [i, – S\ presupunem c\ te lovesc peste m`n\.
poate, `ntreceam pu]in m\sura. Am z`mbit. Era bun\ [i se sim]ea p\truns\ de rol.
I-am deschis portiera ca s\ urce. Tr\sesem deja de pe drum sca- – S\ presupunem c\ a[ izbucni `n pl`ns [i mi-a[ l\sa capul pe
unul mai `n spate, ca s\ aib\ loc suficient pentru picioare. ~n in- um\rul t\u.
terior, aerul era saturat de mirosul de piele nou\. Pe latura st`ng\ – Ce-ar fi s\-l pui pe um\rul so]ului meu?
din spate a ma[inii aveam lipit un ab]ibild cu Trion, pe care `nc\ nu – Asta iese din cadru, am zis. (Sf`r[itul scenei. Stop, edita]i, s\
avusese cum s\-l observe. Nici din ma[in\ nu-l putea vedea, `ns\ vedem ce-a ie[it.)
avea s\-l vad\ cur`nd, c`nd coboram la restaurant, iar asta `mi con- Ea a r`s `nc`ntat\.
venea. Oricum va afla destul de repede c\ [i eu lucram la Trion [i – De unde [tii asta?
c\ fusesem angajat pe postul ocupat de ea `nainte. O situa]ie cam – Mi-am pierdut mult timp urm\rind filme alb-negru.
stranie, acea coinciden]\, dat fiind c\ nu ne cunoscuser\m la slujb\ – {i eu! Iar Double Indemnity e unul dintre preferatele mele.
[i, cu c`t mai cur`nd se `nt`mpla, cu at`t mai bine. De fapt, `mi [i – E la fel de bun ca Sunset Boulevard. (Un alt film preferat de ea.)
preg\tisem expresia de uimire. Ceva de genul: ~]i ba]i joc de mine. – Exact! Ce mare s`nt! Doar filmele au devenit mai m\runte.
{i tu? {i eu! Ce bizar! Am vrut s\ schimb subiectul c`t mai eram `n avantaj, fiindc\
Au urmat c`teva momente de t\cere st`ngace `n timp ce condu- `mi cam ispr\visem rezerva de fraze memorate din filme. Am s\rit
ceam spre restaurantul thailandez pe care `l prefera. A aruncat o la tenis, unde m\ sim]eam mai `n siguran]\. Am oprit `n fa]a restau-
privire la vitezometru, apoi spre drum. rantului, iar ochii i s-a luminat din nou.
– Cred c-ar trebui s\ fii atent prin zona asta, a zis ea. Aici se in- – {tii restaurantul? E cel mai bun!
staleaz\ radarul de obicei. Poli]i[tii abia a[teapt\ s\ dep\[e[ti opt- – Pentru m`ncarea thailandez\ e singurul care merit\, dac\ nu
zeci, [i dup\ aceea te aga]\. gre[esc.
Am z`mbit [i mi-am adus aminte o scen\ din filmul ei preferat, Un valet mi-a parcat ma[ina – nu-mi venea s\ cred c\ predam
Double Indemnity, pe care `l `nchiriasem [i `l v\zusem cu o sear\ cheile Porsche-ului meu nou-nou] unui pu[ti de optsprezece ani care,
`nainte: probabil, va pleca cu ea la o plimbare de pl\cere c`nd nu vor mai fi
– P\i, c`t de repede mergeam, domnule poli]ist? am rostit imi- clien]i – a[a c\ ea nu va mai apuca s\ vad\ ab]ibildul cu Trion.
t`nd glasul din film al lui Fred MacMurray. Deocamdat\, `nt`lnirea decurgea cum nu se putea mai bine.
S-a prins imediat. Fat\ de[teapt\. A sur`s. Chestia cu Double Indemnity p\rea s\ o fi lini[tit, f\c`nd-o s\ simt\
– Eu a[ zice c\ peste sut\. c\ avea al\turi un spirit pereche. Plus un tip care cite[te Ani DiFranco; ce
A imitat perfect vocea de vamp\ a Barbarei Sanwyck. altceva `[i putea dori? Poate pu]in\ profunzime – se pare c\ femeile
222 JOSEPH FINDER PARANOIA 223

prefer\ `ntotdeauna pu]in\ profunzime la un b\rbat ori, cel pu]in, mo- – O s\ vorbim la nesf`r[it despre ce facem toat\ ziua, nu? Eu
mente trec\toare de reflec]ie, dar eu trecusem examenul \sta. lucrez la o companie tehnic\, bine? Iar tu – stai a[a, [tiu, nu-mi
Am comandat salat\ verde de papaya [i chifle vegetariene de povesti. Am sim]it un nod `n stomac. E[ti fermier [i cre[ti g\ini.
prim\var\. M-am g`ndit s\-i spun c\ eram vegetarian, ca ea, apoi Am pufnit `n r`s.
am socotit c\ a[ `mpinge lucrurile prea departe [i, pe de alt\ parte, – Cum de-ai ghicit?
nu [tiam dac\ voi putea face jocul [i cu alte ocazii. De aceea, am – Da. Un fermier care conduce Porsche [i poart\ Fendi.
comandat pui [i curry Masaman, iar ea, un curry vegetarian, f\r\ – Pardon, Zenga.
lapte de cocos – mi-am amintit c\ citisem despre alergia ei la cre- – Cum spui. ~mi pare r\u, e[ti b\rbat, a[a c\ probabil vrei s\
ve]i – [i am b\ut am`ndoi bere thailandez\. vorbe[ti numai despre asta.
Am trecut de la tenis la Clubul Tennis [i Racquet, dar am c`r- – Cinstit, nu. Mi-am dres vocea, astfel `nc`t s\ sune c`t mai sin-
mit-o repede din zona aceea, pentru c\ putea s\ `ntrebe ce c\utam cer. Prefer s\ tr\iesc `n prezent, s\ simt fiecare clip\ a[a cum me-
acolo exact `n acea zi, apoi am vorbit despre golf, iar dup\ aceea rit\. {tii, e un c\lug\r budist de origine vietnamez\, care tr\ie[te `n
despre concediile de var\. {i-a dat destul de u[or seama c\ prove- Fran]a, pe nume Thich Nhat Nanh, care spune...
neam din clase diferite, dar nu o deranja acest lucru. Doar nu avea – Of, Doamne, a zis ea, ce ciudat! Nu-mi pot `nchipui c\-l [tii
s\ se m\rite cu mine sau s\ m\ prezinte tat\lui ei, a[a c\ nici eu nu pe Thich Nhat Nanh!
trebuia s\ inventez nu [tiu ce despre familia mea, ceea ce mi-ar fi Nu citisem nici o pagin\ din scrierile acelui c\lug\r, dar, dup\
cerut mult\ imagina]ie. {i, pe de alt\ parte, nu p\rea necesar – se ce v\zusem o parte din titlurile comandate de ea la Amazon, am c\-
utat [i eu pe site-urile budiste.
apropiase [i a[a de mine. I-am povestit c`teva `nt`mpl\ri de pe vre-
– Sigur, am spus eu, de parc\ toat\ lumea ar fi citit operele
mea c`nd lucram la un club de tenis [i despre munca `n schimbul de
complete ale lui Thich Nhat Nanh. „Miracolul nu este s\ calci pe
noapte la o benzin\rie. Cred c\ s-a sim]it pu]in jenat\ de via]a ei pri-
ap\, ci s\ p\[e[ti pe p\m`ntul verde.“ Eram convins c\ re]inusem
vilegiat\, deoarece mi-a spus o mic\ minciun\ despre faptul c\ p\-
corect fraza aceea, dar `n aceea[i clip\ telefonul meu a `nceput s\
rin]ii o obligau s\-[i petreac\ o parte a vacan]elor de var\ f\c`nd
vibreze `n buzunarul hainei. Iart\-m\, am spus, sco]`nd aparatul din
munc\ de birou „la compania unde e tata“, uit`nd s\ men]ioneze c\
buzunar, ca s\ v\d cine m\ c\uta. Doar o clip\. Mi-am cerut scuze
acesta era director executiv. ~n plus, [tiam c\ nici nu c\lcase `n com-
din nou [i am r\spuns.
pania tatei. ~[i petrecuse verile la o ferm\ superb\ din Wyoming, `n
– Adam, am auzit glasul baritonal al lui Antwoine. F\ bine [i
safari prin Tanzania, cu ni[te prietene `ntr-un apartament pl\tit de
vino aici. E vorba de tat\l t\u.
t\ticu’ la Paris, ca intern\ la Peggy Guggenheim pe Gran Canale din
Vene]ia. Sigur nu avusese treab\ cu pompele de benzin\.
C`nd a adus vorba de compania la care „lucra“ tat\l ei, mi-am
f\cut curaj pentru inevitabilul subiect al serviciului. Dar asta nu s-a
`nt`mplat dec`t mult mai t`rziu. Am r\mas uimit c\ ea a dus vorba
despre slujb\ `ntr-un mod ciudat, mai mult transform`nd totul `ntr-o
joac\. A oftat.
– Ei, presupun c\ acum o s\ vorbim despre slujbe, nu?
– P\i...
PARANOIA 225

– El te-a aranjat a[a? am `ntrebat, f\c`nd un semn spre fa]a lui.


A dat din cap, z`mbind cu modestie.
– A refuzat s\ urce `n ambulan]\. Spunea c\ se simte bine. Jum\-
tate de or\ m-am luptat cu el, c`nd, de fapt, trebuia s\-l arunc ca pe un
pachet `n ma[in\. Sper c\ n-am a[teptat prea mult p`n\ am chemat-o.
Un t`n\r m\runt, cu ten m\sliniu, `mbr\cat `n costum verde de
medic, s-a apropiat de mine.
– E[ti fiul?
41 – Da, am r\spuns.
– S`nt doctor Patel. Probabil c\ era de v`rsta mea, rezident sau
intern, ceva de genul \sta.
Am l\sat jum\tate din m`ncare pe mas\. Am condus-o acas\, – A, bun\ seara. Am t\cut o clip\. O s\ tr\iasc\?
cer`ndu-mi scuze aproape tot drumul. A fost cum nu se poate mai `n- – Se pare c\ da. A r\cit, at`ta tot. Dar nu are rezerv\ respirato-
]eleg\toare. S-a oferit chiar s\ mearg\ la spital cu mine, dar nu o pu- rie. De aceea, orice r\ceal\, c`t de minor\, `i pune via]a `n pericol.
team duce `n fa]a tatei, cel pu]in nu deocamdat\: ar fi fost prea de tot. – ~l pot vedea?
Dup\ ce am l\sat-o `n fa]a casei, am mers cu peste o sut\ p`n\ la – Desigur, a zis [i a f\cut un pas c\tre perdea, pe care a tras-o
spital [i am ajuns acolo `n cincisprezece minute – din fericire, f\r\ s\ deoparte.
fiu tras pe dreapta. Am alergat p`n\ `n sala de urgen]e de parc\ sufe- O asistent\ fixa o pung\ cu ser intravenos pe bra]ul tatei. El
risem o iluminare interioar\: alert, speriat, cu sentimentul mor]ii. Vo- avea o masc\ transparent\ din plastic peste gur\ [i nas [i se holba
iam s\ ajung la tata, s\-l v\d `nainte de a muri. Fiecare secund\ c`t la mine. Ar\ta practic la fel, doar mai sfrijit, cu chipul mai palid de-
am a[teptat la recep]ie am tr\it cu convingerea c\ era cea `n care tata c`t de obicei. Era conectat la o serie de monitoare.
murea [i n-o s\ mai apuc s\-mi iau r\mas-bun de la el. Aproape c\ A dus m`na la masc\ [i [i-a scos-o.
am strigat numele lui c\tre sora de la triaj, iar c`nd mi-a spus unde se – Ce at`ta agita]ie? a spus el cu voce slab\.
afla, am pornit `n goan\. }in minte c\ m-am g`ndit c\ dac\ ar fi mu- – Cum e, domnule Cassidy? l-a `ntrebat doctorul Patel.
rit deja, mi-ar fi spus chiar ea, deci sigur era `nc\ `n via]\. – A, grozav, i-a r\spuns tata, cu sarcasm nedisimulat. Nu se vede?
L-am v\zut `nt`i pe Antwoine, st`nd `n fa]a perdelelor de cu- – Cred c\ ar\]i mai bine dec`t persoana care te `ngrije[te.
loare verde. Era zg`riat [i `ns`ngerat pe fa]\ [i p\rea speriat. Antwoine `[i f\cuse loc s\ se uite la tata, pe fa]a c\ruia a ap\rut
– Ce s-a `nt`mplat? Am `ntrebat eu aproape strig`nd. Unde e? o expresie de vinov\]ie.
Antwoine a f\cut un semn c\tre perdele, `n spatele c\rora se au- – A, de asta era vorba. ~mi pare r\u de fa]a ta, Antwoine.
zeau voci. Antwoine, care sigur [i-a dat seama c\ aceea era o scuz\ cum
– Dintr-o dat\, a `nceput s\ respire foarte greu. Apoi s-a `nne- nu avea s\ mai primeasc\ din partea tatei, a p\rut u[urat.
grit la fa]\, aproape alb\strui. I s-au `nnegrit [i degetele. Atunci am – Mi-am primit lec]ia. Data viitoare o s\ ripostez [i eu.
chemat ambulan]a. P\rea c\ spune asta ca s\ se scuze. Tata a z`mbit ca un campion de box la categoria grea.
– Este...? – Acest domn ]i-a salvat via]a, a zis doctorul Patel.
– Da, tr\ie[te. Dom’le, pentru un invalid, s-a zb\tut ca o fiar\. – Serios? a `ng\imat tata.
226 JOSEPH FINDER

– Sigur.
Tata a `ntors capul `ncet ca s\ se uite spre Antwoine.
– De ce te-ai chinuit at`ta cu mine? a `ntrebat el.
– Ca s\ nu fiu silit s\-mi caut prea cur`nd alt\ slujb\, i-a r\spuns
Antwoine f\r\ s\ stea pe g`nduri.
Doctorul Patel mi s-a adresat cu glas cobor`t:
– Radiografia pulmonar\ a fost normal\, `n situa]ia lui, leucocitele
s`nt la opt virgul\ cinci, tot normal. Analiza gazelor din s`nge a indicat
c\ a trecut printr-o insuficien]\ respiratorie, dar acum s-a stabilizat. I-am 42
administrat intravenos antibiotice, oxigen [i steroizi, tot intravenos.
– {i cu masca ce e? am `ntrebat. Oxigen?
– Acela e un pulverizator. I s-au administrat Albuteral [i Atrovent, Mi-am `nceput prima zi oficial\ de munc\ pentru Goddard f\r\
care s`nt bronhodilaltatori. S-a aplecat spre tata [i i-a pus masca la s\ fi dormit deloc.
loc pe fa]\. Domnule Cassidy, e[ti un mare lupt\tor. De la spital am ajuns la apartament `n jur de patru, m-am g`ndit
Tata a clipit. s\ dorm o or\-dou\, apoi am abandonat ideea, fiindc\ [tiam c\ n-o
– Asta e pu]in spus, a zis Antwoine, r`z`nd gutural. s\ m\ trezesc la vreme. N-ar fi fost cel mai fericit `nceput `n noua
– Ierta]i-m\. mea slujb\. De aceea, am f\cut du[, m-am ras [i am navigat pe
Doctorul Patel a tras perdeaua la loc [i s-a `ndep\rtat c`]iva pa[i. Internet, ca s\ citesc despre concuren]ii companiei, trec`nd `n re-
L-am urmat, iar Antwoine a r\mas `n apropierea tatei. vist\ News.com [i Slashdot, ca s\ aflu ultimele nout\]i tehnice.
– ~nc\ fumeaz\? m-a `ntrebat doctorul pe un ton t\ios. M-am `mbr\cat cu un pulover negru [i sub]ire (cel mai asem\n\tor
Am ridicat din umeri. lucru pe care-l aveam ca s\ aminteasc\ de puloverul pe g`t al lui
– Am observat pete de nicotin\ pe degetele lui. Asta e o nebu- Jock Goddard), o pereche de pantaloni kaki, [i o hain\ maro, unul
nie, [tii foarte bine. dintre articolele de `mbr\c\minte sport pe care mi-l alesese admi-
– {tiu.
nistratoarea exotic\ a lui Wyatt. Acum ar\tam ca un membru cu ve-
– Se sinucide.
chime al camarilei lui Goddard. Apoi i-am telefonat valetului [i
– De ceva tot trebuie s\ moar\.
i-am cerut s\-mi scoat\ Porsche-ul.
– Da, dar gr\be[te procesul.
Portarul care p\rea a fi de serviciu diminea]a devreme [i seara,
– Poate c\ asta [i vrea, am zis eu.
la orele la care de obicei veneam sau plecam, era un tip de origine
hispanic\ trecut de patruzeci [i cinci de ani, pe nume Carlos Avila.
Avea o voce stranie, g`tuit\, de parc\ i-ar fi r\mas `n g`tlej un obiect
ascu]it [i nu-l putea `nghi]i de tot. M\ pl\cea – `n principal pentru c\
nu-l ignoram, a[a cum procedau majoritatea locatarilor din cl\dire.
– Munce[ti din greu, Carlos? l-am `ntrebat c`nd am trecut pe
l`ng\ el. Asta era replica pe care mi-o servise c`nd venisem acas\
ridicol de t`rziu, ar\t`nd aproape d\r`mat.
228 JOSEPH FINDER PARANOIA 229

– M\ spetesc st`nd, domnule Cassidy, a r\spuns el cu un z`mbet Apoi mi-am adus aminte: „Stai pu]in, nu Goddard e patronul
larg [i s-a `ntors la [tirile TV. meu adev\rat. El e ]inta. Lucrez de fapt pentru Nick Wyatt“. Av`nd
Am mers c`teva intersec]ii, p`n\ la Starbucks, care tocmai se `n vedere emo]ia primei zile `n noua func]ie, `mi era u[or s\ uit fa]\
deschidea, [i mi-am cump\rat un latte triplu [i, c`t am a[teptat ca de cine trebuia s\ r\m`n credincios.
feti[oara devenit\ victim\ a modei piercingului, care visa probabil ~ntr-un t`rziu, mi-a fost adus\ [i cafeaua cu lapte, `n care am pus
s\ devin\ prietena vreunul c`nt\re] dintr-un grup grunge, s\ `nc\l- c`teva pache]ele de zah\r, dup\ care am luat o gur\ s\n\toas\,
zeasc\ laptele cu doi la sut\ gr\sime, am deschis un Wall Street op\rindu-mi astfel g`tlejul, iar apoi am pus capacul la loc. M-am
Journal [i am sim]it un nod mare `n stomac. a[ezat la o mas\ ca s\ termin de citit articolul. Se p\rea c\ jurna-
Chiar pe prima pagin\ se l\f\ia un articol despre Trion. Sau, listul era foarte bine informat despre Goddard. Oamenii de la Trion
dup\ cum suna titlul, „Dureri la Tion“. Articolul era `nso]it de un `i f\cuser\ confesiuni. B\tr`nul era atacat.
fotografie a lui Goddard, parc\ gravat\, ar\t`nd nepotrivit de ~n drum spre birou, am `ncercat s\ ascult o parte din CD-ul cu
binedispus, ca [i cum ar fi fost total rupt de realitate [i n-ar fi pri- Ani DiFranco pe care-l cump\rasem de la Tower drept component\
ceput ce se `nt`mpla. „S`nt num\rate zilele fondatorului Augustine a proiectului meu de cercetare care se numea Alana, dar, dup\ vreo
Goddard?“ A trebuit s\ citesc totul de dou\ ori. Mintea nu-mi mer- dou\ melodii, l-am scos din aparat. Cele c`teva c`ntece nu prea adu-
gea la capacitate maxim\ [i sim]eam nevoia c\nii de latte, cu care ceau a muzic\, fiind mai mult piese vorbite. Dac\ voiam a[a ceva,
pu[toaica aceea se tot chinuia. Reportajul, scris foarte t\ios [i p\- mai bine ascultam Jay-Z sau Eminem. Mul]umesc, azi nu.
trunz\tor, semnat de William Bulkeley, un cunoscut analist al zia- M-am g`ndit la articolul din ziar [i am `ncercat s\-mi formulez
un r\spuns pentru cazul `n care m-ar fi `ntrebat cineva despre el. S\
rului, demonstra c\ omul avea leg\turi foarte bune cu cineva de la
afirm c\ e o m\g\rie plasat\ de vreunul dintre concuren]i pentru a
Trion. Ideea de baz\ era c\ pre]ul ac]iunilor Trion `nregistra o sc\-
ne submina? S\ spun c\ autorului `i sc\pase esen]a (care o fi fost
dere, produsele `nt`rziau s\ apar\, compania („`n general conside-
aceea)? Sau c\ ridicase c`teva aspecte care trebuiau rezolvate? Am
rat\ a fi lider `n ceea ce prive[te produsele de larg consum pe profil
decis s\ adopt o versiune modificat\ a acestui ultim r\spuns – c\,
de telecomunica]ii“) `nt`mpina greut\]i, iar Jock Goddard, fondato-
indiferent dac\ afirma]iile erau adev\rate sau nu, important era ce
rul Trion, p\rea s\ fi pierdut leg\tura cu ceea ce se `nt`mpla `n jur.
g`ndeau ac]ionarii, iar ei sigur citeau Wall Street Journal, a[a c\, de
Sufletul lui era `n alt\ parte. Urma un pasaj lung despre „`ndelun-
reflecta realitatea sau nu, trebuia s\ lu\m articolul `n serios.
gata tradi]ie“ a fondatorilor de mari companii din domeniul tehno-
~n sinea mea, m-am `ntrebat cine `l ura at`t de mult pe Jock
logic care fuseser\ `nlocui]i c`nd firmele lor ajunseser\ la o anumit\
Goddard ca s\ st`rneasc\ un asemenea scandal, dac\ el era `ntr-ade-
dimensiune. Autorul se `ntreba dac\ Goddard era persoana potrivit\
v\r `n pericol, iar eu tocmai m\ `mbarcasem pe o corabie care se
s\ r\m`n\ la c`rm\ `n perioada de stabilitate care urma uneia de
scufunda. Ori, ca s\ m\ exprim mai precis, dac\ Nick Wyatt m\
dezvoltare exploziv\. Mai erau multe considera]ii despre actele fi-
aruncase pe un vas `n deriv\. Apoi m-am g`ndit: „B\tr`nul [tie c\
lantropice ale lui Goddard, eforturile lui caritabile, pasiunea lui de are necazuri – de aceea m-a angajat, nu?“
a colec]iona [i repara ma[ini americane de epoc\, modul `n care re- Am luat o gur\ de cafea, `ns\ capacul nu era perfect `nchis, iar
construise complet un Buick Roadmaster decapotabil din 1949, cu lichidul cafeniu-deschis a curs frumu[el `n poala mea. Ar\tam de
care se m`ndrea. Articolul afirma c\ Jock Goddard avea s\ pice. parc\ avusesem o „sc\pare“. Nici nu se putea concepe un debut
„Grozav, m-am g`ndit. Dac\ pic\ el, ia ghici cine se duce la mai glorios `n noua mea func]ie. Trebuia s\ iau asta drept un semn.
vale odat\ cu el.“
PARANOIA 231

de coresponden]\. C`nd m-am apropiat, a ridicat ochii, r\m`n`nd cu


buzele str`nse, [i mi-a `ntins m`na.
– E[ti domnul Cassidy, adev\rat?
– Adam, m-am prezentat eu. Nu mi-am dat seama, s\ fi f\cut
deja o gre[eal\? Trebuia s\ p\strez distan]a, s\ fiu oficial? Mi se
p\rea ridicol [i inutil. La urma urmelor, toat\ lumea i se adresa di-
rectorului general executiv cu „Jock“. Iar eu eram de dou\ ori mai
t`n\r dec`t ea.
43 – Jocelyn, a spus ea. Avea un accent nazal, tipic celor din zona
Boston-ului, ceea ce m-a mirat pu]in. ~nc`ntat\ s\ te cunosc.
– La fel. Flo mi-a zis c\ lucrezi aici de o ve[nicie, [i m\ bucur
Dup\ ce am ie[it din baia pentru b\rba]i, unde-mi d\dusem si- c\-i a[a. (Hop! Femeilor nu le place s\ li se vorbeasc\ a[a.)
lin]a s\ cur\] pata de cafea, dar r\m\sesem cu pantalonii kaki umezi – De cincisprezece ani, a spus ea pe un ton re]inut. Ultimii trei,
[i bo]i]i, am trecut pe l`ng\ micul stand de ziare din holul Aripii A, pentru Michael Gilmore, predecesorul t\u. A fost transferat `n urm\
din cl\direa principal\, unde se vindeau publica]iile locale, plus cu c`teva s\pt\m`ni, a[a c\ de atunci am fost mai liber\.
USA Today, New York Times, Financial Times, de culoarea somo- – Cincisprezece ani... Excelent. Sper s\ m\ aju]i cu experien]a ta.
nului, [i Journal. Mald\rul de obicei `nalt de Wall Street Journal se A dat din cap f\r\ s\ z`mbeasc\. Apoi a observat ziarul de sub
`njum\t\]ise, [i nu era dec`t [apte. Evident, toat\ lumea de la Trion `l bra]ul meu.
citea acum. Mi-am `nchipuit c\ exemplare ale articolului de pe pa- – Sper c\ nu vrei s\-i ar\]i domnului Goddard acel articol.
gina Web a ziarului circulau deja prin e-mail. Am salutat c`nd am – Sincer s\ fiu, voiam s\ te rog s\-l `nr\mezi ca s\ i-l ofer ca-
trecut pe la recep]ie [i am luat liftul p`n\ la etajul [apte. dou. Ca s\-[i decoreze biroul.
Flo, asistenta-[ef\ a lui Goddard, `mi transmisese deja prin M-a privit fix, cu ochi `ngrozi]i. Apoi, treptat, a sur`s.
– Glume[ti, a zis ea. Adev\rat?
e-mail am\nunte privind noul meu birou. Corect, birou, nu cubicu-
– Adev\rat.
lum, ba chiar o `nc\pere adev\rat\, la fel de mare ca a lui Jock
– Scuze. Domnul Gilmore nu era recunoscut pentru sim]ul
Goddard ([i, fiindc\ veni vorba, a Norei [i a lui Tom Lundgren).
umorului.
A[ezat la c`teva u[i mai departe de biroul lui Goddard, unde era `n-
– ~n regul\, nici eu.
tuneric, la fel ca `n ale celorlal]i directori. Cu toate acestea, `n al
A f\cut un gest din cap, ne[tiind cum s\ ia replica.
meu lumina era aprins\. – Bine. A aruncat o privire la ceasul de la m`n\. Ai o [edin]\ cu
La pupitrul din camera aflat\ `n fa]a biroului st\tea noua mea domnul Goddard la [apte [i jum\tate.
asistent\ administrativ\, Jocelyn Chang, o americanc\ de origine – ~nc\ n-a sosit.
chinez\, `n jur de patruzeci de ani, `mbr\cat\ cu un taior de un alb {i-a privit din nou ceasul.
imaculat. Avea spr`ncenele perfect arcuite, p\rul negru tuns scurt [i – Va sosi. Cred c\ este deja `n cl\dire. E foarte punctual. A, nu-
gura mic\, de forma unei inimioare, proasp\t dat\ cu ruj de culoarea mai pu]in, a ad\ugat ea [i mi-a `ntins un document foarte ar\tos,
piersicii, ce ar\ta permanent umed. ~[i f\cea de lucru cu un sortator de cel pu]in o sut\ de pagini, legat `ntr-un soi de imita]ie de piele
232 JOSEPH FINDER

alb\struie, iar pe copert\ st\tea scris: „BAIN & COMPANY“. Flo


mi-a spus c\ domnul Goddard te-a rugat s\ analizezi dosarul `na-
inte de [edin]\.
– {edin]a asta... care e peste dou\ minute [i jum\tate?!
Ea a f\cut un gest din umeri.

Era prima punere la `ncercare? Nu aveam cum s\ citesc nici


m\car o pagin\ din vorb\ria aceea de ne`n]eles p`n\ la ora [edin]ei
[i nu aveam de g`nd s\ `nt`rzii. Bain & Company e o firm\ de con- 44
sultan]\ [i management de renume mondial, care practic\ ni[te ta-
rife foarte mari [i angajeaz\ oameni de v`rsta mea, mai ne[tiutori
dec`t mine, cu care fac instruc]ie p`n\ c`nd se `ndobitocesc [i vor- C`nd Flo m-a introdus `n birou, Goddard se afla deja la mas\
besc `n dodii, apoi `i pun s\ viziteze companii pentru a `ntocmi ra- `mpreun\ cu Paul Camilletti [i cu `nc\ un tip. Acesta din urm\ era
poarte despre ele, iar la urm\ prezint\ ni[te note de plat\ de sute de trecut bine de cincizeci [i cinci de ani, chel, av`nd totu[i ni[te r\m\-
mii de dolari pentru `n]elepciunea str`mb\ ce d\ pe afar\ din docu- [i]e de p\r ca un breton pe ceaf\, [i `mbr\cat cu un costum cenu[iu
mente ca acela pe care-l aveam `n m`n\. Iar acesta mai era [i catalo- dep\[it, c\ma[\ [i cravat\, toate luate parc\ dintr-un magazin oare-
gat drept TRION SECRET. Am trecut prin el repede, [i m-au frapat care, iar pe un deget al m`inii drepte purta un inel masiv cu sigiliu.
imediat cli[eele [i frazele ame]itoare, dar sonore precum „organi- L-am recunoscut: Jim Colvin, directorul general pentru opera]iuni.
zare flexibil\ a circula]iei informa]iilor“, „avantaj competitiv“, „ex- ~nc\perea avea acelea[i dimensiuni ca biroul principal al lui
celen]a opera]iunilor“, „ineficien]e ale costurilor“, „ne-economii de Goddard, trei [i jum\tate pe trei [i jum\tate [i, din cauza mesei mari
scar\“, „reducerea activit\]ilor care nu contribuie la valoarea ad\u- [i a celor patru c`]i eram, p\rea aglomerat\. M-am `ntrebat de ce dis-
gat\“, bla-bla-bla – [i mi-am dat seama c\ nici nu era nevoie s\ ci-
cu]ia aceea nu se ]inea `ntr-o sal\ de [edin]e sau `ntr-un loc mai spa-
tesc toat\ bazaconia ca s\ [tiu despre ce era vorba.
]ios, mai potrivit pentru asemenea oameni importan]i. Am salutat,
Reduceri de personal. Reducerea num\rului de angaja]i din
am z`mbit nu tocmai `n largul meu, m-am a[ezat pe un scaun
zona cubiculumurilor.
aproape de Goddard [i am l\sat pe mas\ documentul Bain [i cana cu
„Minunat, m-am g`ndit eu. Frumos `nceput de via]\ `n v`rful pi-
cafea, inscrip]ionat\ cu Trion, pe care Flo mi-o pusese `n m`n\ la in-
ramidei.“
trare. Am scos un blocnotes cu file g\lbui [i m-am preg\tit s\ iau
noti]e. Goddard [i Camilletti erau `n c\ma[\, f\r\ haine – f\r\ pulo-
vere negre pe g`t. Goddard p\rea chiar mai b\tr`n [i mai obosit de-
c`t la ultima noastr\ `nt`lnire. Avea pe nas ni[te ochelari de citit cu
rame negre, prin[i pe dup\ g`t cu un [nur. Pe mas\ st\teau `mpr\[ti-
ate c`teva exemplare ale articolului din Wall Street Journal, unul
dintre ele marcat pe alocuri cu marker galben [i verde.
C`nd m-am a[ezat, Camilletti s-a str`mbat la mine.
– El cine e? a `ntrebat. Nu era tocmai un „Bun venit“.
234 JOSEPH FINDER PARANOIA 235

– ~l mai ]ii minte pe domnul Cassidy, nu? Journal s\ scrie o continuare la articolul \sta, ca s\ agite spiritele [i
– Nu. mai mult.
– De la discu]ia despre Maestro. Chestia cu armata... – Mie-mi face impresia c\ ziaristul a discutat cu persoane din
– A, noul t\u asistent, a zis el f\r\ nici un entuziasm. Bun. Bine interior, am zis eu, uit`nd de promisiunea de a-mi ]ine pliscul.
ai venit la centrul de evaluare a daunelor, Cassidy. Avem idee cine ar fi putut strecura anumite informa]ii?
– Jim, el e Adam Cassidy, a spus Goddard. Adam, Jim Colvin, – Eu am primit un mesaj vocal de la reporter acum c`teva zile,
directorul pentru opera]iuni. dar eram plecat din ]ar\, a spus Goddard. De aceea scrie acolo c\
Colvin m-a salutat din cap. „nu a fost disponibil s\ dea un r\spuns“.
– Bun\, Adam. – S-ar putea ca individul s\ m\ fi c\utat [i pe mine – nu [tiu,
– Tocmai discutam despre articolul \sta nenorocit din Journal, a s\-mi verific `nt`i mesajele –, dar sigur nu i-am telefonat eu, a spus
precizat Goddard, [i despre modul cum s\ trat\m problema. Camilletti.
– Mda, am `nceput cu un aer `n]elept, e doar un articol. F\r\ `n- – Nu-mi pot imagina c\ cineva de la Trion ar fi f\cut a[a ceva
doial\ c\ ecoul lui se va stinge peste c`teva zile. `n mod deliberat, a spus Goddard.
– Prostii, m-a repezit Camilletti, holb`ndu-se la mine cu ni[te
– Vreunul dintre concuren]ii no[tri, a spus Camilletti, poate cei
ochi at`t de fioro[i `nc`t am crezut c\ o s\ `mpietresc. E vorba de
de la Wyatt.
Wall Street Journal. {i de prima pagin\. Toat\ lumea `l cite[te.
Nimeni nu s-a uitat spre mine. M-am `ntrebat dac\ ceilal]i doi
Membrii consiliului de administra]ie, investitori, anali[ti, cine vrei
aveau idee c\ eu venisem de la Wyatt.
[i nu vrei. E ca un accident feroviar.
Camiletti a continuat:
– {tiu c\ nu e bine, l-am aprobat.
– ~n material apar o mul]ime de elemente care fac referire la
Mi-am f\cut `n minte recomandarea de a-mi ]ine gura de acum
afirma]iile unora dintre rev`nz\torii no[tri – British Tel, Vodafone,
`ncolo. Goddard a oftat zgomotos.
DoCoMo – despre faptul c\ noile telefoane celulare nu se prea
– Am comite cea mai mare gre[eal\ dac\ am supralicita lovitura
de r\spuns, a spus Colvin. N-a[ vrea s\ transmitem semnale de pa- v`nd. Nici una dintre companiile astea nu [i-ar t\ia craca de sub pi-
nic\ spre industrie. cioare. {i de unde [tie despre DoCoMo din Japonia un reporter
Mi-a pl\cut acea expresie. „s\ supralicit\m lovitura“. Se vedea care nu iese din New York? Sigur cineva de la Motorola, Wyatt sau
c\ Jim Colvin era mare amator de golf. Nokia i-a strecurat informa]iile acelea.
– Vreau s\-i chem\m imediat pe cei de la Rela]ii cu investitorii, – Oricum ar fi, faptul e consumat, a spus Goddard. Treaba mea
de la Comunica]ii cu corpora]iile [i s\ redact\m un proiect de r\s- nu e s\ lini[tesc presa, ci s\ conduc blestemata asta de companie.
puns, plus o scrisoare c\tre editor, a spus Camilletti. Iar articolul \sta idiot, indiferent c`t de tenden]ios [i de nedrept ar fi –
– Las\-l naibii de ziar, a s\rit Goddard. Cred c\ mai cur`nd le-a[ ei, bine, c`t de groaznic e `n realitate? ~n afar\ de titlul care parc\
acorda un interviu `n exclusivitate celor de la New York Times. E o anun]\ o `nmorm`ntare, ce alte elemente cuprinde care s\ reprezinte
ocazie de a discuta chestiuni de larg interes pentru `ntreaga indus- o noutate at`t de spectaculoas\? {tiu c\ am ob]inut cifrele propuse `n
trie, a[ zice. Vor pricepe ei. fiecare trimestru, o dat\ n-am gre[it, de[i, poate chiar le-am dep\[it
– Indiferent, a aprobat Camilletti. ~n orice caz, s\ nu protest\m cu un cent-doi, acolo. Am fost prefera]ii celor de pe Wall Street.
prea zgomotos. Nu-i nevoie s\-i st`rnim pe cei de la Wall Street Bun, cre[terea veniturilor a `nregistrat o stagnare, dar, Dumnezeule
236 JOSEPH FINDER PARANOIA 237

mare, toat\ industria e `n suferin]\! Mi-e imposibil s\ nu descop\r sc\dea cu dou\zeci [i cinci la sut\. Va trebui s\ suport\m costuri
o idee de Schadenfreude 1. Marele Homer a dat din cap. mari pentru un inventar excedentar. Camilletti a t\cut [i l-a privit
– Homer? a f\cut Colvin, nedumerit. pe Goddard cu sub`n]eles. Estimez o pierdere `nainte de plata ta-
– Dar toat\ prostia asta c\ dup\ cincisprezece ani `nregistr\m xelor de circa jum\tate de miliard de dolari.
prima pierdere trimestrial\, a spus Goddard, e o minciun\ grosolan\... Goddard a tres\rit.
Camilletti a cl\tinat din cap. – Doamne!
– Ba nu, l-a contrazis el `ncet. E chiar mai r\u de at`t. Camilletti a mers mai departe:
– Ce tot spui acolo? a `ntrebat Goddard. Tocmai m-am `ntors de – ~nt`mpl\tor, [tiu c\ CS First Boston e deja pe punctul de a ne
la [edin]a noastr\ de v`nz\ri din Japonia, la care s-a afirmat c\ totul declasa de la „excelent cotat“ la „ponderat conform pie]ei“. Asta
merge perfect! `nseamn\ o trecere de la „ordin de cump\rare“ la „ordin de a[tep-
– Seara trecut\, c`nd am primit informarea despre articolul \sta, tare“. Iar asta, `nainte s\ apar\ articolul.
a spus Camilletti, am transmis ni[te e-mailuri c\tre vicepre[edin]i – Doamne, a f\cut Goddard, gem`nd [i cl\tin`nd din cap. E at`t
pentru finan]e din Europa [i din Asia/Pacific [i le-am cerut s\-mi de absurd, c`nd [tim ce avem `n preg\tire.
trimit\ toate cifrele privind veniturile din s\pt\m`na care a trecut [i – Tocmai de aceea trebuie s\ mai consult\m \sta, a zis Camilletti,
veniturile din v`nz\rile ultimului trimestru defalcate pe clien]i. `mpung`nd cu ar\t\torul spre documentul Bain pe care `l avea `n fa]\.
– {i? l-a `mboldit Goddard. Goddard a b\tut darabana cu degetele pe studiul Bain. A[a am
– Covington din Bruxelles mi-a r\spuns acum o or\, Brody, din observat c\ avea degetele boante, iar dosul palmelor era p\tat, tr\-
Singapore, la miezul nop]ii, iar cifrele s`nt de rahat. V`nzarea di- d`nd unele probleme de ficat.
rect\ a mers bine, dar v`nzarea `n detaliu a mers groaznic. ~mpre- – {i ce raport frumos legat, a remarcat el. Nu mi-ai spus c`t ne-a
un\, pentru Asia/Pacific [i Europa/Orientul Mijlociu, asta `nseamn\ costat.
[aizeci la sut\ din veniturile noastre, a[a c\ ne pr\bu[im. Jock, rea- – Nu cred c\ vrei s\ [tii, a spus Camilletti.
litatea este c\ trimestrul \sta n-o s\ ne ias\ cifrele, [i `nc\ la o dife- – Serios? S-a str`mbat, ca [i cum [i-ar fi expus decizia defini-
ren]\ foarte mare. E de-a dreptul dezastruos. tiv\: Paul, am jurat c\ n-o s\ fac niciodat\ asta. Mi-am dat cuv`ntul.
Goddard a aruncat o privire spre mine.
– Isuse, dac\ e vorba de orgoliul t\u, Jock, de vanitatea ta...
– }i-e limpede c\ ai acces la informa]ii confiden]iale, care nu s`nt
– E vorba de a-mi respecta cuv`ntul. {i de credibilitate.
destinate publicului, Adam, deci s\ ne fie limpede, nici o vorb\...
– Ei, nu trebuia s\ faci o astfel de promisiune. S\ nu promi]i ni-
– Desigur.
ciodat\ imposibilul. ~n orice caz, c`nd ai f\cut afirma]ia respectiv\,
– Avem, totu[i... a `nceput Goddard, a ezitat, apoi a continuat:
ne aflam `n altfel de economie – vorbim de preistorie. De era mezo-
Pentru numele lui Dumnezeu, avem AURORA...
zoic\, pentru numele lui Dumnezeu. Racheta Trion, care se dezvolt\
– Veniturile de la AURORA vor veni abia peste c`teva trimes-
cu viteza luminii. S`ntem una dintre companiile din domeniul tehni-
tre, a zis Camilletti. Trebuie s\ gestion\m criza actual\. Pentru ope-
cii avansate care nu a recurs `nc\ la nici o reducere de personal.
ra]iunile curente. {i, d\-mi voie s\-]i spun, c`nd se vor afla cifrele
– Adam, a zis Goddard, r\sucindu-se spre mine [i privind peste
astea, ac]iunile vor suferi o lovitur\, a continuat Camilletti. A spus
marginea ochelarilor, ai reu[it s\ treci prin raportul \sta ame]itor de
apoi cu voce re]inut\: Veniturile noastre pentru trimestrul patru vor
bombastic?
1 ~n limba german\, bucurie r\ut\cioas\ fa]\ de nenorocirea altuia (n. tr.) Am scuturat din cap.
238 JOSEPH FINDER PARANOIA 239

– L-am primit cu c`teva minute `nainte de [edin]\. Doar l-am – Prin excesul \sta te referi la angaja]i devota]i ai companiei, a
r\sfoit. ripostat Goddard. C\rora le distribuim ecusoanele acelea care vor-
– Te rog s\ te ui]i atent la proiec]iile privind produsele electro- besc despre devotament [i loialitate. P\i, nu trebuie s\ existe [i re-
nice de larg consum. Pagina optzeci [i ceva. Domeniul ]i-e destul ciprocitate? Noi a[tept\m loialitate din partea lor, dar ei nu merit\
de familiar. loialitatea noastr\? ~n ce m\ prive[te, dac\ o apuc\m pe calea asta,
– Chiar acum? am `ntrebat. nu pierdem doar ni[te oameni. Pierdem un sentiment de `ncredere,
– Chiar acum. {i spune-mi dac\ ]i se par realiste. care e fundamental. Dac\ angaja]ii [i-au respectat partea lor de con-
– Jock, a intervenit Jim Colvin, e pur [i simplu imposibil s\ tract, cum se face c\ noi o c\lc\m `n picioare? Asta nu-i nerespec-
ob]ii proiec]ii nep\rtinitoare de la vreunul dintre [efii de divizie. tare de contract?
To]i `[i protejeaz\ subordona]ii, `[i ap\r\ teritoriul. – Jock, a spus Colvin, adev\rul e c\ `n ultimii zece ani ai `mbo-
– De aceea `l avem pe Adam, a r\spuns Goddard. El n-are nici g\]it o mul]ime de angaja]i de la Trion.
un teritoriu de ap\rat. ~n acest timp, eu treceam cu vitez\ prin diagramele c`[tigurilor
Am c\utat cu disperare prin raportul Bain, `ncerc`nd s\ las im- proiectate, `ncerc`nd s\ le compar cu cifrele pe care le consultasem
`n ultimele dou\ s\pt\m`ni.
presia c\ [tiu ce fac.
– Nu e momentul s\ fii generos, Jock, a spus Camilletti. Nu ne
– Paul, a zis Goddard, am mai discutat problema asta. O s\-mi
putem permite un asemenea lux.
spui c\ va trebui s\ renun]\m la opt mii de slujbe dac\ vrem s\ r\-
– Ei, nu-i vorba de generozitate, a zis Goddard, b\t`nd darabana
m`nem tari pe pozi]ie.
pe t\blia mesei. S`nt practic p`n\ la brutalitate. N-am nimic `mpotriv\
– Ba nu, Jock, dac\ vrem s\ r\m`nem solvabili. {i e vorba de
s\ sc\p\m de lene[i, plimb\re]i sau tr`ndavi `n costum. S\ se duc\
peste zece mii de slujbe.
unde vor. Dar disponibilizarea de asemenea anvergur\ duce la o cre[-
– A[a e. Atunci, spune-mi altceva. Tratatul \sta pompos nu
tere a absenteismului, a concediilor medicale, la pauze prelungite ale
spune nic\ieri c\ o companie care `[i reduce personalul sau `[i ajus-
oamenilor l`ng\ automatul de ap\ sau cafea ca s\ mai afle ultimele
teaz\, sau cum dracu’ `i spun \[tia, o duce mai bine pe termen lung. zvonuri. Asta ne paralizeaz\. Exprimat `ntr-un cuv`nt pe care tu `l `n-
Nu vezi dec`t m\suri pe termen scurt. Camilletti a l\sat impresia c\ ]elegi mai bine, Paul, asta se nume[te sc\dere a productivit\]ii.
ar dori s\ r\spund\, numai c\ Goddard nu s-a limitat la at`t: A, [tiu, – Jock..., a intervenit Colvin.
toat\ lumea procedeaz\ a[a. E reac]ia normal\, ca reflexul genun- – S\ v\ spun eu ce `nseamn\ regula aceea cu optzeci-dou\zeci, a
chiului. Nu merg afacerile? Scap\ de unii oameni. Azv`rle balastul zis Goddard. Dac\ proced\m a[a, optzeci la sut\ dintre angaja]ii mei
peste bord. Dar disponibiliz\rile astea duc vreodat\ la o cre[tere nu-[i vor dedica activit\]ii de aici dec`t maximum dou\zeci la sut\
sus]inut\ a pre]ului ac]iunilor sau a cotei de pia]\? Ce dracu’, Paul, din capacit\]ile lor mintale. Adam, cum ]i se par prognozele astea?
[tii la fel de bine ca mine c\, dup\ ce situa]ia se clarific\, o s\ sf`r- – Domnule Goddard...
[im prin a-i reangaja pe majoritatea. Merit\ s\ cre\m acum o ase- – Pe ultimul tip care mi s-a adresat a[a l-am concediat.
menea debandad\? Am z`mbit.
– Jock, a spus Jim Colvin, e vorba de regula aceea optzeci cu – Jock. Uite, n-o s\ m\ ascund dup\ deget. Nu [tiu multe dintre
dou\zeci – dou\zeci la sut\ din oameni fac optzeci la sut\ din cifre [i de aceea nu pot da o solu]ie din burt\. Mai ales c\ e vorba
treab\. Renun]\m doar la acest exces. de ceva at`t de important. Cunosc `ns\ cifrele de la Maestro [i-]i pot
240 JOSEPH FINDER PARANOIA 241

spune c\ acestea de aici s`nt clar optimiste, serios. P`n\ vom `ncepe Camilletti a z`mbit:
livr\rile c\tre Pentagon – presupun`nd c\ semn\m contractul – ci- – Patru s\pt\m`ni de pl\]i compensatorii.
frele de aici s`nt umflate. – Indiferent de c`nd lucreaz\ la noi? Nu. Dou\ s\pt\m`ni de pl\]i
– Ceea ce `nseamn\ c\ situa]ia ar putea fi [i mai grav\ dec`t a compensatorii pentru fiecare an c`t au fost angaja]i, plus dou\ s\pt\-
perceput-o consultantul nostru de sute de mii. m`ni suplimentar pentru fiecare an ce dep\[e[te zece ani de serviciu.
– Da. Cel pu]in dac\ cifrele de la Maestro reprezint\ un reper – Asta-i o nebunie, Jock! ~n unele cazuri, vom face pl\]i com-
c`t de c`t. pensatorii pe un an, poate mai mult.
M-a aprobat din cap. – Astea nu-s pl\]i compensatorii, a murmurat Colvin, ci asigu-
– Jock, hai s\-]i explic situa]ia `n alte cuvinte, a spus Camilletti. r\ri sociale.
Tata a fost profesor, `n]elegi? A ]inut [ase copii la facultate cu un sa- Goddard a ridicat din umeri.
lariu de profesor, nu m\ `ntreba cum, dar a reu[it. Acum, el [i mama – Ori `i disponibiliz\m `n condi]iile astea, ori deloc. Mi-a arun-
tr\iesc din economiile lui de o via]\, mai toate fiind b\gate `n ac]i- cat o privire am\r`t\. Adam, dac\ ie[i vreodat\ la mas\ cu Paul, s\
uni Trion, pentru c\ eu l-am asigurat c\ e o companie grozav\. La nu-l la[i s\ aleag\ vinul. Apoi s-a `ntors c\tre directorul financiar.
veniturile noastre, nu e vorba de o sum\ mare, dar pierde deja dou\- Vrei ca disponibiliz\rile s\ intre `n vigoare pe 1 iunie, corect?
zeci [i [ase la sut\ din economii [i va pierde chiar mai mult de at`t. Camilletti a dat din cap, `nc\ nesigur.
S\ l\s\m deoparte Fidelity [i TIAA-CREF1. Majoritatea ac]ionarilor – Parc\ ]in minte, a spus Goddard, dar nu s`nt chiar sigur, c\ am
no[tri s`nt la fel ca Tony Camilletti, [i lor ce le spunem? semnat un contract de pl\]i compensatorii de un an cu diviziunea
Am avut senza]ia foarte pregnant\ c\ Paul Camilletti inventase CableSign, pe care am achizi]ionat-o anul trecut, [i contractul ex-
pe loc toat\ istorioara aceea [i c\, `n realitate, tat\l lui, bancher din pir\ la treizeci [i unu mai. Cu o zi `nainte.
domeniul investi]iilor, locuia `n Boca, `ntr-o comunitate cu acces Camilletti a ridicat nep\s\tor din umeri.
restric]ionat riveranilor, [i c\ juca golf pe s\turate, dar ochii lui – P\i, bine, Paul, e vorba de o mie de lucr\tori care vor primi
Goddard au p\rut a se umezi pu]in. salariul pe o lun\, plus un salariu lunar pentru fiecare an de serviciu –
– Adam, a spus Goddard, tu `n]elegi punctul meu de vedere, nu? asta dac\ `i punem pe liber cu o zi mai devreme. Un pachet de dis-
Pre] de o clip\, m-am sim]it ca o c\prioar\ surprins\ pe [osea, ponibilizare corect. O zi ar `nsemna enorm pentru acei oameni.
`n lumina farurilor. Era evident ce voia Goddard s\ aud\ din gura Astfel `[i vor primi doar salariul pe dou\ s\pt\m`ni am\r`te.
mea. Dup\ c`teva secunde, am cl\tinat din cap. – ~nt`i iunie e `nceput de trimestru...
– Pentru mine, am rostit eu rar, s-ar p\rea c\, dac\ nu o facem – N-o s\ le fac asta. S\ stabilim treizeci mai. {i pentru angaja]ii
imediat, probabil c\ va trebui s\ faci reduceri mai drastice anul vi- ale c\ror op]iuni de cump\rare ac]iuni au sc\zut, le oferim dou\-
itor. De aceea, trebuie s\ spun c\ `l aprob pe domnul... pe Paul. sprezece luni ca s\-[i exercite drepturile. Iar eu o s\ accept o redu-
Camilletti a `ntins m`na [i m-a b\tut pe um\r. Am avut o u[oar\ cere de salariu – la un dolar. Paul, tu ce salariu `]i propui?
reac]ie de recul. Nu voiam s\ se cread\ c\ trecusem `n tab\ra cuiva –
Descump\nit, Camilletti a sur`s.
dezert`nd din tab\ra [efului meu. Nu era un `nceput prea fericit `n
– Tu ai mai multe op]iuni de cump\rare ac]iuni dec`t mine.
acea func]ie.
– Facem asta o singur\ dat\, a zis Goddard. O dat\ [i atunci s\
– {i ce condi]ii propui? a `ntrebat Goddard oft`nd.
o facem cum se cuvine. N-o s\ tai de dou\ ori.
1 Fonduri private de pensii [i investi]ii (n.tr.) – S-a `n]eles, a aprobat Camilletti.
242 JOSEPH FINDER

– Bine, a spus Goddard [i a oftat. A[a cum v\ spuneam mereu,


uneori trebuie s\ accep]i realitatea [i s\ aplici programul. Dar `nt`i
vreau s\ discut\m problema cu `ntreaga echip\ de conducere, s\
aducem c`t mai mul]i se poate. Vreau, de altfel, s\ discut [i cu b\n-
cile de investi]ii. Dac\ r\sufl\ ceva, [i m\ tem c\ a[a se va `nt`m-
pla, o s\ fac un anun] c\tre companie prin Web, a spus Goddard, [i
o s\-l difuz\m m`ine, dup\ `ncheierea zilei de tranzac]ii bursiere.
{i, `n acela[i timp, o s\ dau [i o declara]ie public\. Dar p`n\ atunci
nu vreau s\ se sufle o vorb\ despre asta – e demoralizant. 45
– Dac\ vrei, fac eu anun]ul, a propus Camilletti. ~n felul acesta,
r\m`i cu m`inile curate.
Goddard l-a fulgerat cu privirea. Am ie[it din birou cu un sentiment de u[urare, dar [i ap\sat de
– N-o s\-]i pun ]ie `n spinare a[a ceva. Refuz. E hot\r`rea mea – g`nduri.
eu am fost cu credibilitatea [i gloria, eu – pe coperta revistelor, de Supravie]uisem primei [edin]e al\turi de [ef [i nu m\ f\cusem
aceea tot eu o s\ duc [i crucea asta. A[a e cinstit. chiar de r`s. Eram `ns\ `n posesia unui mare secret al companiei, o
– Am propus doar pentru c\ `n trecut ai f\cut multe anun]uri `n informa]ie destinat\ doar celor din conducere, care avea s\ schimbe
favoarea oamenilor. Te vor pune `n frigare... via]a multor oameni.
Cu un aer mohor`t, Goddard a f\cut un gest din umeri. Asta era: hot\r`sem s\ nu le transmit informa]ia asta lui Wyatt [i
– Acum cred c\ to]i o s\-mi spun\ Goddard-Drujb\ sau cine celorlal]i. Nu f\cea parte din misiunea mea, nu intra `n obliga]iile fi-
[tie cum. [ei de post. Nu avea nici o leg\tur\ cu chestia de cercetare. Nu era
– Cred c\ Jock-Bomba-cu-Neutroni ar suna mai bine, am zis, [i, nevoie s\-mi informez m`nuitorii. Oricum nu aveau idee c\ [tiam a[a
pentru prima oar\ `n cursul acelei [edin]e, Goddard a z`mbit sincer. ceva. S\ afle despre concedierile de la Trion odat\ cu toat\ lumea.
Muncit de g`nduri, am cobor`t din lift la etajul trei din Aripa A ca
s\ iau masa de pr`nz, ceva mai t`rziu, c`nd am v\zut o figur\ famili-
ar\ venind spre mine. Un tip t`n\r, `nalt, slab, spre treizeci de ani,
tuns f\r\ gust, m-a strigat: „Hei, Adam!“, `n clipa c`nd se urca `n lift.
Chiar `n frac]iunea de secund\ `n care `ncercam s\-mi amintesc
numele lui, am sim]it un gol `n stomac. Instinctiv, detectasem peri-
colul `nainte ca mintea mea s\ perceap\ ceva.
Am dat din cap [i mi-am v\zut de drum. Sim]eam c\-mi arde fa]a.
~l chema Kevin Griffin, un tip agreabil, chiar dac\ ar\ta ca naiba,
[i un juc\tor bun de baschet. C`nd eram la Wyatt, f\ceam cu el con-
cursuri de aruncare la co[. Lucra la Diviziunea `ntreprinderi [i se
ocupa de v`nzarea de rutere. Mi-am adus aminte c\ era foarte inteli-
gent [i, `n ciuda aspectului de las\-m\-s\-te-las, era foarte ambi]ios.
244 JOSEPH FINDER

~ntotdeauna dep\[ea cifra de v`nz\ri [i obi[nuia s\ glumeasc\, f\r\


s\ devin\ jignitor, `n leg\tur\ cu atitudinea mea nep\s\toare fa]\ de
munca pe care o f\ceam.
Cu alte cuvinte, [tia ce fusesem `n realitate.
– Adam! a insistat el. Adam Cassidy! Hei, ce faci tu aici?
Nu-l mai puteam ignora, a[a c\ m-am `ntors. }inea o m`n\ `ntre
u[ile liftului, ca s\ nu se `nchid\.
– A, salut, Kevin, am f\cut eu. Acum lucrezi aici?
– Da, la V`nz\ri. P\rea `nc`ntat peste m\sur\, de parc\ ar fi fost Partea a cincea
vreo `nt`lnire de nu [tiu c`]i ani de la absolvirea vreunei [coli. {i-a
cobor`t glasul: Nu te-au dat afar\ de la Wyatt din cauza acelei pe-
treceri? A pufnit `ntr-un r`s re]inut, f\r\ nici o r\utate, ci doar cu un
DECONSPIRAT
aer de conspirator.
– Nuu, dup\ ce am [ov\it o clip\, `ncerc`nd s\ par degajat [i
Deconspirat: Expunerea personalului, a instala]iilor (cum
binedispus. A fost o mare ne`n]elegere.
ar fi case conspirative) sau a altor elemente ale unei acti-
– Mdaa, a zis el ne`ncrez\tor. {i aici, ce lucrezi? vit\]i sau organiza]ii clandestine. Un agent deconspirat
– Acela[i lucru, acela[i, am r\spuns. Hei, m\ bucur c\ te-am re- este acela a c\rui identitate este cunoscut\ adversarului.
v\zut, amice. Iart\-m\, trebuie s\ ajung undeva.
Manualul spionului: Enciclopedia spionajului
~n timp ce u[ile liftului se `nchideau, m-a privit cu un aer curios.
Nu suna a bine.
46

Eram distrus.
Kevin Griffin [tia c\ nu lucrasem la proiectul Lucid de la Wyatt,
[tia [i c\ nu eram un tip str\lucit. Cuno[tea realitatea. Probabil c\
revenise deja `n p\tr\]elul lui [i m\ c\uta pe re]eaua intern\, uimit s\
m\ g\seasc\ drept asistent executiv al pre[edintelui [i al directorului
executiv. C`t va dura p`n\ va `ncepe s\ se intereseze, s\ povesteasc\
[i s\ pun\ `ntreb\ri? Cinci minute? Cinci secunde?
Cum dracu’ se `nt`mplase asta dup\ alc\tuirea unor planuri mi-
nu]ioase, preg\tirea terenului de c\tre oamenii lui Wyatt? Cum
de-au permis angajarea de c\tre Trion a unui om care putea sabota
`ntregul e[afodaj?
Ame]it, m-am uitat `n jur [i am constatat c\ ajunsesem la raio-
nul de delicatese al bufetului. Brusc, mi-a pierit pofta de m`ncare.
Mi-am luat totu[i un sandvi[ cu [unc\ [i ca[caval, pentru c\ aveam
nevoie de proteine, un Pepsi dietetic [i m-am `ntors la birou.
Jock Goddard era `n apropierea u[ii mele [i st\tea de vorb\ cu un
alt director. Mi-a surprins privirea [i a ridicat ar\t\torul unei m`ini ca
s\-mi dea de [tire c\ voia s\ discute cu mine, de aceea am r\mas st`n-
gaci, la o oarecare dep\rtare, a[tept`nd s\-[i termine discu]ia.
Dup\ dou\ minute, Jock [i-a l\sat palma pe um\rul celuilalt, a
luat un aer solemn, apoi a intrat `n biroul meu.
– Tu, a zis el [i s-a a[ezat pe scaunul destinat vizitatorilor.
Singurul loc unde m\ puteam a[eza era la birou, ceea ce mi s-a
p\rut pe dos – doar era directorul general executiv! –, dar nu aveam
248 JOSEPH FINDER PARANOIA 249

alt\ solu]ie. M-am lini[tit, am z`mbit ezitant, deoarece nu [tiam la Consiliul meu de administra]ie a avut mereu `ncredere `n mine, dar
ce s\ m\ a[tept. cred c\ rezervele lor de `ncredere au `nceput s\ sece.
– A[ zic\ c\ ai trecut cu succes examenul, m-a anun]at Goddard. – De ce spui asta, domnule?
Felicit\ri! – Te rog s\ `ncetezi cu acest „domnule“, m-a repezit Goddard.
– Serios? Am crezut c\ m-am f\cut de r`s, am r\spuns. Nu Articolul din Wall Street Jorunal a fost o lovitur\ sub centur\. Nu
m-am sim]it tocmai bine c\ a trebuit s\ iau partea altcuiva. m-ar mira s\ aflu c\ ideea apar]ine unor nemul]umi]i din consiliul
– De aceea te-am angajat. A, nu ca s\ mi te opui, ci ca s\ spui de administra]ie, care consider\ c\ ar fi cazul s\ cedez locul, s\ m\
adev\rului pe nume, ca s\ m\ exprim a[a. retrag la casa mea de la ]ar\ [i s\ peticesc tot timpul la ma[inile
– Nu era adev\rul, am protestat, ci doar opinia cuiva. mele de epoc\.
Poate c\ insistam prea mult pe tema asta. – {i nu vrei s\ se `nt`mple a[a ceva, nu?
Goddard s-a frecat la ochi cu degetele lui boante. S-a str`mbat.
– Pentru un director executiv, lucrul cel mai u[or – dar [i cel – O s\ procedez cum e mai bine pentru Trion. Compania asta
mai periculos – e s\ piard\ contactul. Nimeni nu e dispus s\-mi reprezint\ via]a mea. Oricum, ma[inile s`nt doar un hobby – dac\
transformi un hobby `ntr-o preocupare permanent\, nu mai g\se[ti
prezinte adev\rul netrucat. To]i vor s\ m\ abureasc\. Fiecare are
nici un pic de pl\cere `n el. Mi-a `ntins un dosar gros. ~n e-mail ai
propriul scop. ~]i place istoria?
un document `n format PDF, care e copia dosarului. Planul nostru
Nu considerasem niciodat\ istoria ceva care s\-]i „plac\“, de
strategic pe urm\toarele optsprezece luni – produse noi, actualiz\ri,
aceea am ridicat din umeri.
toate chestiile. Vreau s\-mi prezin]i p\rerea ta sincer\, f\r\ `nflori-
– Oarecum.
turi – o prezentare, cum vrei s-o nume[ti, o analiz\ general\, ca o
– ~n cel de-al Doilea R\zboi Mondial, Winston Chruchill a `nfi-
vedere din avion.
in]at un serviciu `n afara lan]ului obi[nuit de comand\, a c\rui sar-
– {i c`nd vrei s\-]i prezint situa]ia?
cin\ era s\-i prezinte adev\rul curat, f\r\ `nflorituri. Cred c\ se
– C`t de cur`nd. Iar dac\ exist\ vreun proiect `n care vrei s\ te
chema Serviciul statistic, sau cam a[a ceva. ~n fine, ideea era c\ ni- implici, ca reprezentant al meu, e[ti liber. O s\ vezi c\ s`nt multe
m\nui nu-i pl\cea s\-i dea ve[ti proaste, dar el [tia c\ trebuie s\ le lucruri interesante `n preg\tire. Unele dintre ele s`nt p\strate `n se-
afle [i pe acelea, ca s\-[i poat\ face treaba. Am dat din cap. ~nfiin- cret. A, Doamne, mai avem ceva `n preg\tire, codificat AURORA,
]ezi o companie, soarta `]i z`mbe[te de c`teva ori [i po]i ajungi o fi- care ne poate schimba soarta.
gur\ aproape legendar\ pentru oameni care nu [tiu dec`t s\ te – AURORA? am `ntrebat, sim]ind c\ mi se usuc\ g`tlejul. Cred
laude, a continuat Goddard. Eu n-am nevoie s\-mi s\rute cineva... c\ ai adus vorba de el [i la [edin]\, nu?
\\, inelele de pe m`n\. Eu vreau cinste. Acum, mai mult ca nicio- – I l-am `ncredin]at spre organizare lui Paul. O chestie epocal\.
dat\. Exist\ o axiom\ `n lumea afacerilor, care sus]ine c\ firmele Mai s`nt c`teva chichi]e ale prototipului care trebuie rezolvate, dar
mari din domeniul tehnologiei `[i dep\[esc fondatorii. A[a s-a `n- produsul e pe cale de a fi lansat.
t`mplat cu Rod Canion de la Compaq, Al Shugart de la Seagate. – Pare foarte interesant, am spus, str\duindu-m\ s\ nu-mi tr\dez
Cei de la Apple Computers chiar l-au `nl\turat pe Steve Jobs, cred interesul. A[ fi dispus s\ dau o m`n\ de ajutor [i la acest proiect.
c\ mai ]ii minte, dup\ care el a revenit c\lare pe un cal alb [i a sal- – A, sigur c\ vrei, nici nu m\ `ndoiesc. Dar toate la vremea lor.
vat compania. Necazul e c\ nu exist\ fondatori b\tr`ni [i `ndr\zne]i. N-a[ vrea s\ te distrag de la unele aspecte legate de ac]iunea de
250 JOSEPH FINDER

disponibilizare, pentru c\, odat\ prins `n AURORA... ~n]elegi, n-a[


vrea s\ te apuci de prea multe, pentru c\ a[a n-o s\ duci nici o sar-
cin\ la bun sf`r[it. S-a ridicat, [i-a `mpreunat palmele. Acum tre-
buie s\ m\ duc la studio, s\ `nregistrez anun]ul care se va transmite
pe re]eaua noastr\, lucru care nu m\ `nc`nt\ c`tu[i de pu]in, ca s\-]i
spun drept. Am z`mbit `n]eleg\tor. ~n orice caz, a ad\ugat Goddard
`nainte de plecare, `mi pare r\u c\-]i pun prea multe `n bra]e, dar
am sentimentul c\ o s\ te descurci.
47

Am ajuns la casa lui Wyatt `n acela[i timp cu Meacham, care a


f\cut c`teva glume `n leg\tur\ cu Porsche-ul meu. Am fost condu[i
`n sala de for]\, dotat\ cu tot felul de aparate [i amplasat\ la subsol,
dar, datorit\ structurii terenului, se afla la nivelul solului. Wyatt
tocmai ridica greut\]i st`nd pe o banchet\ `nclinat\ – aproape [apte-
zeci de kilograme. Purta doar un [ort de gimnastic\, destul de su-
mar, f\r\ tricou [i p\rea mai bine cl\dit dec`t `mi `nchipuisem.
Tipul sem\na cu fratele lui Godzila.
{i-a terminat seria, apoi, f\r\ s\ scoat\ o vorb\, s-a ridicat [i s-a
[ters de transpira]ie cu un prosop.
– Te-a concediat? m-a `ntrebat el.
– ~nc\ nu.
– Normal, Goddard are alte lucruri pe cap. Mai ales acum, c`nd
compania i se destram\. S-a uitat la Meacham [i au chicotit am`n-
doi. Ce are de spus sf`ntul Augustin despre asta?
~ntrebarea era destul de fireasc\, dar venise at`t de brusc `nc`t
m-a luat pe nepreg\tite.
– Nu prea multe.
– Prostii, a zis Wyatt, venind mai aproape de mine [i privin-
du-m\ fix, `ncerc`nd s\ m\ intimideze cu simpla prezen]\ fizic\.
Corpul lui emana o c\ldur\ umed\, mirosind nepl\cut a amoniac:
mirosul specific halterofililor, care bag\ `n ei prea multe proteine.
– N-am prea asistat la discu]ii pe tema asta, m-am corectat eu.
Vreau s\ spun c\ articolul i-a speriat stra[nic – pentru c\ a fost agi-
ta]ie mare dup\ aceea. Ceva mai mult\ nebunie dec`t de obicei.
252 JOSEPH FINDER PARANOIA 253

– De unde [tii ce `nseamn\ „de obicei“? a f\cut Meacham. Doar companii pe care Trion le-a achizi]ionat `n secret `n ultimii ani.
e prima ta zi la etajul [apte. Goddard a spus despre ce e vorba?
– A[a am avut senza]ia, am r\spuns eu neconving\tor. – Nu.
– C`t din articol e adev\rat? m-a `ntrebat Wyatt. – {i n-ai `ntrebat?
– Cum, vrei s\ spui c\ nu l-ai comandat tu? m-am mirat eu. – Sigur c\ am `ntrebat. I-am spus c\ m-ar interesa s\ particip la
Wyatt m-a privit p\trunz\tor. ceva at`t de important.
– O s\ le ias\ planul pe trimestrul \sta sau nu? R\sfoind planul strategic, Wyatt a devenit brusc t\cut. Ochii s\i
– Habar n-am, am min]it eu. Doar n-am stat `n biroul lui examinau paginile cu rapiditate, `ntr-o stare febril\.
Goddard toat\ ziua. ~n acest timp, i-am `ntins lui Meacham o bucat\ de h`rtie.
Nu-mi dau seama de ce m\ `nc\p\]`nam s\ nu dezv\lui cifrele – Num\rul personal de mobil al lui Jock.
dezastruoase pentru acel trimestru sau vestea privind iminentele – Jock? a f\cut el cu dezgust.
disponibiliz\ri. Poate sim]eam c\ Goddard `mi `ncredin]ase un se- – Toat\ lumea `i spune a[a. Asta nu `nseamn\ c\ s`ntem amici la
cret [i a[ fi comis un p\cat `n[el`ndu-i `ncrederea. Dumnezeule, cataram\. ~n orice caz, asta te-ar putea ajuta s\ verifici multe dintre
eram un spion nenorocit, o c`rti]\ – de c`nd devenisem at`t de idea-
cele mai importante discu]ii ale lui.
list? De ce trasasem o grani]\: asta v\ spun, asta nu? A doua zi,
Meacham a luat h`rtia f\r\ s\-mi mul]umeasc\.
c`nd [tirea privind concedierile avea s\ se fac\ public\, Wyatt o s\
– Mai e ceva, i-am spus eu lui Meacham, `n vreme ce Wyatt
fac\ spume c\ nu l-am anun]at. Nu va crede c\ nu am avut habar de
continua s\ citeasc\, fascinat. Am o problem\.
asta. De aceea, am mai dres-o pu]in:
– Termin\ cu prostiile!
– Dar se preg\te[te ceva, am continuat eu. Ceva mare. Un soi
– La Trion e un nou angajat, un tip pe nume Kevin Griffin, la
de anun], `n cur`nd.
V`nz\ri. L-au furat de la voi – de la Wyatt.
Apoi i-am `ntins lui Wyatt un dosar con]in`nd o copie a planului
– {i?
strategic pe care Goddard mi-l d\duse spre studiu.
– Ce-i \sta? a `ntrebat Wyatt. L-a a[ezat pe bancheta aparatului, – Am fost amici.
[i-a tras un tricou peste cap, apoi a `nceput s\ r\sfoiasc\ dosarul. – Prieteni?
– Planul strategic al celor de la Trion pe urm\toarele optspre- – Cam a[a ceva. Jucam baschet `mpreun\.
zece luni. Inclusiv descrieri am\nun]ite ale noilor produse aflate `n – Te-a cunoscut `n cadrul companiei?
preg\tire. – Exact.
– Inclusiv AURORA? – Drace! a exclamat Meacham. Asta chiar e o problem\.
Am cl\tinat din cap. Wyatt a ridicat ochii din h`rtii.
– Oricum, Goddard a adus vorba de el. – F\-l praf! a zis el.
– ~n ce context? Meacham a dat aprobator din cap.
– A zis c\ exist\ un proiect mare, codificat AURORA, care va con- – Ce `nseamn\ asta? am vrut s\ [tiu.
stitui o cotitur\ pentru companie. {i c\ i l-a `ncredin]at lui Camilletti. – ~nseamn\ c\ o s\ ne ocup\m de el, m-a l\murit Meacham.
– Aha. Camilletti se ocup\ de toate achizi]iile, iar sursele mele – Astea s`nt informa]ii de valoare, a recunoscut Wyatt `n cele
sus]in c\ proiectul AURORA a fost asamblat cu ajutorul c`torva din urm\. Foarte, foarte folositoare. Ce vrea s\ faci cu ele?
254 JOSEPH FINDER

– S\-i dau o p\rere global\ privind portofoliul de produse. Ce


promite, ce nu, ce probleme ar putea s\ apar\. Orice.
– Nu e prea clar.
– A zis c\ vrea o privire din avion a problemelor.
– Iar avionul s\ fie pilotat de Adam Cassidy, geniu `n marke-
ting, a spus Wyatt, v\dit amuzat. Atunci, ia un blocnotes [i ceva de
scris [i noteaz\-]i. O s\ te fac o mare stea.

48

Am stat treaz mai toat\ noaptea: din nefericire, `ncepusem s\


m\ obi[nuiesc.
Mai bine de o or\, resping\torul Nick Wyatt mi-a prezentat o ve-
dere general\ a liniei de produse Trion, inclusiv tot felul de infor-
ma]ii secrete, lucruri [tiute de foarte pu]ine persoane. Era ca [i cum
Rommel se documenta `n privin]a pozi]iilor ocupate de Montgomery.
Evident, [tia extraordinar de multe lucruri despre pia]\, pentru c\ era
unul dintre concuren]ii principali ai companiei Trion [i de]inea tot fe-
lul de informa]ii importante, pe care era dispus s\ mi le `ncredin]eze
`n scopul exclusiv de a-l impresiona pe Goddard. Pierderea lui pe ter-
men scurt `i aducea un c`[tig strategic pe termen lung.
La miezul nop]ii am ajuns `ntr-o goan\ la Harbor [i m-am apucat
s\ lucrez `n Power Point, asambl`nd diapozitivele pentru prezentarea
pe care urma s\ i-o fac lui Goddard. Cinstit s\ fiu, m\ cam ambala-
sem. {tiam c\ nu-mi puteam bate joc; trebuia s\ func]ionez la capaci-
tate maxim\. At`ta vreme c`t beneficiam de informa]ii secrete de la
Wyatt, aveam s\-l impresionez pe Goddard, dar ce avea s\ se `nt`m-
ple c`nd voi da de fundul sacului? Dac\-mi cerea p\rerea despre ceva
[i atunci `mi d\deam de gol totala ignoran]\? Ce m\ f\ceam?
C`nd am sim]it c\ nu mai pot lucra, am f\cut o pauz\ ca s\-mi
verific mesajele pe Yahoo, Hotmail [i Hushmail. Obi[nuitele gu-
noaie [i spam-uri – „Viagra online CUMP|RA}I DE LA NOI
VIAGRA F|R| RE}ET|“, sau „CEL MAI BUN SITE XXX“,
256 JOSEPH FINDER PARANOIA 257

sau „Cum s\ ob]ii aprobarea pentru ipotec\“. Nimic de la „Arthur“. lucru total improbabil – o luase la `ntreb\ri. Apoi `i f\cuse o descri-
Apoi am intrat pe site-ul Trion. ere a mea, iar ea `[i d\duse imediat seama; nu ar fi fost nevoie s\ se
Mi-a s\rit `n ochi un e-mail. Era de la KGriffin@trionsystems.com. chinuiasc\ prea mult.
Am dat clic pe el. Dar dac\ lucrurile s-ar fi petrecut a[a, nu [i-ar fi schimbat doar
parola, nu? Nu s-ar fi oprit aici. Ar fi vrut s\ [tie ce c\utam `n bi-
SUB J : Tu
roul ei, pentru c\ nu primisem permisiunea de a scotoci. Nici nu
FRO M : KGriffin
voiam s\ m\ g`ndesc la ce putea s\ urmeze...
TO : ACassidy
Ori poate explica]ia era c`t se poate de simpl\. Poate-[i schim-
Amice! Grozav\ revedere! M-am bucur s\ te v\d at`t de dichisit [i s\ aflu c\-]i base parola din obi[nuin]\, a[a cum se recomanda fiec\rui angajat
merge at`t de bine – e[ti mare! M\ impresioneaz\ cariera ta de aici. Plute[te Trion s\ procedeze la fiecare [aizeci de zile.
ceva `n aer? Paseaz\-mi [i mie! Vreau s\ cunosc [i eu o serie de oameni la Pesemne c\ asta era.
Trion [i te-a[ invita la mas\. D\-mi de [tire! N-am dormit deloc bine [i, dup\ dou\ ore de v`nzoleal\ [i `n-
Kev cerc\ri e[uate, m-am hot\r`t s\ m\ scol, am f\cut du[ [i m-am `m-
br\cat, dup\ care am plecat la slujb\. Lucrarea pentru Goddard era
N-am r\spuns – trebuia s\ concep un plan de ac]iune. Tipul se
terminat\; cu cealalt\ activitate, cea de spionaj `n favoarea lui
interesase de mine, v\zuse noua mea func]ie [i nu [tia ce s\ cread\.
Wyatt, r\m\sesem `n urm\.
Nu mi-am dat seama dac\ voia s\ ne `nt`lnim din curiozitate sau ca
C`nd am ie[it, am aruncat o privire `n oglind\.
s\ m\ perie, aici era buba. Meacham [i Wyatt spuseser\ c\ se vor
– Te-ai trezit deja? m-a `nt`mpinat Carlos, portarul, c`nd mi-a
ocupa de el, nu-mi era clar ce `nsemna asta, dar, p`n\ atunci, tre-
sosit [i Porsche-ul `n fa]a cl\dirii. Nu-i bun deloc programul \sta,
buia s\ fiu extrem de prudent. Kevin Griffin reprezenta o bomb\ cu
domnule Cassidy. O s\ te-mboln\ve[ti.
ceas care abia a[tepta s\ explodeze. Nu voiam s\ m\ apropii de el.
– Ba nu, am spus eu. M\ face s\ r\m`n cinstit.
Apoi am ie[it [i am reintrat folosind identitatea [i parola Norei.
Era dou\ diminea]a [i mi-am `nchipuit c\ nu era pe Net. Era o or\
potrivit\ s\-i v\d mesajele arhivate [i s\ descarc tot ce avea leg\-
tur\ cu AURORA, dac\ exista a[a ceva.
Tot ce-am reu[it a fost: „PAROL| INCORECT|“.
Am tastat din nou parola ei, de data asta mai atent, [i am ob]i-
nut acela[i rezultat. De data asta eram convins c\ nu gre[isem.
~[i schimbase parola.
De ce?
C`nd am c\zut lat `n pat, prin minte `mi vuiau tot felul de g`n-
duri, `ncerc`nd s\-mi explic de ce-[i schimbase parola. Poate c\
paznicul acela, Luther, venise `ntr-o noapte c`nd Nora r\m\sese
mai t`rziu dec`t de obicei, [i se a[teptase s\ m\ g\seasc\ pe mine,
ca s\ mai discut\m despre ma[ini Mustang, dar o g\sise `n schimb
pe Nora. Poate se `ntrebase ce c\uta `n biroul acela, poate chiar –
PARANOIA 259

ceva mai t`rziu `n cursul zilei, la ora 17 dup\ fusul orar, pentru a citi
un „anun] important f\cut de directorul general executiv Augustine
Goddard“. Asta avea s\ dea na[tere unui val de zvonuri. Toat\ lu-
mea va transmite mesaje `n st`nga [i `n dreapta. M-am `ntrebat c`]i
oameni de la v`rf – un grup din care acum f\ceam [i eu parte – [tiau
adev\rul. Nu mul]i, puteam b\ga m`na `n foc.
Goddard men]ionase c\ AURORA, mirobolantul proiect despre
care refuzase s\ vorbeasc\, era feuda lui Paul Camilletti. M-am `n-
49 trebat dac\ `n biografia acestuia exista ceva care s\ arunce c`t de c`t
lumin\ asupra acelui proiect, de aceea am tastat numele lui `n lista
persoanelor din companie.
Pu]in dup\ ora cinci diminea]\, garajul de la Trion era aproape Mi-a ap\rut fotografia lui, sever\ [i cople[itoare, [i totu[i ar\t`n-
gol. Am avut o senza]ie stranie afl`ndu-m\ acolo, `n spa]iul acela du-l mai atr\g\tor dec`t `n realitate. O biografie `n c`teva cuvinte:
pustiu. L\mpile fluorescente b`z`iau [i sc\ldau totul `ntr-un soi de n\scut la Genesceo, New York, educat la [coli publice `n nordul sta-
cea]\ verzuie, iar aerul mirosea a benzin\, a ulei de motor [i a orice tului New York – traducere, probabil nu crescuse `ntr-o familie
mai picura din ma[ini: lichid de fr`n\, antigel [i, probabil, Mountain bogat\ – Swarthmore, Harvard Business School, o ascensiune me-
Dew ce se v\rsase pe jos. Pa[ii mei r\sunau cu ecou. teoric\ la o companie de produse electronice de larg consum care fu-
Am luat liftul din spate p`n\ la etajul [apte, care era, de aseme- sese c`ndva `n concuren]\ cu Trion, dar fusese achizi]ionat\ ulterior de
nea, pustiu, [i am mers pe coridorul directorilor, prin dreptul birou- Trion. Vicepre[edinte la Trion de ceva mai pu]in de un an, dup\ care
rilor lui Colvin, Camilletti [i ale altora, pe care `nc\ nu-i `nt`lnisem, fusese numit director financiar. Un om mereu `n mi[care. Am dat clic
p`n\ am ajuns la al meu. Toate erau cufundate `n `ntuneric [i `n- pe hyperlink-uri privind ierarhia [i mi-a ap\rut o mic\ diagram\ ce in-
chise; `nc\ nu sosise nimeni. dica toate unit\]ile [i diviziunile aflate sub conducerea lui.
Biroul meu reprezenta doar ceva poten]ial – nimic altceva dec`t Una dintre ele era Unitatea de cercet\ri tehnologice avansate, care
masa de lucru goal\, scaune [i computer, un mouse pad cu in- `i era subordonat\ direct. Alana Jennings era director de marketing.
scrip]ia Trion, un fi[et `n care nu apucasem s\ pun nimic, o biblio- Paul Camilletti conducea direct proiectul AURORA. Dintr-o
tec\ `n care st\teau c`teva c\r]i. Ar\ta ca biroul unui nomad, al unui dat\, devenise foarte, foarte important.
r\t\citor, al cuiva care se putea ridica `n orice clip\ [i pleca, fie [i la
miez de noapte. Trebuia s\ i se dea pu]in\ personalitate – fotografii Am trecut prin dreptul biroului s\u, sim]ind c\ inima `mi bate
`nr\mate, ni[te obiecte sportive pentru colec]ionari, ceva haios, parc\ `n t`mple, [i n-am v\zut, desigur, nici urm\ de el. Abia tre-
ceva grav, capabil s\ inspire la munc\. Avea nevoie de o amprent\ cuse de cinci. Am observat c\ echipa de cur\]enie trecuse deja pe
personal\. Poate c\ aveam s\ m\ ocup [i de asta, dar dup\ ce recu- acolo: `n co[ul de h`rtii se pusese un sac de plastic curat, se vedeau
peram orele nedormite. `nc\ dungile f\cute de peria aspiratorului, iar totul mirosea a lichide
Mi-am introdus parola, m-am conectat [i am verificat mesajele. de cur\]are.
Dup\ miezul nop]ii, se transmisese un e-mail c\tre to]i angaja]ii Trion Pe coridor nu se z\rea nimeni, probabil c\ nu era nimeni pe
din `ntreaga lume, prin care erau ruga]i s\ intre pe site-ul companiei tot etajul.
260 JOSEPH FINDER

Eram pe punctul de a dep\[i o grani]\ [i de a ini]ia ceva riscant


la un nivel cu totul diferit.
Nu m\ speria sosirea vreunui paznic. ~i puteam spune c\ s`nt
noul asistent al lui Camilletti – el de unde naiba s\ [tie?
Dar dac\ venea asistenta lui foarte devreme, ca s\ rezolve cine
[tie ce? Sau, ceea ce nu era imposibil, dac\ ap\rea chiar el, ca s\ `n-
ceap\ ceva la prima or\? Av`nd `n vedere marele anun], poate voia
s\ dea telefoane, s\ scrie e-mailuri, faxuri c\tre birourile Trion din
Europa, care erau cu [ase [i [apte ore `nainte fa]\ de noi. Cinci [i 50
jum\tate `n New York `nsemna pr`nzul `n Europa. Sigur, putea
transmite mesajele de acas\, dar `l vedeam `n stare s\ apar\ neobi[-
nuit de devreme `n ziua aceea. Da, dar cheia de la biroul lui era de neg\sit.
De aceea, mi-am dat eu seama, dac\ `ncercam s\ p\trund `n bi- Am verificat toate locurile posibile – am scotocit `n fiecare
roul lui chiar `n ziua aceea, `mi asumam un risc nebunesc. sertar din biroul asistentei lui, `n ghivece [i `n cutia de agrafe, chiar
Cu toate astea, din motive pe care nu mi le-am putut explica, [i `n dulapurile cu dosare. Masa ei de lucru d\dea direct `n hol, fi-
am hot\r`t s\ o fac, indiferent de pericole.
ind total expus\, de aceea am `nceput s\ tremur tot c\ut`nd prin ea,
fiindc\ se vedea de departe c\ nu acolo mi-era locul. M-am uitat
sub tastatur\, sub computer. S\ fi fost ascuns\ pe dosul sertarelor?
Nu. Sub t\blia mesei? Nu. ~n apropierea mesei ei de lucru se g\sea
o mic\ sal\ de a[teptare – doar o canapea, o m\su]\ de cafea [i
dou\ scaune. M-am uitat [i acolo, dar nimic. Nici urm\ de cheie.
Nu era chiar de neconceput ca [eful departamentul financiar al
companiei s\-[i ia ni[te m\suri de prevedere, `ngreun`nd sarcina cuiva
care ar fi `ncercat s\ p\trund\ `n biroul lui. Trebuia s\ admiri asta, nu?
Dup\ zece minute cumplite, c`t mi-a luat s\ verific peste tot, am so-
cotit c\ a[a trebuia s\ fie, c`nd, brusc, mi-am amintit un mic am\nunt,
destul de ciudat, privind biroul meu. Ca toate `nc\perile de la etajul di-
rectorilor, [i aceasta trebuia s\ fie dotat\ cu un detector de mi[care,
care nu este chiar at`t de sigur pe c`t se laud\. De fapt, e o m\sur\ obi[-
nuit\ de securitate pentru birouri de [efi – pentru ca nimeni s\ nu r\-
m`n\ `ncuiat `n respectiva camer\. At`ta vreme c`t detectorul percepe
mi[care `n interior, u[ile nu se blocheaz\. (O dovad\ `n plus c\ birou-
rile de la etajul [apte erau ceva „mai egale“ dec`t altele.)
Dac\ m\ mi[cam repede, puteam profita de asta...
262 JOSEPH FINDER PARANOIA 263

U[a biroului era din mahon, foarte bine lustruit\ [i grea. ~ntre ~n geant\ `mi pusesem c`teva scule, inclusiv o lantern\. Am tras
u[\ [i mocheta groas\ nu exista nici un spa]iu, c`t de mic; nu a[ fi jaluzelele, am `nchis u[a, dup\ care am aprins lanterna.
putut strecura o foaie de h`rtie pe sub ea. Asta putea complica pu]in Biroul nu f\cea excep]ie de la regul\, fiind lipsit de personalitate –
lucrurile, dar nu era imposibil. colec]ia reprezentativ\ de fotografii de familie, `nr\mate, c`teva pla-
Aveam nevoie de un scaun, dar nu de cel al asistentei lui, care chete [i diplome, aceea[i aliniere milit\roas\ de bine-cunoscute
era pe rotile [i putea deveni nesigur. Am g\sit unul cu sp\tar `n c\r]i de afaceri pe care to]i [efii pretindeau c\ le citesc. Biroul nu era
zona de a[teptare [i l-am a[ezat l`ng\ peretele din sticl\ al biroului. situat pe col] [i nu avea ferestre de la podea p`n\ `n tavan, ca la Wyatt
Dup\ aceea, am revenit `n sala de a[teptare. Pe m\su]a de cafea Telecomm. Nu vedeai nimic afar\. M-am `ntrebat dac\ lui Camilletti
se g\seau ziarele [i revistele obi[nuite `ntr-un asemenea loc – nu-i displ\cea s\-[i primeasc\ oaspe]ii importan]i `ntr-un birou at`t de
Financial Times, Institutional Investor, CFO, Forbes, Fortune, umil. Acela ar fi fost mai cur`nd stilul lui Goddard, dar nu i se potri-
Business 2.0, Barron’s... vea lui Camilletti. Individ de duzin\ sau nu, p\rea s\-i plac\ s\ se dea
Barron’s. Da. Era cel mai potrivit. Avea dimensiunile, forma [i mare. Auzisem c\, la ultimul etaj al cl\dirii directorilor din Aripa A,
greutatea unui ziar de scandal. L-am luat, apoi – privind `nc\ o dat\ exista un apartament ultraelegant, dar nici unul din cei pe care `i [tiam
`n jur, ca s\ m\ asigur c\ nu eram surprins f\c`nd ceva ce nu a[ fi nu-l v\zuse. Poate c\ acolo `i primea Camilletti pe marii mah\ri.
putut `n veci s\ explic – am urcat pe scaun [i am `mpins `n sus unul Computerul fusese l\sat pornit, dar, dup\ ce am atins tasta de
dintre panourile care constituiau tavanul fals. blanc de pe tastatura neagr\, foarte [ic, [i monitorul s-a luminat, a
Am b\gat m`na pe pip\ite `n spa]iul acela gol de deasupra tava- ap\rut fereastra cu INTRODUCE}I PAROLA, `n dreptul c\reia cli-
nului fals, care era `ntunecos [i sufocat de fire, cabluri [i c`te altele, pea cursorul. F\r\ parola lui, era clar c\ nu puteam accesa fi[ierele
[i am b`jb`it s\ g\sesc urm\torul panou, cel de deasupra mesei de din computer.
lucru a lui Camilletti; l-am ridicat [i pe acela [i l-am proptit de ca- Chiar dac\-[i scrisese parola undeva, n-am reu[it s-o g\sesc ni-
drul metalic. cicum `n sertare, sub tastatur\ sau pe vreun bile]el lipit pe partea
Am luat ziarul, m-am `ntins, l-am cobor`t `ncet [i l-am fluturat. din spate a monitorului. Nic\ieri. Doar de-al dracului, am tastat nu-
L-am l\sat c`t am putut mai jos, trebuind s\ m\ `ntind pentru asta, [i mele lui de utilizator (PCamilletti@trion.systems.com), apoi ace-
l-am mai agitat pu]in – dar nu s-a `nt`mplat nimic. Poate c\ detectorii ea[i parol\, PCamilletti.
de mi[care nu b\teau p`n\ acolo. ~n cele din urm\, m-am ridicat pe Nici a[a. Se dovedise mai precaut [i, dup\ c`teva `ncerc\ri, am
v`rfuri, mi-am `ndoit bra]ul din cot c`t am putut de mult [i am reu[it renun]at.
s\ cobor ziarul `nc\ vreo treizeci de centimetri, r\sucindu-l nebu- Puteam ob]ine parola prin vechiul mijloc: furt. M-am g`ndit c\
ne[te, p`n\ am `nceput s\ simt c\ m\ apuc\ o cramp\ muscular\. n-ar observa dac\ a[ fi schimbat cablul dintre tastatur\ [i procesor
{i atunci am auzit un declic. cu un Keyghost. {i a[a am procedat.
Un clic slab, dar care nu fusese o iluzie auditiv\. Recunosc, am tremurat mai mult `n biroul lui dec`t `n al Norei.
Am scos ziarul prin deschiz\tur\, am `mpins la loc placa din ta- Se putea crede c\ ajunsesem un profesionist `n p\trunderi secrete,
vanul fals, a[ez`nd-o a[a cum st\tuse p`n\ atunci. Apoi am cobor`t dar adev\rul era altul, iar biroul lui Camilletti degaja un aer care m\
de pe scaun [i l-am dus la locul lui. speria de moarte. P`n\ [i el, ca individ, era `nsp\im`nt\tor, iar dac\
Dup\ aceea am `ncercat clan]a. a[ fi fost prins, nici nu `ndr\zneam s\ m\ g`ndesc la urm\ri. Pe de
U[a s-a deschis. alt\ parte, trebuia s\ presupun c\ m\surile de securitate la birourile
264 JOSEPH FINDER PARANOIA 265

de la nivelul directorilor erau mai severe dec`t `n restul companiei. Iar dac\ Wyatt avea dreptate afirm`nd c\ proiectul AURORA
Trebuiau s\ fie. Sigur, fusesem instruit s\ trec de m\surile de era alc\tuit din c`teva companii pe care Trion le achizi]ionase `n se-
securitate standard. Existau `ns\ sisteme de detectare care nu por- cret, atunci solu]ia misterului AUROREI se g\sea `n fa]a mea.
neau alarme sonore sau luminoase. Posibilitatea asta m\ `ngrozea. Existau o mul]ime de dosare privind companii pe care Trion le
Am privit `n jur, sper`nd s\-mi vin\ vreo idee inspirat\. Din cump\rase cu totul, altele din care luase doar o parte sau pe care le
anumite motive, biroul p\rea mai ordonat, mai spa]ios dec`t altele studiase [i `n care hot\r`se s\ nu se amestece. Am recunoscut unele
`n care intrasem. Apoi mi-am dat seama de ce: acolo nu era nici un nume de companii, dar restul `mi erau str\ine. M-am uitat printr-un
dulap pentru dosare. De aceea nu ar\ta prea aglomerat. Bun, dar dosar la fiecare companie [i am `ncercat s\ deslu[esc cu ce se
unde erau dosarele? ocupa. Aceasta presupunea timp [i nici m\car nu [tiam exact ce s\
C`nd mi-am dat seama de locul destinat dosarelor, m-am sim]it caut. Cum Dumnezeu s\-mi dau seama dac\ vreo firm\ `n dezvol-
ca un dobitoc. Bine`n]eles. Nu se g\seau acolo, pentru c\ nu era spa- tare f\cea parte din AURORA, c`nd eu nu aveam idee ce reprezenta
]iu suficient, [i nici `n camera asistentului, deoarece ar fi fost prea acest proiect? Mi s-a p\rut o sarcin\ imposibil\.
expuse [i nu s-ar fi putut lua m\suri eficiente de asigurare a lor. Brusc, toate problemele mele s-au rezolvat.
Prin urmare, `n camera din spate. La fel ca Goddard, directorii Unul dintre sertarele din Sectorul dezvoltare corpora]ie era de-
de la Trion aveau birouri duble, a doua `nc\pere, de acelea[i di- numit PROIECT AURORA.
mensiuni, slujind drept sal\ de conferin]e. A[a se rezolva problema Acolo se g\sea tot. Nici nu se putea mai simplu.
egalit\]ii spa]iilor destinate birourilor. Da, toate birourile aveau
aceea[i suprafa]\, numai c\ tipii de la v`rf aveau dou\.
U[a de la sala de discu]ii nu era `ncuiat\. Am plimbat fasciculul
lanternei prin `nc\pere, am v\zut un copiator [i am remarcat c\ pe
to]i pere]ii se aflau dulapuri din mahon, pline cu dosare. ~n mijloc,
o mas\ rotund\, ca a lui Goddard, dar mai mic\. Fiecare sertar era
inscrip]ionat cu meticulozitate, tr\d`nd scrisul unui arhitect. Majo-
ritatea p\reau s\ con]in\ eviden]e financiare [i contabile, care ar fi
prezentat interes dac\ a[ fi [tiut precis ce anume s\ caut.
Dup\ aceea am v\zut sertarele notate cu „TRION – DEZVOL-
TARE CORPORA}IE“ [i mi-a pierit interesul pentru altceva.
„Dezvoltare corpora]ie“ e doar o formulare neroad\ pentru fuziuni
[i achizi]ii. Trion era cunoscut\ pentru faptul c\ `nfulecase pe ne-
mestecate companii abia `nfiin]ate sau de dimensiuni medii. Asta se
petrecuse mai mult `n anii de av`nt din deceniul nou\ dec`t recent,
dar [i acum erau achizi]ionate m\car c`teva companii pe an. Am
b\nuit c\ dosarele se aflau acolo pentru c\ Paul Camilletti se ocupa
de achizi]ii, concentr`ndu-se `n principal pe probleme de costuri,
eficien]a investi]iei [i altele asemenea.
PARANOIA 267

din dosar spunea c\ respectiva companie rezolvase problema legat\


de „randamentul sc\zut al tabletelor de la semiconductoare“.
O alt\ companie g\sise o modalitate de a realiza circuite foto-
nice `n cantit\]i de mas\. Bine, dar ce `nsemna asta? Alte c`teva
erau firme de software [i nu aveam nici o idee cu ce se ocupau.
O companie numit\ Delphos Inc. – aceasta chiar p\rea intere-
sant\ – concepuse un proces pentru rafinarea [i producerea unui
51 compus chimic numit fosfur\ de indiu, alc\tuit din „cristale binare
ale unor elemente metalice [i nemetalice“, dar nu aveam habar ce
`nsemna asta. Materialul ob]inut de]inea „propriet\]i unice de ab-
sorb]ie [i transmisie optic\“, se spunea `n declara]ia de inten]ie.
Abia respir`nd, am tras sertarul afar\. Aproape c\ m\ a[teptam
Dup\ toate probabilit\]ile, se folosea pentru construirea unui anu-
s\ fie gol, la fel ca dosarele AURORA de la Departamentul de re-
mit tip de laser. Din c`te `n]elegeam, Delphos Inc. st\p`nea pia]a de
surse umane. ~ns\ acesta era doldora de dosare, aranjate pe culori
fosfur\ de indiu. Eram convins c\ ni[te min]i mai luminate dec`t a
`ntr-un sistem pe care nu l-am `n]eles, fiecare purt`nd o [tampil\ pe
mea `[i puteau da seama la ce slujeau cantit\]ile mari din acest
care scria „TRION – CONFIDEN}IAL“. Se vedea c\ d\dusem
compus. Tare-a[ fi vrut s\ aflu cui `i trebuiau at`tea lasere.
peste adev\rata comoar\.
Aici ap\rea `ns\ un aspect interesant: dosarul Delphos purta o
Din c`te mi-am dat seama, dosarele de acolo se refereau la o se- [tampil\ pe care scria: „~N CURS DE ACHIZI}IE“. Prin urmare,
rie de firme `nfiin]ate recent – dou\ `n Silicon Valley, California, [i Trion desf\[ura negocieri pentru cump\rarea acelei companii. Do-
alte c`teva `n Cambridge, Massachussetts – care fuseser\ achizi- sarul gemea de analize financiare, care m\ ame]eau pur [i simplu.
]ionate de cur`nd de Trion `n condi]iile cele mai stricte de confi- Exista un document de zece sau dou\sprezece pagini, un plan
den]ialitate. Pe dosare scria „Mod de lucru invizibil“. pentru achizi]ia respectiv\. Ideea de baz\ era c\ Trion oferea cinci
Am priceput imediat c\ era vorba de ceva ie[it din comun, ceva sute de milioane de dolari pentru acea companie. Se p\rea c\ di-
important, iar pulsul meu s-a accelerat brusc. Fiecare pagin\ era rectorii companiei, un grup de oameni de [tiin]\ de la Palo Alto,
[tampilat\: fie SECRET, fie CONFIDEN}IAL. Chiar [i `n cazul precum [i o firm\ cu capital mixt cu sediul la Londra, care de]ineau
dosarelor strict secrete p\strate `n biroul directorului executiv fi- aproape toat\ compania, acceptaser\ condi]iile. Da, jum\tate de mi-
nanciar, limbajul era neclar, ascuns. Ap\reau fraze [i expresii pre- liard de dolari poate cu siguran]\ s\ rezolve orice problem\. Se
cum: „Se recomand\ achizi]ionarea `n regim de urgen]\“ sau planificase chiar [i un comunicat care urma, teoretic, s\ fie dat pu-
„Trebuie p\strate sub raza de ac]iune a radarului“. blicit\]ii peste o s\pt\m`n\.
Prin urmare, secretul AUROREI se afla `n fa]a mea. Dar cum s\ copiez toate acele dosare? Mi-ar fi trebuit o ve[ni-
Oric`t de mult am r\sfoit aceste dosare, nu prea am reu[it s\ m\ cie – ore `ntregi de stat la un copiator. Se f\cuse deja [ase, iar dac\
l\muresc. Se p\rea c\ una dintre companii elaborase o modalitate Jock venea la [apte [i jum\tate, era de b\nuit c\ Paul Camilletti so-
de a combina componente electronice cu elemente optice `n cadrul sea `nainte de acea or\. Prin urmare, trebuia s\ o [terg urgent din
unui circuit integrat. Nu am `n]eles ce semnifica asta. O `nsemnare birou. Nu aveam timp s\ copiez nimic.
268 JOSEPH FINDER

Nu vedeam alt\ modalitate dec`t s\ le iau cu mine. S\ mut c`teva


dosare din alte sertare pentru a umple spa]iul r\mas gol [i apoi...
Iar asta ar declan[a o alarm\ general\ `n clipa `n care Camilletti sau
asistenta lui ar `ncerca s\ consulte vreun dosar din proiectul AURORA.
Nu. Ideea era nefericit\.
Ca s\ realizez ceva, am scos c`te o pagin\ important\ din cele
opt dosare privind companiile, am pornit copiatorul [i am f\cut
treaba. ~n mai pu]in de cinci minute am pus paginile respective `na-
poi `n dosare, iar copiile le-am b\gat `n geanta mea. 52
Terminasem [i sosise momentul s\ plec de acolo. Dup\ ce am
ridicat o stinghie de la storul aflat `n fereastra ce d\dea spre cori-
dor, m-am uitat atent ca s\ m\ asigur c\ nu m\ va surprinde nimeni Marea mea prezentare `n fa]a lui Goddard s-a tot am`nat. Tre-
ie[ind din birou. buia s\ fie la opt [i jum\tate, dar cu zece minute `nainte de acea or\
La ora [ase [i un sfert m\ aflam la masa mea de lucru. Trebuia am primit un mesaj de la Flo, care m\ anun]a c\ discu]iile cu perso-
s\ car dup\ mine toate filele acelea copiate din dosarele strict se- nalul de la Departamentul economic `nc\ nu se terminaser\ [i a
crete ce f\ceau parte din AURORA, dar era mai bine a[a dec`t s\ le propus ora nou\. Apoi, un alt mesaj de la ea: nu se `ntrevedeau
las `n vreun sertar [i s\ le descopere Jocelyn. {tiu c\ p\rea o nebu- semne c\ [edin]a se va termina cur`nd, de aceea sugera am`narea
nie, dar trebuia s\ pornesc de la presupunerea c\ exista riscul ca ea pentru nou\ [i jum\tate.
s\-mi scotoceasc\ prin birou. O fi fost ea asistenta „mea“, dar sala- Mi-am `nchipuit c\ to]i [efii se eschivau, dorind ca al]ii s\ su-
riul `i era pl\tit de Trion Systems. porte greul reducerilor de personal. Pesemne c\ majoritatea se pro-
La [apte fix, Jocelyn a ap\rut. A v`r`t capul `n biroul meu, a ri- nun]au `n favoarea disponibiliz\rilor, `n sens foarte general, dar nu
dicat spr`ncenele a mirare [i a zis cu o inflexiune surprins\ [i plin\ din propria ograd\. Trion nu se deosebea de alte corpora]ii: cu c`t
de sub`n]eles: aveai mai mul]i oameni `n subordine, cu at`t erai mai puternic. Ni-
– Bun\ diminea]a,
meni nu voia s\ piard\ oameni.
– Bun\ diminea]a, Jocelyn.
Muream de foame, de aceea am m`ncat un baton cu proteine.
– Ai venit devreme.
M\ sim]eam epuizat, dar prea agitat ca s\ reu[esc altceva dec`t s\
– Da, am morm\it eu.
lucrez `n continuare la prezentarea mea `n Power Point, pentru a o
Apoi m-a m\surat printre gene.
face mai simpl\ [i mai conving\toare. Am plasat c`te o tranzi]ie
– E[ti aici de mult?
animat\ `ntre diapozitive. Am introdus un desen reprezent`nd un tip
Am oftat ad`nc [i am spus:
care se scarpin\ `n cap [i are deasupra cre[tetului un semn de `ntre-
– Nici nu vreau s\ m\ g`ndesc de c`nd.
bare, asta ca s\ creez momente de respiro c`t de c`t comice. Am tot
umblat la text, f\c`ndu-l mai scurt: citisem undeva despre Regula
lui {apte – adic\, doar [apte cuvinte pe r`nd [i [apte r`nduri pe fiecare
pagin\. Ori o fi fost Regula lui Cinci? Cred c\ voi [ti]i mai bine.
Mi-am imaginat c\, av`nd `n vedere evenimentele la care participa,
270 JOSEPH FINDER PARANOIA 271

Jock nu va mai avea r\bdare [i putere de concentrare, de aceea am Imediat dup\ aceea, m-am apucat s\ conectez laptopul la pro-
scurtat totul, f\c`nd textul mai percutant. iectorul montat `n masa de conferin]e. Am ap\sat butonul care co-
Cu c`t a[teptam mai mult, cu at`t eram mai agitat, iar diapoziti- bora automat storurile.
vele mele tindeau s\ devin\ mai minimaliste. ~ns\ efectele speciale Acum, `n `nc\perea cufundat\ `n semiobscuritate, r\m\seser\m
au devenit tot mai grozave. M-am g`ndit cum s\ fac pentru ca gra- doar eu [i Goddard.
ficele cu bare s\ se mic[oreze [i s\ creasc\ `n fa]a ochilor. Goddard – Ce-ai pus la cale – un matineu?
– Regret, o prezentare cu diapozitive, am precizat eu.
avea s\ fie impresionat.
– Nu cred c\ e bun\ ideea s\ stingi lumina. S-ar putea s\ adorm
~n cele din urm\, la unsprezece [i jum\tate am primit `nc\ un
imediat, a zis Goddard. Am stat treaz mai toat\ noaptea, chinuit de
mesaj de la Flo care mi-a spus c\ pot porni spre centrul de infor-
g`nduri `n leg\tur\ cu [edin]a asta. Consider disponibiliz\rile astea
mare, pentru c\ [edin]a era pe sf`r[ite.
un e[ec personal.
C`nd am ajuns acolo, lumea tocmai pleca. Pe unii i-am recunos-
– Nu este cazul, am zis eu, apoi m-am cutremurat. Cine naiba
cut – Jim Colvin, director pentru opera]iuni; Tom Lundgren; Jim m\ credeam de `ncercam s\-l calmez pe [eful cel mare? ~n orice
Sperling, [eful de la Resurse umane; apoi, dou\ femei cu `nf\]i[are caz, m-am gr\bit s\ adaug, voi fi foarte scurt.
de [efe. Nimeni nu ar\ta prea fericit. Goddard era `nconjurat de o Am `nceput cu o grafic\ foarte bine animat\ a produsului Trion
serie de persoane mai `nalte dec`t el. P`n\ `n acel moment nu reali- Maestro, `n care toate componentele zburau din afara ecranului [i
zasem c`t de scund era. {i el ar\ta groaznic – cu pleoapele v`rstate se asamblau perfect. Imaginea asta a fost urmat\ de tipul care se
cu ro[u, ochii injecta]i, pungile de sub ochi mai pregnante dec`t de sc\rpina `n cap [i avea semnul de `ntrebare ce plutea desupra lui.
obicei. Camilletti st\tea al\turi de el [i mi-a l\sat impresia c\ se – ~n ziua de azi singurul lucru mai periculos dec`t prezen]a pe
certau. Am reu[it s\ surprind doar fr`nturi. pia]a produselor electronice de larg consum este s\ nu fii deloc pe
– ... Trebuie s\ `mbun\t\]im metabolismul `n companie, tocmai aceast\ pia]\, am zis eu. (Acum ne aflam `ntr-un automobil de For-
spunea Camilletti. mula Unu, deplas`ndu-ne cu o vitez\ ame]itoare.) Fiindc\, dac\ nu
– ... Toate tipurile de opozi]ie, demoralizare, a morm\it Goddard. e[ti pilotul ma[inii, e posibil ca ea s\ te calce. (Apoi a ap\rut un di-
apozitiv care suna: „PRODUSE ELECTRONICE DE LARG
– Cea mai bun\ solu]ie pentru a `nfr`nge opozi]ia e securea, a
CONSUM TRION – CEI BUNI, CEI R|I {I CEI UR~}I“.)
continuat Camilletti.
– Adam.
– Eu a[ prefera convingerea cu vorba bun\, a spus Goddard moale.
M-am r\sucit spre el.
Ceilal]i, care formau un cerc `n jurul lor, `i urm\reau `mpun-
– Da, domnule.
g`ndu-se.
– Ce dracu’ e asta?
– A[a cum spunea Al Capone, ob]ii mai multe cu o vorb\ bun\ Am sim]it c\ m\ ia cu sudori pe ceaf\.
[i un pistol dec`t cu vorbele bune, a zis Camilletti, apoi a z`mbit. – Aceasta a fost doar introducerea, am spus eu. (Se p\rea c\ fu-
– Presupun c\ acum o s\-mi spui c\ trebuie s\ spargi ou\le ca sese prea lung\.) Trecem imediat la treab\.
s\ faci omleta. – I-ai spus cumva lui Flo c\ doreai s\ realizezi chestia asta `n,
– Mi-ai luat-o `nainte, a spus Camilletti, b\t`ndu-l amical pe cum naiba se nume[te programul, Power... Power Point?
spate pe Goddard, dup\ care s-a `ndep\rtat. – Nu...
272 JOSEPH FINDER

S-a ridicat, a mers spre comutator [i a aprins lumina.


– Flo trebuia s\-]i fi spus – detest porc\ria aceea de program.
Am sim]it c\-mi ia foc fa]a.
– ~mi pare r\u, nu mi-a spus nimeni.
– Doamne, Dumnezeule, Adam, e[ti un t`n\r inteligent, creativ,
cu o g`ndire original\. Crezi c\ ]in s\-]i pierzi vremea ca s\ hot\-
r\[ti dac\ s\ folose[ti caractere Arial de optsprezece sau Times
New Roman de dou\zeci [i patru? N-ar fi mai bine s\-mi spui di-
rect ce p\rere ai? Doar nu-s copil. N-am nevoie s\ mi se dea pasta 53
asta de cereale cu linguri]a.
– ~mi pare r\u, am repetat eu, ne[tiind ce s\ mai spun.
– Ba nu, mie `mi pare r\u. N-ar fi trebuit s\ m\ reped la tine. Automobilul lui Goddard era un Buick Roadmaster decapotabil
Pesemne c\ mi-a sc\zut glicemia. E ora pr`nzului [i mi s-a f\cut din 1949, restaurat perfect, de o culoare `ntre cea a filde[ului [i a
foame. cremei de ou, cu forme aerodinamice minunate, cu un grilaj de ae-
– M\ duc p`n\ jos, s\ aduc ni[te sandvi[uri. risire a motorului care ar\ta ca o gur\ de crocodil. Avea anvelopele
– Am o idee mai bun\, a zis Goddard.
cu flancurile vopsite `n alb [i un interior din piele ro[ie, sclipind
a[a cum vezi doar `n filme. ~nainte de a ie[i din garaj direct `n
soare, a cobor`t acoperi[ul din p`nz\.
– Dar ma[ina asta chiar are via]\ `n ea, am spus eu, uimit, c`nd
Goddard a accelerat dup\ ce intrasem pe autostrad\.
– 376 de centimetri cubi, cu opt cilindri `n linie, a spus el.
– Doamne, e o frumuse]e.
– Am botezat-o Corabia lui Tezeu.
– Aha, am f\cut eu, chicotind, de parc\ a[ fi `n]eles la ce f\cea
aluzie.
– Trebuia s-o vezi cum ar\ta c`nd am cump\rat-o – o gr\mad\
de fiare, brr. So]ia mea a crezut c\-mi pierdusem min]ile. Mi-am
petrecut toate weekendurile [i serile vreme de mai bine de cinci ani
ca s\ refac ma[ina, pornind de la zero – adic\, am `nlocuit tot. Cu
piese autentice, desigur, dar nu cred c\ a mai r\mas vreo compo-
nent\ din cea pe care o cump\rasem.
Goddard nu era un colec]ionar care nu se uita la bani, ca Wyatt, cu
avioanele [i iahturile lui [i cu automobilele Bentley. {i nici ca Nora,
cu Mustangul ei, sau ca alt imitator al lui Goddard, care cump\ra
274 JOSEPH FINDER PARANOIA 275

ma[ini de colec]ie de la casele de licita]ie. Era un pasionat demo- patim\ `nsp\im`nt\toare, continu`nd s\ priveasc\ `nainte, iar, c`nd
dat, care chiar se m`njea cu vaselin\ pe m`ini. se uita la mine `n treac\t, ochii lui m\ scrutau p\trunz\tor. Iar la un
– Ai citit cumva Vie]ile de Plutarh? anumit moment, Adam, trebuie s\ te `ntrebi: „Mai e[ti aceea[i per-
– Nu cred c\ am terminat nici S\ ucizi o pas\re c`nt\toare, am soan\ sau nu?“ Costuma]ia s-a transformat, podoabele, la fel, con-
r\spuns eu. duci o ma[in\ luxoas\, locuie[ti `ntr-o cas\ scump\, ai amici cu
– ~nseamn\ c\ nu [tii la ce m-am referit c`nd am spus c\ mi-am preten]ii. Dar dac\ `]i p\strezi integritatea, `n ad`ncul sufletului [tii
botezat ma[ina Corabia lui Tezeu, a[a e? c\ ai r\mas aceea[i corabie dinainte.
– Nu, domnule, nu [tiu. Am sim]it un nod chinuitor `n stomac. Vorbea despre mine; am
– P\i, e vorba de o bine-cunoscut\ [arad\ legat\ de identitate, avut o senza]ie nesf`r[it\ de ru[ine, de stinghereal\, ca [i cum a[ fi
pe care grecii antici au analizat-o cu pasiune. Ea apare pentru prima fost prins f\c`nd ceva nedemn. Vedea prin mine ca prin sticl\. Ori
oar\ `n Plutarh. Poate numele de Tezeu `]i sun\ familiar, marele m\ `n[elam eu? Ce anume percepuse? C`t de mult [tia?
erou care a ucis Minotaurul `n Labirint. – Omul trebuie s\ respecte persoana care a fost. Trecutul pro-
– Sigur. Mi-am adus aminte ceva despre labirint. priu – nu po]i r\m`ne prizonierul lui, dar nici nu-i po]i da cu picio-
– Atenienii au hot\r`t s\ p\streze corabia lui Tezeu drept monu- rul. E o p\rticic\ din tine.
ment. De-a lungul anilor, a `nceput s\ se degradeze, bine`n]eles, [i Tocmai m\ chinuiam s\ g\sesc un r\spuns, c`nd el a anun]at
s-au apucat s\ `nlocuiasc\ fiecare pies\ din lemn cu alta, [i a[a mai plin de vioiciune:
departe. ~n felul \sta, au schimbat toat\ lemn\ria cor\biei. Iar `ntre- – Ei, uite c-am ajuns.
barea pe care [i-o puneau grecii – asta fiind un soi de ghicitoare fi- Se referea la un vagon-restaurant vechi, cu forme aerodinamice,
lozofic\ – era: „Mai e aceasta corabia lui Tezeu?“ din o]el, care apar]inuse unui tren de pasageri, av`nd o firm\ din tu-
– Sau doar o upgradare? am zis eu. buri de neon albastru pe care scria: „LINGURA ALBASTR|“. De-
Dar Goddard nu avea chef de glume. P\rea s\ fi devenit foarte desubt, alte litere din neon proclamau: „AER CONDI}IONAT“.
serios. Iar alt panou te vestea: „DESCHIS“ [i „DEJUN TOAT| ZIUA“.
– Adam, s`nt convins c\ [tii oameni care s`nt exact ca acea cora- A parcat ma[ina [i am cobor`t am`ndoi.
bie, a[a e? A aruncat o privire spre mine, apoi [i-a `ntors ochii spre – N-ai mai fost aici?
[osea. Oamenii care s`nt mereu `n ascensiune [i `ncep s\ schimbe to- – Nu.
tul `n jurul lor, p`n\ nu mai recuno[ti originalul, `n]elegi? – A, o s\-]i plac\. E ceva autentic. Nu seam\n\ nici pe departe
Am sim]it un fior nefiresc. Isuse. Acum nu mai discutam cu localurile acelea care `ncearc\ s\ imite chestii de epoc\. (U[a
despre Buick. restaurantului s-a `nchis cu un bufnet precis, semn c\ era bine `n-
– Adic\, treci de la blugi [i adida[i la costum [i pantofi scumpi. tre]inut\.) Arat\ la fel ca `n 1952.
Devii mai rafinat, mai `nclinat s\ `ntre]ii rela]ii sociale, `]i modifici
[i comportamentul. }i se schimb\ [i felul de a vorbi. ~]i faci noi Ne-am a[ezat `ntr-un separeu care era tapisat cu piele ro[ie. T\-
prieteni. ~nainte te delectai cu Budweiser, acum nu bei dec`t blia mesei era din ceva ce imita marmura, av`nd o margine `nt\rit\
Pauillac original. ~nainte, cump\rai Big Mac din mersul ma[inii, cu o band\ din inox. Am v\zut [i tonomatul. Apoi, o tejghea lung\,
acum comanzi biban de mare g\tit special. }i-ai schimbat [i modul cu scaune rotative fixate `n podea, [i clopote de sticl\, `n care se g\-
de a vedea lucrurile, p`n\ [i modul de a g`ndi. Goddard vorbea cu o seau torturi [i pl\cinte. Din fericire, localul nu se l\uda cu obiecte
276 JOSEPH FINDER PARANOIA 277

din anii cincizeci; iar tonomatul nu avea discuri cu twist sau alte alt produc\tor de echipamente originale `nainte ca pre]ul la ecranele
chestii dintr-astea. ~n vagon mai era un automat de v`ndut ]ig\ri, de acelea cu plasm\ s\ explodeze. Pentru c\ sigur asta se va `nt`mpla.
tipul celor cu un m`ner de care tragi ca s\ pice pachetul. Micul dejun A ridicat din spr`ncene.
se servea de diminea]\ p`n\ seara (Dejun popular – dou\ ou\, cartofi – Pe de alt\ parte, am continuat eu, Guru mi se pare grozav.
pr\ji]i simplu, c`rna]i sau costi]\ sau [unc\ [i chifle calde, la 4,85 Jock a cl\tinat din cap [i a revenit la m`ncare.
dolari), dar Goddard a comandat un sloppy joe1 cu un corn unei – Ei bine, clar, nu s`ntem singurii care vin cu un nou comunica-
chelneri]e care `l cuno[tea, pentru c\ i s-a adresat cu Jock. Eu am ce- tor ultra. Cei de la Nokia au de g`nd s\ [tearg\ podeaua cu noi.
rut un burger cu ca[caval [i cartofi pr\ji]i, plus o Cola dietetic\. – S\ l\s\m Nokia, am propus eu. Asta nu e dec`t o perdea de
M`ncarea era pu]in cam gras\, dar omeneasc\. M`ncasem mai fum [i praf `n ochi. Aparatul lor e at`t de amestecat `n b\t\lii in-
bine `n alte p\r]i, dar m-am ar\tat `nc`ntat, a[a cum se cuvenea. terne, `nc`t n-o s\ vedem pe pia]\ nici o noutate de la ei `n urm\to-
Al\turi de mine, pe bancheta `mbr\cat\ `n piele, st\tea geanta mea rul an [i jum\tate, asta dac\ au noroc.
de lucru cu extrasele din dosarele pe care le [terpelisem din biroul – {i asta o [tii... tot de la acela[i amic? Sau de la altul?
lui Paul Camilletti. Simpla lor existen]\ m\ f\cea s\ m\ simt agitat, M-a privit cu scepticism.
ca [i cum ar fi emanat raze gamma prin pere]ii din piele ai gen]ii. – Informa]ii de la competi]ie, am min]it eu.
– {i-acum s\ auzim ce g`nde[ti, a zis Goddard, `n timp ce mes- Nick Wyatt, cine altul? ~ns\ el `mi pusese la dispozi]ie [i legenda:
teca. S\ nu spui c\ nu e[ti `n stare f\r\ computer [i un proiector. – ~]i pot ar\ta raportul, dac\ ]ii neap\rat.
Am z`mbit [i am luat o gur\ de Cola. – Nu acum. Ar trebui s\ [tii c\ la Guru am dat de o problem\ de
– Mda, `n primul r`nd, cred c\ livr\m mult prea pu]ine televi- produc]ie at`t de grav\, `nc`t s-ar putea nici s\ nu fim `n stare s\ fa-
zoare cu ecran plat de dimensiuni mari, am spus eu. cem livr\ri.
– Prea pu]ine? ~n situa]ia `n care se afl\ economia? – Ce fel de problem\?
– Am un prieten care lucreaz\ la Sony, iar el se mai scap\ c`nd A oftat.
au probleme serioase. ~n esen]\, NEC, produc\torul de ecrane cu – E prea complicat s\ intru `n detalii acum. De[i poate c-ar fi
plasm\ pentru Sony, se confrunt\ cu ni[te necazuri. Noi avem un bine s\ participi la c`teva discu]ii ale echipei care se ocup\ de
avantaj mare fa]\ de ei. {ase, p`n\ la opt luni, ne va merge bine. Guru, s\ vezi dac\-]i vine vreo idee.
A abandonat m`ncarea [i [i-a `ndreptat toat\ aten]ia asupra mea. – Sigur. (M-am g`ndit s\ m\ ofer [i pentru AURORA, dar mi-am
– Ai `ncredere `n acest amic? reprimat impulsul – era prea periculos.)
– Deplin\. – A, [i `nc\ ceva. S`mb\t\ organizez serbarea anual\ la casa
– S\ [tii c\ n-o s\ iau o decizie important\ privind produc]ia mea de l`ng\ lac. Nu invit toat\ compania, desigur – doar [aptezeci
doar pe baza unor zvonuri. [i cinci, maxim o sut\ de persoane. Pe vremuri, participa toat\ lu-
– Nici o sup\rare, am spus. Dar [tirea va deveni public\ peste mea, dar acum ar fi imposibil. Vor veni unii dintre cei mai vechi [i
vreo s\pt\m`n\. Dar poate c\ ar fi bine s\ `ncheiem un contract cu un [efii cu so]iile. Crezi c\ po]i l\sa culegerea de informa]ii de la com-
peti]ie [i s\-]i faci timp [i pentru asta?
1 Un fel de toc\ni]\: carne slab\ pr\jit\ `n ap\, apoi g\tit\ `n\bu[it cu suc de ro[ii,
– Cu pl\cere.
ardei verde, ciuperci [i ceap\, timp de 20 de minute. Se pot ad\uga [i alte ingre-
diente, precum piper [i usturoi. Se serve[te fierbinte, a[ezat\ `n chifle sau cu orez, Am `ncercat s\ par deta[at, dar invita]ia ie[ea din tipare. Cei
ca fel principal. (n. tr.) care participau la petrecerea lui Goddard erau oamenii cei mai
278 JOSEPH FINDER

apropia]i lui. Av`nd `n vedere num\rul redus de invita]i, petrecerea


acesta avea s\ devin\ motiv de m`ndrie `n cadrul companiei, a[a c\
sigur aveam s\ aud: „Doamne, Fred, iart\-m\, nu pot s`mb\t\, am
o... cum s\ spun, merg la un gr\tar. ~n]elegi tu, da?“
– A, s\ nu te a[tep]i la caras de mare sau Pauillac, a zis
Goddard. Mai cur`nd burgeri, hotdogi, salate – nimic extraordinar.
S\-]i iei slipul. Iar acum, s\ trecem la treburi mai importante. Cei
de aici fac cea mai bun\ pl\cint\ cu stafide pe care ai m`ncat-o
vreodat\. {i cea cu mere e grozav\. Totul, de cas\. De[i preferata 54
mea r\m`ne mereng cu ciocolat\. A chemat-o din ochi pe chelne-
ri]\, care p`ndise pe l`ng\ masa noastr\. Debby, a zis el, adu-i t`n\-
rului o pl\cint\ cu mere, iar mie, ca de obicei. S-a `ntors spre mine: Montat dup\ masa cu Goddard, m-am `ntors la Trion `ntr-o stare
Dac\ nu te superi, s\ nu le poveste[ti amicilor t\i despre locul \sta. de surescitare, iar asta nu din cauza m`nc\rii mediocre. Nici m\car
S\ r\m`n\ micul nostru secret. {i-a arcuit spr`ncenele. Sper c\ [tii pentru c\ ideile mele se dezvoltaser\ at`t de bine. Nu, din simplul
s\ p\strezi un secret. motiv c\ individul `mi acordase toat\ aten]ia, poate chiar [i admira-
]ia lui. De acord, poate vedeam eu situa]ia mai `n roz dec`t se cuve-
nea. Dar m\ luase `n serios. Dispre]ul lui Nick Wyatt fa]\ de mine
era total. M\ f\cea s\ m\ simt ca o g`z\ ne`nsemnat\. Cu Goddard,
aveam senza]ia c\ decizia lui de a m\ alege ca asistent executiv era
pe deplin justificat\, iar asta m\ determina s\ muncesc ca un de-
ment pentru el. Ciudat\ situa]ie.
Camilletti era `n biroul lui, cu u[a `nchis\, deoarece avea o `nt`l-
nire cu cineva care p\rea important. L-am z\rit pe fereastr\, aplecat
`n fa]\ [i concentrat. M-am `ntrebat dac\ `[i va nota ceva `n computer
dup\ plecarea vizitatorului. Cur`nd, urma s\ am acces la computerul
lui, cu parol\ [i tot ce trebuia. Inclusiv la proiectul AURORA.
{i abia atunci am sim]it prima `mpuns\tur\ de... de ce anume?
De vinov\]ie, pesemne. Legendarul Jock Goddard, o fiin]\ uman\
de o decen]\ impresionant\, m\ dusese la restaurantul acela de doi
bani, `mi ascultase ideile (`n mintea mea, ele nu mai veneau de la
Wyatt), iar eu b`ntuiam prin birourile directorilor [i plasam dispozi-
tive de interceptare `n beneficiul jigodiei de Nick Wyatt.
Situa]ia asta era cu totul anapoda.
Jocelyn a ridicat privirea din h`rtiile la care lucra.
– Ai m`ncat bine? m-a `ntrebat ea.
280 JOSEPH FINDER PARANOIA 281

Nici nu m\ `ndoiam c\ re]eaua de b`rfe a celor din administra]ie Of, Doamne. Acum cei de la Serviciul de securitate aveau s\
aflase deja c\ tocmai luasem masa cu directorul general. controleze birourile [i computerele din toate sectoarele care de]i-
Am dat din cap. neau date secrete, ceea ce sigur cuprindea [i etajul [apte.
– Da, mul]umesc. {i tu? C`t avea s\ dureze p`n\ s\ descopere dr\cia pe care o legasem la
– Doar un sandvi[, f\r\ s\ m\ ridic de aici. Am at`tea de f\cut... computerul lui Camilletti?
Tocmai m\ `ndreptam spre biroul meu, c`nd ea [i-a adus aminte: La o adic\ – oare nu existau cumva camere de supraveghere pe
– A, a trecut pe-aici un tip care voia s\ te vad\. holul din fa]a biroului lui Camilletti, care s\ fi `nregistrat p\trunde-
– A l\sat vreun nume? rea mea acolo?
– Nu. A zis c\ ]i-e prieten. De fapt, `n cuvintele lui, „amic“ Totu[i, ceva nu se potrivea. Cum descoperiser\ oamenii de la
de-al t\u. Blond, simpatic. Serviciul de protec]ie dispozitivul de logare?
– Cred c\ [tiu la cine te referi. (Oare ce Dumnezeu voise Chad?) Cablul trucat nu ar fi fost descoperit printr-o „verificare de ru-
– A spus c\ ai l\sat ceva pentru el pe birou, dar nu i-am permis tin\“. Lipsea ceva; un anumit element nu fusese f\cut public.
s\ intre – pentru c\ nu ai l\sat instruc]iuni. Sper c\ nu te superi. Mi Am ie[it din birou [i am `ntrebat-o pe Jocelyn:
s-a p\rut c\ l-a cam deranjat. – Hei, ai v\zut e-mailul acela de la Serviciul de securitate?
– Nu-i nici o problem\, Jocelyn. Mul]umesc. – ~h`mm, a r\spuns ea, ridic`nd ochii de pe ecran.
Era vorba de Chad, dar de ce `ncercase s\-mi spioneze biroul? – Va trebui s\ `ncuiem totul pe-aici? {i, m\ rog, care e realitatea?
Am pornit computerul [i mi-am extras e-mailurile. Mi-a s\rit `n A cl\tinat din cap, nu prea interesat\ de subiect.
ochi unul anume – o `n[tiin]are din partea Securit\]ii corporate – Credeam c\ [tii pe cineva de la Securitate. Nu?
transmis\ c\tre [efi [i personal: – Scumpule, a zis ea, [tiu lume din toate departamentele acestei
companii.
ALERT| DE SECURITATE
La sf`r[itul s\pt\m`nii trecute, dup\ un incendiu izbucnit la Departamen- – Hmm, am f\cut eu, ridic`nd din umeri [i plec`nd spre bufet.
tul de resurse umane de la Trion, o verificare de rutin\ a eviden]iat pre- C`nd m-am `ntors, Jocelyn vorbea la telefon folosind casca fi-
zen]a unui dispozitiv de supraveghere plasat ilegal. xat\ pe cap. Mi-a surprins privirea, a sur`s [i a dat din cap, semn c\
O astfel de `nc\lcare a m\surilor de securitate `ntr-un departament cu in- voia s\-mi comunice ceva:
forma]ii secrete ne `ngrijoreaz\ pe to]i cei de la Trion. Prin urmare, Servi- – Cred c\ o s\ le lu\m r\mas-bun de la Greg, i-a spus ea per-
ciul de securitate a declan[at o verificare preventiv\ a tuturor locurilor soanei cu care vorbea la telefon. Scumpo, trebuie s\ `nchid. M\
unde s`nt p\strate documente secrete `n cadrul corpora]iei, inclusiv biro-
bucur c-am schimbat c`teva cuvinte cu tine.
uri [i sta]ii de lucru, pentru a descoperi orice semn de interven]ie sau
Apoi s-a uitat la mine.
plasare a unor dispozitive de interceptare. Ve]i fi contacta]i cur`nd. V\
mul]umim pentru cooperare `n acest efort deosebit pentru `nt\rirea m\- – Prostii de-ale \stora de la protec]ie, a spus ea cu o str`mb\tur\
surilor de securitate. atot[tiutoare. Te asigur, s`nt `n stare s\ sus]in\ c\ tot ei au descope-
rit soarele [i ploaia, dac\ ar fi s\ le dea cineva crezare. S-a `nt`m-
M-am sim]it imediat cotropit de sudoare pe frunte, la subsuori... plat a[a cum b\nuiam – se laud\ cu o chestie care a fost descoperit\
Descoperiser\ dispozitivul pe care `l plasasem f\r\ s\ stau prea absolut `nt`mpl\tor. Unul dintre computerele de la Resurse umane
mult pe g`nduri `n cursul primei mele `ncerc\ri e[uate de a p\trunde nu func]iona bine dup\ incendiu, de aceea, i-au chemat pe cei de la
`n Departamentul de resurse umane. `ntre]inere tehnic\ [i unul dintre ingineri a observat ceva ciudat
282 JOSEPH FINDER PARANOIA 283

legat la tastatur\, un soi de fir, nu m\ pricep. Crede-m\, tipii de la caut o solu]ie `n privin]a ultimelor evenimente ap\rute. C`nd am ie-
Protec]ie nu s`nt cei mai de[tep]i indivizi de pe lumea asta. [it din birou, Jocelyn mi-a zis:
– {i-atunci chestia asta cu „`nc\lcarea m\surilor de securitate“ – M-ai rugat s\-]i aduc aminte de transmisia prin re]ea a lui
e o fars\? Goddard de la cinci.
– Ei, Caitlin, prietena mea, zice c\ au g\sit o chestie care se fo- – Da, ai dreptate. Mul]umesc.
lose[te `n spionaj, dar cred c\ marii detectivi de la Protec]ie n-ar fi Am aruncat o privire la ceas.
g\sit niciodat\ a[a ceva dac\ nu aveau un noroc chior. Mai aveam dou\zeci de minute. Nu voiam s-o pierd, dar pu-
Am pufnit amuzat [i m-am `ntors `n birou. Dar m-au trecut fiori team s-o v\d `n timp ce lucram la aparate, pe unul dintre monitoa-
de ghea]\. Chiar dac\ b\nuielile mele se adeveriser\ – cei de la rele de pe echipamentul cardiovascular. A[a, reu[eam s\ rezolv
Securitate fuseser\ noroco[i –, treaba sigur\ era c\ descoperise acel dou\ lucruri `n acela[i timp.
Keyghost. Trebuia s\ p\trund c`t mai cur`nd `n biroul lui Camilletti Apoi mi-am amintit de geanta mea [i de con]inutul ei radioac-
ca s\ scot cablul pe care `l plasasem, iar asta `nainte de a fi depistat. tiv. R\m\sese pe podea, l`ng\ biroul meu, ne`ncuiat\. Putea s-o
~n timp ce fusesem plecat, pe ecranul meu ap\ruse o caset\ cu deschid\ oricine, av`nd astfel prilejul s\ vad\ documentele secrete
un mesaj: furate din biroul lui Camilletti. Cum s\ procedez? S\ le `ncui
`ntr-un setar? Dar Jocelyn avea cheia. De fapt, nu exista nici un loc
C\tre: Adam Cassidy `n care s-o las unde ea s\ nu aib\ acces.
De la: ChadP Revenind gr\bit `n birou, m-am a[ezat la masa de lucru, am
Salut Adam – am luat un pr`nz interesant cu scos documentele din geant\, le-am v`r`t `ntr-un plic [i le-am luat
un vechi prieten de-al t\u de la WyattTel. cu mine la sala de gimnastic\. Trebuia s\ car dup\ mine blestema-
Poate vrei s\-mi dai un telefon. tele acelea de h`rtii p`n\ ajungeam acas\. De unde le puteam
-C transmite prin fax, dup\ care trebuia s\ le distrug. Nu i-am spus lui
Jocelyn unde m\ duceam [i, cum ea avea acces [i la programarea
discu]iilor mele, [tia c\ nu am nimic aranjat pentru urm\toarele ore.
De data asta am sim]it c\-mi cade tavanul `n cap. Pe de o parte, Iar ea era prea politicoas\ ca s\ m\ `ntrebe unde plec.
Serviciul de securitate de la Trion f\cea o verificare `n cl\dire [i, pe
de alta, ap\ruse [i acest Chad.
Chad, al c\rui ton fusese clar amenin]\tor, de parc\ ar fi aflat
ceea ce n-a[ fi vrut s\ [tie. Aspectul „foarte interesant“ era de r\u,
la fel ca treaba cu „vechi prieten“, dar cea mai grav\ chestie era cea
cu „poate vrei s\-mi dai un telefon“, care p\rea s\-mi transmit\:
„Te-am prins, fraiere“. N-avea de g`nd s\ m\ sune; nu, ]inea s\ m\
fr\m`nt, s\ transpir, s\-l caut de fric\... [i totu[i cum a[ fi putut
evita asta? Nu era normal s\-l caut din pur\ curiozitate `n leg\tur\
cu un „vechi prieten“? Trebuia s-o fac.
Acum `ns\, trebuia s\ fac pu]in\ mi[care. Nu neap\rat pentru c\
`mi permitea timpul, dar aveam nevoie de o minte limpede ca s\
PARANOIA 285

problemele recente `nt`mpinate de Trion. Mai precis: „Nu am in-


ten]ia de a ocoli adev\rul. Nu voi numi aceste disponibiliz\ri «m\-
suri involuntare de reducere» sau «concediere voluntar\»“. Apoi a
continuat: „~n domeniul nostru, nim\nui nu-i face pl\cere s\ recu-
noasc\ atunci c`nd lucrurile nu merg bine sau c`nd conducerea unei
companii a f\cut aprecieri eronate, a gafat sau a comis gre[eli. Ei
bine, declar acum c\ am gafat. Am comis gre[eli. Iar `n calitate de
director general executiv, [i eu am f\cut gre[eli“. Apoi, a spus:
55 „Consider c\ pierderea unor angaja]i de valoare, membri ai familiei
noastre, reprezint\ semnul unui e[ec regretabil“. Dup\ care: „Dis-
ponibiliz\rile s`nt ca o ran\ `ngrozitoare – provoac\ dureri `n tot or-
Cu c`teva minute `nainte de cinci, sala de gimnastic\ `nc\ nu se ganismul“. ~mi venea s\-l str`ng `n bra]e pe tip [i s\-i spun c\ nu
aglomerase. M-am a[ezat la un aparat [i mi-am pus casca pe urechi. era nimic, nu se f\cea vinovat, `l iertam cu to]ii. A continuat: „Vreau
~n timp ce m\ `nc\lzeam, am trecut pe c`teva canale – MSNBC, s\ v\ asigur c\ `mi asum `ntreaga r\spundere pentru acest pas `na-
CSPAN, CNN, CNBC – [i am mai prins [tirile de la `nchiderea zilei poi [i voi face tot ce-mi st\ `n puteri s\ repun compania pe o pozi-
bursiere. Indicii NASDAQ [i Dow sc\zuser\: `nc\ o zi sc`rboas\. La ]ie puternic\“. A mai zis c\ uneori asem\na compania cu o sanie
cinci fix, am trecut pe canalul Trion, care, de obicei, difuza chestii tras\ de c`ini, la care el era doar cel care se afl\ `n frunte, nu cel
plicticoase, precum prezent\ri, reclame [i altele la fel. care st\ `n sanie [i folose[te biciul. C\ se opusese concedierilor ani
Apoi a ap\rut sigla Trion, dup\ care imaginea nemi[cat\ a lui la r`nd, a[a cum [tia fiecare, dar, asta e, uneori trebuie s\ iei [i o de-
Goddard, aflat `n studioul companiei – purt`nd o c\ma[\ de un al- cizie de acest fel [i s\ mergi mai departe. S-a angajat c\ echipa de
bastru-`nchis, cu gulerul desf\cut, [i av`nd p\rul, de obicei `n neo- conducere se va `ngriji de toate persoanele afectate de acea m\sur\;
r`nduial\, foarte atent piept\nat. Fundalul era negru cu puncte de asemenea, socotea c\ salariile compensatorii oferite erau cele
albastre [i sem\na cu decorul folosit de Larry King pe CNN, cu mai bune din domeniu – [i gestul reprezenta un minimum pe care
deosebirea c\ sigla Trion era plasat\ clar pu]in deasupra um\rului compania `l putea face pentru a-i ajuta pe angaja]ii fideli. A `ncheiat
drept al lui Goddard. Am constatat c\ eram destul de agitat, dar de vorbind despre `nfiin]area companiei, cum veteranii din domeniu
ce oare? Nu era o transmisiune `n direct, ci fusese `nregistrat\ cu o anticipaser\ mereu dispari]ia ei, `ns\ ea ie[ise mai puternic\ dup\
zi `n urm\, [i [tiam exact cum avea s\ sune. Numai c\ `mi doream fiecare criz\. P`n\ s\ `ncheie, aveam lacrimi `n ochi [i uitasem chiar
ca totul s\ decurg\ bine. }ineam s\ explice toate disponibiliz\rile s\-mi mai mi[c picioarele. R\m\sesem acolo, lipit de aparat, uit`n-
`n mod ferm [i conving\tor, fiindc\ [tiam c\ mul]i oameni din ca- du-m\ la ecranul minuscul ca un idiot. Am auzit c`teva comentarii
drul companiei aveau s\ fie afecta]i. cu voce tare, am privit `n jur [i am v\zut oameni str`ng`ndu-se `n
Nu era nevoie s\-mi fac griji. N-a fost doar bun, ci uimitor. ~n cu- grupuri, discut`nd `nfl\c\ra]i, p\r`nd stupefia]i. Apoi mi-am pus
v`ntarea aceea de cinci minute, n-a ap\rut nici o not\ fals\. A `nceput c\[tile pe urechi [i am re`nceput s\ lucrez la aparat, timp `n care
simplu: „Bun\ ziua, s`nt Augustine Goddard, pre[edinte [i director sala s-a umplut.
general executiv al Trion Systems, iar ast\zi `mi revine dificila sar- C`teva minute mai t`rziu, cineva s-a a[ezat la aparatul al\turat, o
cin\ de a anun]a ni[te [tiri nepl\cute“. S-a referit la industrie [i la femeie cu costum din lycra, [i am remarcat `n treac\t fundul apetisant.
286 JOSEPH FINDER

{i-a conectat [i ea c\[tile la monitor, [i-a f\cut de lucru cu ele,


dup\ care m-a b\tut pe um\r:
– Ai regulator de volum la c\[ti? m-a `ntrebat ea. Am recunos-
cut vocea `nc\ `nainte de a-i vedea fa]a. M-a privit cu ochi uimi]i.
Ce cau]i aici? m-a `ntrebat, pe un ton par]ial acuzator, par]ial mirat
la culme.
– Of, Doamne, am zis eu. {i eu eram c`t se poate de surprins;
nici nu ar fi fost nevoie s\ m\ prefac. Aici lucrez.
– Serios? {i eu. E absolut uimitor. 56
– Chiar a[a.
– Nu mi-ai spus – a, dar nici eu nu te-am `ntrebat, corect?
– Incredibil, am zis eu. – De c`nd... de c`nd lucrezi aici? m-a `ntrebat ea, cobor`nd de
Acum jucam teatru [i, probabil, nu `mi folosisem tot talentul pe aparat.
actoricesc. N-am reu[it s\ interpretez expresia de pe fa]a ei. P\rea u[or
M\ luase totu[i prin surprindere, cu toate c\ eram con[tient c\ amuzat\.
asta se putea `nt`mpla [i, ironie a sor]ii, r\m\sesem prea uluit ca s\
– Abia am `nceput. De vreo c`teva s\pt\m`ni. Dar tu?
mai apuc s\ mimez o emo]ie credibil\.
– De ani... cinci ani. Unde e[ti?
– Ce coinciden]\, a spus ea. De necrezut.
Nu crezusem c\ senza]ia de gol din stomac putea deveni mai
acut\, dar exact asta s-a `nt`mplat.
– P\i, am fost angajat la Diviziunea de produse de larg con-
sum – marketing produse noi.
– Glume[ti, a exclamat ea [i m-a fixat ca tr\snit\.
– S\ nu-mi spui c\ lucrezi `n aceea[i diviziune ca mine. Ar tre-
bui s\ [tiu – trebuia s\ te fi v\zut m\car o dat\.
– Am lucrat.
– Ai lucrat? {i-acum unde te-ai mutat?
– Fac marketing pentru ceva care se cheam\ „Tehnologii revo-
lu]ionare“, a r\spuns ea cam cu jum\tate de gur\.
– Serios? Grozav. {i ce `nseamn\ asta?
– O chestie plicticoas\, a spus ea, dar pe un ton neconving\tor.
Probleme complicate, destul de speculative.
– Hm. Nu voiam s\ m\ ar\t prea curios. Ai prins cuv`ntarea lui
Goddard?
A dat din cap.
288 JOSEPH FINDER PARANOIA 289

– Cam greu de digerat. Nu [tiam c\ ne afl\m `ntr-o situa]ie at`t Tocmai `ncercam s\ g\sesc o solu]ie pentru a-l include pe
de proast\. Adic\, disponibiliz\ri – `]i `nchipui c\ asemenea lucruri Camilletti pe lista mea de „prieteni“, f\r\ acordul lui, ca s\ [tiu
se pot `nt`mpla numai altora, nu la Trion. c`nd era online [i c`nd nu, c`nd, brusc, pe ecranul computerului
– Cum ]i s-a p\rut prezen]a lui? mi-a ap\rut un mesaj de la Chad.
Voiam s\ o preg\tesc pentru momentul inevitabil c`nd avea s\
m\ caute pe re]eaua intern\ [i va descoperi cu ce anume m\ ocu- ChadP: V\d c\ nici nu telefonezi,
pam `n prezent. La o adic\, mai t`rziu a[ fi putut sus]ine c\ nu `i as- nici nu-mi scrii. S\ nu-mi spui c\ ai
cunsesem nimic; `ncercam s\ c`[tig simpatie pentru [eful meu – ca ajuns prea important ca s\ te mai
[i cum a[ fi avut vreo leg\tur\ cu cuv`ntarea lui Goddard. intereseze vechii amici.
– Am r\mas [ocat\, bine`n]eles. Dar a prezentat situa]ia cu
bun-sim]. Sigur, mi-e u[or s\ vorbesc, pentru c\, probabil, s`nt oare- Am scris: „Scuze, Chad, a fost o zi infernal\“.
cum sigur\ pe postul meu. Tu, pe de alt\ parte, ca proasp\t angajat... A urmat o pauz\ de vreo jum\tate de minut, apoi Chad a revenit:
– N-o s\ p\]esc nimic, dar cine [tie. Acum chiar voiam s\ nu „Pesemne [tiai dinainte despre concedieri, nu? Ce noroc pe tine
deschis subiectul privind postul pe care-l aveam, de aceea am zis: c\ e[ti imun.“
A spus lucrurilor pe nume. Nu [tiam ce s\-i r\spund; am a[teptat un minut sau dou\, apoi a
– A[a e stilul lui. Un tip deosebit. sunat telefonul. Jocelyn plecase, a[a c\ toate apelurile erau dirijate
– Se comport\ firesc. Am f\cut o pauz\. Apropo, `mi pare r\u la mine. Identitatea celui care m\ apelase a ap\rut pe ecran, dar era
de felul `n care s-a terminat `nt`lnirea noastr\. un nume pe care nu l-am recunoscut. Am ridicat receptorul.
– ~]i pare r\u? Nu ai pentru ce. Apoi vocea i s-a mai `nmuiat: {i – Cassidy.
cum se mai simte tat\l t\u? (~i l\sasem un mesaj vocal a doua zi di- – {tiu asta, am auzit glasul lui Chad, `nc\rcat de sarcasm. Doar
minea]\ ca s\ o anun] c\ situa]ia tatei se stabilizase.) c\ nu [tiam dac\ e[ti acas\ ori la birou. Trebuia s\-mi imaginez c\
– Se aga]\ de via]\. La spital [i-a g\sit o mul]ime de personaje un tip ambi]ios ca tine vine devreme [i st\ p`n\ t`rziu, a[a cum te
pe care s\ le terorizeze [i s\ le intimideze, a[a c\ are un motiv `n sf\tuiesc toate c\r]ile alea despre oameni de succes.
plus s\ mai tr\iasc\. – Cum `]i merge, Chad?
Mi-a z`mbit politicos, nedorind s\ r`d\ pe seama unui muribund. – S`nt plin de admira]ie, Adam. Pentru tine. Mai mult ca nicio-
– Da, dac\ e[ti dispus\, a[ dori s\-mi mai acorzi o [ans\. dat\, dac\ vrei s\ [tii.
– {i eu a[ dori asta. S-a a[ezat din nou la aparat [i a `nceput s\ – Frumos din partea ta.
pedaleze, timp `n care a programat computerul. Mai ai num\rul – Mai ales dup\ ce am luat pr`nzul cu vechiul t\u prieten, Kevin
meu? (Apoi mi-a z`mbit cu sinceritate, moment `n care chipul i-a Griffin.
suferit o transformare. Era frumoas\. Cu adev\rat uimitoare.) Dar – Nu l-am cunoscut prea bine.
ce mi-o fi venit? M\ po]i g\si pe site-ul Trion. – El spunea altceva. {tii ceva, interesant lucru – activitatea ta de
la Wyatt nu l-a impresionat mai deloc. A afirmat c\ erai tare la pe-
Chiar dac\ trecuse de [apte, Camilletti era `nc\ la birou. Evi- treceri.
dent, toat\ lumea lucra din r\sputeri, dar a[ fi vrut ca individul s\ – C`nd eram t`n\r [i iresponsabil, se poate, am spus eu, d`nd un
plece ca s\ pot p\trunde `n biroul lui `naintea celor de la Serviciul r\spuns care s\ `i fac\ cinste [i lui George Bush cel t`n\r.
de securitate. Pe de alt\ parte, doream s\ ajung acas\ ca s\ dorm, – Pe de alt\ parte, nu-[i aminte[te ca tu s\ fi lucrat la pro-
deoarece sim]eam c\ m\ pr\bu[esc [i-mi ardea tot corpul. iectul Lucid.
290 JOSEPH FINDER PARANOIA 291

– P\i, el e – parc\-i la v`nz\ri, nu? am zis eu, socotind c\, dac\ nimeni pe etaj. Am tras storurile, am extras cablul Keyghost [i am
sugeram c\ Griffin era neinformat, se cuvenea m\car s\ o fac cu ridicat o stinghie ca s\ m\ uit `n jur. N-am v\zut pe nimeni, de[i
subtilitate. cred c\ n-am fost din cale afar\ de precaut. Am ridicat storurile,
– A fost. De azi nu mai e. Asta, `n caz c\ n-ai aflat. apoi am deschis u[a `ncet, privind `nt`i `n dreapta, apoi `n st`nga.
– N-a mers? ~n anticamera lui Camilletti, rezemat de perete [i ]in`ndu-[i bra-
Am rostit acele vorbe cu un u[or tremur, pe care l-am disimulat ]ele `ncruci[ate, st\tea un b\rbat masiv, cu o c\ma[\ `nflorat\ [i
dreg`ndu-mi glasul, apoi tu[ind. purt`nd ochelari cu rame groase.
– A prins trei zile la Trion. Apoi cineva de la Wyatt a informat Noah Mordden.
telefonic Serviciul de securitate c\ bietul Kevin are prostul obicei de Avea un z`mbet ciudat pe fa]\.
a „aranja“ rapoartele de transport [i cheltuieli. Li s-au servit dovezi – Cassidy, a zis el. Uite-l [i Phinneas Finn al nostru [i cablul
[i tot ce trebuia, prin fax. S-au g`ndit c\ cei de la Trion ar trebui s\ conector cu treizeci [i patru de pini1 .
cunoasc\ acest am\nunt. Bine`n]eles, Trion s-a debarasat imediat de – A, salut, Noah, am spus eu. M-am sim]it cuprins de panic\,
el. Degeaba a respins el acuza]iile, fiindc\ [tii cum se `nt`mpl\ `n dar am reu[it s\ abordez o expresie de blazare. Nu aveam nici cea
asemenea cazuri – doar nu apari `n fa]a unui tribunal, corect? mai vag\ idee la ce se referea, doar c\ p\rea a fi o aluzie literar\
– Isuse, am f\cut eu. Incredibil. N-am [tiut. obscur\, specialitatea lui. Ce pui la cale?
– N-ai avut idee c\ se va da acel telefon? – }i-a[ pune aceea[i `ntrebare.
– N-am avut idee ce face Kevin. Adic\, a[a cum ]i-am spus, nu – Ai venit `n vizit\?
l-am cunoscut prea bine, dar mi s-a p\rut un tip de treab\. Doamne. – ~nseamn\ c-am gre[it biroul. Eu m\ dusesem la cel pe u[a c\-
P\i, nu cred c\ po]i face asemenea chestii prea des [i s\ speri c\ nu ruia scrie: „Adam Cassidy“. Ce gre[eal\!
vei fi prins. – M-au pus s\ lucrez pentru toat\ lumea de aici, am zis.
A izbucnit `ntr-un hohot de r`s at`t de puternic, `nc`t a trebuit s\ Altceva mai bun nu-mi venise `n minte [i mi-am dat seama c\
`ndep\rtez receptorul de ureche. era o minciun\ grosolan\. Chiar `mi `nchipuisem c\ va crede c\ tre-
– Oho, asta-i bun\. E[ti mare de tot, tipule! A continuat s\ r`d\ buia s\ intru `n biroul lui Camilletti? La ora opt seara? Mordden
cu poft\, de parc\ ar fi auzit cea mai bun\ poant\ din lume. Ai era prea de[tept [i prea b\nuitor ca s\ `nghit\ a[a ceva.
dreptate p`n\ la cer. Nu po]i face asemenea chestii prea des [i s\ – Ai cam mul]i st\p`ni, a remarcat el. Cred c\ ai uitat pentru
speri s\ scapi neprins. cine lucrezi `n realitate.
Apoi a `nchis. Am z`mbit cam str`mb. ~n sinea mea sim]eam c\ mor. M\ v\-
Cu cinci minute mai devreme voisem s\ m\ las pe sp\tarul fo- zuse `n biroul Norei, iar acum `n cel lui Camilletti, deci [tia.
toliului [i s\ adorm, `ns\ acum nu mai eram `n stare, eram mult Se terminase. Mordden m\ putea da de gol. Ce urma? Cui `i va
prea speriat. Mi se uscase gura, de aceea m-am dus p`n\ la bufet [i spune? Imediat ce Camilletti ar fi aflat c\ p\trunsesem `n biroul lui,
am luat o sticl\ de ap\. Am ales drumul cel mai lung, prin dreptul m-ar fi concediat f\r\ a sta la discu]ii, iar Goddard nu s-ar fi opus deloc.
biroului lui Camilletti. Plecase, deoarece `n biroul lui era lumina – Noah, am spus.
stins\, dar asistenta lui mai r\m\sese. O jum\tate de or\ mai t`rziu,
1Aluzie complicat\ la personajul din romanul cu acela[i nume (Phinneas Finn, 1867)
c`nd m-am `ntors, plecase [i ea.
de Anthony Trollope – prototip al t`n\rului politician care vrea s\ parvin\ [i social
Trecuse pu]in de opt. De data asta, dup\ ce-mi perfec]ionasem prin c\s\torie, dar este respins de `nalta societate [i revine `n Irlanda natal\.
tehnica, am p\truns rapid [i f\r\ probleme. Se p\rea c\ nu mai era Conectorul cu 34 de pini este folosit de regul\ la cabluri video. (n. tr.)
292 JOSEPH FINDER

Apoi am inspirat ad`nc, dar mintea mi se golise de orice g`nd [i


n-am g\sit replica potrivit\.
– Voiam s\ te felicit pentru ]inut\, a zis el. ~n ultima vreme ar\]i
deosebit de elegant, `n stilul superiorilor no[tri.
– Mul]umesc. A[a g`ndeam [i eu.
– Flanel\ neagr\ [i sacoul din tweed – aminte[ti de Goddard.
Semeni tot mai mult cu ne`nfricatul nostru lider. O variant\ mai ra-
pid\, mai aerodinamic\. Cu o mul]ime de caracteristici noi, care
deocamdat\ nu func]ioneaz\ perfect. A sur`s. Am observat c\ ai [i Partea a [asea
un Porsche nou.
– Da.
– Greu s\ scapi de pasiunea pentru ma[ini care b`ntuie `n com- C|SU}A PO{TAL|
pania asta, nu? Dar, `n vreme ce gone[ti pe autostrada vie]ii, ar tre-
bui s\ te mai opre[ti din c`nd `n c`nd ca s\ [i g`nde[ti pu]in, Adam.
Dac\ toate vin spre tine, s-ar putea s\ fi gre[it banda de circula]ie. C\su]\ po[tal\: Loc secret destinat transmiterii de mesaje
– O s\ ]in minte. sau informa]ii, ascunz\toare. Expresie din jargonul profesio-
– Interesante [tirile privind disponibiliz\rile. ni[tilor desemn`nd un loc fizic ascuns [i folosit ca leg\tur\
– Da, totu[i tu n-ai probleme. impersonal\ dintre un agent [i un curier, ofi]er de caz sau
– Asta-i o `ntrebare sau o propunere? Ceva din comportarea alt agent `ntr-o re]ea de informa]ii sau o opera]iune secret\.
mea p\rea s\ `l amuze. S\ l\s\m asta. }i-am spus c\ am kriptonit\. Dic]ionar interna]ional de spionaj
– Ce `nseamn\ asta?
– S\ spunem c\ n-am primit titlul de „inginer superspecialist“
doar datorit\ distinsei mele cariere.
– {i despre ce fel de kryptonit1 vorbim `n cazul de fa]\? Auriu?
Verde? Sau Ro[u?
– ~n sf`r[it, un subiect la care te pricepi [i tu c`t de c`t. Dar, dac\
]i-a[ ar\ta, Cassidy, [i-ar pierde puterea, nu crezi?
– Serios?
– Mai bine fii atent pe unde calci [i p\ze[te-]i fundul, Cassidy, a
zis el [i a disp\rut pe hol.

1 Element chimic fictiv, preluat dintr-o serie de benzi desenate cu Superman, origi-
nar de pe planeta Krypton care a explodat [i s-a transformat `n kryptonit de diferite
tipuri, fiecare av`nd anumite puteri. De exemplu, K auriu afecteaz\ superputerile
kryptonienilor, cel verde provoac\ dureri [i ucide kryptonienii, iar cel ro[u provoac\
transform\ri fizice. (n. tr.)
57

~n sf`r[it, terminasem mai devreme – am ajuns acas\ pe la nou\


[i jum\tate, o epav\ cu nervii la p\m`nt, care ar fi avut nevoie de
trei zile de somn ne`ntrerupt ca s\ se refac\. ~n timp ce conduceam
spre cas\, am derulat `n minte scena cu Mordden de c`teva ori, `n-
cerc`nd s\ `n]eleg semnifica]iile discu]iei. M-am `ntrebat dac\ pl\-
nuia s\ spun\ cuiva, pentru a m\ da `n g`t. Iar dac\ nu, de ce n-ar fi
f\cut-o? M\ va ]ine `n [ah cu ceea ce [tia? Habar n-aveam cum s\
rezolv problema; asta era partea cea mai nepl\cut\.
Apoi m-am trezit g`ndindu-m\ la noul [i uria[ul meu pat cu
saltea Dux [i la felul `n care m\ voi pr\bu[i s\ dorm chiar `n clipa
`n care voi p\[i pe u[\. Ce se alesese de via]a mea? Ajunsesem s\
visez un pic de somn. De toat\ mila.
~n orice caz, nu puteam s\ m\ culc imediat, pentru c\ mai aveam
de lucru. Trebuia s\ scap de foile acelea extrase din dosarele lui
Camilletti, care parc\-mi ardeau degetele, [i s\ le transmit lui Wyatt
[i lui Meacham. Nu voiam s\ le mai p\strez asupra mea nici o clip\.
A[adar, am folosit scanerul cu care m\ `nzestrase Meacham, am
transformat foile `n documente PDF, le-am criptat [i le-am transmis
prin e-mail prin serviciul de ascundere a identit\]ii.
Dup\ ce am f\cut asta, am scos manualul de la Keyghost, am
montat dispozitivul la computer [i am `nceput s\ descarc. C`nd am
deschis primul document, am sim]it un spasm de nervozitate –
aveam `n fa]\ un amestec de date total neinteligibil. Evident, f\cusem
totul varz\. M-am uitat apoi mai atent [i am constatat c\ exista o
296 JOSEPH FINDER PARANOIA 297

anumit\ structur\; nu f\cusem chiar o treab\ proast\. Am distins nu- care nu mi se ceruser\ m\ f\cea s\ simt c\ s`nt un tr\d\tor dezgus-
mele lui Camilletti, o serie de cifre [i litere, apoi propozi]ii `ntregi. t\tor al noilor mei patroni.
Pagini `ntregi de text. Tot ce tastase tipul `n ziua aceea, [i erau o Apoi mi-au s\rit `n ochi literele WSJ. Am socotit c\ erau
gr\mad\. prescurtarea de la Wall Street Journal. Am vrut s\ v\d care fusese
Am `nceput cu ce era mai important: am descoperit parola lui. reac]ia lui fa]\ de articolul ap\rut `n Journal, de aceea am citit [irul
{ase numere, terminate `n 82 – poate erau datele de na[tere ale vre- de cuvinte [i am fost c`t pe ce s\ cad de pe scaun.
unuia dintre copii; sau data c\s\toriei. Ceva de genul \sta. Din c`te `mi d\deam seama, Camilletti folosea o serie de conturi
Dar mai interesante mi s-au p\rut e-mailurile lui. Multe dintre diferite de e-mail `n afara celui de la Trion – Hotmail, Yahoo [i la o
ele con]ineau informa]ii confiden]iale despre companie, despre achi- companie local\ de acces la Internet. Acestea din urm\ p\reau s\
zi]ia unei companii de care se ocupa personal. Compania aceea, slujeasc\ rezolv\rii unor chestiuni personale, cum ar fi contactarea
Delphos, despre care citisem `n dosare. Cea pentru care erau pre- unor agen]i de burs\, mesaje c\tre fratele, sora [i tat\l lui, [i altele
g\ti]i s\ pl\teasc\ o c\ru]\ de bani, at`t `n numerar, c`t [i `n ac]iuni. asemenea.
Mai era un schimb de e-mailuri, marcate toate cu „TRION ~ns\ e-mailurile transmise prin Hotmail mi-au atras aten]ia.
CONFIDEN}IAL“, despre o metod\ nou\ [i secret\ de control al Unul dintre ele era adresat c\tre BulkeleyW@WSJ.com. Suna a[a:
inventarului, care se pusese `n practic\ `n urm\ cu c`teva luni,
Bill –
pentru combaterea falsific\rii [i a pirateriei, `ndeosebi `n Asia.
Aici s-a dezl\n]uit iadul. Se vor exercita presiuni mari asupra ta ca s\-]i
Unele componente ale fiec\rui produs Trion, fie el telefon, palmtop divulgi sursa – ]ine-te tare. Sun\-m\ acas\ `n seara asta la 21.30.
sau scaner medical, erau marcate acum cu sigla Trion [i o serie, Paul
realizate prin folosirea laserului. Aceste marcaje de identificare pu-
teau fi v\zute doar la microscop – nu puteau fi falsificate [i dove- Deci, a[a st\teau lucrurile. Paul Camilletti era – nu se putea
deau c\ obiectul respectiv era produs de Trion. altfel – cel care divulgase secrete. El furnizase c\tre Journal infor-
Am g\sit multe informa]ii despre produc\tori de cipuri din ma]iile care provocaser\ at`tea daune companiei [i lui Goddard.
Singapore, firme cump\rate de Trion sau `n care se investise mult. Acum, toate se legau `ntr-un scenariu de spaim\. Camilletti ajuta
Interesant – Trion se apucase de producerea cipurilor sau, cel pu]in, Wall Street Journal s\-l distrug\ pe Jock Goddard, descriindu-l pe
cump\rase pachetele majoritare ale altor firme. b\tr`n drept dep\[it, terminat ca director. Goddard trebuia s\-[i fac\
Tot citind materialele acelea, am avut o senza]ie stranie. Ca [i bagajele. Consiliul director, precum [i orice analist sau bancher de
cum a[ fi p\truns `n jurnalul personal al cuiva. M\ sim]eam vinovat – investi]ii aveau s\ `n]eleag\ asta din lectura articolului. Iar consiliul
nu pentru c\ d\deam dovad\ de neloialitate fa]\ de Camilletti, evi- director pe cine va numi `n locul lui Goddard?
dent, ci fa]\ de Goddard. Aproape c\ vedeam capul de pitic al lui Era la mintea coco[ului, nu?
Goddard, plutind `ntr-o bul\ de aer, urm\rindu-m\ dezaprobator
cum treceam prin coresponden]a, e-mailurile [i notele personale ale De[i eram epuizat, mi-a trebuit mult\ vreme, r\sucindu-m\ [i
lui Camilletti. Poate c\ asta se datora faptului c\ m\ sim]eam at`t de foindu-m\, p`n\ s\ adorm. Iar somnul mi-a fost pe m\sur\ de chi-
epuizat, dar oricum aveam o senza]ie cumplit\. Pare ciudat, [tiu – nuit. ~n vis l-am v\zut pe b\tr`nul Augustine Goddard, cu umerii
nu comiteam nici un p\cat c\ furam materiale despre proiectul c\zu]i, aflat `n acel restaurant am\r`t m`nc`nd pl\cint\, sau ar\t`nd
AURORA ca s\ le transmit c\tre Wyatt, dar ob]inerea unor chestii dobor`t [i b\tut, pe m\sur\ ce oamenii de la Departamentul econo-
298 JOSEPH FINDER

mic ie[eau din sala de [edin]e unul c`te unul. I-am visat [i pe Wyatt
[i Meacham, teroriz`ndu-m\, amenin]`ndu-m\ cu `nchisoarea; `n
vis, `i `nfruntam, le spuneam s\ se duc\ dracului, m\ d\deam la ei,
dar pierdeam. Am visat [i despre p\trunderea `n biroul lui
Camilletti [i c\ fusesem prins de Chad [i Nora, care se aliaser\.
Iar c`nd de[tept\torul a sunat la ora [ase [i am ridicat capul de
pe pern\, mi-am dat seama c\ trebuia s\-l anun] pe Goddard `n le-
g\tur\ cu Camilletti.
Apoi am `n]eles c\ m\ aflam `ntr-o postur\ imposibil\. Cum naiba 58
s\-i spun lui Goddard despre Camiletti c`nd eu ob]inusem acele
informa]ii p\trunz`nd ho]e[te `n biroul lui?
Ce era de f\cut? Faptul c\ Uciga[ul Camilletti – tic\losul care se pref\cuse a fi
at`t de furios `n leg\tur\ cu articolul din Wall Street Journal – d\-
duse na[tere `ntregii situa]ii m\ irita la culme. Tipul era mai mult
dec`t un nemernic: se dovedise neloial fa]\ de Goddard.
Poate c\, dup\ s\pt\m`ni `n care m\ sim]isem ca un jeg demn
de tot dispre]ul, era o u[urare pentru mine s\ am o convingere mo-
ral\ `n leg\tur\ cu ceva. Poate faptul c\ sim]eam nevoia s\-l prote-
jez pe Goddard m\ f\cea s\ am sentimente ceva mai generoase fa]\
de mine `nsumi. Poate c\ manifest`ndu-mi furia fa]\ de neloialitatea
lui Camilletti puteam s\ o ignor pe a mea f\r\ s\ m\ mustre con[ti-
in]a prea tare. Sau poate m\ ar\tam recunosc\tor fa]\ de Goddard
pentru c\ m\ alesese exact pe mine, recunosc`nd `n persoana mea
ceva ie[it din comun, calit\]i mai deosebite dec`t ale altora. Greu de
spus dac\ furia mea fa]\ de Camilletti pornea chiar din altruism.
Uneori sim]eam o `mpuns\tur\ cumplit de dureroas\, chinuitoare
c\, `n realitate, nu eram cu nimic mai presus de Camilletti. Adic\,
fusesem angajat la Trion, un nimeni care se d\dea drept profet,
c`nd, de fapt, p\trundeam mi[ele[te `n birouri ca s\ fur documente
[i s\ `ncerc s\ distrug `ns\[i sufletul corpora]iei lui Jock Goddard,
iar asta `n timp ce c\l\toream cu Buick-ul lui de epoc\.
Dep\[isem cu mult orice m\sur\. Iar chinurile, transpira]ia de la
ora patru diminea]a, toate m\ doborau. ~nsumate, `mi primejduiau
s\n\tatea mintal\. Era preferabil s\ nu mai g`ndesc deloc [i, `n
schimb, s\ ac]ionez ca un robot programat.
300 JOSEPH FINDER PARANOIA 301

Poate chiar aveam con[tiin]a unui boa constrictor. ~nc\ voiam computerele re]ineau toate e-mailurile care treceau prin cablurile cu
s\-l dau de gol pe tic\losul \la de Camilletti. fibr\ optic\, indiferent dac\ erau pe Yahoo, Hotmail sau pe cine
Eu m\car nu avusesem de ales [i fusesem nevoit s\ accept acel [tie ce alt serviciu.
rol. Fusesem silit s\-l accept. ~n vreme ce tr\darea lui Camilletti Proasp\tul meu amic de la Departamentul de tehnologie infor-
pornea din cu totul alte motiva]ii. Complotase clar `mpotriva lui matic\, care [i-a `nchipuit c\ `i face un serviciu personal chiar lui
Goddard, omul care `l adusese la companie [i-i acordase toat\ `n- Goddard, mi-a dat [i c`teva `nregistr\ri ale unor discu]ii telefonice
crederea. {i cine [tie ce altceva mai punea el la cale? date sau primite la biroul directorului economic. „Nici o pro-
Goddard trebuia s\ afle. Numai c\ trebuia s\ am o acoperire – o blem\“, a zis el. Compania nu `nregistra convorbirile, dar se ]inea
explica]ie plauzibil\ care s\ nu dea de b\nuit c\ p\trunsesem `n bi- eviden]a tuturor numerelor de telefon apelate sau de la care se pri-
roul lui Camilletti. miser\ apeluri; aceasta era o practic\ normal\ `n cadrul unei corpo-
~n drum spre Trion, `n vreme ce m-am bucurat cu toat\ fiin]a de ra]ii. Putea s\-mi pun\ la dispozi]ie chiar [i copii dup\ mesaje
for]a [i vuietul motorului ma[inii, am analizat toate posibilit\]ile de vocale, `ns\ asta ar fi cerut ceva mai mult timp.
rezolvare a acelei probleme, iar c`nd am ajuns la destina]ie, `mi for- Rezultatele mi-au parvenit `n mai pu]in de o or\. Aveam totul.
mulasem un plan satisf\c\tor. ~n ultimele zece zile, Camilletti primise o serie de telefoane de
Faptul c\ lucram ca asistent al directorului general `mi conferea la individul de la Journal. Dar ceea ce `l incrimina [i mai r\u era
ni[te puteri ne`nchipuite. Dac\ telefonam cuiva necunoscut [i-i faptul c\ [i el `i telefonase tipului de c`teva ori. Pentru un apel sau
spuneam c\ s`nt un oarecare Adam Cassidy, aveam toate [ansele s\ dou\ putea sus]ine c\ f\cuse `ncerc\ri de a r\spunde la telefoanele
ziaristului – chiar dac\ el insistase asupra faptului c\ nu schimbase
fiu plimbat de la unul la altul. ~ns\ Adam Cassidy, „de la biroul di-
nici o vorb\ cu acesta.
rectorului general“ sau „biroul lui Jock Goddard“ – de parc\ a[ fi
~ns\ dou\sprezece convorbiri, dintre care unele duraser\ cinci
stat `n birou al\turi de [ef, iar nu la o sut\ de pa[i dep\rtare – f\cea
sau [apte minute? Asta nu mirosea deloc a bine.
ca toate apelurile mele s\ primeasc\ r\spuns cu viteza fulgerului.
Apoi mi-au sosit copii dup\ e-mailuri. „De acum `nainte, scria
De aceea, c`nd am telefonat la Departamentul de tehnologie in-
Camilletti, sun\-m\ doar acas\. Nu, repet, NU m\ mai suna la Trion.
formatic\ [i le-am spus c\ „noi“ doream copii ale tuturor e-mailurilor
Iar e-mailurile trebuie s\ fie transmise la urm\toarea adres\ Hotmail.“
arhivate, transmise de la [i c\tre biroul directorului economic `n ulti-
Ia s\ te v\d cum o s\ explici asta, Uciga[ule.
mele treizeci de zile, am primit ajutor instantaneu. Nu voiam s\ ar\t
Doamne, abia a[teptam s\-i prezint lui Goddard micul meu do-
cu degetul spre Camilletti, de aceea am dat de `n]eles c\ Goddard se
sar, `ns\ el avusese [edin]\ dup\ [edin]\, de diminea]\ p`n\ spre sf`r-
temea c\ se scurg informa]ii din serviciul directorului economic.
[itul dup\-amiezii – iar acelea erau [edin]e la care nu m\ convocase.
Am descoperit o chestie care m-a intrigat, anume c\ omul `[i f\-
Abia dup\ ce l-am v\zut pe Camilletti ie[ind din biroul lui
cuse obiceiul de a [terge anumite e-mailuri periculoase, indiferent
Goddard am socotit c\ trebuia s\-mi `ncerc norocul.
dac\ le trimitea sau le primea. Evident, nu voia ca acestea s\-i r\-
m`n\ stocate `n computer. Sigur [tiuse, pentru c\ era un tip de[tept,
c\ toate copiile e-mailurilor se p\strau undeva `n baza de date a
companiei. De aceea, pentru coresponden]a mai delicat\ – inclusiv
cea cu Wall Stree Journal – prefera s\ apeleze la servicii de e-mail
din afara companiei. M-am `ntrebat dac\ avea [tiin]\ c\ la Trion
PARANOIA 303

– Nu uita, am considerat c\ persoana care transmisese informa]ii


pentru raportul din Journal, nu putea fi dec`t din cadrul companiei...
– Da, da, a spus el ner\bd\tor s\ scape de mine.
– Da, cum s\ spun, e Paul. Camilletti.
– Ce vorbe[ti?
– {tiu c\ e greu de crezut. Dar am totul aici, [i nu `ncape nici un
dubiu. Am `mpins foile tip\rite c\tre el. Uit\-te la primul e-mail!
{i-a scos ochelarii de citit de pe l\n]i[orul purtat `n jurul g`tului
59 [i i-a pus pe nas. Str`mb`ndu-se, a verificat h`rtiile. C`nd a ridicat
capul spre mine, avea chipul `ntunecat.
– De unde ai astea?
~n timp ce se `ndep\rta, Camilletti m-a v\zut, dar nu m-a b\gat Am z`mbit.
`n seam\; puteam prea bine s\ fiu o pies\ de mobilier. Goddard mi-a – De la Departamentul informatic. Am ezitat o clip\, apoi am
surprins privirea [i spr`ncenele i s-au arcuit `ntreb\tor. Flo a `nceput continuat: Am cerut eviden]a tuturor discu]iilor telefonice purtate cu
s\-i vorbeasc\, iar eu am f\cut un semn cu degetul ar\t\tor `n aer, Wall Street Journal. Apoi, c`nd am v\zut at`tea apeluri de la telefo-
gest tipic al lui, d`ndu-i de `n]eles c\ voiam s\-i r\pesc un minut. El nul lui Paul, am crezut c\ e vreun asistent sau altcineva, de aceea am
i-a f\cut imediat un semn lui Flo, dup\ care m-a chemat `n\untru. cerut copii ale e-mailurilor lui. Goddard nu p\rea prea `nc`ntat, lucru
– Cum m-am descurcat? a `ntrebat el. lesne de `n]eles. ~n realitate, se sup\rase serios, de aceea m-am gr\-
– Poftim? bit s\ adaug: ~mi pare r\u. {tiu c\ asta vine ca un [oc. Apoi mi-a
– Mica mea cuv`ntare c\tre companie. sc\pat imediat un cli[eu monumental: Nici eu nu `n]eleg.
Chiar `l interesa p\rerea mea. – Bun, sper c\ e[ti `nc`ntat de tine, a spus Goddard.
– Ai fost grozav, am spus. Am cl\tinat din cap.
A z`mbit, p\r`nd u[urat. – ~nc`ntat? Nu, am vrut doar s\ descop\r care e...
– ~ntotdeauna simt c\ trebuie s\-i fiu recunosc\tor profesorului – Fiindc\ eu s`nt dezgustat, a spus el. ~i tremura glasul. De ce
de teatru din colegiu. M-a ajutat enorm `n carier\, interviuri, dracu’ ai f\cut asta? Unde crezi c\ ne afl\m, la Casa Alb\ pe vre-
discursuri publice [i c`te altele. Adam, tu ai jucat vreodat\ teatru? mea lui Nixon?
M-a trecut un val de c\ldur\. Da, `n fiecare zi. Isuse, la ce f\cea Ajunsese s\ strige [i, `n timp ce vorbea, scuipase de c`teva ori.
aluzie? Am sim]it c\ se scufund\ `nc\perea cu mine: eram doar noi doi,
– Nu, deloc. desp\r]i]i de t\blia mesei. Am sim]it cum `mi bubuie s`ngele `n
– Actoria te calmeaz\. Of, Doamne, nu c-a[ fi un Cicero sau urechi. R\m\sesem prea [ocat ca s\ mai am vreo replic\.
mai [tiu eu cine, dar... `n fine, te fr\m`nt\ ceva? – Te-ai apucat s\ `ncalci dreptul la intimitate al oamenilor, s\
– E vorba de articolul din Wall Street Journal, am spus eu. dezgropi mor]ii, s\ pui m`na pe eviden]e personale de telefoane [i
– Chiar a[a? a f\cut el, nedumerit. e-mailuri [i, poate, s\ violezi coresponden]a! Ac]iunea ta mi se pare
– Am descoperit cine a transmis informa]iile. resping\toare [i te rog s\ nu mai faci a[a ceva vreodat\. Acum, te
M-a privit de parc\ nu ar fi `n]eles, de aceea am continuat: rog s\ dispari de aici.
304 JOSEPH FINDER PARANOIA 305

M-am ridicat cl\tin`ndu-m\, ame]it, [ocat. C`nd am ajuns la – Am ajuns `n faza final\ a unei achizi]ii mari, mari de tot, a
u[\, m-am `ntors c\tre el: spus el. Probabil cea mai costisitoare din istoria companiei. Dar
– Vreau s\-mi cer scuze, am spus cu glas g`tuit. Credeam c\ a[a s-ar putea s\ fie cea mai bun\ investi]ie pe care am f\cut-o vreo-
o s\-mi aduc contribu]ia. O s\ m\... m\ duc s\ golesc birou. dat\. ~nc\ nu-]i pot da am\nunte, dar, dac\ negocierile pe care le
– Of, pentru numele lui Dumnezeu, vino `napoi. Furtuna p\rea desf\[oar\ Paul se `ncheie cu succes, la sf`r[itul s\pt\m`nii vom
c\ trecuse. Nu ai timp s\-]i gole[ti biroul. Mai am multe treburi putea anun]a semnarea contractului. Am dat din cap. Vreau ca totul
s\-]i dau. Acum vorbea mai calm. ~n]eleg c\ ai vrut s\ m\ protejezi. s\ mearg\ perfect. Aici s`nt specifica]iile de baz\ ale noii companii –
Am `n]eles, Adam, [i apreciez asta. {i nu o s\-]i ascund c\ s`nt stu- num\r de angaja]i, necesar de spa]iu [i a[a mai departe. Se vor inte-
pefiat de ceea ce a f\cut Paul. Dar lucrurile se pot face corect [i in- gra imediat la Trion [i vor avea sediul tot `n cl\direa asta. Evident,
corect, iar eu prefer calea corect\. ~ncepi prin a monitoriza asta `nseamn\ c\ trebuie s\ le facem loc. Una dintre diviziuni tre-
e-mailuri [i eviden]e, iar dup\ aceea te apuci s\ interceptezi con- buie s\ se mute din sediu, tocmai pe campusul Yarborough sau la
vorbiri telefonice [i sf`r[e[ti prin a crea un stat poli]ienesc, nu o Research Triangle. Vreau s\ analizezi care divizie sau divizii, dac\
corpora]ie. Iar o companie nu poate func]iona `n acest fel. Nu [tiu e cazul, poate fi mutat\ cu deranj minim, pentru a face loc... noii
cum se proceda la Wyatt, dar aici nu facem a[a ceva. achizi]ii. ~n]elegi? Studiezi ce-i aici, apoi, dup\ ce termini, te rog s\
Am dat din cap. toci foile. {i s\ m\ anun]i c`t de cur`nd ce p\rere ai.
– ~n]eleg. ~mi pare r\u. – ~n regul\.
A ridicat palmele `n semn c\ voia s\ tac. – Adam, [tiu c\-]i pun totul `n bra]e, dar n-am `ncotro. Te rog s\
m\ anun]i imediat ce ]i-ai format o idee. Contez pe inteligen]a ta
– S\ consider\m c\ nici nu s-a `nt`mplat. Uit\ totul. Iar eu o
strategic\. A `ntins m`na [i m-a str`ns amical de um\r. {i mai con-
s\-]i zic altceva – p`n\ la urm\, nici o companie nu s-a pr\bu[it
tez pe onestitatea ta.
pentru c\ unul dintre directori a sc\pat presei ce nu trebuia. Din in-
diferent ce motiv ar fi f\cut-o. Las\, o s\ g\sesc eu o cale de a trata
problema. ~n felul meu.
{i-a `mpreunat palmele, d`nd de `n]eles c\ subiectul acela se f\-
cea uitat.
– Nu trebuie s\ d\m na[tere unor certuri, mai ales `n momentele
astea. Avem ceva mult mai important `n desf\[urare. O s\-]i cer p\-
rerea `ntr-o chestiune ultrasecret\. S-a a[ezat mai bine pe scaun,
[i-a pus ochelarii pe nas [i a scos o agend\ uzat\, `mbr\cat\ `n piele.
S-a uitat la mine pe deasupra ochelarilor. S\ nu spui nim\nui c\
fondatorul [i directorul general al Trion Systems nu-[i aminte[te
parolele de pe propriul computer. {i, mai ales, s\ nu scapi nim\nui
ce dispozitiv specific folose[te pentru a p\stra parolele. Privind
atent `n agend\, a tastat ceva.
Peste un minut imprimanta a c\p\tat via]\ [i a scos c`teva pa-
gini. A `ntins m`na, a scos paginile [i mi le-a `nm`nat.
PARANOIA 307

Indiferent de argumentele lui, `mi cerea s\ las documentele `ntr-una


dintre c\su]ele po[tale pe care le stabilisem cu s\pt\m`ni `n urm\.
Pu]in dup\ ora [ase, am plecat de la birou [i am mers p`n\ la un
McDonald’s aflat la vreo trei kilometri de sediul Trion. Toaleta
pentru b\rba]i era mic\, `n ea nu putea intra dec`t o persoan\ [i se
putea `ncuia u[a. A[a am [i f\cut, am deschis aparatul `n care se afla
prosopul de h`rtie [i am pus `n\untru plicul f\cut sul, dup\ care am
pus capacul la loc. P`n\ `n momentul `n care trebuia schimbat proso-
60 pul, nu avea s\ se uite nimeni `n\untru – cu excep]ia lui Meacham.
~nainte de a ie[i din restaurant, mi-am luat un Quarter Pounder –
nu pentru c\ sim]eam nevoia, ci pentru c\ fusesem instruit. La
Slav\ Cerului, cu trecerea timpului, Jocelyn p\rea s\ fac\ mai vreun kilometru [i jum\tate, era un alt restaurant, 7-Eleven, care
multe pauze de cafea [i de discu]ii cu prietenele la bufet. Cu prima avea un zid scund de jur `mprejurul parc\rii. Am l\sat ma[ina
ocazie c`nd a plecat din birou, am luat h`rtiile despre Delphos, pe acolo, am intrat [i mi-am cump\rat un Pepsi dietetic, apoi am b\ut
care mi le d\duse Goddard – eram convins c\ se refereau la din cutie c`t am putut. Restul l-am turnat `ntr-o canalizare aflat\ `n
apropiere. Am pus apoi `n cutie o greutate din acelea folosite la un-
Delphos, de[i numele companiei nu ap\rea scris nic\ieri –, [i am
di]\, din care aveam o mul]ime `n torpedou, dup\ care am l\sat re-
f\cut o copie dup\ ele la copiatorul din spatele mesei ei de lucru.
cipientul pe marginea zidului din beton.
Apoi am strecurat copiile `ntr-un plic.
Cutia de Pepsi era un semnal pentru Meacham, care trecea `n
Am transmis rapid un e-mail c\tre „Arthur“, anun]`ndu-l, `n
mod obi[nuit pe l`ng\ acel restaurant, c\ folosisem „c\su]a po[tal\“
limbaj codificat, c\ aveam de transmis un material nou – adic\ vo- num\rul trei, adic\ McDonald’s. Acea mic\ stratagem\ de spion `i
iam „s\ `napoiez articolele de `mbr\c\minte“ pe care le cump\ra- permitea lui Meacham s\ ridice documentul f\r\ s\ m\ `nt`lneasc\.
sem online. Din c`te `mi d\deam seama, predarea materialelor avea s\
{tiam c\ riscam transmi]`nd acel e-mail de la serviciu. Chiar mearg\ strun\. Nu aveam motive s\ cred altceva.
dac\ foloseam Hushmail, care codifica totul. Dar nu aveam timp. Toate bune, dar ceea ce f\cusem m\ sleise de puteri. ~n acela[i
Nu voiam s\ a[tept p`n\ ajungeam acas\, pentru ca, dup\ aceea, s\ timp, mi-era imposibil s\ nu m\ simt pu]in m`ndru: m\ perfec-
plec din nou. ]ionam `n activitatea de spionaj.
R\spunsul lui Meacham mi-a parvenit aproape imediat. Mi-a
spus s\ nu trimit articolele la adresa de c\su]\ po[tal\, ci la cea nor-
mal\. ~n traducere, nu voia ca eu s\ scanez documentele [i s\ i le
transmit prin e-mail, ci s\ le vad\ a[a cum erau, de[i nu a precizat
motivele. Oare voia s\ fie sigur c\-i d\deam originalele? Trebuia s\
`n]eleg c\ nu avea `ncredere `n mine?
Plus c\ le voia imediat [i, din anumite motive, nu ]inea s\ ne `n-
t`lnim personal. De ce? m-am `ntrebat eu. Se temea c\ voi fi urm\rit?
PARANOIA 309

Un chelner mi-a adus un pahar de sauvignon alb. Wyatt i-a spus


apoi s\ ne lase singuri [i s\ revin\ peste un sfert de or\, c`nd va da
[i comanda. Am r\mas singuri: eu, Wyatt [i Judith.
– Adam, a `nceput Wyatt, `n timp ce mesteca o bucat\ de focaccia1,
dosarele acelea pe care le-ai adus de la directorul t\u general au
fost foarte utile.
– Bine, am spus.
Acum devenisem Adam? {i primisem chiar felicit\ri. Asta m-a
61 uimit peste m\sur\.
– Mai ales fi[a privind condi]iile `n leg\tur\ cu Delphos, a
continuat el. Evident e o lovitur\, o achizi]ie crucial\ pentru Trion.
C`nd am ajuns acas\, pe contul meu de Hushmail am g\sit un Nici nu-i de mirare c\ pentru ea e dispus s\ pl\teasc\ cinci sute de
e-mail de la „Arthur“. Meacham `mi cerea s\ merg imediat la un milioane de dolari `n ac]iuni. ~n orice caz, prin asta s-a rezolvat
restaurant la naiba `n praznic, la mai bine de jum\tate de or\ de mers misterul. Avem imaginea complet\ a `ntregii situa]ii. Ne-am dat
cu ma[ina. Evident, `mi cerea s\ ajung urgent acolo. seama ce reprezint\ AURORA. M-am uitat la el f\r\ s\-mi tr\dez
nici o emo]ie, ca [i cum nu m-a[ fi sinchisit, [i apoi am dat din cap.
Localul s-a dovedit a fi un restaurant elegant, recunoscut pentru
A meritat s\ facem toate eforturile, am justificat to]i banii cheltui]i,
m`ncarea bun\, un soi de Mecca pentru pelerini gurmanzi, care se
a mai zis el. Tot chinul de a te strecura la Trion, instruirea, m\surile
numea Auberge. Pere]ii holului de intrare erau `mpodobi]i cu articole
de securitate. Cheltuielile, riscurile enorme – abia acum se justific\.
publicate despre restaurant `n Gourmet [i alte reviste de acela[i gen.
A ridicat paharul [i l-a `nclinat u[or spre Judith, care a z`mbit m\-
Mi-am dat seama de ce Wyatt voise s\ ne vedem acolo, pentru gulit\. ~]i r\m`n dator, i-a spus el lui Judith.
c\ nu era vorba doar de m`ncare. Localul asigura o discre]ie ma- „Iar eu ce s`nt, carne de tun?“ m-am `ntrebat `n g`nd.
xim\ – fiind destinat `nt`lnirilor private, leg\turilor extraconjugale – Acum, te rog s\ m\ ascul]i foarte atent, a zis Wyatt, pentru c\
[i altora de acela[i fel. Pe l`ng\ salonul principal, existau separeuri miza este imens\ [i vreau s\ `n]elegi importan]a problemei. Trion
mici pentru cine intime, `n care puteai intra [i ie[i direct din par- Systems pare s\ fi elaborat cea mai important\ tehnologie de la in-
care, f\r\ a mai trebui s\ defilezi prin zona principal\ a restaurantu- ventarea circuitului integrat. A rezolvat o problem\ la care noi, cei-
lui. Asta mi-a adus aminte de un motel de clas\. lal]i, lucr\m de decenii. Prin asta schimb\ istoria.
~ntr-un asemenea separeu, Wyatt st\tea la o mas\ cu Judith – Chiar asta vrei s\-mi spui?
Bolton. Judith m-a primit cu un aer cordial [i p`n\ [i Wyatt s-a – A, te-a[ ruga s\ iei [i noti]e. E[ti b\iat de[tept. Fii foarte atent.
ar\tat mai pu]in ostil dec`t de obicei. Asta, probabil, pentru c\ reu- Epoca cipului siliconic s-a `ncheiat. Nu [tiu cum, dar Trion a reu[it
[isem s\-i dau ceea ce dorise. Poate trecuse deja la al doilea pahar s\ creeze un cip optic.
de vin sau poate era vorba de Judith, care p\rea s\ exercite o influ- – {i?
en]\ misterioas\ asupra lui. Eram convins, cel pu]in judec`nd dup\ S-a holbat la mine cu un dispre] ne]\rmurit. Judith a intervenit
limbajul trupurilor, c\ `ntre Judith [i Wyatt nu exista o rela]ie amo- imediat, cu d\ruire, de parc\ ar fi dorit s\ fac\ uitat\ gafa mea.
roas\. Se vedea `ns\ c\ erau foarte apropia]i, iar el o respecta ca pe 1 Specialitate italieneasc\, un fel de turt\ din f\in\ integral\, la preg\tirea c\reia se fo-

nimeni altcineva. losesc ingrediente precum rozmarin, piper, ulei de m\sline, care se serve[te cald\. (n.tr.)
310 JOSEPH FINDER PARANOIA 311

– Intel a cheltuit miliarde `n `ncercarea de a rezolva problema – Excelent, am spus eu `ncet. ~ncepusem s\-mi dau seama de
asta, dar n-a reu[it. Pentagonul face cercet\ri `n domeniu de mai importan]a activit\]ii mele [i asta m\ f\cuse s\ m\ simt un tr\d\tor
bine de un deceniu. Toat\ lumea [tie c\ astfel se revolu]ioneaz\ sis- fa]\ de Trion – un adev\rat Benedict Arnold1 pentru Jock Goddard.
temele de naviga]ie ale aeronavelor [i ale proiectilelor, de aceea Tocmai `i oferisem dezgust\torului Nick Wyatt cea mai valoroas\ [i
s`nt preg\ti]i s\ pl\teasc\ oric`t ca s\ pun\ m`na pe un cip optic. revolu]ionar\ tehnologie de la televiziunea color `ncoace. M\ bucur
– Optocipul, a completat-o Wyatt, prelucreaz\ semnalele optice – c\ am putut fi de folos.
adic\ lumina – `n locul celor electronice, folosind o substan]\ care – Vreau toate specifica]iile, a spus Wyatt. Vreau prototipul. Vreau
se nume[te fosfur\ de indiu. cererile de patent, observa]iile de laborator, tot ce po]i g\si.
Mi-am amintit c\ citisem ceva despre fosfura de indiu `n dosa- – Nu [tiu c`t de multe mai pot procura, am protestat. Adic\,
rele lui Camilletti. doar dac\ p\trund cu for]a la etajul cinci...
– Substan]a asta se folose[te pentru producerea laserelor. – A, p\i o faci [i pe asta, amice. {i asta. Doar te-am plasat `n
– Trion a speriat pia]a cu cererea asta de fosfur\. A[a ne-am dat postul cel mai avantajos. Lucrezi direct pentru Goddard, e[ti unul
seama. Au nevoie de ea pentru semiconductorul din cip – poate dintre principalii lui asisten]i, ai acces la aproape tot ce vrei.
oferi o vitez\ de transfer mult mai mare dec`t arseniura de galiu. – Nu-i chiar at`t de simplu. Doar [tii asta.
– S`nt dep\[it, am spus eu. Ce calit\]i at`t de deosebite are? – Ocupi o pozi]ie de `ncredere, Adam, a intervenit Judith. Po]i
– Optocipul are un modulator capabil s\ transmit\ semnalele cu avea acces la o serie de proiecte.
viteza de o sut\ de gigabi]i pe secund\. Wyatt a `ntrerupt-o:
Am clipit de mirare. Parc\ vorbea alt\ limb\. Judith `l urm\rea – Nu vreau s\-mi ascunzi absolut nimic.
parc\ `n trans\. M-am `ntrebat dac\ ea chiar pricepea toat\ chestia – Nu ascund...
aceea. – Deci, disponibiliz\rile au constituit o surpriz\ pentru tine, a[a-i?
– Asta reprezint\ un adev\rat Pocal Sf`nt. Hai s\ explic\m asta – }i-am spus c\ urma s\ se dea un comunicat important. La
`n termeni mai simpli. O singur\ particul\ a optocipului, cu dia- momentul respectiv nu am [tiut mai mult de at`t.
metru c`t o sutime din grosimea firului de p\r, va putea rezolva `n
– La momentul respectiv, m-a `ng`nat el pe un ton r\ut\cios. Ai
acela[i timp tot traficul telefonic, informatic, de satelit [i de televi-
[tiut de concedieri `naintea CNN-ului, de[teptule. De ce nu mi-ai
ziune al unei companii. Sau poate pricepi dac\ exprim asta pe `n]e-
dat [i informa]ia asta? A trebuit s\ urm\resc CNBC ca s\ aflu de
lesul t\u, amice: cu optocipul, po]i desc\rca un film de dou\ ore `n
disponibiliz\rile de la Trion, c`nd eu aveam o c`rti]\ exact `n biroul
format digital `n a dou\zecea parte dintr-o secund\, clar? Asta `n-
directorului general.
seamn\ un salt cuantic pentru industrie, computere, agende cu
– Dar n-am...
computer [i telefon, sateli]i, transmisii TV prin cablu [i c`te altele.
– Spuneai c-ai plasat ceva `n biroul directorului economic. Ce
Optocipul va permite ca lucru[oare ca \sta – [i a ridicat `n sus te-
s-a `nt`mplat cu chestia de acolo?
lefonul cu computer Lucid – s\ recep]ioneze imagini TV f\r\ efecte
de scintila]ie. Dep\[e[te de departe orice tehnologie existent\ – e 1 Benedict Arnold (1741-1801) este cel mai faimos erou [i tr\d\tor din istoria Ame-

capabil de viteze superioare, necesit`nd o tensiune de alimentare ricii. Ca general al Armatei Continentale, `n cursul R\zboiului de Independen]\ a
c`[tigat o serie de b\t\lii, pentru ca apoi s\ comploteze cu armata britanic\ pentru a
mai mic\, av`nd o pierdere redus\ de semnal, nivel sc\zut de `nc\l- preda fortul West Point, care ar fi permis britanicilor s\ controleze fluviul Hudson [i
zire... E uimitor. Asta da afacere. s\ despart\ coloniile `n dou\. Ulterior a devenit general `n armata britanic\. (n. tr.)
312 JOSEPH FINDER PARANOIA 313

Fa]a lui, bronzat\, era mai `ntunecat\ dec`t de obicei, iar ochii i – S\ nu ne ascunzi nimic, ai `n]eles? Niciodat\. Acum casc\
se injectaser\. Am sim]it pe fa]\ o adiere umed\ de la stropii de urechile! Avem ni[te informatori buni, care ne-au spus c\ oamenii
scuipat ce zburaser\ din gura lui c`nd mi se adresase. lui Goddard preg\tesc o conferin]\ de pres\ la sediul Trion peste
– A trebuit s\-l scot. dou\ s\pt\m`ni. O chestie mare, pentru un comunicat deosebit. Tra-
– S\-l sco]i? a s\rit el, nevenindu-i s\ cread\. De ce? ficul de e-mailuri pe care mi l-ai dat sugereaz\ c\ se preg\tesc s\
– Serviciul de securitate al corpora]iei a g\sit chestia pe care am fac\ public\ treaba cu cipul optic.
plasat-o la Departamentul de resurse umane [i s-au apucat s\ veri- – N-o s\ fac\ anun]ul dac\ nu rezolv\ problema patentului, co-
fice peste tot, a[a c\ a trebuit s\ o retrag. Puteam primejdui totul. rect? am zis eu. (Aflasem [i eu de pe Internet cum se ob]in paten-
– {i c`t a stat [mecheria `n biroul lui? m-a mitraliat el. tele.) S`nt convins c\ ]i-ai pus oamenii s\ verifice toate cererile de
– Doar o zi. patent depuse de Trion la Oficiul de Inven]ii [i Patente.
– ~ntr-o zi ai fi ob]inut o gr\mad\ de informa]ii. – Ce, te-ai apucat s\ studiezi dreptul `n timpul liber? a `ntrebat
– Nu – cum s\ spun, cred c\ a fost defect\, am min]it eu. Nu Wyatt, cu un z`mbet ironic. Cererea la oficiu se depune `n ultima
[tiu ce s-a `nt`mplat. clip\, de[teptule, ca s\ evi]i divulgarea prematur\ sau `nc\lcarea pa-
Cinstit s\ fiu, nu-mi d\deam seama de ce p\stram informa]iile tentului. Nu vor face cererea dec`t cu pu]in timp `nainte de a trans-
pentru mine. Cred c\ o f\ceam doar pentru c\ Paul Camilletti fu- mite comunicatul. P`n\ atunci, proprietatea intelectual\ este p\strat\
sese acela care transmisese informa]ii c\tre Wall Street Journal [i ca secret profesional. Ceea ce `nseamn\ c\, p`n\ la depunerea cererii –
nu voiam ca Wyatt s\ [tie tot ce se `nt`mpla `n ograda lui Goddard. care se poate `nt`mpla oric`nd `n urm\toarele dou\ s\pt\m`ni – avem
m`n\ liber\ s\ punem m`na pe el. A `nceput num\r\toarea invers\.
Nu analizasem toate implica]iile.
N-o s\ te las s\ dormi, s\ stai nici o secund\ p`n\ nu-mi vii cu toate
– S-a stricat? M\ cam `ndoiesc. Vreau s\-i dai lui Arnie
detaliile [i specifica]iile privind cipul \sta, ne-am `n]eles?
Meacham dispozitivul cel t`rziu m`ine, ca s\ fie examinat de oame-
Am dat din cap ab\tut.
nii lui. {i, crede-m\, tipii pot spune imediat dac\ s-a jucat cineva
– Acum, dac\ nu te superi, am vrea s\ comand\m.
cu el. Sau dac\ nu l-ai plasat `n biroul directorului economic. Iar
Eu m-am ridicat de la mas\ [i, `nainte de a pleca, m-am dus
dac\ m\ min]i, e[ti un om mort, jigodie.
p`n\ la toalet\. C`nd am ie[it din sala cu separeuri, un tip `n trecere
– Adam, a spus Judith, este extrem de important s\ fim total
pe acolo mi-a aruncat o privire.
deschi[i [i cinsti]i unii fa]\ de al]ii. Nu ne ascunde nimic, altfel se
M-am panicat.
pot `nt`mpla multe lucruri nedorite. Tu nu e[ti `n stare s\ ai o ima-
M-am r\sucit [i am trecut prin salonul privat spre parcare.
gine de ansamblu.
~n acele clipe nu eram absolut sigur, dar tipul din hol sem\na
Am cl\tinat din cap.
tare mult cu Paul Camilletti.
– Dar nu-l mai am. A trebuit s\ scap de dispozitiv.
– S\ scapi de el? a repetat Wyatt.
– Eram... am nimerit `ntr-o `ncurc\tur\, tipii de Serviciul de
securitate verificau birourile [i m-am g`ndit c\ e preferabil s\-l
arunc `ntr-o pubel\ aflat\ la c`teva str\zi dep\rtare de sediu. N-am
vrut s\ stric totul doar pentru un dispozitiv defect.
Wyatt m-a fixat cu privirea c`teva secunde.
PARANOIA 315

vreme, fusesem at`t de `ncordat `nc`t se putea s\ fi f\cut o aseme-


nea gre[eal\.
– Foarte bine, am zis eu. M\ bucur c-a]i venit. Sper c\ n-a]i g\-
sit nimic.
A urmat un moment de t\cere. Cel t`n\r a ridicat ochii de la
computer [i nu mi-a r\spuns.
– Deocamdat\, nu, domnule, a zis cel\lalt.
– Nu credeam c\ a[ putea fi o ]int\, am ad\ugat. La o adic\,
62 nu-s chiar at`t de important. A]i g\sit ceva pe etajul \sta, `n birou-
rile [efilor?
– N-ar trebui s\ discut\m pe tema asta, domnule, dar n-am g\sit
nimic. Asta nu `nseamn\ `ns\ c\ nu exist\ posibilitatea.
A doua zi, c`nd am ajuns la munc\, `n biroul meu era forfot\.
– Mi-a]i verificat deja computerul? m-am adresat eu celui t`n\r.
I-am v\zut c`nd eram `nc\ pe hol – doi b\rba]i, unul t`n\r, cel\-
– Deocamdat\ n-am g\sit dispozitive sau componente care s\
lalt mai `n v`rst\ – [i am `nghe]at. Era [apte [i jum\tate [i, din anu-
ne atrag\ aten]ia, a r\spuns el. Dar trebuie s\ rul\m ni[te programe
mite motive necunoscute mie, Jocelyn nu se afla la masa ei de de diagnosticare. Ne conecta]i [i pe noi?
lucru. ~n aceea[i clip\, prin minte mi s-au derulat o serie de vari- – Da, sigur.
ante, una mai cumplit\ dec`t cealalt\: cei de la securitate g\siser\ Din c`te ]ineam minte, de pe computerul acela nu transmisesem
ceva `n biroul meu. Sau fusesem concediat, iar acum f\ceau curat. nici un e-mail care s\ m\ acuze cu ceva.
Sau urma s\ fiu arestat. Ba da. ~i trimisesem unul lui Meacham prin contul de Hushmail.
~n timp ce m-am apropiat, am `ncercat s\-mi ascund nelini[tea. ~ns\, chiar dac\ mesajul n-ar fi fost codificat, tot nu le-ar fi sugerat
– Ce s-a `nt`mplat? am `ntrebat, adopt`nd o atitudine de parc\ ceva celor doi. Eram convins c\ nu salvasem pe computer nici un
indivizii ar fi fost ni[te amici sosi]i `n vizit\. fi[ier la care s\ nu am drept de acces. De asta eram sigur. Am trecut
Cel `n v`rst\ `[i nota ceva, iar cel t`n\r st\tea aplecat asupra la birou [i am tastat parola. Plini de tact, p`n\ m-am conectat, ambii
computerului meu. Cel `n v`rst\, cu p\rul c\runt [i o musta]\ ca de [i-au mutat privirea `n alt\ parte.
mors\ [i ochelari f\r\ rame, mi-a r\spuns: – Cine are acces `n acest birou? a `ntrebat cel `n v`rst\.
– Verificare, domnule. Secretara, domni[oara Chang, ne-a per- – Doar eu. {i Jocelyn.
– Plus echipa de cur\]enie, a ]inut el s\ m\ corecteze.
mis s\ intr\m.
– Cred c\ da, dar nu i-am v\zut niciodat\.
– {i, care-i treaba?
– Nu i-a]i v\zut? a `ntrebat el cu un aer sceptic. Dar lucra]i p`n\
– Facem o inspec]ie a tuturor birourilor de la etajul [apte. Cred
t`rziu, corect?
c\ a]i primit `n[tiin]area privind `nc\lcarea m\surilor de securitate – Da, dar ei `[i `ncep treaba [i mai t`rziu.
de la Departamentul de resurse umane, nu? – Ceva probleme cu po[ta intern\? Ave]i idee dac\ a venit
Despre asta s\ fi fost vorba? M-am sim]it u[urat. Dar numai c`- vreun curier `n timp ce era]i plecat?
teva clipe. Dac\ descoperiser\ ceva `n birou? Nu uitasem vreun Am cl\tinat din cap.
dispozitiv de spionat `ncuiat `n vreun sertar sau `n dulap? M\ obi[- – Toat\ coresponden]a ajunge la Jocelyn. Mie nu mi se pred\
nuisem s\ nu las nimic acolo. Dar dac\ `mi sc\pase ceva? ~n ultima nimic direct.
316 JOSEPH FINDER

– A venit cineva de la Tehnic\ informatic\ pentru `ntre]inerea


computerului sau a telefonului?
– Nu am cuno[tin]\ de a[a ceva.
– A]i primit ceva e-mailuri mai ciudate? m-a `ntrebat cel t`n\r.
– Ciudate...?
– Adic\ de la persoane pe care nu le cunoa[te]i, care s\ aib\ fi-
[iere ata[ate sau alte chestii dintr-astea.
– Nu ]in minte.
– Dar folosi]i alt serviciu de e-mail, nu? Adic\, altul dec`t al 63
companiei.
– Sigur.
– Le-a]i accesat de pe acest computer?
Goddard [i Camilletti st\teau `n jurul unei m\su]e rotunde `mpre-
– Da, cred c\ da.
un\ cu Jim Colvin, directorul pentru Opera]iuni, [i cu un alt Jim, di-
– {i pe conturile acelea n-a]i primit nici un e-mail mai ciudat?
– P\i, primesc mereu mesaje de tip spam, ca toat\ lumea, de rectorul de la Resurse umane, Jim Sperling, plus c`teva femei pe care
altfel. Le [tii, nu, „Cump\ra]i Viagra“ sau „Vrei s\ fii mai mare cu nu le cuno[team. Sperling, un tip de culoare cu o barb\ tuns\ scurt [i
zece centimetri“ sau din acelea cu fete. (Dar cei doi p\reau lipsi]i ochelari de dimensiuni mari cu rame sub]iri, discuta despre „]inte de
de sim]ul umorului.) Dar pe acelea le [terg. oportunitate“, prin care cred c\ se referea la personalul de care se pu-
– O s\ mai dureze cinci sau zece minute, domnule, a spus cel t`- teau lipsi. Sperling nu-l imitase perfect pe Jock la `mbr\c\minte, dar
n\r [i a b\gat un disc `n CD-ROM. Pute]i s\ v\ duce]i la o cafea. era pe aproape – purta un sacou [i o bluz\ sport `nchis\ la culoare.
Doar Jim Colvin adoptase ]inuta oficial\ cu costum [i cravat\.
De fapt, aveam o `nt`lnire, a[a c\ i-am l\sat pe cei doi `n birou, T`n\ra [i blonda asistent\ a lui Sperling a `mpins spre mine
de[i nu m\ sim]eam chiar `n largul meu, [i m-am `ndreptat c\tre ni[te foi pe care erau trecute departamentele [i s\rmanii oameni
Plymouth, una dintre s\lile de [edin]\ de dimensiuni mai mici.
care deveniser\ candida]i la disponibilizare. Mi-am trecut repede
Nu-mi pl\cuse c\ m\ `ntrebaser\ despre conturi de e-mail din
ochii peste list\ [i am observat c\ nimeni din echipa Maestro nu fi-
afara companiei. Asta era de r\u. Sincer s\ fiu, m\ speriasem de
gura acolo. Deci `i ajutasem s\-[i p\streze scaunele.
moarte. Dac\ se apucau s\-mi umble prin e-mailuri? Doar v\zusem
Apoi am remarcat o list\ de la Serviciul de marketing produse
ce u[or se face a[a ceva. Dac\ descopereau c\ solicitasem copii ale
noi, `ntre care ap\rea [i numele lui Phil Bohjalian. B\tr`nul urma s\
mesajelor e-mail de pe computerul lui Camilletti? Asta m\ f\cea s\
devin suspect? fie pus pe liber. Pe list\ nu erau nici Chad, nici Nora, dar Phil nu
C`nd am trecut prin dreptul biroului lui Goddard, am observat sc\pase. I-o f\cuse Nora. Fiec\rui director [i fiec\rei persoane im-
c\ at`t el, c`t [i Flo erau pleca]i – Jock, la o discu]ie, din c`te [tiam. portante i se ceruse s\ analizeze schema de `ncadrare [i s\ o reduc\
Apoi am dat nas `n nas cu Jocelyn, care venea cu cafea `ntr-o can\ cu cel pu]in un angajat din zece. Era clar c\ Nora `l trecuse pe Phil
pe care am remarcat inscrip]ia: „IE{IT DIN MIN}I – REVINE pe lista condamna]ilor.
PESTE CINCI MINUTE“. {edin]a p\rea a avea ca scop doar parafarea situa]iei. Sperling a
– Mai s`nt tipii \ia de la securitate `n biroul meu? m-a `ntrebat ea. prezentat lista, vorbind despre acele posturi pe care dorea s\ le eli-
– Acum s`nt la mine, i-am r\spuns eu [i mi-am continuat drumul. mine, iar ceilal]i nu prea aveau ce comenta. Goddard era `ntunecat la
Ea mi-a f\cut un semn discret cu m`na. fa]\; Camilletti avea un aer hot\r`t, chiar mai vioi dec`t s-ar fi cuvenit.
318 JOSEPH FINDER PARANOIA 319

C`nd Sperling a ajuns la cei de la Marketing produse noi, – Uita]i ce e, a intervenit Camilletti, facem o reducere de patru
Goddard s-a `ntors c\tre mine [i, cu un gest, mi-a cerut p\rerea. mii de oameni. Nu putem s\ analiz\m situa]ia fiec\ruia.
– ~mi permite]i s\ spun ceva? am intervenit eu. Am dat aprobator din cap.
– Mda, de ce nu? a aprobat Sperling. – Bine`n]eles.
– V\d un nume aici, Phil Bohjalian. Lucreaz\ la companie de – Adam, mi-a spus Goddard, f\-mi un serviciu. Flo e liber\ `n
vreo dou\zeci, dou\zeci [i unu de ani. diminea]a asta – n-ai vrea s\... s\ mi-aduci telefonul-agend\ din bi-
– Dar are [i calificativele cele mai slabe, a zis Camilletti. (M-am rou? Mi se pare c\ l-am uitat.
`ntrebat dac\ Goddard vorbise cu el despre transmiterea de infor- Am surprins o lic\rire `n ochii lui. Se referea la agenda lui cu
ma]ii c\tre Wall Street Journal. Din purtarea lui Camilletti nu mi-am coperte din piele neagr\ [i cred c\ f\cuse gluma doar pentru amu-
putut dat seama, pentru c\ m\ trata la fel de ]epos ca p`n\ atunci.) zamentul meu.
Plus c\, av`nd `n vedere vechimea lui, drepturile de care benefici- – Sigur, am zis [i am sim]it un nod `n g`t. M\ `ntorc imediat.
az\ ne cost\ o groaz\ `n cazul lui. Biroul lui avea u[a `nchis\, dar descuiat\. Pe birou, foarte ordo-
– Eu a[ pune sub semnul `ntreb\rii punctajul de notare, am spus nat [i aproape gol, agenda st\tea al\turi de computer.
eu. {tiu cum lucreaz\ [i cred c\ punctajul ar putea fi mai cur`nd o
M-am a[ezat pe fotoliul de la masa de lucru [i m-am uitat `n jur
chestiune de stil interpersonal.
la lucrurile cu aer personal, fotografiile `nr\mate ale so]iei, Margaret,
– Stil? a morm\it Camilletti.
cu p\r alb [i cu aspect de bunic\; o imagine a casei de l`ng\ lac.
– Nora Sommers nu-l place ca personalitate.
N-am remarcat nici o fotografie a fiului, Elijah; ar fi fost probabil o
De acord, Phil nu-mi era amic, dar nu reprezenta nici un pericol
amintire prea dureroas\.
pentru mine [i `mi p\rea r\u pentru el.
Eram singur `n biroul lui Jock Goddard, iar Flo avea liber `n
– Bine, dar dac\ e vorba de o confruntare `ntre personalit\]i, `n-
acea diminea]\. C`t timp puteam r\m`ne acolo f\r\ ca el s\ devin\
seamn\ c\ s-a f\cut un abuz `n sistemul de notare, a zis Sperling.
b\nuitor? Dac\ ap\rea Flo `n timp ce eu a[ fi stat acolo?
Vrei s\ sugerezi c\ Nora Sommers folose[te sistemul `n mod abuziv?
Mi-am dat seama unde se putea ajunge. ~l salvam pe Phil Bohjalian Nu. A[ fi riscat enorm. Era biroul directorului general, la care
[i `i f\ceam v`nt Norei, dintr-o lovitur\. M-am sim]it foarte ispitit oamenii veneau tot timpul. Iar eu nu puteam s\-mi permit mai mult
s\ mai spun ceva ca s\ o rad pe Nora. Nici unuia dintre cei afla]i `n de dou\-trei minute de `nt`rziere; Goddard se va `ntreba unde am
jurul mesei nu-i p\sa pe cine vor pune pe liber. Apoi, vestea avea stat at`t. Poate profitasem ca s\ merg la toalet\ `nainte de a trece
s\ ajung\ la Tom Lundgren, pe care nu-l vedeam dispus s\ se lupte prin biroul lui: a[a puteam explica cinci minute, dar nu mai mult.
pentru a o salva. De fapt, dac\ Goddard nu m-ar fi sc\pat din ghea- Dar probabil c\ nu voi mai avea o asemenea ocazie.
rele Norei, eu m-a[ fi aflat pe lista neagr\, nu Phil. Rapid, am deschis agenda uzat\ [i am v\zut numere de telefoane,
Goddard m\ urm\rea cu interes, la fel [i Sperling. Cei din jurul m`zg\leli `n creion pe anumite date din calendar... [i, pe pagina de sub
mesei se preg\teau s\ noteze. copert\, scria frumos de m`n\: „GODDARD“ [i, dedesubt, „62858“.
– Nu, am spus eu `n cele din urm\. Nu cred c\ folose[te siste- Aceea trebuia s\ fie parola.
mul `n mod abuziv. E o problem\ de nepotrivire de caracter. Cred Deasupra celor cinci cifre, barat, scria: „JUN2858“. Am privit
c\ am`ndoi `ncearc\ s\-[i impun\ punctul de vedere. ambele serii de cifre [i mi-am dat seama c\ reprezentau ni[te date,
– Bun, a zis Sperling. Putem continua? dar reprezentau aceea[i dat\: 28 iunie 1958. Evident ceva important
320 JOSEPH FINDER

pentru Goddard. Nu [tiam ce anume. Poate ziua c\s\toriei. Iar am-


bele variante erau clar parole.
Am pus m`na pe un pix [i un bile]el de h`rtie [i am copiat ID-ul
[i parola.
Dar de ce s\ nu copiez `ntreaga agend\? ~n ea se g\seau [i alte
informa]ii importante.
Dup\ ce am `nchis u[a camerei lui Goddard, m-am dus la copi-
atorul din spatele mesei de lucru a lui Flo.
– Hei, Adam, `mi faci treaba? am auzit vocea ei. 64
M-am r\sucit [i am v\zut-o pe Flo cu o saco[\ de la magazinul
Saks, din Fifth Avenue. M\ fulgera cu o expresie sup\rat\.
– Nea]a, Flo. Am r\spuns eu imediat. Nu, nu te teme. Tocmai C`nd [edin]a s-a terminat, Goddard s-a apropiat de mine [i [i-a
am luat ceva pentru Jock. petrecut bra]ul pe dup\ um\rul meu.
– Foarte bine. Pentru c\ s`nt la companie de mai mult\ vreme – Mi-a pl\cut cum ai procedat, a spus el `ncet.
dec`t tine [i n-a[ fi vrut s\-mi folosesc autoritatea fa]\ de tine. Ex- – La ce te referi?
presia i s-a mai `nmuiat, iar pe fa]\ i-a ap\rut un sur`s dulce. Am ie[it pe coridor, `ndrept`ndu-ne spre biroul lui.
– La faptul c\ te-ai ab]inut `n cazul Norei Sommers. {tiu ce
sentimente ai fa]\ de ea. {i mai [tiu [i sentimentele ei fa]\ de tine.
Ar fi fost cel mai u[or lucru din lume s\ `i pecetluie[ti soarta. {i,
sincer s\ fiu, nu m-a[ fi b\tut prea tare pentru ea.
M-am sim]it cam jenat de afec]iunea pe care mi-o ar\ta Goddard,
dar am z`mbit [i am plecat capul.
– Mi s-a p\rut c\ a[a era corect, am spus.
– „Cei ce-ar putea r\ni, dar nu-]i fac ran\, a spus Goddard, pri-
mesc pe drept cereasca mo[tenire.“1 Asta-i din Shakespeare. Cu
alte cuvinte, c`nd ai puterea de a-i dobor` pe oameni [i n-o faci, ei
bine, atunci ar\]i cu adev\rat cine e[ti.
– Cred c\ a[a e.
– {i cine e tipul acela `n v`rst\ pe care l-ai salvat?
– Un tip de la marketing.
– Amic de-al t\u?
– Nu. {i cred c\ nici el nu m\ simpatizeaz\. Am socotit doar c\
e un angajat fidel.
– Frumos din partea ta.
1 Shakespeare, Sonet 94, trad. de Neculai Chiric. (n.tr.)
322 JOSEPH FINDER