1 Izotopii, Aplicatii in agricultura. Difuzia.

Izotopul este specia de atomi cu acelasi numar de atomic Z si cu numarul de masa A

diferit.
In agricultura, izotopii au aplicatii in: tratarea semintelor, cresterea productivitatii culturilor,
in studierea solului *se determina umiditatea si densitatea lui*,Cu ajutorul lor se
studiaza conditiile optime de dezvoltare a plantelor, detectarea apelor de suprafata,
masurarea caderilor de apa si stabilirea debitelor raurilor si a fluviilor, determinarea
pesticidelor din sol.

Difuzia.

Fenomenul de pătrundere a moleculelor unui corp, substante printre moleculele altui

corp, substante, fără intervenţia unei forţe exterioare, se numeşte difuzie. Este un
fenomen de neomogenizare, adica de diferenta de densitate intre doua puncte ale
sistemului si inseamna transportul de masa de la o densitate mai mare la una mai mica.
Fenomenul de difuzie sta la baza vietii. El este intalnit in procesul de fotosinteza si la baza
aeratiei solurilor.

2 Temperatura. Echilibrul termic

Schimbul de energie dintre doua corpuri sau sisteme se poate realiza si in urma
contactului termic.
Atunci cand corpurile sau sistemele prin schimbul de temperatura ajung la echilibru
termic, cand ele nu mai schimba caldura intre ele.
Temperatura este un parametru de stare ce caracterizeaza starile de echilibru termic.
Termoetru poate fi:
cu lichid: mercur, alcool,etilic, toluen
cu gaz: hidrogen,
metalice : termocupluri, termorezistente
Pirometru compara culoarea unui obiect fierbinte cu cae a unui conductor de curent
electric incalzit.
Termostatele sunt corpurile a caror temperatura nu variaza in urma contactului termic cu
alte siteme.
Scari termometrice: Scara Celsius, Scara Fahrenheit *la 32 grade F ingeata apa, iar la 212
grade F fierbe apa.
Scara absoluta Kelvin, punctul 0 este la minus 73,15 grade C

3 Caldura
Caldura este energia pe care o structura materiala o are, datorita agitatiei atomilor si
moleculelor sale. Chiar si intr-o structura solida, atomii din interiorul structurii vibreaza,
desi se mentin in pozitii de acuplaj fixe. Aceasta vibratie este generatoare de caldura.

Cu cat un corp poseda mai multa caldura, cu atat atomii se misca mai tare si structura
este mai elastica. Cand un corp poseda mai putina caldura (este mai rece), atunci si
structura sa este mai rigida pentru ca atomii sunt mai putin flexibili si se atrag mai puternic,
vibrand intr-o masura mai mica. Practic, caldura este energia totala a miscarii moleculare
dintr-o substanta.

Caldura poate fi transferata in cadrul aceleiasi structuri materiale (dintr-un loc in altul) sau
intre mai multe structuri (separate una de alta). Transferul de caldura se poate intampla in
3 moduri: prin CONDUCTIE, prin CONVECTIE sau prin RADIATIE. Mai exact:
- CONDUCTIA se intampla in interiorul structurilor solide (caldura se propaga din strat in

strat)

- CONVECTIA se intampla in interiorul structurilor fluide (caldura se propaga prin curenti)

- RADIATIA se intampla intre orice structuri materiale separate, aflate la distanta una de

alta, indiferent de mediul care le separa (poate fi si vid - spre exemplu caldura ajunsa de la

Soare pe Pamant) - radiatia elecromagnetica in contact cu o structura materiala produce

agitatie moleculara si automat caldura (energie termica) in interiorul structurii.

Coeficientii calorici sunt marimi fizice scalare care arata cum se modifica temperatura
unui sistem termodinamic atunci cand acesta schimba caldura cu mediul exterior.Exprima
relatia de proportionalitate dintre cantitatea de caldura primita sau cedata de un sistem si
variatia temperaturii.
Pentru măsurarea căldurii Q se folosește în mod curent pe lângă unitatea de masură din
Sistemul International - J (Joule), o unitate tolerată - caloria (cal) sau un multiplu al ei
kilocaloria (kcal).

4 Principiul I si II al termodinamicii . Eutopia

Principiul întâi al termodinamicii exprima legea conservariienergiei. constituie o

particularizare a legii conservării energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a
materiei, adică mișcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule
etc.).
O transformare termodinamica are loc astfel incat energia nu se pierde, nu se
creaza, ci numai se transforma dintr o forma in alta in proportii strict echivalente.
Formulari particulare ale primului principiu.
1. Pentru un sistem izolat nu exista nici un fel de schimb cu exteriorul, astfel ca
energia interna ramane constanta.
2. Intr o transformare ciclica deoarece starea initiala coincide cu starea finala.
Aceasta stare exprima principiul de echivalenta.
3. Intr o transformare adiabatica
un sistem care furnizeaza lucrul mecanic isi micsoreaza energia sa interna pana la
epuizare.
4. In cazul unui proces in care lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul este 0 ,
variatia va fi data de schimbul de caldura dintre sistem si mediu.
Principiul I al termodinamicii tratează cantitativ transformările şi procesele termodinamice

Principiul al II al termodinamicii
Principiul II al termodinamicii analizează fenomenele şi din punct de vedere calitativ şi
precizează sensul de desfăşurare a acestora.
Se defineste ca entalpie si se nteaza cu H suma energiei interne a sistemului ci lucrul
mecanic efectuat de sistem pentru a ocupa volumul sau propri V la o presiune constanta
H= U+pV
Un proces termodinamic este izoentalpic atunci cand decurge fara variatia entalpiei.
Pentru sisteme izolate, tendinta spre o evolutie spontana se exprima printr o marime
denumita entropie, se noteaza S.
Entropia este o masura a gradului de dezordine a unui sistem termodinamic, creste o
data cu cresterea temperaturii, deci in timpul proceselor de transformarede stare: topie,
sublimare, vaporizare, de dizolvare a cristalelor sau in reactii chimice ce au loc cu crestere
de volum.
Toate fenomenele care au la baza micsorarea gradului de dezordine al unui sistem cum ar
fi: solidificarea, condensarea, cristalizarea substantelor in solutie, compresia, precum si
reactiile chimice cu micsorare de volum au ca efect micsorarea entropiei.

5. Domeniul si obiectivele agrometrologiei.

Agrometrologia reprezinta aplicatia meteorologiei in agricultura si studiaza modul in care

influenteaza culturile agricole.
Reprezinta asamblul de mijloace stintifice, tehnice ce se bazeaza pe cunoasterea factorilor
fizici de mediu si a efectelor lor asupra materialului biologic, solului si tehnologiilor de
cultura.
Cuprinde agrometeorologi(are ca scop obtinerea de informatii pe termen scurt asupra
mediului si vegetatiei) si agroclimatologia ( are ca scop analiza fisierelor cu date climtice).
Sistemul sol . planta . Atmosfera SPA
Agrometeorologia tine seama de interactiunea sol-planta-atmosfera SPA, este format din
trei subsisteme: fizice, chimice, biologice.
In sistemul SPA se produc permanente transformai de energie si masa care au loc la
nivelul celor trei interferente:
-interferenta sol-planta sistem radicular
-interferenta planta-atmosfera Sistemul foliar sau stomate
-interferenta sol-atmosfera.
6. Aerul din sol. Aerul factor de vegetatie.
Atmosfera solului reprezinta amestecul de gaze aflat in spatiul din porii solului,
neocupat de apa si care are o compozitie asemanatoare cu cea a atmosferei libere
Datorita proceselor din sol, respiratia plantelor, microrganisme, fermentatia, continutul de
CO2 este mai ridicat 0,15-0,65 fata de 0,03 in atmosfera in timp ce O2 este 20,30 fata de
20,95 %.
Aerul din sol contine vapori de apa, metan si hidrogen sulfurat rezultate in urma proceselor
biochimice ce au loc in sol.
Capacitatea de aer sau porozitatea de aeratie este continutul de aer al unui strat de sol
dat.
Limita de aeratie reprezinta umiditatea solului ce corespunde unui continut de aer de 10%
Indice de deficit de aeratie IDA
Aerul factor de vegetatie actioneaza prin cantitate si calitate cat si prin intensitatea
aeratiei.
Oxigenul este necesar pentru dezvoltarea bacteriilor aerobe nitrificatoare, prin oxidare se
degaja cantitati mare de CO2, el oxideaza o parte din hidratii de carbon rezultand energia
necesara sintezei substantelor proteice si cea pentru alte activitati fizologice ale plantelor.
Azotul constituie unica sursa naturala de compusi azotati din sol. Este absorbit de plante
din el formandu-se substante proteice sub forma de saruri amoniacale si nitrati.
Amoniacul se gaseste in cantitati mici in atmosfera dar in sol il gasim in urma
descompunerii materiei organice. Fara amoniac circuitul azotului in natura nu poate fi
posibil.
CO2 asigura cresterea si dezvoltarea plantelor. El este absorbit de acestea prin toate
organele verzi si radacini. Daca este prea mare cantitatea de CO2 are loc asfixierea
plantei si moartea microorganismelor.
7. Presiunea, Presiunea atmosferica.
Presiunea este raportul dintre valoarea fortei ce apasa normal la o suprafata si valoarea
suprafetei respective.P=F/s
Unitatea de masura este pascal
Se mai utilizeaza si alte unitati:
Atmosfera fizica atm reprezinta valoarea presiunii normale
Torr-ul saumm Hg reprezinta presiunea atmosferica corespunzatoare unei coloane de
mercur inalta de 1 mm: i torr=1 mmHg=1/760 atm=133,3 Pa.
Atmosfera tehnica. Reprezinta presiunea creata de forta de 9,81N pe o suprafata de 1
cm2. 1At=98066,5 Pa.
P.a este presiunea exercitata de masa de aer care inconjoara Pamantul. Ea este
elementul de care se leaga principalele procese care au loc in natura.
P.a normala este presiunea masurata la nivelul marii 0 metri, la temperatura 0 grade C si
la latitudinea de 45 grade si are valoarea de 760 mm hg (torr).
In meteorologie se utilizeaza mb-milibarul
hPa- hectopascalul
Presiunea atmosferica se masoara cu barometrul de mercur, barometrul aneroid,
barograful.
Variatia presiunii atmosferice cu inaltimea. P.a. Scade cu inaltimea (altitudinea) deoarece
greutatea coloanei de aer care apasa pe unitatea de suprafata se micsoreaza cu cresterea
inaltimii. Acest lucru se datoreaza variatiei temperaturii aerului cu altitudinea.
Variatiile sun periodice :
-diurna. Dubla oscilatie, cu doua maxime si doua minime care se datoreaza actiunii
suprapuse a doi factori. Unul de origine termica( variatia temperaturii aerului in 24 de ore),
celalalt de origine dinamica ( fenomen de maree atmosferica cu o perioada de 12 ore).
-anuale . Este determinata de succesiunea anotimpurilor, latitudinea geografica, natura
suprafetei subiacente.
Variatiile neperiodice se numesc perturbatii atmosferice si se datoreaza inaltimii inegale a
straturilor atmosferice inferioare. Sensul variatieineperiodice este estimat cu ajutorul
tendintei barice.
 8. Vantul si plantele.
Vantul este efectul miscarii aerului si apare datorita repartitiei neuniforme a presiuni
atmosferice . Circulatia maselor de aer genereaza schimbari bruste ale starii timpului.
Schimbarea fregventa a aerului pe calea vantului favorizeaza intensificarea
evaporatiei,transpiratiei, si o uscare rapida a solului.
Directia de deplasare:
-accidental, cand viteza depaseste 30-50 km/h
-sistematic, in zone unde exista vanturi cu caracter regulatsau periodic.
Variatia zilnica a vitezei vantului ia valori mari dupa amiaza si valori scazute noaptea
sau dimineata devreme.
In straturile inalte ale atmosferei, mersul zilnic al vitezei vantului este invers.
Brizele- vanturi pe tarmurile oceanelor, etc. Au directia ziua apa catre uscat, noaptea
uscat catre apa.
Vanturile de deal-vale. Ziua vale-creasta, noaptea creasta-vale.
Vanturi orografice sunt vanturi cauzate de relief mai ales munt. Cel mai important este
FOEHNUL(vant cald si uscat care sufla dinspre munte spre vale.
Variatia anuala a vitezei vantului.
Vanturi regulate au tot timpul aceeasi directie. Alizeele, contraalizeele. Bat la tropice.
Vanturi periodice. 6 luni intr o directie si 6 luni in cealalta directie.
Vanturi variabile care nu bat din directii stabilite.

Vantul si plantele
-mecanic viteza mai mare de 10 hk/h.
Actiunea mecanica poate fi de smulgere( duce la caderea plantei, eroziunea solului) Mai
ales primavara. Si dinamica constand in transportul de particule, germeni.
Seminte de la papadi, plop sunt adaptate pentru a fi transportate de vant pe distante mari.
Vantul este important in procesele de polenizare in perioada infloririi, el favorizeaza
fecundarea si formarea semintelor.
Viteza vantului se determina cu anemometrul format din trei cupe orientate in acelas sens.
Rotatiile sunt transmise unui contor care transforma in viteza.
Directia vantului se stabileste cu girueta alcatuita dintr-un ax vertical pe care este montata
o placa metalica de forma unei sageti, care are la o extremitate un amperaj si la cealalta
extremitate o contragreutate.
9. Efectul de sera, Albedo-ul, Corpul negru
Principala cauza a cresterii globale de temp. Reprezinta incalzirea straturilor de aerdin
atmosfera joasa, datorita transparentei aerului pentru radiatia solara si a absortiei partiale
a radiatiei IR de catre uni constituenti atmosferici.
Albedo-ul este fractiunea din radiatia solara reflectata intr-o emisferade catre o suprafata.
El depinde in cazul supratetelor naturale de: natura suprafetei,
culoare,structura,rugozitate, umezeala, etc..
Corpul negru este acel corp care absoarbe si transforma in caldura aproape toata energia
radianta pe care o primeste, indiferent de domeniul spectral considerat.
Radiatia solara care traverseaza atmosfera este modificata de absorbtia selectiva de
catre gaze si vapori de apa din atmosfera( care asigura protectia organismelor vii
impotriva radiatiilor) si de difuzia atmosferica datorata interactiunii radiatiei solare cu
moleculele constituente ale atmosferei si cu aerosolii din aer.
10. Radiatia solara si plantele.
Plantele cu clorofila sunt singurele capabile sa capteze o pare din energia solara(3-5%) si
sa o trensforme in substante organice.
Procesul de asimilare a CO2 de catre plante se desfasoara numai la lumina.
Reactiile plantelor la actiunea luminii depind de:
-caracteristicile stimulului luminos
-modul de interactiune dintre radiatiile solare si plante.
-modificarea caracteristicilor stimulului luminos in interiorul unui invelis vegetal
-modul de utilizare a radiatiilor din diferite domenii spectrale ( in fotosinteza,
fotomorfogeneza, fotoperiodism).
Fotomorfogeneza reprezinta modificarea structurii plantelor, ca raspuns la variatia
compozitiei spectrale a luminii.
Fotoperiodismul este efectul duratei zilei asupra cresterii si dezvoltarii plantelor.
Caracteristicile stimulului luminos sunt:
-durata de iluminare, nr orelor din zi in care plantele au lumina.
Plante de zi lunga:orzul,sfecla,graul,secara
Plante de zi scurta: porumbul, soia.
-intensitatea luminii, favorizeaza inflorirea, fructificarea, rezistenta la cadere,
compozitia chimica a recoltei, culoare si gustul fructelor.
-intensitati crescute de lumina: bumbac,floarea soarelui, sfecla de zahar.
-Intensitati scazute de lumina: inul,dovleacul, canepa,fasolea, trifoiul.
-Compozitia luminii (ROGVAIV)- CURCUBEUL(spectrul luminii albe)
Radiatiile rosii si galbene sunt importante pentru fotosinteza si pentru sinteza substantelor
organice.
Radiatiile albastre pentru sinteza substantelor proteice.
Raportul dintre radiatia rosie si cea infrarosie este importanta in fenomenele de
fotomorfologie si fotoperiodism.
-Interactiunea dintre radiatiile solare si plante depind la randul ei de: caracteristicile
radiatiei incidente( caracteristicile invelisului vegetal, ale suprafetei solului si
proprietatile radiative), proprietatile optice ale vegetatiei si solului (structura interna
a frunzei, vrasta frunzei, continutul de apa si minerale al frunzelor, atacul bolilor si
daunatorilor), arhitectura invelisului vegetal se refera la orientarea frunzelor,
inaltimea cuverturii, indicele suprafetei foliare.
11 Inversiunile termice. Cerintele plantelor fata de caldura.
Sursa principala de incalzire a aerului o constituie radiatia solara, rolul principal jucandu-l
urmatoarele procese:
-Schimb de caldura convectiv si cel turbulent, fum de tigatra.
-Emisia si absorbtia radiatiilor inflarosii – transferul radiativ
-transformarile de faza ale apei – evaporare, condensare,sublimare
-schimbul de caldura molecular
-transportul orizontal al maselor de aer.
Inversiunile termice sunt anomalii ale profilului vertical de temperatura, adica o crestere a
temperaturii aerului odata cu cresterea altitudinii, au caracter temporar sau permanent, ele
pot fi rezultatul diferitelor procese evaporatie, advectie,frontale, radiative, etc..
Cele de interes pentru agricultura sunt:
-inversiuni de radiatii care se manifesta in straturile joase ale atmosferei si sunt generate
de bilantul radiativ negativ din timpul noptii, ingheturi nocturne de primavara.
-inversiuni frontale care iau nastere in zona de contact dintre doua mase de aer cu
caracteristici diferite, aerul cald si umed se suprapune peste aerul rece. Cresterea
continutului in vapori de apa.

Convectia-transp. vertical al maselor de aer

Advectia -transp. orizontal al maselor de aer
Cerintele plantelor fata de caldura
In functie de cerintele pentru caldura plantele se impart in
-plante megaterme: bumbac, arahide,orezul,castanul, vita de vie.
-plante mezoterme temp. De 10-40 grade C,; majoritatea plantelor.
-plantemicroterme 0-15 grade C inul, rapita, trifoiul, cartoful,secara.
In functie de adaptabilitate
-plante euriterme, se adapteaza la variatii de temperaturi
-plante stenoterme, cele care nu pot traii decat in anumite limite de temperatura.