1. clasificarea drumurilor din punct de vedere functional si administrativ.

Drumurile nationale apartin propietatii publice poarta denumirea de drumuri

nationale. Aceste drumuri nationale asigura legatura dintre Bucuresti( Km 0) cu orase
municipii si cu punctele de trecere a frontierei, acestea pot fi autostrazi destinate
exclusive circulatiei auto prevazute cu cai unidirectional separate de o banda mediana.
Pe partea dreapta a cailor unidirectional este o banda accidental unde pot stationa
autovehiculele defecte. Intersectia se face numai denivelat iar accesul la sau dinspre
autostrada se face doar pe partea dreapta.
Drumurile nationale expres dunt drumuri prevazute cu intersectii denivelate la care
virajele se pot realize tot numai la dreapta. Drumurile nationale europene sunt deschise
traficului international Bucuresti-Siret. Drumurile nationale principale asigura legatura
intre capital si orasele municipii pentru care numarul de vehicule ce utilizeaza drumul
este de maxim 3.500. Drumurile nationale secundare sunt drumuri care nu se incadreaza
in primele 4 categorii.
Drumurile de interes judetean fac parte din propietatea publica a judetului si
asigura legatura intre resedinta de judet si orasele si comunele din judet.
Drumurile comunale intra in categoria de interes local si fac legatura intre
resedinta de comuna si satele component. Drumuri vecinale si strazile sunt drumuri
publice in localitatile urbane si rurale.

2. Clasificarea tehnica a drumurilor

Clasa tehnica Numaru de benzi Drumuri

I Minim 2x2 benzi Autostrazi
II 4 benzi Expres, principale, DN
europene
III 2 benzi Expres, nationale,
europene, principale,
judetene
IV 2 benzi Principale, secundare,
judetene, comunale
V 2 benzi Comunale si vecinale

3. Clasificarea cailor ferate dupa importanta

1) Cai ferate magistrale( in Romania sunt 9 Linii magistrale)
a. Magistrala 1 Bucuresti- Craiova-Orsova-Jimbolia
b. Magistrala 2 Bucuresti-Brasov-Sibiu-Arad-Urtici
c. Magistrala 3 Bucuresti-Brasov-Cluj-Oradea-Episcopia Bihor
d. Magistrala 4 Bucuresti-Brasov-Deda-Beclean pe somes
e. Magistrala 5 Bucuresti-ploiesti- Buzau-Adjud-Bacau-Suceava
f. Magistrala 6 Bucuresti-Urziceni-Tecuci-barlad- Vaslui- Iasi
g. Magistrala 7 Bucuresti – Braila- Galati
h. Magistrala 8 Bucuresti-Constanta – Mangalia
 i. Magistrala 9 Bucuresti- Ploiesti ( magistrala de viteza)

Liniile principale leaga localitatile de pe magistrala cu alte localitati( adjud-Ciceu-

Suceava-Ilva-Mica). Liniile secundare leaga localitatile de pe liniile principale cu alte
localitati( Vama-Moldovita).

4. Calsificarea cailor ferate dupa ecartament

Clasificarea dupa ecartament(Distanta masurata intre fetele interioare ale liniilor de cale
ferata masurate la 14 mm de suprafata de rurale):

- Normale(1435 mm)
- Largi( >1435 mm)
- Ingust (<1435 mm)

Brazilia(1600 mm), Rusia (1540 mm), Japonia/Grecia(1000 mm)

5. Elaborarea geometrica ala infrastructurii de transport: aliniamente si curbe

Elementele geometrice ale infrastructurii de transport in plan. Pentru a analiza
trebuie sa facem o sectionare transversal printr-o sectiune de transport. Portiunea A-B
platform cai iar intersectia cu vertical M-N care trece prin mijlocul cai poarta denumirea
de axa cai. In proiectia infrastructurii de transport se lucreaza cu proiectia axei caii pe 2
planuri( orizontal si vertical). Proiectand axa caii pe un plan orizontal se obtine traseul
infrastructurii de transport iar proiectia axei caii si a liniei corespunde cu terenul natural
pe un plan vertical formeaza profilul longitudinal.
In plan orizontal o infrastructura de transport este alcatuita dintr-o succesiune de
alinialmente si curbe. Orice infrastructura are o origine si un sens, punctual de origine
este considerat Km 0. Sensul se considera in directia cresterii chilometrajului.
Pozitia oricarui punct pentru care se cunoaste distant de la punctual de origine pana al
punctual respective poarta numele de pozitie chilometrica. ( nu sunt sigur

6. Racordarea aliniamentelor cu arce de cerc

7. Profilul longitudinal al unei infrastructure de transport

Profilul longitudinal al unei infrastructure de transport contine urmatoarele elemente:

1. Linia terenului- ce reprezinta intersectia verticalelor ce trec prin axa caii cu suprafata
terenului natural, linia terenului natural este o linie franta care prezinta evaluarea
terenului natural in lungul infrastructurii de transport
2. Linia proiectului( linia rosie) rezulta din intersectia verticalelor cu suprafata proiectata a
platformei, aceasta la randul ei este franta.
3. Cotele absolute ale diverselor puncte in lungul infrastructurii de transport sunt
considerate fata de nivelul 0 ( Marea Neagra), cotele absolute associate punctelor pe linia
terenului poarta denumirea de cote teren in axa iar cele associate liniei rosii poarta
denumirea de cote proiect in axa.
4. Diferenta in axa ( cota de executie) reprezinta diferenta dintre cota proiectului in axa si
cota terenului in axa ( Δ ¿ CP−Ct ) si pot fi ami mic ca zero sau mai mare ca zero. Mai
mare ca zero reprezinta infrastructura de transport rambleu sau umplutura si mai mic ca
zero reprezinta in debleu sau in sapatura.
5. Declivitatile su portiuni ale liniei proiectului cu inclinare constant ape o anumita lungime
, sensul de urcare este rampa iar sensul de coborare este denumit panta. Valoarea se
exprima in valori trigonometricea tangentei unghiului Δ pe care declivitatea o face cu
orizontalu
6. Pasul de proiectare este distanta masurata pe orizontala intre 2 schimbari successive de
declivitate. In domeniul rutier poarta denumirea de pas de proiectare( m) in cel feroviare
poatra denumirea de lungimea elementului de profil. In mod current declivitatea pentru
drumuri se masoara in procente la suta iar pentru cai ferate, linii de tranvai in procente la
mie.

8. Proiectarea liniei rosii

 Impunerea unor conditii tehnice pentru elementele tehnice principale
 Influenta unor conditii locale
 Respectarea valorii declivitatii maxime. Declivitatea maxima este stipulate in functie de
viteza de proiectare pentru infrastructura rutiera si functie de importanta pentru
infrastructura feroviara. Depasirea declivitatii maxime conduce la restrictii de viteza.
 Respectarea valorii minime a lungimii pasului de proiectare pentru infrastructura rutiera
si a lungimii elementelor de profil pentru feroviar.
 Asigurarea unor valori de lucrari cat mai mici pentru limitarea soririi cheltuielilor de
investitii.
 Asigurarea unei bune compensari a valorii de terasamente in lungul infrastructurii de
transport.
 Se va evita amplasarea unei schimbari de declivitate in curbe datorita faptului ca se
suprapun 2 tipuri de racordare ( vertical si orizontala).
 Respectarea punctelor de cota obligata pentru proiectarea liniei rosii apar la
intersectia cu alte linii de transport sau cursuri de apa.
Scurgerea rapida a apelor din zona infrastructurii de transport. La orice lucrare de
infrastructura prima operatiei ce trebuie realizata este…..

9. Racordarea declivitatilor
10. Calcularea elementelor geometrice ala curbelor de racordare a declivitatilor
11. Profluri transversal ale infrastructurii de transport
12. Forma partii carosabile in profil transversal, bombamentul cai
13. Elementele commune ale profilurilor transversal pentru infrastructura de drum si cai
ferate
14. Profil transversal tip de drum
15. Profil transversal tip de cale ferata
16. Profil transversal tip de autostrada
17. Profil transversal tip de strada
18. Serpentine
19. Calculul suprafetelor profilului transversal prin metoda exacta prin metoda exacta
20. Calculul suprafetelor profilului transversal prin metoda aproximata
21. Pichetarea profilului transversal de rambleu si debleu
22. Protejarea taluzurilor prin insamantare simpla si cu brazed
23. Protejarea taluzurilor cu caroiaje si nuiele
24. Protejarea taluzurilor cu pereuri , dale de beton si anrocamente
25. Infrastruct podurilor: culea
Culeile preiau incarcarile de la grinzile principale si asigura racordarea cu terasamentului,
partile component sunt:
1. Fundatia( partea care reazima pe teren si care sustine corpu culei)
2. Elevatia este partea cuprinsa intre fundatie si bancheta cuzinetilor
3. Bancheta cuzinetilor care este o grinda din beton armat situate la partea superioara a
elevatiei culeii,,
4 aparatele de reazim pot fi fixe sau mobile,
5. Zidul de garda este zidul asezat in spatele banchetei avand rolul de a preveni caderea
pamantului din spatele culeii pe bancheta cuzinetilor.
6. Zidul intors este un zid lateral care sprijina terasamentul din spatele culeii, .
7. sfertul de con racordeaza terasementul cu fetele laterale ale culeii el are o sectiune
circulara sau una eliptica.
26. Infrastructura podurilor; pila

Pilele sunt alcatuite din fundatie si elevatie forma obisnuita a fundatiei este dreptunghiulara
fiind dispusa cu latura mare dupa sensul de scurgere a apei, considerate fata de pod partea
raului de unde vin apele poarta denumirea de amonte si partea unde se scurg aval, elevatia
pilei spre amonte poarta denumirea de avantbec si se realizeaza intotdeauna cu sectiune
circular eliptica sau triunghiulara avand ca scop de a apune rezistenta cat mai mica la
scurgerea apei, elevatia pilei spre aval poarta denumirea de aierbeg si se realizeaza cu
sectiune circular sau eliptica cu scopul de a evita producerea vartejurilor si afuierea fundatiei.

27. Infrastructura podurilor: clasificarea podurilor dupa destinatie

 In functie de destinatie:
1.poduri pasareele se utilizeaza numai pentru trecerea pietonilor,
2. Poduri de sosea sunt poduri cale sustin calea pentru veh rutiere,
3. Poduri de cale ferata sunt podurile care sistin una sau mai multe de cale ferate,
4 poduri combinate asigura trecerea simultana a uni sosele si a unei cai ferate, podurile
combinate pot si juxtapose( cand combinarea se face prin alaturarea structurilor de sosea sic ale
ferata sau suprapuse).
5 poduri apeducte sunt poduri care sustin o conducta sau un canal de aductiune a apei peste un
obstacol.
6 poduri canale asigura trecerea unui canal navigabil navigabil artificial peste un obstacol
7 viaductele inlocuiesc terasamentele foarte inalte fie la treceerea peste o vale fie a intrarea pe
un pod, aunci cand viaductele servesc pt scurgerea apelor din albia majora poarta denumirea de
viaduct de descarcare,
8. Pasaje si poduri de incrucisare, permit incrucisarea la niveluri diferite a unei sosele sau cai
ferate, pasajele pot fi superioare ( deasupra caii ferate) si inferioare ( pe sub calea ferata)m
podurile de incrucisare sustin o infr de transport peste o aceiasi structura,
9. Poduri estacade cu rol de a ridica calea infr de transport deasupra unei zone de teren
amenajate cu scopul de a utiliza spatial liber de sub pod.

28. Podete si podete dalate

Podetele sunt necesare pentru traversarea unu curs de apa cu debit redus pt traversarea unor
depresiuni ale terennului natural, pentru descarcarea santurilor dinspre versant sau pentru
traversarea unor torenti ce se formeaza in regiuni cu relief accidentat. Daca podetul se
amplaseaza intr-o zona in care inaltimea terasamentelor este mare podetul poarta denumirea
de podet inecat in rambleu.

Podetele dalate se realizeaza cu inaltime de constructive redusa avand deschideri intre 2 si 10

m si 1-5 m pt cale ferata. Un podet dalat de sosea are urmatoarea alcatuire. Fig.7.( cine o
are:P)
29. Sectiuni transversal printr-un tunel; lungimea tunelului
30. Ziduri de sprijin
31. Traficul rutier, intensitatea de circulatie
32. Tipuri de traffic si actiunea lor asupra drumurilor
33. ?
34. Imbracaminti din beton de ciment
35. Noduri rutiere cu 3 ramuri
36. Noduri rutiere cu 4 ramuri
37. Sine de cale ferata
38. Traverse de cale ferata
39. Prindera sinelor: directa
40. Prinderea sinelor; mixta
41. Prinderea sinelor; indirect
42. Schimbatorul de cale ferata
43. Realizarea continuitatii caii
44. Triaje de cale ferata