Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
2 2
z
z 2 0 z1 2
În concluzie,
- dacă se cunoaşte varianţa populaţiei 2 , şi
- s-a calculat estimaţia punctuală x pe baza unui
eşantion dat, de talie n,
- se poate construi intervalul de încredere al mediei
sub forma:
P x z c
n
x zc 1
n
(6.3)
z
unde zc este cuantila 1
2
a distribuţiei normale standard.
Soluţie
a) Estimarea punctuală a mediei populaţiei este egală cu
valoarea de eşantion a statisticii X , adică ˆ x 39,3 ani.
Deoarece n = 64 este destul de mare, estimaţia varianţei
populaţiei, ̂ 2 , se poate lua identică cu varianţa de eşantion
adică ˆ 2 s 2 şi respectiv ˆ s 4,8 ani.
n 64
Folosind (6.6) rezultă totuşi ˆ s
n 1
4,8
63
4,84 ani, o
diferenţă de doar 0,83% - (se justifică prima afirmaţie).
z z z
b) Deoarece 0,05 , rezultă c 1 0,205 0,975 , iar cuantila
respectivă este z c 1,96 .
Intervalul de încredere de 95% pentru media rezultă:
4,8 4,8
39,3 1,96 39,3 1,96
64 64
sau 38,12 40,48 ani - rotunjit la a doua zecimală.
Soluţie
Talia eşantionului n 15 fiind redusă, o estimare mai
corectă a abaterii standard a populaţiei se obţine cu (6.6), adică
n 15
ˆ s
n 1
0,62
14
0,642 kg ,
diferită cu aproape 7% faţă de s 0,62 kg.
În acest caz n 30 este indicată utilizarea valorii t c a
variabilei de lege Student-t cu 15 1 14 grade de libertate.
Având în vedere că 1 0,95 şi deci 0,05 , cuantila
t c t t 0,975
1
2
a variabilei t cu 14 grade de libertate, se găseşte
a fi t c 2,145 (cu programul LegiVAC sau programul
Test_S_F_H şi opţiunea S).
Rezultă intervalul de încredere 95% pentru greutatea
medie cu (6.7), sub forma:
s s
x tc x tc ,
n 1 n 1
0,62 0,62
adică 3,95 2,145
14
3,95 2,145
14
şi anume 3,595 4,305 kg
Dacă s-ar fi utilizat variabila normală standard în locul
variabilei t, ar fi rezultat intervalul de încredere 95% sub forma:
0,62 0,62
3,95 1,96 3,95 1,96
15 15
adică 3,636 4,264 kg, mai redus cu circa 11,55%.
..Problema 6.3.1
?
O companie care foloseşte forţă de muncă din zona
limitrofă a constatat că, pentru un eşantion aleator de 16
muncitori, distanţa medie a domiciliului faţă de uzină este 19,2
km, cu o abatere standard de 3,1 km. Admiţând că distanţele
locuinţelor tuturor angajaţilor sunt aproximativ normal
distribuite, să se găsească intervalul de încredere 95% pentru
distanţa medie ce trebuie parcursă ca să se ajungă la serviciu.
..Problema 6.3.2
?
Pe un eşantion aleator de 64 cumpărători s-a observat un
timp mediu de aşteptare la casele unui mare magazin alimentar
de 4,5 minute, cu o abatere standard de 2,1 minute
a) Construiţi intervalul de încredere 95% pentru timpul
mediu de aşteptare al tuturor cumpărătorilor din acest magazin
b) Care este eroarea posibilă de apreciere a mediei
populaţiei, dacă se foloseşte media de eşantion ?
c) Ce talie trebuie să aibă eşantionul analizat pentru a avea
99% încredere că media de eşantion nu diferă cu mai mult de
0,5 minute faţă de media reală ?
.
Dacă x1 şi x 2 sunt mediile unor eşantioane de
dimensiuni mai mici, selectate din populaţii aproximativ
normale cu varianţe necunoscute, dar egale, atunci intervalul
de încredere 1 100% pentru 1 2 este dat de:
x1 x 2 tc s p 1
1
n1 n2
1 2 x1 x 2 t c s p
1
1
n1 n2 (6.9)
unde s p este o estimare ponderată a abaterii standard a
populaţiei V.A. X 1 X 2 , de forma:
n1s12 n2 s 22
sp
n1 n2 2
(6.10)
cu şi s22 varianţele celor două eşantioane.
s12
t
Prin t c s-a notat valoarea cuantilei 1 2 a distribuţiei
Student-t cu n1 n2 2 grade de libertate.
Dacă varianţele populaţiilor sunt considerabil diferite,
relaţiile rămân corecte pentru populaţii normale, cu condiţia
ca n1 n2 .
grade de libertare.
6.4.3. Varianţa
Pentru un eşantion de talie n, extras dintr-o populaţie
normală cu varianţa 2 , se utilizează varianţa de eşantion s 2
ca estimaţie punctuală a lui 2 .
ns 2
Folosind statistica H 2
(sau cu estimarea nedeplasată
n 1 ˆ 2
2
),
aceasta urmează o distribuţie 2 cu n (sau respectiv
n 1 ) grade de libertate.
corespunzătoare valorilor funcţiei de repartiţie F h şi
2
respectiv F h 1 2 ,
atunci intervalul de încredere 1 100% pentru varianţa
populaţiei se scrie:
ns 2 ns 2
2
h
1
h (6.17)
2 2
Deoarece
1
f 1 , 2
1 f 2 , 1 ,
2
2
relaţia (6.20) se mai poate scrie:
2 R
f 2 , 1 R 1
2
2 f 1 , 2 (6.21)
2
2
f
unde s-au explicitat condiţiile de calcul a cuantilelor 2
prin
specificarea ordinii gradelor de libertate.
Soluţie
a) Estimaţia punctuală pentru diferenţa mediilor
populaţiilor, 1 2 se face prin diferenţa mediilor de eşantion
adică x1 x 2 81,4 84,5 3,1 g .
Deoarece n1 n2 50 , (talie mare) se pot aproxima
varianţele populaţiilor prin varianţele eşantioanelor, adică
1 s1 4,6 g şi respectiv 2 s 2 4 g .
Conform (6.8), intervalul de încredere 96% pentru
diferenţa mediilor populaţiilor este:
x1 x 2 1 2 x1 x 2
12 22 4,6 2 4 2
unde zc
n1 n2
zc
50
50
0,862 z c ,
z z
iar z c este cuantila 1 0,204 0,98 a distribuţiei normale standard
care se găseşte a fi z c 2,055 .
În consecinţă 0,862 2,055 1,77 g
Deoarece diferenţa dintre 1 2 şi x1 x 2 este
1 2 x1 x 2 1,77 g
t t
Aici t c este cuantila 1 0,205 0,975 a distribuţiei Student-t cu
n1 n2 2 28 grade de libertate, care are valoarea t c 2,048 .
Rezultă 1,574 2,048 3,224
În acest caz 1 2 x1 x 2 3,224 g ,
deci mai mult decât diferenţa limită impusă la cel mult 1,80 g
şi este preferabil să se renunţe la unul dintre furnizori.
Intervalele de încredere 96% (ca la punctul a)) pentru
mediile populaţiilor de produse a celor doi furnizori sunt:
x1 z c 1 1 x1 z c 1 ,
n n
adică 80,063 1 82,737 g şi respectiv 83,338 2 85,662 g , fiind
clar că al doilea furnizor oferă produse cu o greutate medie pe
populaţie mai mare decât primul.
Soluţie
Fie 1 şi 2 greutăţile medii iniţială şi respectiv finală.
Cele 10 perechi de valori reprezintă eşantioane
dependente (aceleaşi persoane au fost cântărite înainte şi după
experiment).
Estimaţia punctuală a diferenţei mediilor de greutate se
obţine cu 1 2 D şi este d 86,8 84,7 2,1 kg .
Având în vedere diferenţele d i 6,3,1,3,2,1,1,0,3,5 obţinute
cu datele din tabel, se poate calcula varianţa diferenţelor de
eşantion cu relaţia:
2
n n
n d i
d i2
10 95 212
s d2
i 1 i 1 5,656
n n 1 10 9
astfel încât sd 5,656 2,378 .
t t t t
Conform (6.13), c
1
2
1
0,02
2
0,99
este cuantila
distribuţiei Student-t cu 10 1 9 grade de libertate şi se
găseşte a fi t c 2,821 pentru 0,02 .
Rezultă intervalul de încredere 98% pentru reducerea
medie de greutate sub forma:
s s
d tc d D d tc d
n n
2,378 2,378
adică 2,1 2,821 10 D 2,1 2,821 10
,
deci 0,02 D 4,22 kg
autoturism nou, 280 s-au exprimat că-şi vor lua o maşină nouă
având consum redus de combustibil, iar restul au optat pentru
alte calităţi.
a) Să se găsească intervalul de încredere 96% pentru
proporţia reală a celor ce-şi vor cumpăra o maşină cu consum
redus;
b) Cât de mare ar trebui să fie lotul interogat dacă se
urmăreşte încredere 99% pentru ca eroarea la estimarea lui p
să fie de cel mult 0,05 ?
Soluţie
a) Este un experiment binomial cu estimaţia punctuală a
şansei de succes pˆ 280 / 500 0,56 , astfel încât qˆ 1 pˆ 0,44 .
Conform (6.14), intervalul de încredere pentru p este:
pˆ qˆ pˆ qˆ
pˆ z c p pˆ z c
n n
z z z 0,04 z 0,98
unde c 1 2 1
2
este cuantila distribuţiei normale
standard pentru 0,04 şi se găseşte că z c 2,055 .
0,56 0,44 0,56 0,44
Rezultă 0,56 2,055
500
p 0,56 2,055
500
adică 0,514 p 0,606
Soluţie
a) Admiţând că ˆ 1 2,86 μm şi respectiv ˆ 2 1,94 μm
sunt estimaţii nedeplasate ale abaterilor standard pentru cele
două eşantioane, în locul relaţiei (6.17) se va folosi pentru
intervalul de încredere al varianţei formula:
n 1 ˆ 2 2
n 1 ˆ 2
h h
1
2 2
h
La prima maşină n1 16 ; ˆ 12 8,18 iar 2 este cuantila
distribuţiei 2 cu n 1 15 grade de libertate pentru care
F h
2
. Cu programul LegiVAC sau Test_S_F_H se
0,05
..Problema 6.4.2
?
Considerând că valoarea 3,1 km a abaterii standard din
Problema 6.3.1 este o estimaţie nedeplasată, să se construiască
intervalul de încredere 95% pentru varianţa 2 a populaţiei
distanţelor faţă de uzină.
..Problema 6.4.3
?
Bricostore se aprovizionează cu şuruburi de un anumit tip
de la doi furnizori. Pentru a stabili dacă există diferenţe
semnificative între numărul mediu de şuruburi pe cutie livrate
de către aceştia, s-au ales aleator 10 cutii provenind de la primul
furnizor şi 9 de la al doilea. În primul caz s-a găsit un număr
mediu de şuruburi pe cutie de x1 35,3 bucăţi, cu o abatere
standard s1 2,4 , iar în al doilea caz a rezultat x2 31,7 şi s2 3,4 .
Admiţând populaţiile normale
a) Să se găsească intervalul de încredere 98% pentru 1 2
dacă se presupun varianţe egale
b) Să se construiască intervalul de încredere 90% pentru
1 / 2
..Problema 6.4.4
?
a) Dintr-un eşantion aleator de 300 posesori de autoturism,
210 declară că au maşină cu instalaţie de aer condiţionat. Să se
găsească intervalul de încredere 98% pentru proporţia
posesorilor de maşini cu aer condiţionat.
b) Ce eroare posibilă există la acest nivel de încredere,
dacă se estimează proporţia respectivă la 0,7 ?
..Problema 6.4.5
?
Petrom afirmă că 60% dintre staţiile sale oferă şi alte
facilităţi, în afara vânzării carburanţilor. Câte staţii trebuie
verificate aleator pentru a fi cel puţin 90% convinşi că nu se face
o eroare mai mare de 0,01 acceptând afirmaţia respectivă ?
i 1
de unde xi ,
i 1 x
pˆ
mn n
care este estimatorul de verosimilitate maximă
Spre exemplu,
- în cazul parametrului al unei populaţii normale,
- cu varianţa 2 cunoscută,
- dacă x este media unui eşantion de talie n şi
- se cunoaşte distribuţia anterioară a populaţiei mediei,
admisă normală de medie 0 şi varianţă 02 ,
atunci distribuţia posterioară a populaţiei mediei va fi
normală, cu media 1 şi varianţa 12 date de
n x 02 0 2 02 2
1 ; 12 (6.28)
n 02 2 n 02 2
Soluţie
a) Logaritmul natural al funcţiei de verosimilitate va fi:
n
i 1
n
ln L x; aˆ, bˆ ln f xi ; aˆ, bˆ bˆ ln aˆ bˆ 1 ln xi aˆxi ln bˆ
i 1
unde este numărul de date din eşantion.
n 40
Condiţiile de maxim pentru ln L au forma:
n ˆ
ln L b
xi 0
aˆ i 1
ˆ
a
ln L n
ln aˆ ln xi
ln bˆ 0
bˆ i 1 bˆ
Din prima ecuaţie rezultă
bˆ n
bˆ
n xi sau x (a)
aˆ i 1 aˆ
A doua ecuaţie se poate scrie succesiv:
n
bˆ
ln x ln xi
0
ln bˆ
i 1 bˆ
n
n ln bˆ n ln x ln xi n
ln bˆ
0
i 1 bˆ
F bˆ ln bˆ
ln bˆ
c 0
(b)
bˆ
1 n
unde s-a notat c ln x ln xi
n i 1 .
precizaţi.
0,075
0,05
0,025
x
0 5 10 15 20 25
număr 15 număr
20 apariţii apariţii
15
10
10
5
5
x x
0 0
a) b)
Histogramele frecvenţei absolute a) – de eşantion; b) – teoretică
122,11 79,88 70,07 84,39 68,43 25,62 152,01 155,97 75,94 102,34
97,42 58,00 92,29 85,24 40,12 83,02 135,81 93,95 116,86 118,67
116,54 98,19 100,62 154,44 83,99 62,03 125,16 72,30 35,18 107,87
91,12 72,43 108,43 78,24 129,22 96,16 121,80 74,57 73,92 73,88
115,90 107,46 84,54 137,51 150,06 98,86 92,85 104,18 115,69 107,72
Soluţie
Funcţia de repartiţie a distribuţiei Weibull are o expresie
analitică precizată şi anume:
a
x
F x 1 e b
(a)
iar în Cap. 2 s-a recomandat, printre altele, formula:
Fˆ x r
r 0,3
N 0,4 (b)
pentru calculul funcţiei de repartiţie empirică, la valoarea x r
de rang r din şirul de N date observate, ordonate crescător.
Prelucrând relaţia (a), se poate scrie succesiv:
a
x
1 F x e b
;
1
1 F x
a
x
x
a
; 1
e b
e b 1 F x