Sunteți pe pagina 1din 7

US 6.

ESTIMAREA PARAMETRILOR UNEI POPULAŢII

Cuprins
6.1 Estimarea punctuală
6.2 Estimarea prin interval de încredere
6.3 Aplicaţie în SPSS

Obiective
- definirea termenilor
- definirea metodelor de estimare punctuală şi prin interval de încredere
- prezentarea demersului estimării pentru diferiţi parametri
- realizarea de aplicaţii pentru aprofundarea cunoştinţelor

Competenţe
- însuşirea noţiunilor şi a demersului procedeului de estimare statistică
- înţelegerea diferenţei dintre estimarea puctuală şi prin interval de încredere
- dobândirea de abilităţi practice de utilizare a metodei estimării pentru diferite situaţii reale
- însuşirea demersului estimării cu ajutorul softului statistic specializat

Termen mediu: 2 h

Bibliografie

1. Andrei, T. şi Stancu, S., Statistică - teorie şi aplicaţii , Editura All, Bucureşti, 1995
2. Biji, M.; Biji, El., Statistica teoretică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979
3. Jaba, E., Statistica, Ediţia a treia, Editura Economica, Bucureşti, 2002
4. Jemna, D.V., Econometrie, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2009
5. Mills, Fr.G., Statistical Methods, 3rd ed., Henry Holt, New York, 1955.
6. McNabb, D., Research methods in public administration and nonprofit management : quantitative
and qualitative approaches, Armonk, M.E. Sharpe, 2002
7. Yule, U.G.; Kendall, M.C. - Introducere în teoria statisticii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
8. Wonnacott, T.H., Wonnacott, R.J., Statistique, Economica, Paris, 1991.
Estimarea reprezintă procedeul de determinare a unui parametru al unei populaţii (µ, σ2, p)
prin prelucrarea datelor înregistrate la nivelul unui eşantion.
Estimarea se poate realiza:
1. punctual: presupune aflarea unei valori posibile a estimatorului parametrului căutat.
2. prin interval de încredere (IC): presupune aflarea limitelor de încredere ale unui interval care
acoperă valoarea unui parametru.

6.1. Estimarea punctuală

a. Estimarea punctuală a mediei unei populaţii


Estimarea punctuală a mediei unei populaţii presupune aflarea unei valori posibile a
estimatorului ̂ pentru parametrul medie. În paragraful anterior, am arătat că media eşantionului,
x , este o valoare a estimatorului ̂ . Media eşantionului este, deci, o estimaţie punctuală a mediei
populaţiei.

b. Estimarea punctuală a proporţiei la nivelul unei populaţii


Estimarea punctuală a proporţiei la nivelul unei populaţii presupune aflarea unei valori
posibile a estimatorului p̂ . Proporţia unei anumite categorii calculată la nivelul eşantionului (f) este
o estimaţie punctuală a proporţiei acestei categorii la nivelul populaţiei.

Exemplu
În urma realizării unui sondaj electoral la nivelul unui eşantion format din 1500 persoane, se
observă că 840 persoane au votat pentru candidatul A. Să se estimeze punctual proporţia
persoanelor care au votat pentru candidatul A la nivelul întregii populaţii.

Rezolvare
Proporţia persoanelor care au votat pentru candidatul A calculată la nivelul eşantionului
n 840
este: f  i   0 ,56 .
n 1500

Interpretare
Proporţia persoanelor care au votat pentru candidatul A la nivelul întregii populaţii poate fi
estimată punctual prin proporţia calculată la nivelul eşantionului, deci p=0,56 sau p=56%.

6.2. Estimarea prin interval de încredere

a. Estimarea prin interval de încredere a mediei unei populaţii


Construirea intervalului de încredere (IC) se bazează pe variabila normală standard Z,
prezentată în partea întâi: ˆ ~ N (  ,  2ˆ )  Z ~ N ( 0 , 1 ) .
ˆ   ˆ  
Valoarea Z se calculează după relaţia: z   . Astfel, se poate determina:
 ˆ / n
ˆ  
P(  z    z )  1   , unde:
/ n
 este un nivel al probabilităţii cuprins între zero şi unu. Acest nivel arată riscul asumat în
estimare. De regulă, în economie se foloseşte un risc de 0,05 sau 5%.
Intervalul de încredere pentru media populaţiei, când se cunoaşte varianţa populaţiei, este:
  
 x  z / 2   , unde:
 n
x este media calculată la nivelul eşantionului;
z / 2 este o valoare a statisticii Z care se citeşte din Tabelul Z pentru un risc  .
 este abaterea standard la nivelul populaţiei;
n este volumul eşantionului.

Atunci când nu se cunoaşte varianţa populaţiei, în estimarea mediei prin interval de


încredere se foloseşte statistica t Student. Limitele intervalului de încredere pentru media populaţiei
sunt definite de:
 s' 
 x  t / 2   , unde:
 n
x este media calculată la nivelul eşantionului;
t / 2 este valoarea statisticii t Student care se citeşte din Tabelul Student pentru un risc  şi n-1
grade de libertate;
s' este abaterea standard corectată determinată la nivelul eşantionului, după relaţia:
 ( xi  x ) 2
s'  i
;
n1
n este volumul eşantionului.

Observaţii
Precizia estimării creşte (mărimea intervalului de încredere este mai mică), atunci când:
- volumul eşantionului (n) creşte (“legea rădăcinii pătrate”: mărirea de 4 ori a volumului
eşantionului, dublează precizia estimării);
- probabilitatea cu care se garantează rezultatele este mai mică;
- varianţa eşantionului este mică (valorile aberante afectează mărimea intervalului de
încredere).

Exemple
1. La nivelul unui eşantion format din 25 de persoane, extras aleator simplu, s-au obţinut
următoarele rezultate privind vârsta (ani): x  32 ani, s'  2 ani . Să se estimeze prin interval de
încredere vârsta medie a întregii populaţii din care a fost extras eşantionul, considerând un risc de
0,05.

Rezolvare
 (n=20)≤30, în estimarea prin IC a mediei populaţiei se foloseşte statistica t Student.
Din Tabelul repartiţiei Student se citeşte valoarea t0,025;20-1=2,093.

t  0.025 

19  2,093 


 s 
 IC este definit de:  x  t / 2   . Înlocuind cu valorile date, se obţine:
 n
 2 
32  2 ,093   sau 31,163; 32,837 .
 25 

Interpretare
Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că vârsta medie a întregii populaţii din care a fost
extras eşantionul (  ) este acoperită de intervalul: 31,163; 32,837 ani.

2. La nivelul unui eşantion format din 9 persoane, extras aleator simplu, s-au obţinut
următoarele rezultate privind vârsta (ani): x  32 ani, s'  2 ani . Să se estimeze prin interval de
încredere vârsta medie a întregii populaţii din care a fost extras eşantionul, considerând un risc de
0,05.

Rezolvare
 (n=9)≤30, în estimarea prin IC a mediei populaţiei se foloseşte statistica t Student.
Din Tabelul Student se citeşte valoarea t0,025;9-1=2,306.

t  0.025 

8  2,306 

 s' 
 IC este definit de:  x  t / 2   . Înlocuind cu valorile date, se obţine:
 n
 2 
32  2 ,306   sau 30,46; 33,54.
 9

Interpretare
Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că vârsta medie a întregii populaţii din care a fost
extras eşantionul (  ) este acoperită de intervalul: 30,46; 33,54ani.

Observaţie
Mărimea intervalului de încredere este, în acest caz, mai mare faţă de exemplul anterior.
Precizia estimării s-a micşorat datorită volumului redus al eşantionului.

b. Estimarea prin interval de încredere a proporţiei unei populaţii


p( 1  p )
Variabila proporţia de selecţie ( p̂ ) se caracterizează prin: p̂ ~ N ( p , ).
n
Construirea intervalului de încredere pentru proporţia calculată la nivelul unei populaţii se
realizează în mod similar mediei unei populaţii. Intervalul de încredere pentru proporţia la nivelul
unei populaţii este:
 f (1  f ) 
 f  t / 2   , atunci când nu se cunoaşte  p̂ .
 n 
Exemplu
În urma realizării unui sondaj electoral la nivelul unui eşantion format din 1500 persoane, se
observă că 840 persoane au votat pentru candidatul A. Să se estimeze prin interval de încredere
proporţia persoanelor care au votat pentru candidatul A la nivelul întregii populaţii, considerând un
risc de 0,05.

Rezolvare
Proporţia persoanelor care au votat pentru candidatul A, la nivelul eşantionului, este:
ni 840
f    0 ,56 sau 56%.
n 1500
Limitele intervalului de încredere se calculează astfel:
 f (1  f ) 
 f  t / 2   , unde:
 n 
f  0,56 ;
t / 2 este valoarea statisticii t Student care se citeşte din Tabelul Student pentru un risc   0 ,05 şi
n-1 grade de libertate. Din Tabelul Student se citeşte: t0,025;1500-1=1,96.

t  0.025 

  

  1,96 

Înlocuind în relaţia de mai sus, se obţine:


 0 ,56  ( 1  0 ,56 ) 
0 ,56  1,96   sau 0 ,53; 0 ,59 .
 1500 

Interpretare
Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că proporţia persoanelor care au votat pentru
candidatul A la nivelul întregii populaţii este cuprinsă între 0,53 sau 53% şi 0,59 sau 59%.

6.3. Aplicaţie în SPSS


Din totalul judeţelor României a fost extras aleatoriu un eşantion de 10 judeţe, care au fost
observate după numărul de spitale. Pentru un risc asumat de 5%, se cere să se estimeze punctual şi
prin interval de încredere numărul mediu de spitale la nivelul tuturor judeţelor României.

Rezolvare
Rezultatele estimării, folosind programul SPSS, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 6.1. Estimarea punctuală şi prin interval de încredere a mediei populaţiei


Estimarea punctuală
Media calculată la nivelul eşantionului (Mean) este de 10.7 spitale, deci putem estima că
numărul mediu de spitale la nivelul României este de aproximativ 11 spitale/judeţ.

Estimarea prin interval de încredere


Limitele intervalului de încredere sunt:
 s' 
- limita inferioară (Lower Bound)  x  t / 2    10.7  2.228  1.03333  8.3624;
 n
 s' 
- limita superioară (Upper Bound)  x  t / 2    10.7  2.228  1.03333  13.0376.
 n

Interpretare
Se poate garanta cu o probabilitate de 95% că numărul mediu de spitale la nivelul României
este acoperit de intervalul: 8 ,3624; 13,0376 spitale.
Teste1

1) A estima punctual înseamnă


a) a calcula o valoare la nivel de eşantion pe baza unui estimator
b) a găsi un punct cât mai aproape de parametru
c) a calcula probabilitatea cu care se obţine o estimaţie

2) Pentru un eşantion de angajaţi repartizaţi după variabila salariul anual ($) s-au obţinut rezultatele
din tabelul de mai jos.
Statistics

Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Std. Error of Mean
$785.000

Intervalul de încredere pentru media populaţiei totale, pentru un nivel de încredere de 95% este:
a) (30000 ; 38000)
b) (32461,4 ; 35538,6)
c) (25400,5 ; 35600,5)

3) Eroarea de estimare a unei proporţii depinde de:


a) gradul de omogenitate a populaţiei
b) volumul eşantionului
c) nivelul de încredere stabilit

4) În urma unui test realizat asupra unui eşantion de 100 de studenţi, a rezultat că 65 dintre aceştia
au promovat examenul. Cu un nivel de încredere de 95% , intervalul de încredere al proporţiei
studenţilor promovaţi la nivelul populaţiei totale este:
a) (0,50; 0,75)
b) (0,64; 0,66)
c) (0,56; 0,74)

5) Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi, pentru variabila nota la un test, s-a obţinut o
valoare medie de 8,25 şi o abatere standard de eşantion modificată egală cu 1,8. Intervalul de
încredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0,95, este
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)

1
Răspunsuri: 1 – a; 2 – b; 3 –a,b,c; 4- c; 5 – c.

S-ar putea să vă placă și