CONCEPTUL DE FINANȚE

PUBLICE ȘI PROBLEMATICA
FINANȚELOR PUBLICE

1
FINANȚE PUBLICE

•procesele şi relaţiile economice la care participă

statul, pe de o parte, şi persoane fizice sau juridice, pe
de altă parte, pentru constituirea şi distribuirea sau
utilizarea de fonduri băneşti necesare SATISFACERII
NEVOILOR PUBLICE

2
SFERA DE CUPRINDERE A FINANŢELOR

FINANŢE PRIVATE

3
FINANŢE PUBLICE
ETIMOLOGIE
finis – termen de plată
finatio
financias
financia pecuniaria

hommes des finances, financiers – arendaşi de impozite

finance – venit al statului
les finances – patrimoniul statului

finanz – sumă de bani

finantzer – cămătar

4
FINANȚE

- procurarea și utilizarea banilor pentru satisfacerea diferitelor

necesități

- satisfacerea necesităților presupune consumul de bunuri și

servicii  procesele respective au conținut economic

procese şi relaţii economice prin care se formează,

distribuie şi se redistribuie resursele în formă bănească
pentru satisfacerea diferitelor necesităţi

5
ACCEPȚIUNI UZUALE

- sume de bani sau fonduri băneşti administrate la diferite niveluri

şi structuri de organizare a vieţii economico-sociale;
- venituri, cheltuieli sau rezultate ale diverselor activităţi;
- forme, tehnici şi instrumente prin care se acumulează şi se
distribuie resursele băneşti;
- operaţiuni de plăţi-încasări în numerar sau prin conturi bancare;
- tranzacţii bursiere sau pe pieţe financiare;
- relaţiile dintre persoane (fizice, juridice, stat) implicate în
derularea proceselor sau operaţiunilor axate pe folosirea banilor

6
PREMISE

- apariţia banilor
instrument care îndeplineşte trei funcţii:
- măsură a valorii
- mijloc de schimb
- mijloc de prezervare a valorii

- apariţia instituţiilor de tip statal

-redistribuire (constituire-distribuire) a resurselor
băneşti din sfera activităților materiale spre sfera
activităților nemateriale

7
 PROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE

PRODUCŢIE PRODUCŢIE
(formă natural-materială) (formă bănească)

FINANŢE – SENS LARG

REPARTIŢIE REPARTIŢIE
FINANŢE – SENS RESTRÂNS
(formă natural-materială) (formă bănească)

SCHIMB (CIRCULAŢIE) SCHIMB (CIRCULAŢIE)

(formă natural-materială) (formă bănească)

CONSUM CONSUM
(formă natural-materială) (formă bănească)

8
CONŢINUTUL ECONOMIC AL
FINANŢELOR

SENS LARG
• ansamblul proceselor şi relaţiilor economice în formă bănească, ce se produc
în toate sferele reproducţiei: consum,producţie,repartiţie,schimb

• procese şi relaţii economice în formă bănească ce vizează procurarea,

distribuirea, utilizarea şi reconstituirea continuă a resurselor băneşti pentru
derularea diferitelor activităţi în care sunt implicate persoane fizice, juridice,
inclusiv statul sau alte autorităţi publice

SENS RESTRÂNS
• procesele şi relaţiile economice de repartiţie în formă bănească a produsului
naţional

• procesele şi relaţiile economice prin care se constituie, se distribuie şi se

utilizează fondurile băneşti destinate funcţionării diferitelor entităţi economice şi
9
sociale private şi publice, inclusiv a statului
TRĂSĂTURILE FINANŢELOR

FORMA BĂNEASCĂ (de exprimare a proceselor şi relaţiilor

respective)

TRANSFERUL DE VALOARE (între participanţii la procesele şi

relaţiile respective)

10
FORMA BĂNEASCĂ…
trăsătura definitorie a finanţelor

caracterizează finanţele în orice accepţiune

numai procesele economice care se exprimă în formă bănească au

un conţinut financiar

procesele economice în formă bănească şi cele în formă natural-materială se

condiţionează reciproc

fluxurile financiare (expresie a mişcării sumelor de bani) interacţionează (direct

sau indirect) cu cele reale (de transmitere a sub formele natural-materiale ale
bunurilor şi serviciilor

11
TRANSFERUL DE VALOARE

caracterizează îndeosebi finanţele în accepţiune restrânsă

semnifică un transfer din valoarea aflată, la un moment dat, la

dispoziţia unui participant, către alţi participanţi la relaţiile
respective

reprezintă, implicit, un transfer de putere de cumpărare

se produce (în sensul restrâns) fără echivalent şi determină

modificarea mărimii valorice a patrimoniilor administrate de
participanţii la relaţiile respective

se poate realiza cu titlu definitiv sau pe principiul rambursabilităţii

12
TRANSFERUL DE VALOARE

vânzarea de bunuri

ACTIV(PATRIMONIU) INIŢIAL ACTIV (PATRIMONIU) FINAL

FORMĂ NATURAL
FORMĂ NATURAL MATERIALĂ
MATERIALĂ

FORMĂ BĂNEASCĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ

Nu se produce transfer de valoare, ci are loc doar o schimbare a formelor

valorii 13
TRANSFERUL DE VALOARE

cumpărarea de bunuri

ACTIV(PATRIMONIU) INIŢIAL ACTIV (PATRIMONIU) FINAL

FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ

FORMĂ BĂNEASCĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ

Nu se produce transfer de valoare, ci are loc doar o schimbare a formelor

valorii 14
TRANSFERUL DE VALOARE

plata impozitelor
ACTIV(PATRIMONIU) INIŢIAL ACTIV (PATRIMONIU) FINAL

FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ

FORMĂ BĂNEASCĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ

se produce un transfer de valoare

acordarea şi rambursarea de credite
plata primelor de asigurare
încasarea de sume asigurate
15
participarea la constituirea capitalurilor (aport la capitalul social) încasarea de
dividende etc.
CONŢINUTUL ECONOMIC AL
FINANŢELOR

SENS LARG – toate…în formă bănească

• toate sferele reproducţiei: consum,producţie,repartiţie,schimb
• toate, cu sau fără transfer de valoare
• procurarea, distribuirea, utilizarea şi reconstituirea continuă a
resurselor băneşti …

SENS RESTRÂNS – numai

• numai … repartiţie …
• numai cu transfer de valoare
• numai … fonduri băneşti …

16
 Procese/relaţii economice
Procese/relaţii economice
în formă bănească cu
în formă bănească
transfer de valoare
PROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE
FINANTE (sens restrâns)
FINANŢE (sens larg)

17
SFERA DE CUPRINDERE A FINANŢELOR
după forma de proprietate

FINANŢE PRIVATE FINANŢE PUBLICE

18
 după forma de proprietate ŞI particularităţile
transferului de valoare
FINANŢELE
ÎNTREPRINDERILOR BUGETE PUBLICE
PRIVATE (de stat şi locale)

ASIGURĂRI
(sector privat) ASIGURĂRI
(sector public)

CREDIT
CREDIT
(sector public)

FINANŢELE
GOSPODĂRIILOR FINANŢELE
ÎNTREPRINDERILOR
DE STAT 19
 TRĂSĂTURILE FINANŢELOR CORESPUNZĂTOARE
SFEREI LOR DE CUPRINDERE

Scop Contraprestatie Definitiv SAU

directă rambursabil

Finantele colectiv/social/public Definitiv

NU
statului (national)

Finantele colectiv/social/public Definitiv

NU
locale (local)

Asigurari privat Definitiv

bunuri, pers, răsp. civilă. colectiv/social/public
DA Rambursabil

sociale privat Definitiv

DA
colectiv/social/public Rambursabil
privat DA Rambursabil
Credit
colectiv/social/public
Finantele privat DA Definitiv
firmelor colectiv/social/public
Finantele privat DA Definitiv
gospodariilor

20
TIPURI DE STAT
(ca manifestare in sfera finanţelor
publice)

o STATUL PROTECTOR

o STATUL INTERVENŢIONIST

o STATUL SOCIALIST

21
CONCEPŢ
CONCEPŢIA CLASICĂ
CLASICĂ

DOCTRINA ECONOMICĂ
- doctrina liberală clasică

GOSPODĂRIA FINANCIARĂ A STATULUI

- cunoaşterea şi controlul cheltuielilor şi
veniturilor publice
- întocmirea bugetului de stat
- formularea de principii bugetare

22
 CONCEPŢ
CONCEPŢIA CLASICĂ
CLASICĂ

CHELTUIELILE PUBLICE
- neproductive
- efecte negative asupra produsului naţional şi
avuţiei naţionale
- nivel minim (strict necesar funcţionării normale)
- rol financiar (alocare – distribuire a resurselor)

23
 CONCEPŢ
CONCEPŢIA CLASICĂ
CLASICĂ

IMPOZITELE
- rău necesar (compensează costurile acelor
servicii pe care societatea le doreşte a fi
asigurate de către guvern )
-nivel minim (strict necesar acoperirii
cheltuielilor)
- rol financiar (finanţarea cheltuielilor publice)

24
 CONCEPŢ
CONCEPŢIA CLASICĂ
CLASICĂ

ECHILIBRAREA BUGETULUI
- bugetul echilibrat :“cheia de boltă a finanţelor
publice”
- principiu politic
- mijloc de constrângere a acţiunilor statului
- se realiza prin limitarea cheltuielilor
- deficit bugetar situaţii excepţionale
- excedent bugetar situaţii excepţionale

25
 CONCEPŢ
CONCEPŢIA CLASICĂ
CLASICĂ

RESURSE BUGETARE EXTRAORDINARE

- împrumuturile de stat
- deturnarea capitalului de la producţie spre
consum
- amplificarea sarcinii fiscale pentru
generaţiile viitoare
- acceptarea folosirii în mod excepţional
- emisiunea de monedă ?

26
 CONCEPŢ
CONCEPŢIA CLASICĂ
CLASICĂ

PROBLEMATICA FINANŢ
FINANŢELOR
PUBLICE
- caracter juridic
- identificarea şi reglementarea modalităţilor şi
formelor concrete de procurare a resurselor
băneşti la dispoziţia statului, şi a tehnicilor
privind alocarea şi utilizarea acestor resurse
- determinarea cheltuielilor publice de finanţat
- stabilirea sarcinilor fiscale pe contribuabili
- urmărirea încasării impozitelor
- întocmirea şi execuţia bugetului de stat
- etc.
27
 CONCEPŢ
CONCEPŢIA CLASICĂ
CLASICĂ

REPREZENTANŢI

28
 CONCEPŢ
CONCEPŢIA CLASICĂ
CLASICĂ
GASTON JÉZE
“există cheltuieli publice; ele trebuie acoperite”

PAUL LEROY BEAULIEU

“ ştiinţa veniturilor publice şi a utilizării acestora pentru
acoperirea cheltuielilor publice”

ADOLPH WAGNER
“ştiinţa economiei administrate de stat sau de către un corp
public în vederea procurării şi întrebuinţării bunurilor, în
special a banilor, care le sunt necesare funcţiilor lor de
comunităţi economice obligatorii “

ION IONESCU DE LA BRAD

“cum să se aşeze, să se strângă şi să se întrebuinţeze dările
către stat, evitând cheltuielile zadarnice”
29
...
STATUL PROTECTOR

SUPORT DOCTRINAR-
DOCTRINAR- DOCTRINA LIBERALĂ CLASICĂ

neintervenţia statului ( 'laissez faire' )

- economia se autoreglează (pe piaţă)

- implicarea statului are efecte perturbatoare

30
STATUL PROTECTOR

FUNCŢIILE ASUMATE DE STAT

TRADIŢIONALE
• apărare naţională

• relaţii diplomatice

• ordine internă

• educaţie

• lucrări publice (!)

31
STATUL PROTECTOR

“The third and last duty of the sovereign or

commonwealth is that of erecting and maintaining
those publick works, which, though they may be in the
highest degree advantageous to a great society, are,
however, of such a nature, that the profit could never
repay the expence to any individual or small number of
individuals, and which it, therefore, cannot be
expected that any individual or small number of
individuals should erect or maintain”. (Adam Smith,
1976)

32
STATUL PROTECTOR

SFERA FINANŢELOR PUBLICE

• restrânsă (coresp. funcţiilor tradiţionale)

• oferta redusă de utilităţi publice

• limitarea proceselor financiare publice la

strictul necesar

33
STATUL PROTECTOR

IPOSTAZE ALE STATULUI

• creator al regulilor de joc

• arbitru în aplicarea şi respectarea regulilor

34
 CONCEPŢ
CONCEPŢII MODERNE
MODERNE

 CONCEPŢIA INTERVENŢIONISTĂ
(KEYNESISTĂ)

 CONCEPŢIA NEO-
NEO-LIBERALĂ

 CONCEPŢIA MARXISTĂ

35
CONCEPŢ
CONCEPŢIA INTERVENŢIONISTĂ

DOCTRINA ECONOMICĂ
doctrina keynesistă

36
CONCEPŢ
CONCEPŢIA INTERVENŢIONISTĂ

CHELTUIELILE PUBLICE

- procese de realocare a resurselor

- impact pozitiv (direct sau indirect)
- nivel sporit
- adaptate la cerinţele contracarării factorilor
destabilizatori şi stimulării creşterii economice
- vizează ŞI acţiuni economice şi social-culturale
- rol financiar (alocarea - distribuirea resurselor)
ŞI intervenţionist 37
 CONCEPŢ
CONCEPŢIA MODERNĂ
MODERNĂ

IMPOZITELE

- adaptate la cerinţele contracarării factorilor

destabilizatori şi stimulării creşterii economice
- rol financiar (finanţarea cheltuielilor publice) ŞI
intervenţionist

“În neocapitalismul modern, impozitul capătă o

semnificaţie mai largă; el încetează de a mai
constitui grăuntele de nisip care jenează
angrenajele, pentru a deveni unul dintre
regulatoarele şi motoarele maşinii“ (Maurice 38
DUVERGER)
CONCEPŢ
CONCEPŢIA INTERVENŢIONISTĂ

BUGETUL PUBLIC

- instrument de redistribuire a resurselor, inclusiv

de intervenţie în viaţa economică şi socială
- renunţarea la principiul echilibrării bugetului
- deficit : relansarea economiei şi combaterea
recesiunii (demaror)

- excedent : atenuarea tendinţei de supraîncălzire

39
CONCEPŢ
CONCEPŢIA INTERVENŢIONISTĂ

RESURSE BUGETARE EXTRAORDINARE

- se admite apelul la împrumuturi de stat

- pentru finanţarea deficitului bugetar
- reintroducerea resurselor neutilizate de agenţii
privaţi în circuitul economic
- nu determină în mod automat amplificarea
sarcinii fiscale pentru generaţiile viitoare

- se admite apelul la emisiunea de monedă (în

anumite situaţii)
40
CONCEPŢ
CONCEPŢIA INTERVENŢIONISTĂ

PROBLEMATICA FINANTELOR
PUBLICE
- caracter economic şi social

-identificarea şi reglementarea modalităţilor şi

formelor concrete de procurare a resurselor
băneşti la dispoziţia statului, şi a tehnicilor
privind alocarea şi utilizarea acestor resurse ŞI
a modalităţilor de intervenţie în viaţa economică
şi socială
41
CONCEPŢ
CONCEPŢIA INTERVENŢIONISTĂ

 folosirea mijloacelor financiare în

 SCOP FINANCIAR
 SCOP INTERVENŢIONIST

finanţele publice sunt o ramură a ştiinţei

economice (şi nu juridice)

finanţele publice sunt integrate în mecanismele

economiei şi adaptate la acestea

42
 DOCTRINA OFERTEI

 restrângerea rolului statului

 limitarea folosirii instrumentelor financiare în
scop intervenţionist
 echilibrarea bugetului
 reducerea impozitelor (curba Laffer)
 privatizarea serviciilor publice
 reducerea cheltuielilor publice

43
STATUL INTERVENŢIONIST

SUPORT DOCTRINAR – DOCTRINA INTERVENŢIONISTĂ

intervenţia statului este necesară

• contracararea factorilor destabilizatori

• corectarea impactului negativ

44
STATUL INTERVENŢIONIST

FUNCŢIILE ASUMATE DE STAT

• apărare naţională
• relaţii diplomatice
• ordine internă
• ACŢIUNI ECONOMICE (DIRECT/INDIRECT)
• PROTECŢIE SOCIALĂ

45
 STATUL INTERVENŢIONIST

SFERA FINANŢELOR PUBLICE

• mai extinsă
• oferta extinsă de utilităţi publice (tradiţionale
tradiţionale,,
economice şi sociale)
• intervenţionism financiar în plan economic şi
social
• creşterea proporţiilor proceselor financiare
publice

46
STATUL INTERVENŢIONIST

IPOSTAZE ALE STATULUI

• creator al regulilor (democratice) de joc

• arbitru în aplicarea şi respectarea regulilor

• jucător (în limita eşecurilor pieţei)

47
VARIANTE ALE
INTERVENŢIONISMULUI STATAL

VARIANTA COMPENSATOR CORECTOR

OBIECTIVE - atenuarea oscilaţiilor - CORECTAREA

ciclice distribuţiei
- COMPENSAREA efectelor veniturilor/averilor
factorilor destabilizatori - protecţia socială
(welfare economics)
boom: cerere în exces -
inhibarea cererii
MODALITĂŢI DE 1. directe (sectorul economic
recesiune: cerere deficitară -
1. indirecte
de stat)
INTERVENŢIE stimularea cererii 2. directe (excepţional)
2. indirecte (influenţarea
activităţilor private)

INSTRUMENTE procese financiare de alocare/realocare (impozite,

cheltuieli publice, buget etc.)

48
 DOCTRINA MARXISTĂ

 proprietatea socialistă şi planificarea

centralizată
 se accentuează latura socială a finanţelor
(publice)

49
STATUL SOCIALIST

SUPORT DOCTRINAR – DOCTRINA MARXISTĂ

propietatea socialistă

planificarea centralizată

50
STATUL SOCIALIST

FUNCŢIILE ASUMATE DE STAT

• apărare naţională
• relaţii diplomatice
• ordine internă
• ECONOMICĂ (PRODUCŢIE, REPARTIŢIE,
SCHIMB, CONSUM)
• SOCIAL--CULTURALĂ
SOCIAL

51
 STATUL SOCIALIST

SFERA FINANŢELOR PUBLICE

• cea mai extinsă (cvasi

(cvasi--totalitatea relaţiilor
financiare)
• oferta de utilităţi publice în condiţii specifice
proprietăţii de stat
• planificarea centralizată a activităţilor
economico--financiare
economico
• constituirea şi distribuirea fondurilor financiare
prin planuri financiare
52
STATUL SOCIALIST

IPOSTAZE ALE STATULUI

• creator al regulilor (totalitare) de joc

• jucător (agent economic total)

• administrator al tuturor resurselor

(materiale, umane, financiare)

53
FUNCŢIILE FINANŢELOR PUBLICE

54
 CONCEPTE DE BAZĂ

FUNCŢIE – capacitatea unei categorii economice de a mijloci, în mod

obiectiv, înfăptuirea unor procese economice

POLITICĂ – decizii referitoare la implicarea categoriei respective în

înfăptuirea unor procese economice

- alegerea metodelor, tehnicilor, instrumentelor, instituţiilor

implicate în înfăptuirea acelor procese economice

MECANISM – ansamblul metodelor, tehnicilor, instrumentelor,

instituţiilor implicate în înfăptuirea acelor procese economice

ROL – efectele funcţionării mecanismului

55
FUNCŢILE FINANŢELOR PUBLICE

Criteriul conținutului economic al proceselor

FUNCŢIA DE REPARTIŢIE A PIB

 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO-

ECONOMICO-
SOCIALE

 FUNCŢIA DE REGLARE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO-

ECONOMICO-
SOCIALE
Criteriul funcțional

FUNCŢIA DE ALOCARE

 FUNCŢIA DE (RE)DISTRIBUIRE

 FUNCŢIA DE STABILIZARE
56
FUNCŢIA DE REPARTIŢIE A PIB

Capacitatea finanţelor publice de a mijloci

repartizarea unei părţi a PIB în formă bănească

FAZE :

• Constituirea fondurilor financiare publice

• Distribuirea /utilizarea resurselor de la fondurile

financiare publice
57
 FAZELE FUNCTIEI DE
REPARTITIE

sunt momente ale aceluiaşi proces

sunt interdependente sub aspectul

momentului de derulare şi
dimensiunilor valorice

58
 INTERPENDENȚE ÎNTRE FAZELE
REPARTIȚIEI

Resursele bănești
Constituirea
disponibile (volum
fondurilor
și moment)

Nevoi de satisfăcut
Distribuirea
(volum valoric și
fondurilor
moment)

59
 FORME DE CONSTITUIRE SI
DISTRIBUIRE A FONDURILOR
PUBLICE
CONSTITUIRE
• impozitele, taxele, contribuţiile cu caracter obligatoriu
• penalizările, amenzile
• redevenţele, veniturile realizate de instituţiile publice
• împrumuturile de stat
• ajutoarele financiare, donaţiile în favoarea statului

DISTRIBUIRE
• cheltuieli publice:
• apărare naţională
• servicii publice generale, ordine publică şi siguranţă naţională
• acţiuni social-culturale (educaţie, ocrotirea sănătăţii,
protecţie socială)
• acţiuni economice (subvenţii, dezvoltarea sectorului
economic de stat, cercetare ştiinţifică) 60
FUNCŢIA DE CONTROL

Capacitatea finanţelor publice de a mijloci

efectuarea controlului bănesc-
bănesc-financiar asupra
derulării şi rezultatelor diferitelor activităţi
economice şi sociale

61
 OBIECTIVELE CONTROLULUI
FINANCIAR

- legalitatea operaţiunilor financiare

- oportunitatea operaţiunilor financiare
- eficienţa operaţiunilor financiare

62
 FORMELE CONTROLULUI
FINANCIAR
DUPĂ MOMENTUL EXERCITĂRII CONTROLULUI
control financiar preventiv
control financiar concomitent
control financiar ulterior

DUPĂ STRUCTURA CARE EXERCITĂ CONTROLUL

control financiar intern
control financiar extern 63
FUNCŢIA DE REGLARE

• capacitatea finanţelor publice de a mijloci

reglarea diverselor procese economice

• are ca suport obiectiv interdependenţa

proceselor financiare publice cu celelalte procese
băneşti şi cu cele materiale

64
 FUNCŢIA DE REGLARE

DIRECŢII DE MANIFESTARE
- reglarea (stabilizarea) anticiclică
- stimularea expansiunii (creşterii) economice
- modernizarea, restructurarea şi adaptarea
economiei la cerinţele pieţei interne şi externe

Instrumente :

Impozite, cheltuieli publice, buget, credit public etc.

65
 PREMISE ALE INFLUENŢĂRII PROCESELOR
DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANŢELE
PUBLICE

CONSUM PRODUCŢIE

REPARTIŢIE FINANCIARĂ
PUBLICĂ
REPARTIŢIE
REPARTIŢIE FINANCIARĂ
PRIVATĂ
1. producţia condiţionează repartiţia financiară
2. repartiţia financiară condiţionează în mare măsură consumul (cererea solvabilă)
agregat (public şi privat)
3. consumul, dependent de repartiţie, influenţează producţia care, la rândul său,66
condiţionează realizarea repartiţiei şi consumului
PREMISE ALE INFLUENŢĂRII PROCESELOR
DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANŢELE
PUBLICE

CONSUM PRIVAT
PRODUCŢIE
CONSUM PUBLIC

VT
G REPARTIŢIE FINANCIARĂ
PUBLICĂ
T
Venituri
derivate
REPARTIŢIE FINANCIARĂ
PRIVATĂ VD
67
 PREMISELE REGLARII PRIN FINANŢE
PUBLICE
corelaţiile dintre variabilele macroeconomice : venit,
consum, economisire, investiție, impozite etc.
Y = CP + CG + IP + IG
G = CG + IG
YD = CP + IP
YD = Y-T
Y=D
creşte T Scade YD scad CP şi IP scade D scade Y
scade T creşte YD cresc CP şi IP creşte D creşte Y
creşte G creşte D creşte Y
68
scade G scade D scade Y
 FUNCŢIA DE REGLARE

-Y ← -D ← -G,+T excedent bugetar

+Y ← +D ← +G,-T
deficit bugetar
69
 ROLUL FINANTELOR PUBLICE

- redistribuirea resurselor între:

• activităţi materiale şi activităţi nemateriale

• entităţi administrativ-
administrativ-teritoriale

• ramuri economice

• membrii societăţii

- reglarea vieţii economice şi sociale

- creşterea eficienţei în administrarea resurselor

70
PÂRGHIILE FINANCIARE
o categorie financiara utilizata ca instrument de INFLUENTARE a
activitatilor economice si sociale

SUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE mecanismului economic si financiar

au CA SUPORT OBIECTIV interdependentele dintre activitatile reale si cele
financiare
actioneaza prin STIMULAREA/INHIBAREA unor procese

impozite, subventii, credite, premii etc

etc..

CONDITII DE FOLOSIRE CA PARGHII

- sa favorizeze solutionarea unor probleme in CONDITII AVANTAJOASE, prin
cointeresarea factorilor implicati
- sa contribuie la imbunatatirea performantelor activitatilor

CERINTE DE FUNCTIONARE
- sa se incadreze organic in SISTEMUL CATEGORIILOR existente si
sa se imbine organic cu normele si normativele economico
economico--financiare
- ARMONIZAREA actiunii tuturor parghiilor
- sa actioneze DIFERENTIAT in raport cu specificul ramurilor
- luarea in considerare a CONEXIUNILOR cu celelalte componente ale
mecanismului financiar 71
SISTEMUL FINANCIAR PUBLIC

72
ABORDĂRI
ABORD ĂRI CONCEPTUALE

ansamblu de elemente cu conţinut financiar

caracterizat prin legături organice între
componente

73
ACCEPŢIUNI ALE SISTEMULUI
FINANCIAR

 sistem de relaţii financiare

 sistem de instituţii
 sistem de fonduri băneşti (financiare)
 ca un sistem de planuri financiare

74
SISTEMUL DE RELAŢII
FINANCIARE
un ansamblu de relaţii economice în formă
bănească ce se manifestă între participanţii la
procesele de constituire, distribuire şi utilizare
a fondurilor băneşti (în întreaga activitate
economică şi socială)

75
 (SUB) SISTEMUL FINANCIAR PRIVAT
ansamblul relaţiilor financiare prin care se constituie,
distribuie şi utilizează fondurile financiare private având
ca participanţi cu rol determinant entităţile şi
persoanele private care administrează fondurile
respective în interesul persoanelor fizice şi juridice
private
Constituirea fondurilor

TIPUL DE INTERESE
financiare publice

Utilităţi (sens larg)

FORMA DE PROPRIETATE

ansamblul relaţiilor financiare prin care se constituie,

distribuie şi utilizează fondurile financiare publice
având ca participanţi cu rol determinant autorităţile
sau entităţile publice care administrează fondurile
respective în interes public

(SUB) SISTEMUL FINANCIAR PUBLIC 76

SISTEMUL (DE RELAŢII) FINANCIAR
PUBLIC

(SUB)SISTEMUL FINANCIAR PUBLIC

CARACTERUL NEVOILOR PUBLICE
SUBSISTEMUL SUBSISTEMUL
FINANŢELOR STATULUI FINANŢELOR LOCALE

BUGETUL DE STAT TRĂSĂTURILE RELAŢIILOR BUGETELE LOCALE

FINANŢELE INSTITUŢIILOR FINANŢELE INSTITUŢIILOR
PUBLICE DE SUBORDONARE PUBLICE DE SUBORDONARE
CENTRALĂ LOCALĂ

FINANŢELE ÎNTREPRINDERILOR DIN FINANŢELE ÎNTREPRINDERILOR

SECTORUL PUBLIC (CAPITAL DE DIN SECTORUL PUBLIC LOCAL (
STAT) SIMILARE CELOR CU CAPITAL DE
STAT)
FINANŢELE INSTITUŢIILOR
? 77
FINANCIAR-BANCARE CU CAPITAL
DE STAT (credit, asigurări)
 INTERDEPENDENŢE ÎNTRE FINANŢELE
INTERDEPENDENŢE
STATULUI ŞI FINANŢELE LOCALE

FACTORI DE INFLUENŢĂ

• organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice

implicate
• gradul de autonomie acordat autorităţilor publice
locale
• opţiunile asupra repartizării
• drepturilor (procurarea resurselor
financiare publice)
• obligaţiilor (satisfacerea nevoilor publice)
78
 INTERDEPENDENŢE ÎNTRE FINANŢELE
INTERDEPENDENŢE
STATULUI ŞI FINANŢELE LOCALE

FORME DE MANIFESTARE

• transferuri de la bugetul de stat (expresie a

sarcinilor transferate către administraţiile locale)
• împrumuturi de la bugetul unei structuri
administrative situată la un nivel superior
• împrumuturi publice contractate de autorităţile
locale

79
SISTEMUL INSTITUŢIILOR
FINANCIAR--BANCARE
FINANCIAR

INSTITUŢII SPECIALIZATE
- Ministerul Finanţelor (Publice)
- Direcţii Centrale
- Direcţii Judeţene ale Finanţelor Publice
- Administraţii Financiare
- Direcţii ale Finanţelor Publice Locale
- Curtea de Conturi
- Banca Naţională a României
- Băncile comerciale
- Autoritatea de Supraveghere Financiară
- Societăţile de valori mobiliare
- Bursa de Valori
- Societăţile de asigurări şi reasigurări
- Compartimente specializate din cadrul ministerelor şi altor
organe ale administraţiei de stat, centrale sau locale
80
SISTEMUL INSTITUŢIILOR
FINANCIAR--BANCARE
FINANCIAR

INSTITUŢII NESPECIALIZATE

- Parlamentul
- Guvernul
- Ministerele
- Consiliile Judeţene
- Consiliile Locale
- Prefecturile
- Primăriile
- Alte organe ale administraţiei de stat

81
SISTEMUL FONDURILOR
FINANCIARE PUBLICE
DUPĂ NIVELUL ORGANIZATORIC

• fonduri de nivel central (macroeconomice,

centralizate)

• fonduri de nivel mediu-

mediu-economic

• fonduri de nivel microeconomic ( descentralizate)

82
SISTEMUL FONDURILOR
FINANCIARE PUBLICE
DUPĂ DESTINAŢIE

• fonduri de înlocuire şi dezvoltare

• fonduri de consum

• fonduri de asigurare

• fonduri de rezervă

83
SISTEMUL FONDURILOR
FINANCIARE PUBLICE
DUPĂ IPOSTAZA STATULUI

• autoritate publică

• agent economic

• asigurător

• bancher

84
SISTEMUL DE PLANURI
(INSTRUMENTE)
BALANŢE
• BALANŢA FINANCIARĂ A STATULUI
• BALANŢA FINANCIARĂ A ECONOMIEI NAŢIONALE

BUGETE
• BUGETE PUBLICE OPERAŢIONALE
• BUGETELE ÎNTREPRIDNERILOR PUBLICE
• BUGETUL FUNCŢIONAL
• BUGETUL PROGRAM
• BUGETUL ECONOMIEI NAŢIONALE

85
 BUGETUL

ROL
-fundamentarea deciziilor din punct de vedere financiar
-exercitarea controlului financiar (eficienta si oportunitate)
-fundamentarea echilibrului financiar

CORELAŢII DE ECHILIBRU
- VENITURI = CHELTUIELI
- VENITURI = COST + PROFIT
- ALOCATII BUGETARE +VENITURI PROPRII = CHELTUIELI
- VENITURI BUG. = CHELTUIELI NOMINALIZATE. + REZERVE BUG.
86
 BUGETUL

Tipologie

1. Dupa obligativitatea respectarii prevederilor

- bugete orientative
- bugete imperative

2. Dupa specificul activitatilor

- bugetele intreprinderilor publice
- bugetele instituțiilor publice

3. Dupa orizontul temporal

- prevederi anuale
- prevederi plurianuale
87
 BALANTA FINANCIARA A STATULUI

VENITURI CHELTUIELI
VENITURI CURENTE CHELTUIELI CURENTE
- impozite, taxe, contributii - consum public
- venituri nefiscale - dobanzi aferente datoriei publice
- transferuri curente din strainatate - transferuri catre persoane fizice si juridice (din
interiror sau exterior)
SOLDUL OPERAŢIUNILOR CURENTE
VENITURI DE CAPITAL CHELTUIELI DE CAPITAL (formarea de capital)
(finanţarea formării de capital) - investitii
- amortismente - transferuri de capital efectuate
- transferuri de capital primite - credite acordate (la valoarea ramasa de rambursat)
SOLDUL OPERAŢIUNILOR DE CAPITAL
SOLDUL FINAL

- rol informativ
- nu substituie bugetele operationale
- orizont de timp : anul financiar (bugetar) 88
BUGETELE PUBLICE
OPERAŢIONALE
OPERAŢIONALE

- Bugetul de stat (al administratiei centrale)

- Bugetele locale
- Bugetul asigurarilor sociale de stat
- Bugetele fondurilor speciale
- Bugetele institutiilor publice

- componente ale SISTEMULUI BUGETAR (v.cap.6)

- se intocmesc pentru un AN BUGETAR
- contin prevederi OBLIGATORII
- indicatorii din bugete pot fi modificati numai prin RECTIFICARI
89
BUGETUL FUNCTIONAL
(DE MIJLOACE)

Continut
resursele alocate serviciilor publice (cheltuielile) si
veniturile (eventual) realizate din activitatea proprie

Caracteristici
- caracter informativ
- se intocmeste pentru un an
- grupeaza resursele dupa finalitatea,
costul si randamentul serviciilor publice
Avantaje
- elimina dublele inregistrari
- elimina miscarile de fonduri intre diferitele componente ale sistemului
bugetar
Variante
- SUA (nomenclatura administrativa si functionala)
90
- Franta (“costul si randamentul serviciilor publice”, “placheta”)
BUGETUL PROGRAM
(DE OBIECTIVE)
OBIECTIVE)

Continut
cheltuielile legate de realizarea diferitelor obiective, grupate
pe tipuri de obiective

Caracteristici
- caracter informativ
- programare purianuala
- se urmareste echilibrarea bugetului pe termen
mediu si lung

Avantaje
- asigura premisele realizarii echilibrului bugetar pe termen lung
- ofera o imagine completa asupra costurilor si avantajelor implicate de
realizare fiecarui obiectiv
91
 BUGETUL ECONOMIEI NAŢIONALE

RESURSE BĂNEŞTI UTILIZĂRI

PRODUS INTERN BRUT CONSUM INTERMEDIAR
IMPORTURI CONSUM FINAL
FORMAREA BRUTĂ DE CAPITAL
VARIAŢIA STOCURILOR
EXPORTURI

prognoza si programare macroeconomica PLURIANUALA

previziuni cu privire la productia, consumul şi repartitia PIB
indicatori ai sectorului public SI indicatori ai sectorului privat

Variante
SUA – bugetul economic
FRANTA – conturile previzionale ale natiunii 92
MAREA BRITANIE – cartile albe
BUGETELE INTREPRINDERILOR
PUBLICE

Caracterizare generala
- fundamentarea, sub aspect financiar, a obiectivelor de realizat
- analiza realizarii obiectivelor, eventual reconsiderarea lor
- previziuni asupra veniturilor banesti si cheltuielilor banesti
- au ca sursa primara de informatii planul de afaceri
- se intocmesc pentru un an financiar, cu defalcare pe trimestre

93
BUGETELE INTREPRINDERILOR
PUBLICE
Bugetul activitatii generale
Bugetul activitatii de productie
(de exploatare)
Bugetul de trezorerie
! – termen foarte scurt
Bugetul activitatii
de import-export
Bugetul de investitii
Venituri (exploatare, financiare, exceptionale)
Cheltuieli (exploatare, financiare, exceptionale)
Rezultat net
Venituri (productia marfa la pret vanzare)
Cheltuieli (productia marfa la cost)
Rezultat optenabil
Necesar resurse financiare (plati)
Resurse financiare proprii (incasari)
Deficit de trezorerie credite
Sold
Excedent de trezorerie plasamente
Disponibilitati valuta + Incasari previzibile
Plati in valuta previzibile
Sold (excedent/deficit)
Resurse proprii de finantare a investitiilor
Resurse necesare 94
Sold (excedent/deficit)
POLITICA FINANCIARĂ

95
 CONŢINUT

OPTIUNI privind metode, mijloace, instituţii cu caracter financiar antrenate

în procurarea, distribuirea şi utilizarea resurselor băneşti ŞI influenţarea
activitaţilor economice şi sociale

vizează crearea cadrului adecvat de derulare a proceselor economice în

formă bănească concretizate în acumularea, distribuirea şi utilizarea
fondurilor (resurselor băneşti) în viaţa economică şi socială

se concretizează în decizii cu caracter financiar adoptate la diferite nivele

de organizare şi derulare funcţionarea activităţilor economice
• decizii strategice (coordonate majore, progame de perspectiva
indelungata)
• decizii tactice (operatiuni banesti curente, cadrul organizatoric)

96
 SENSURI ŞI INTERPRETĂRI

SENS RESTRÂNS
POLITICA FINANCIARĂ A STATULUI (A FINANŢELOR PUBLICE)

SENS LARG
– POLITICA FINANCIAR-MONETARĂ (A AUTORITĂŢILOR PUBLICE)
– POLITICA FISCALĂ
– POLITICA BUGETARĂ
– POLITICA MONETARĂ
– POLITICA VALUTARĂ

– POLITICA FINANCIARĂ A ALTOR ENTITĂŢI ECONOMICO-

SOCIALE

97
 Politica monetara

Politica valutara
Politica
Politica financiar- impozitelor
monetara a
autoritatilor
publice Politica
fiscala
Politica
financiara Politica
(SENS LARG) Politica bugetară (a cheltuielilor
finanţelor publice) publice

(SENS RESTRANS)
Politica exclusiv-
bugetara

Politica
financiara a
firmei 98
 COMPONENTELE POLITICII FINANCIAR-MONETARE A
AUTORITĂŢILOR PUBLICE
POLITICA FISCALĂ
modalităţile de procurare a RESURSELOR CU CARACTER FISCAL la dispoziţia
autorităţilor publice, cât şi cele de alocare a acestora pe destinaţii, respectiv realizarea
de cheltuieli publice pe seama acestor resurse, inclusiv folosirea celor două categorii
financiare pentru influenţarea vieţii economice şi sociale în sensul dorit

POLITICA BUGETARĂ
opţiuni şi decizii privind formarea, alocarea şi utilizarea eficientă a ANSAMBLULUI
resurselor bugetare, inclusiv folosirea bugetului de stat în scopul influenţării vieţii
economice şi sociale în sensul dorit

99
 CHELTUIELI
VENITURI ORDINARE

CHELTUIELI PUBLICE BUGETARE

POLITICA
VENITURI FISCALĂ
FISCALE

PUBLICE
VENITURI
EXTRAORDINARE

NEFISCALE
VENITURI

POLITICA EXCLUSIV-
IMPRUMUTURI
DE STATBUGETARĂ
SOLD BUGETAR
EMISIUNE DE (DEFICIT)
MONEDĂ

POLITICA BUGETARĂ
100
COMPONENTELE POLITICII FINANCIAR-MONETARE A
AUTORITĂŢILOR PUBLICE

POLITICA MONETARĂ
opţiuni asupra evoluţiei ofertei de monedă şi condiţiilor de derulare a
circulaţiei monetare în economia naţională, urmărind asigurarea echilibrului
monetar şi menţinerea puterii de cumpărare a monedei, inclusiv folosirea
instrumentelor monetare în scopul realizării unor obiective ale politicii
generale

POLITICA VALUTARĂ
opţiuni şi decizii privind modalităţile de procurare şi utilizarea a resurselor
valutare şi echilibrarea balanţei de plăţi externe, crearea rezervelor de valută,
evoluţia cursului valutar şi efectuarea de tranzacţii pe pieţele financiar-
valutare

101
 COORDONATE MAJORE ALE POLITICII CHELTUIELILOR
BUGETARE

•dimensionarea cheltuielilor publice (volum, structura)

•asigurarea functionarii normale a institutiilor publice

•asigurarea unei eficiente ridicate a cheltuielilor publice

•alegerea metodelor si instrumentelor tehnice

•influentarea vietii economice si sociale

•asigurarea premiselor necesare realizarii echilibrului financiar si

monetar

102
 COORDONATE MAJORE ALE POLITICII RESURSELOR
FINANCIARE PUBLICE

•dimensionarea resurselor financiare posibile de procurat

•apelul la resurse extraordinare (imprumut, emisiune)

•procurarea de resurse din exterior

•alegerea metodelor si instrumentelor tehnice

•influentarea vietii economice si sociale

•relatiile financiare dintre stat si intreprinderile publice

•asigurarea premiselor necesare realizarii echilibrului financiar si

monetar

103
SISTEMUL CHELTUIELILOR
PUBLICE
 CONCEPTE PRIVIND CHELTUIELILE
PUBLICE
SEMNIFICAŢII

JURIDIC - plată pentru funcţionarea instituţiilor publice

ECONOMIC
- procese economice de repartiţie a PIB pentru realizarea de
actiuni publice

-procese de redistribuire financiară a PIB prin intermediul

autorităţilor publice

- procese si relatii economice in forma baneasca prin care are

loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare
publice

ACCEPŢIUNI
EXTINSĂ – ansamblul activitatilor cu caracter public

RESTRÂNSĂ - numai activitati desfasurate prin institutii publice

(bugetare) reflectate in bugetul public
 BUGETE
PUBLICE (de
stat şi locale)

ASIGURĂRI
SOCIALE
(BASS)

ASIGURĂRI BPR
(sector public)

CREDIT
FINANŢELE (sector public)
ÎNTREPRINDERI
LOR DE STAT
 CONCEPTE PRIVIND CHELTUIELILE
PUBLICE

IMPACTUL ŞI ROLUL LOR

CONCEPŢIA CLASICĂ (LIBERALĂ)

- consumuri definitive, nerecuperabile
- impact negativ
- trebuiau reduse la strictul necesar

CONCEPŢIA MODERNĂ INTERVENŢIONISTĂ

- procese de realocare a resurselor, cu efecte pozitive
(direct sau indirect)
- interpretare diferentiata
- pârghii financiare
 COMPONENTELE SISTEMULUI CHELTUIELILOR
PUBLICE

A. DUPĂ MODUL DE FINANŢARE

cheltuieli bugetare (BS, BL, BASS !)

cheltuieli extrabugetare

cheltuieli speciale

cheltuielile intreprinderilor cu capital de stat

B. DUPĂ AUTORITĂŢILE PUBLICE

cheltuieli ale administratiei centrale

cheltuieli ale administratiilor locale

cheltuieli ale intreprinderilor cu capital de stat

 CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE

A. DUPĂ ROLUL LOR ÎN PROCESUL REPRODUCTIEI

cheltuieli reale (negative)

cheltuieli economice (pozitive)

B. DUPĂ DESTINAŢIE
cheltuieli de funcţionare (curente)

cheltuieli de investiţii (de capital)

cheltuieli de transfer

C. DUPĂ CONŢINUTUL ECONOMIC

cheltuieli materiale

cheltuieli de personal
 CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE

D. DUPĂ FRECVENŢĂ

cheltuieli ordinare

cheltuieli extraordinare

E. DUPĂ CONŢINUTUL FINANCIAR

cheltuieli definitive

cheltuieli temporare

cheltuieli virtuale

...
 CLASIFICAŢII ALE CHELTUIELILOR PUBLICE

1. Clasificaţia administrativ-departamentală
- ministere
- instituţii publice autonome
- unităţi administrativ-teritoriale

2. Clasificaţia economică
a) - curente
- de capital
b) - cheltuieli ale serviciilor publice (administrative)
- cheltuieli de transfer (redistribuire)
3. Clasificaţia funcţională
domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate
resursele financiare publice sau alte destinaţii (transferuri între
diferitele niveluri ale administraţiei publice, plata dobânzilor la
datoria publică sau constituirea de rezerve )
4. Clasificaţia financiară
- definitive
- temporare
- virtuale
 CARACTERIZAREA CHELTUIELILOR PUBLICE CA
FENOMEN FINANCIAR

Nominal (mil. Lei) 2012 2011

Cheltuieli BGC 207,922.10 205,818.50
PIB 587,466.20 556,708.40

Deflator PIB 2012/2011 1.0479

2012 2011
Cheltuieli reale BGC 198,417.88 205,818.50
PIB real 560,612.84 556,708.40

Pondere In PIB 2011 (%) 36.97

Pondere in PIB 2012 (%) 35.39
Modificarea absoluta nominala 2,103.60
Modificarea relativa nominala (%) 1.02
Modificarea absoluta reala -7,400.62
Modificarea relativa reala (%) -3.60
Variația relativa a PIB nominal (%) 5.52
Elasticitatea CP 0.18
 FACTORI DE INFLUENŢĂ ASUPRA EVOLUŢIEI
CHELTUIELILOR PUBLICE

FACTORI DEMOGRAFICI
Ø creşterea populaţiei
Ø modificările structurale ale populaţiei pe vârste, categorii
socio-profesionale
Ø (creşterea duratei medii de viaţă  creşterea proporţiei
populaţiei de vârstă înaintată  acţiuni de protecţie socială.
creşterea numărului populaţiei ocupate în sectorul public.

FACTORI ECONOMICI
Ø gradul de dezvoltare economică
Ø gradul de implicare a statului în susţinerea progresului
economic
Ø fenomenul deprecierii monetare

FACTORI SOCIALI
Ø preocuparea statului pentru o mai bună repartizare a
veniturilor în societate
Ø acordarea de sprijin material unor categorii sociale
defavorizate
Ø dezvoltarea reţelei de instituţii social-culturale
 FACTORI DE INFLUENŢĂ ASUPRA EVOLUŢIEI
CHELTUIELILOR PUBLICE

URBANIZAREA
Ø finanţarea de lucrări publice edilitare, construcţii de străzi,
canalizare, gospodărie comunală, locuri de agrement

FACTORI MILITARI

FACTORI POLITICI
Ø opţiunile grupărilor politice aflate la putere
Ø statul-jandarm  statul-providenţă
datoria publică

Adolph Wagner "lege a nevoilor financiare crescânde ale

statului şi organelor autonome"
 ABORDĂRI MODERNE ALE ROLULUI
CHELTUIELILOR PUBLICE

J.M. Keynes

cheltuielile publice, de consum şi investiţii, sunt componente ale

cererii agregate. Ele pot fi ajustate pentru reglarea cererii de consum
şi implicit a ofertei (PIB)

PREMISE

legea psihologică a înclinaţiei spre consum

legea psihologică a înclinaţiei pentru investiţii

legea psihologică a preferinţei pentru lichiditate

 J.M. KEYNES- LEGEA ÎNCLINAŢIEI SPRE
CONSUM (ECONOMISIRE)

la o creştere a venitului are loc şi o creştere a consumului, dar nu în

aceeaşi măsură

INTERPRETĂRI
- sporul de venit se împarte, de o manieră semiautomată, între
sporirea consumului şi sporirea economisirii ΔY = Δ C + Δ S
- c = Δ C/ΔY 0 < c <1
-s = Δ S/ΔY 0 < s <1
- pe măsură ce venitul creşte, se reduce ponderea părţii destinate
consumului, diferenţa regăsindu-se în creşterea părţii destinate
economisirii

MPLICAŢII
- cererea de consum rămâne în urma ofertei sau producţiei, ceea ce
determină declanşarea crizei economice.
- pentru evitarea crizelor, se poate interveni prin SPORIREA
CHELTUIELILOR PUBLICE, ceea ce determină creşterea cererii
agregate, compensând scăderea relativă a consumului privat
 J.M. KEYNES- LEGEA ÎNCLINAŢIEI SPRE
INVESTIȚII

întreprinzătorii privaţi manifestă interes pentru efectuarea de

investiţii numai atunci când eficienţa marginală a capitalului investit
(rata internă de rentabilitate) este mai mare decât rata dobânzii de
pe piaţa financiară

INTERPRETĂRI
- o persoană cu disponibilităţi băneşti alege varianta cu risc minim şi
câştig maxim
-când oportunităţile de investiţii sunt reduse scad investiţiile private,
cu efecte negative (decalajcerere-ofertă, şomaj)

IMPLICAŢII
- statul poate (ŞI TREBUIE) să intervină :
-indirect, pentru stimularea investitorilor privaţi prin facilităţi fiscale
şi de credit
-direct, prin CREŞTEREA CHELTUIELILOR PUBLICE, pentru investiţii
publice şi acordarea de subvenţii investitorilor privaţi.
 J.M. KEYNES – LEGEA PREFERINŢEI
PENTRU LICHIDITATE

indivizii manifestă o preferinţă sporită pentru deţinerea de active cu

un grad mai ridicat de lichiditate (financiare) în detrimentul celor
reale

IMPLICAŢII

- cheltuielile publice pot fi folosite pentru a compensa reducerea

consumurilor şi investiţiilor private
 ALVIN HANSEN

• folosirea cheltuielilor publice pentru contracararea crizei şi recesiunii

sau impulsionarea creşterii economice

• concepe mecanisme de influenţare a economiei în care cheltuielile

publice reprezintă o componentă esenţială

• atribuie un rol deosebit cheltuielilor publice pentru investiţii, cu

efect multiplicator al PIB

• atribuie un rol pozitiv cheltuielilor publice pentru acţiuni militare (

mai ales în situaţii de criză)
 PAUL SAMUELSON

• economiile contemporane sunt economii mixte, în sensul

coexistenţei sectorului privat şi a celui public

• reformulează ecuaţia de echilibru general, adăugând achiziţiile

efectuate de stat ca o variabilă distinctă

• prezenţa statului în ipostaza de consumator de bunuri şi servicii

poate influenţa în bună măsură dimensiunea şi structura produsului
naţional

• pledează pentru elaborarea unor programe de acţiune statală cu

impact asupra pieţei şi economiei mixte, în care locul esenţial revine
celor privitoare la lucrările publice
 ALTE OPINII

WILLIAM SCHULTZ, LOWELL HARRIS

• cheltuielile publice sunt injecţii de putere de cumpărare în fluxul

veniturilor

• recomandă orientarea cheltuielilor publice pentru a favoriza

creşterea economică

DOCTRINA OFERTEI (SUPPLY-SIDE ECONOMICS)

• cheltuielile publice sunt mai puţin eficiente sau chiar inacceptabile

în susţinerea creşterii economice echilibrate
 STRUCTURA CHELTUIELILOR BGC în ROMÂNIA, 2000-
2010, (structura funcțională, % în total)
100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Servicii publice generale

Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Acţiuni social-culturale
Acţiuni economice
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape
 CARACTERIZAREA GENERALĂ A CHELTUIELILOR
PUBLICE PENTRU ACŢIUNI SOCIAL-CULTURALE

COMPONENTE
# cheltuieli pentru învăţământ
# cheltuieli pentru cultură şi artă
# cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii
# cheltuieli pentru securitate socială

DIMENSIUNI
# 15 –25 % din PIB în ţările dezvoltate; mai reduse în ţările în curs de
dezvoltare
# ponderea cea mai mare revine securităţii sociale
 CARACTERIZAREA GENERALĂ A CHELTUIELILOR
PUBLICE PENTRU ACŢIUNI SOCIAL-CULTURALE

EFECTE
# consumuri definitive de resurse
# efecte indirecte ( investiţii umane)

SURSE DE FINANŢARE
# bugetul public
# fonduri cu destinaţie specială
# surse proprii
# ajutoare financiare externe
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT

FACTORI SPECIFICI
 creşterea populaţiei de vârstă şcolară
 obligativitatea învăţământului
 progresul tehnic (dezvoltarea bazei materiale, necesitatea creşterii
gradului de pregătire)

SURSE DE FINANŢARE
 fondul bugetar
 sume alocate instituţiilor de învăţământ
 sume alocate elevilor şi studenţilor (prin BURSE sau
ÎMPRUMUTURI acordate)
 resurse proprii
 contribuţia studenţilor /elevilor
 donaţii, ajutoare externe
 EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU
EDUCAŢIE

 învăţământul are efecte pozitive atât pentru individ cât şi pentru

societate
 cerinţe
corelaţie cu PIB
concordanţa dintre cererea şi oferta de forţă de muncă (global şi
pe specializări)
∆ PIB ∆ CP i
I PIB > I CP ; > ⇒ CP i1 = c × PIB p
i
PIB 0 CP i 0
 analiza cost-avantaje
AVANTAJE
COSTURI
o cheltuieli directe (din fonduri publice o spor de venit al individului
sau private) o aportul la creşterea PIB
o cheltuieli indirecte (ale familiilor)
o pierderea de venit
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU CULTURĂ ȘI ARTĂ

 organizarea unor acţiuni specifice

 întreţinerea şi funcţionarea unor instituţii specializate
 bunuri materiale (cărţi, filme, picturi, sculpturi etc.
 servicii culturale, spirituale, sportive etc.

 pondere redusă
 investiţii în capital uman
 surse de finanţare
 venituri din activitatea desfăşurată
 fondul bugetar
 donaţii, sponsorizări
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU OCROTIREA
SĂNĂTĂŢII
ACŢIUNI FINANŢATE
 întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor sanitare
 prevenirea îmbolnăvirilor, educaţie sanitară
 cercetare
FACTORI SPECIFICI
 creşterea demografică
 amplificarea factorilor de risc
 revoluţia tehnico-ştiinţifică
 creşterea costurilor serviciilor medicale
SURSE DE FINANŢARE
 fonduri bugetare
 cotizaţii de asigurări de sănătate
 populaţie (neasigurată)
 ajutor extern
 EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU
OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

EFECTE
medicale (caracter individual)

sociale (îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei ...)

economice (reducerea perioadelor de incapacitate de muncă,

creşterea perioadei active a vieţii, eradicarea unor boli profesionale 
economii de fonduri şi creşterea PIB

METODE APLICABILE

analiza cost – beneficiu, analiza cost – eficacitate (compararea

metodelor de tratament)
 PROTECŢIE/SECURITATE SOCIALĂ

NIVELURI DE REALIZARE

a) protecţia acordată prin transfer financiar contributoriu;

b) protecţia categorială (acordată tuturor membrilor unei
categorii - copii, persoane cu dizabilităţi etc.), în mod automat, prin
transfer financiar non - contributoriu;
c) asistenţă prin transfer financiar non – contributoriu, pe baza
diagnozei necesităţilor concrete;

COMPONENTE MAJORE

a) ASIGURĂRILE SOCIALE
b) şi c) ASISTENŢA SOCIALĂ

130
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SECURITATE
SOCIALĂ

SURSE DE FINANŢARE
 cheltuielile pentru asigurările sociale
 contribuţiile asiguraților şi firmelor
 resurse (subvenţii) ale bugetului de stat

 cheltuielile pentru asistenţă socială

 resurse ale bugetului de stat
 resurse ale fondurilor speciale
 contribuţii voluntare (donaţii)
 resurse externe, provenite de la organizaţii internaţionale specializate

SISTEME DE FINANŢARE A SECURITĂŢII SOCIALE

 CONTRIBUTIVE (cotizaţii sociale)
 NECONTRIBUTIVE (alocaţii bugetare)
 SISTEMUL DE PENSII MULTI-PILON

 Pilon I - Sistem public de pensii

administrat şi constituit pentru a asigura protecţie socială, oferind un
nivel relativ scăzut al pensiei; rămâne principalul sistem de pensii,
consumând majoritatea contribuţiei de asigurări sociale;

 Pilon II – Sistem obligatoriu de fonduri de pensii administrate

private
sistem individual de“contribuţii definite”, bazat pe o parte a contribuţiei
individuale din sistemul public de pensii; contribuţiile individuale sunt
acumulate într-un cont individual deschis la un administrator de fonduri
de pensii;

 Pilon III – Sistem facultativ de fonduri de pensii administrate

privat
economii individuale suplimentare în vederea pensionării; sistem de
“contribuţii definite” prin care participanţii ( singuri sau împreună cu
angajatorul) realizează contribuţii lunare către un fond facultativ de
pensii.
 CATEGORII DE ASIGURAŢI
A. PERSOANE ASIGURATE OBLIGATORIU
 persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi funcţionarii
publici;
 cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi siguranţei naţionale;
 persoanele cu drepturi şi obligaţii asimilate celor anterioare (funcţii elective, persoane în
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, membrii cooperatori dintr-o
organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti
 persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor
pentru şomaj (şomeri)
 alte persoane, aflate în una dintre situaţiile următoare:
 a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
 b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de
management;
 c) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
 d) persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice;
 e) persoane angajate în instituţii internaţionale (dacă nu sunt asiguraţii acestora)
 f) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale.
dacă realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel
puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea BASS
 CATEGORII DE ASIGURAŢI
 cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul
apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale care beneficiază de ajutoare lunare, ce se
asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii;
 persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din:
 a) drepturi de autor şi drepturi conexe
 b) contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.

B. PERSOANE ASIGURATE FACULTATIV

 avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege,
neintegrate în sistemul public
 persoanele asigurate obligatoriu care doresc să îşi completeze venitul asigurat
 persoanele care nu sunt asigurate obligatoriu ( nu se află în situațiile menționate anterior)
 CATEGORII DE PRESTAŢII SOCIALE din BASS

• În sistemul public prestaţiile de asigurări sociale reprezintă veniturile de

înlocuire acordate, la intervenirea riscurilor asigurate (invaliditate,
bătrâneţe şi deces), sub formă de pensii, ajutoare sau alte tipuri de
prestaţii prevăzute de lege, pentru pierderea totală sau parţială a
veniturilor asigurate;
• Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub formă de pensii, ajutoare şi
alte tipuri de prestaţii:
 a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
 b) bilete de odihnă, pentru asiguraţi;
 c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al
familiei unuia dintre aceştia.
 CALCULUL PENSIILOR

PUNCTAJUL MEDIU ANUAL

n 12

∑P ia ∑P il
Pl =
SBL
PMA = i =1 Pa = i =1 SMBL
d 12
Pa – punctaje anuale
n – numărul de ani de cotizare
d – durata în ani a stagiului complet de cotizare
Pl – punctaj lunar
SBL – salariu brut lunar (sau venitul asigurat) folosit ca bază
de calcul a CAS
SMBL – câștigul salarial mediu brut lunar (pe economie,
comunicat de INS)

VALOAREA PUNCTULUI DE PENSIE (sistem actual)

•valoarea se stabileşte anual prin legea BASS
•calculul se face prin actualizarea valorii punctului de pensie
din luna decembrie a fiecărui an cu cel puţin rata inflaţiei,
prognozată pentru anul bugetar
 CONTRIBUŢIILE LA ASIGURĂRI SOCIALE

CONTRIBUABILI
a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii;
c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii în funcţii
asimilate (persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective
sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori
judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori
dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti,)
d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă care administrează
bugetul asigurărilor pentru şomaj;
e) persoanele care încheie contract de asigurare socială facultativ
(neasiguraţi obligatoriu sau pentru suplimentarea veniturilor)

CATEGORII DE CONTRIBUŢII
a) contribuţia individuală de asigurări sociale
b) contribuţia de asigurări sociale datorată de angajatori
c) alte contribuţii speciale
 CONTRIBUŢIILE LA ASIGURĂRI SOCIALE

NIVEL PENTRU decembrie 2014

• Pentru conditii de munca normale:
CAS = 26,3%
Ci = 10,5% +
Ca = 15,8%

• Pentru conditii de munca deosebite:

CAS = 31,3%
Ci = 10,5% +
Ca = 20,8%

• Pentru conditii de munca speciale:

CAS = 41,3%
Ci = 10,5% +
Ca = 30,8%

persoanele asigurate prin contract individual (facultativ) plătesc integral contribuţia la

asigurări sociale (inclusiv contribuţia care s-ar datora de angajator) pentru condiţii
normale de muncă
 ROLUL STATULUI ÎN PROTECŢIA
ŞOMERILOR
• organizarea şi gestionarea unei scheme (sistem) de
asigurare pentru şomaj
• reglementarea şi supravegherea schemelor private de
protecţie a şomerilor
• promovarea de măsuri active de stimulare a ocupării forţei
de muncă

139
 MĂSURI DE PROTECŢIE A ŞOMERILOR

• măsuri pasive (alocaţii, ajutoare, indemnizaţii, plăţi

compensatorii)
• sumă fixă sau corelate cu veniturile anterioare din muncă
• acordate pe o durată limitată sau ocazional
• finanţate din contribuţii şi resurse financiare publice
• pot genera efecte adverse (reducerea interesului pentru muncă)
• este necesară dimensionarea raţională a cuantumului beneficiilor
(la nivelul plăţii concediului medical de scurtă durată; la un nivel mai redus
decât beneficiul pentru refacerea sănătăţii;nivel fix)
• este necesară dimensionarea raţională a duratei de acordare
(durata de şomaj eficientă pentru o persoană este cea pe care aceasta ar
alege-o dacă ar fi ca ea să îşi finanţeze şomajul din propriile economii sau
împrumutându-se pe o piaţă de capital perfectă). În practică, durata diferă
sensibil de la o ţară la alta (durata relativ redusă de acordare : 13 săpt. -
şase luni – 12 luni -32 luni)
• măsuri active
• iniţiative sau acţiuni individuale, de grup sau comunitare,
sprijinite şi finanţate, de regulă, de către autoritatea publică
centrală şi/sau locală, cu scopul declarat al creşterii ocupării la
nivelul unei unităţi teritorial-administrative bine determinate
140
 MĂSURI PASIVE DE PROTECŢIE A
ŞOMERILOR
• Beneficiile în caz de şomaj : compensează pierderea salariului în cazul
persoanelor apte de muncă şi disponibile să muncească, dar care nu găsesc loc de
muncă potrivit; aceste beneficii se acordă inclusiv persoanelor care nu au mai
lucrat înainte.
• Indemnizaţia de şomaj : reprezintă un beneficiu plătit lucrătorilor care satisfac
condiţia de a fi contribuit la fondurile de asigurări de şomaj. Indemnizaţiile sunt
adesea plătite doar pentru o perioadă limitată de timp.
• Asistenţa în caz de şomaj : beneficii plătite persoanelor care fie nu au contribuit
la fondurile de asigurări de şomaj, fie au depăşit perioada pentru care erau
îndreptăţite să primească indemnizaţia de şomaj. Asistenţa în caz de şomaj este, în
mod obişnuit, condiţionată de nivelul veniturilor.
• Beneficiile „parţiale” în caz de şomaj sunt beneficii care compensează pierderile
de venituri sau salariul datorită lucrului involuntar cu program redus şi/sau cu
program de lucru intermitent din diverse cauze (perioade de recesiune, dificultăţi
financiare sau economice, defecţiuni ale maşinilor şi utilajelor, condiţii
meteorologice nefavorabile, accidente etc.) şi în condiţiile în care relaţiile angajat-
angajator nu se întrerup.
• Beneficiile în caz de şomaj „parţial” sunt beneficii plătite persoanelor care
lucrează cu program parţial şi care şi-au pierdut locul de muncă cu program
complet sau un alt loc de muncă cu program parţial şi care vor să lucreze mai
multe ore.
• Plăţile compensatorii sunt sume de bani plătite din fonduri publice salariaţilor
care au fost disponibilizaţi, independent de voinţa lor, de către o întreprindere care
şi-a redus sau încetat activitatea.
• Plăţile compensatorii în caz de faliment sunt sume de bani plătite din fonduri 141
publice pentru compensarea salariilor neplătite salariaţilor având drept cauză
falimentul şi insolvabilitatea întreprinderii.
 BUGETUL ASIGURĂRILOR DE ŞOMAJ

 cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului asigurărilor pentru şomaj

 se fundamentează anual de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
pe baza propunerilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă
 se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat

VENITURI
a) contribuţiile angajatorilor si ale persoanelor juridice la care îsi desfăşoară
activitatea asiguraţii
b) contribuţiile individuale ale asiguraţilor
c) venituri din alte surse, inclusiv din finanţare externă
d) subvenţii de la bugetul de stat, în cazul în care sursele anterioare nu
acoperă finanţarea cheltuielilor,
 BUGETUL ASIGURĂRILOR DE ŞOMAJ
CHELTUIELI
a) plata indemnizaţiilor de şomaj;
b) plata contribuţiilor pentru asigurări sociale de stat si a contribuţiilor pentru
asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizaţiilor de şomaj,
stabilite potrivit legii;
c) plăţile compensatorii acordate potrivit legii;
d) taxe, comisioane si alte cheltuieli ocazionate de efectuarea plăţilor
prevăzute la lit. a) -c);
e) finanţarea măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă si a
măsurilor pentru prevenirea Şomajului;
f) finanţarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele care,
potrivit legii, beneficiază în mod gratuit de aceste servicii;
g) finanţarea studiilor, rapoartelor si analizelor privind piaţa muncii,
comandate instituţiilor de specialitate de către Comisia Naţională de
Promovare a Ocupării Forţei de Muncă si de Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă;
…
 CATEGORII DE ASIGURAŢI
A. PERSOANE ASIGURATE OBLIGATORIU
a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de
contract de muncă temporară, cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) funcţionarii publici si alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire;
c) persoanele care îsi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii
executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
d) militarii angajaţi pe bază de contract;
e) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
f) alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii si care nu se regăsesc în
una dintre situaţiile anterioare.
B. PERSOANE ASIGURATE FACULTATIV
Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, următoarele persoane: a) asociat
unic, asociaţi; b) administratori care au încheiat contracte potrivit legii; c) persoane autorizate să
desfăşoare activităţi independente; d) membri ai asociaţiei familiale; e) cetăţeni români care lucrează în
străinătate, conform legii; f) alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii
si care nu se regăsesc în una dintre situaţiile anterioare
Condiţiile în care se pot asigura sunt : vârsta de minim 18 ani, să fie asigurate în sistemul public de
pensii si în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Venitul lunar pentru care se asigură nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată.
PERSOANELE FIZICE VIZATE SUNT :
a) cetăţenii români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri în România, în condiţiile legii, cu
excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cetăţeni români care lucrează în străinătate, în condiţiile legii;
c) cetăţeni străini sau apatrizi care, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România, sunt
încadraţi în muncă sau realizează venituri, în condiţiile legii.
 INDEMNIZAŢIA DE ŞOMAJ

BENEFICIARI
şomerii care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni
premergătoare datei înregistrării cererii (nu este aplicabilă pentru persoanele
asimilate şomerilor);
b) nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii
venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;
d) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază
teritorială îsi au domiciliul sau, după caz, resedinţa, dacă au avut ultimul loc de
muncă ori au realizat venituri în acea localitate.
STAGIU DE COTIZARE
perioadele în care angajaţii sau, după caz, si angajatorii au plătit contribuţii de
asigurări pentru şomaj în sistemul asigurărilor pentru şomaj în România, precum si în
alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile si convenţiile internaţionale la care
România este parte
 INDEMNIZAŢIA DE ŞOMAJ
DURATA DE ACORDARE
perioade stabilite diferenţiat (6-12 luni), în funcţie de stagiul de cotizare :
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
d) 6 luni, pentru persoanele asimilate şomerilor
CUANTUM
A. PENTRU ŞOMERI
indemnizaţia de somaj este o sumă acordată lunar si în mod diferenţiat, în funcţie de stagiul de
cotizare, :
a) 75% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valoarea indicatorului social de
referinta in vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de
cel puţin un an;
(Indicatorul social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, reprezinta unitatea
exprimata in lei la nivelul careia se raporteaza prestatiile banesti suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj, acordate
atat in vederea asigurarii protectiei persoanelor in cadrul sistemului asigurarilor pentru somaj, cat si in vederea stimularii
anumitor categorii de persoane pentru a se incadra in munca, precum si a angajatorilor pentru a incadra in munca persoane
in cautarea unui loc de munca; 500 de lei de la 1 ianuarie 2011)
b) suma prevăzută la lit. a) la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei
salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale
diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare:
• 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
• 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
• 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
• 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.
c) Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentru somaj, la
determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de
stagiul de cotizare, se ia calcul venitul lunar declarat în contractul de asigurare pentru somaj.
 INDEMNIZAŢIA DE ŞOMAJ
CUANTUM
B. PENTRU PERSOANELE ASIMILATE ŞOMERILOR
indemnizaţia de somaj este o sumă fixă acordată lunar în cuantum de 50% din
valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acestuia

OBLIGAŢII ALE BENEFICIARILOR

a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenţia pentru
ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în
muncă;
b) să comunice în termen de 3 zile agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt
înregistrate orice modificare a condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor;
c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării si de formare profesională oferite de
agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate;
d) să caute activ un loc de muncă.
e) sa instiinteze in scris AJOFM la care sunt inregistrate aparitia starii de incapacitate temporara
de munca in termen de 24 de ore de la data acordarii concediului medical

Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj persoanele care, la data solicitării dreptului,

refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la o distanţă de
cel mult 50 km de localitatea de domiciliu , sau refuză participarea la servicii pentru
stimularea ocupării si de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă.
Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii care, la data solicitării dreptului,
urmează o formă de învăţământ
Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul
beneficiarilor de indemnizaţii de şomaj au obligaţia de a anunţa în termen de 3 zile
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă la care acestia au fost înregistraţi
 CONTRIBUŢII LA BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU
ŞOMAJ
CONTRIBUŢIA ANGAJATORILOR
angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru
şomaj, sub forma unei cote procentuale aplicată asupra sumei veniturilor care
constituie baza de calcul a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj

CONTRIBUŢIA ASIGURAŢILOR OBLIGATORIU

asiguraţii au obligaţia de a plăti (se reţine şi virează de angajator) lunar o contribuţie
la bugetul asigurărilor pentru şomaj, sub forma unei cote procentuale aplicată asupra
bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut realizat lunar

CONTRIBUŢIA ASIGURAŢILOR FACULTATIV (CU CONTRACT)

asiguraţii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru
şomaj, sub forma unei cote procentuale aplicată asupra venitului lunar declarat în
contractul de asigurare pentru somaj

COTELE CONTRIBUŢIILOR
• se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, în funcţie de necesarul
de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj
• Pentru 2010:
- Angajatori : 0,5%
- asiguraţi obligatoriu: 0,5%
- asiguraţi facultativ : 1%
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE
GENERALE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ

STRUCTURĂ

 cheltuieli ale organelor puterii şi administraţiei publice

 cheltuieli ale organelor de ordine publică

SURSE DE FINANŢARE

 fondul bugetar (bugetul de stat, bugetele locale)

 venituri proprii
 ajutoare externe (nerambursabile)
 credite externe

EFICIENŢA

 densitatea administraţiei (număr persoane ocupate în aparatul de

stat la 1000 locuitori)
 costul administraţiei publice (cheltuieli publice aferente finanţării
aparatului de stat la 1.000 (1.000.000) u.m. PIB
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU APĂRARE
NAŢIONALĂ

STRUCTURĂ

 cheltuieli militare directe (întreţinerea forţelor armate)

 cheltuieli militare indirecte (lichidarea urmărilor războaielor sau
pregătirea acţiunilor militare)

SURSE DE FINANŢARE

 fondul bugetar (bugetul de stat)

 fonduri cu destinaţie specială
 fonduri externe (alianţe militare)
 credite externe
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACŢIUNI
ECONOMICE
CHELTUIELILE CU DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC DE STAT
- construirea de întreprinderi sau achiziţionarea acestora de la întreprinzătorii
privaţi
- dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor existente
- plata datoriilor contractate în scopul dezvoltării sectorului economic de stat

CHELTUIELILE CU ACORDAREA DE SUBVENŢII

- destinaţie - acoperirea pierderilor întreprinderilor (publice şi private) datorate

acţiunii diferiţilor factori (conjuncturali) sau practicării unor preţuri de vânzare
mai scăzute
- argumente – consum satisfăcător al unor bunuri de strictă necesitate,
stimularea exporturilor,
- dimensionare – S= Preţ garantat – Preţ de piaţă

CHELTUIELILE CU CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI DEZVOLTAREA

TEHNOLOGICĂ
- cheltuieli cu cercetarea ştiinţifică fundamentală
- cheltuieli cu cercetarea ştiinţifică aplicativă
- cheltuieli pentru dezvoltarea tehnologică
 EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU ACŢIUNI
ECONOMICE
ANALIZA COST – AVANTAJE

etape de parcurs
 definirea cât mai precisă a obiectivelor
 identificarea mijloacelor posibile de folosit
 elaborarea de soluţii alternative (liste)
 determinarea mărimii costurilor şi a beneficiilor (avantajelor)
 compararea acestora şi alegerea variantei mai avantajoase

elemente de costuri
 cheltuieli cu cercetarea şi proiectarea
 cheltuieli aferente lucrărilor de construcţii, achiziţionării şi montării
utilajelor etc.
 eventualele pierderi de venit ce decurg din dezafectarea unor terenuri

elemente de avantaje
 încasările previzibile din vânzarea produselor sau serviciilor
 sume ce vor rezulta din valorificarea altor utilităţi sau active ce vor fi
scoase din funcţiune
ACTUALIZAREA
 EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU
ACŢIUNI ECONOMICE
INDICATORI DE EFICIENŢĂ
profitul actualizat
(V 1 − C 1 ) (V 2 − C ) (V 3 − C ) (V n − C )
P a
= − I +
(1 + a )
+
(1 + a )
2
2
+
(1 + a )
3
3
+ .... +
(1 + a )
n
n

Valoarea netă actualizată

 mărime prezentă
n
[V − ( I + C )]
V n = ∑
t = 1
t
(1 +
t
a ) t
t

 mărime viitoare
n
V n = ∑i = 1
[V t − ( I t + C t )] ( 1 + a ) t

Investiţia specifică
 raport între investiţia totală (It) şi volumul producţiei realizabil (Q)
 raport între investiţia totală (It) şi capacitatea de producţie (Cq
 EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU ACŢIUNI
ECONOMICE

INDICATORI DE EFICIENŢĂ

Efectul negativ al imobilizării fondurilor

n
1
E ni = a ∑
t = 1
{ I t [ d − ( t −
2
)]}

Termenul (durata) de recuperare

I I
T r ( D r ) = t
sau D r (T r ) = t
P a V ba