Capitolul 5

Cererea gi oferta:
un proces de coordonare
A. iurnnnAnl cu vARIANTE MULTTpLE DE nAspuNs pE MARGINEA pRINCTpALE-
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 5

1. Oferta gi cererea

A. sunt cuvinte folosite doar de economiqti.

B. nu pot funcfiona acolo unde statul controleazd prefurile.
C. controleazd. doar prefurile in bani intr-o societate comerciald.
I D. este un proces d" .oop".r.e qi coordonare a planurilor in rAndul cumpiritorilor qi al
vAnzitorilor.

2. La care dintre urmitoarele situalii ne-am putea a;tepta si mireasci costurile tranzactiilor,
costuri care apar adesea in cadrul cooperirii productive dintre membrii societdlii?

A. O incdlcare a legii Ei a ordinii.

B. Un nivel mai scdzut de incredere printre membrii societifii.
C. Sporirea diversit5lii limbilor, obiceiurilor qi credinlelor fundamentale dintr-o societate.
D. Incertitudine in legiturl cu drepturile de proprietate.
E, Toate variantele de mai sus.
3. Care dintre urmdtoarele situafii nu ajut6. la explicarea motivului pentru care cele mai multe
schimburi din societdFle comerciale contemporane au loc prin intermediul prefurilor monetare?

A. Un sistem de barter va miri considerabil cantitatea de timp si energie pe care oamenii

vor fi nevoili sd o cheltuiascd in cXutarea altor persoane cu care ar putea face schimb.
B. De obicei, este ugor pentru cei care doresc sa facd schimburi sd se pund de acord asupra
valorii unei unit5li de monedi.
C. Utilizarea banilor ne permite sd evitlm mai uqor taxele pe venit.
D. Spre deosebire de celelalte costuri ale achiziliondrii unui bun, costul sdu monetar poate
fi foarte ugor ajustat in sens ascendent sau descendent, cu sume mici.
4. Preful pielei (care este denumit uneori gi pre{ de echilibru) este prelul care

A. spre deosebire de orice alt pret, determini ca toati lumea si se giseasci intr-o situalie
mai bunl din punct de vedere financiar.
B. determini egalitatea cererii cu oferta.
C. determini egalitatea dintre cantitatea vAndutd gi cantitatea cumplratd.
D. determini egalitatea dintre cantitatea pe care oamenii planificd sd o vAndd si cantitatea
pe care oamenii planifici si o cumpere.
E. este corect atAt pentru consumatori, cAt gi pentru vdnzdtori.
5. Dacd un bun este rar,

A. probabil cd cineva il line in afara pielei.

B. nimeni nu poate avea tot ceea ce igi doregte fird a i se solicita si sacrifice altceva.

35
 C. este posibil ca proprietatea asupra lui si fie privati.
D. probabil ci se giseste greu.

6. Dacd un bun este rar,

A. aceastE raritate poate fi eliminati dacd o cantitate mai mare din el va fi pusi la dispozilia
oamenilor.
B. probabil cd este imposibili extinderea cantit5lii disponibile.
C. bunul trebuie coordonat in conformitate cu unele criterii discriminatorii, reguli ale
jocului pentru satisfacerea cdrora oamenii se vor afla in competitie.
D. nu existi niciun motiv pentru care oamenii ar trebui si concureze pentru aJ obgine.

7. Termenul de ,,penurie" de bunuri inseamni ci

A. nu existd suficiente unititi din acel bun pentru a sahsface pe toati lumea, indiferent de
preful bunului.
B. la preful actual, cantitatea cerutd este mai mare decAt cantitatea oferitd.
C. preful bunului este mai mare decAt acela pe care oamenii isi doresc sa il pliteascS.
D. bunul este rar penrru ci cineva impiedica intrarea sa pe piafa.

8. ,,Costurile nerecuperabile" dintr-un schimb sunt costurile

A. percepute pentru bunurile care nu sunt de fapt rare.

B. costurile care nu au nicio legiturd cu sacrificiul oportunititilor valoroase.
C. care nu au niciun efect asupra cantitdlii cerute sau oferite.
D. suportate de o parte i:r cadrul tranzacfiei si care nu sunt simultan beneficii pentru
cealalti parte.

9. Daci existd un,,surplus" dintr-un bun,

A. preful monetar acfual este prea mare pentru cantitatea ceruti pentru ca aceasta si fie la
fel de mare ca aceea oferit5.
B. bunul nu este rar.
C. probabil cd a fost produsl o cantitate mai mare decAt cea de care au nevoie oamenii
pentru utilizarea imediatS.
D. probabil ci bunul nu se afli sub incidenla proprietdlii private.

L0. Preturile libere reprezintd un inslrument extrem de eficace pentru promovarea cooperXrii
sociale pentru ci

A. ajutd la clarificarea opfiunilor disponibile oamenilor.

B. furnizeazd stimulente oamenilor ir vederea utilizarii libere, nelimitate a resurselor care
pentru altii sunt foarte importante.
C. furnizeazi informafii utile despre raritatea relativi a diferitelor resurse.
D. servesc la indeplinirea tuturor funcfiilor menfionate mai sus.
B. O RECAPITULARE PAS CU PAS A CAPITOLULUI5

1. Orice societate bogatd care a existat vreodat5 in lume este caracterizati prin

A. exploatarea celor slabi de citre cei putemici.

B. distrugerea extensivi a mediului.
C. specializarea extensivd sau diviziunea muncii.
D. distribulii deosebit de inegale ale veniturilor.

36
2. Problema debazd. care este gestionatd de un sistem de piafi este reprezentatl de oblinerea
cooperdrii gi coordonarea planurilor oamenilor in pofida

A. intereselor aflate in conflict.

B. reglementdrilor de stat.
C. ignoranfei masive.
D. egoismului universal.

3. Oferta Ei cererea sunt parte a unui proces de coordonare care genereazi mai multe beneficii
pentru participanfi atunci cAnd

A. cererea este mai mare decAt oferta.

B. existd egalitate de putere intre cei care reprezintX cererea si oferta.
C. oferta este mai mare decAt cererea.
D. costurile tranzacliei sunt mici.

4. Care dintre urmitoarele afirmafii despre,,costurile de tranzaclionare" sunt adevirate?

A. Costurile de tranzaclionare sunt plitite de vAnzdtori, nu de consumatori.

. B. Costurile de tranzaclionare reduc cantitatea care face obiectul schimbului.
C. Costurile de tranzaclionare sunt risipite in sensul cd ele nu trebuie acoperite pentru ca
schimbul sd aibi loc.
D. Costurile de tranzaclionare le aduc beneficii doar vAnzitorilor, nu gi cumplrdtorilor.
E. Costurile de tranzaclionare nu afecteazd prefurile.
5. Care dintre urmltoarele afirmafii explici cel mai bine relaliile dintre drepturile de
proprietate gi costurile de tranzactionare clar definite?

A. Drepturile de proprietate clar definite cresc costurile de tranzaclionare deoarece necesitd

extinderea negocierii la nivelul oamenilor care doresc sd realizeze schimbul.
B. Drepturile de proprietate clar definite tind sd reduci costurile de tranzactionare.
C. Revolufiile sociale tind sd diminueze costurile de tranzactionare prin crearea unor noi
gi mai clar definite sisteme ale drepturilor de proprietate.
D. Costurile de tranzacfionare vor fi mai mici intr-o societate in care toate proprietd]ile
sunt delinute de o singuri autoritate centrald.

6. Manualul airibuie eqecurile spectaculoase ale cooperirii, care au avut loc pe mdsurd ce
URSS-ul s-a dezintegrat la sfArgitul anilor'80 gi inceputul anilor'90,

A. ostilite$i crescute dintre diferitele regiuni qi grupuri etnice.

B. incapacitdlii de a recunoagte ci existi o problem5.
C. absenlei drepturilor de proprietate clar definite 9i general acceptate.
D. colapsului sistemului central de planificare.
7. in societdfile de tip comercial, planurile activitililor gi beneficiilor sunt negociate de pdrlile
afectate in principal

A. prin vot majoritar.

B. intr-o manierd accidentald si nesistematici.
C. in cadrul unor intAlniri regulate ale comitetului.
D. prin licitafii de bani si oferte.

8. De ce majoritatea schimburilor din Statele Unite au loc prin utilizarea banilor?

A. Barterul este interzis prin lege deoarece incurajeazd evaziunea fiscald.

B. Oamenii s-au obignuit atat de mult cu banii, incAt nu mai pot recunoaqte ineficienta
acestora.

37
 C. Statul furnizeazdbani ca rdspuns la solicitarea acestora.
D. Utilizarea banilor diminueazd costurile de tranzac[ionare.
E. Cei care cumpird gi vAnd confundi adesea banii cu averea.
9. Dacd o creEtere semnificativd a cererii de grAu nu produce o crestere semnificativi a prelului
la grAu, putem concluziona c6:

A. cererea de grAu este elastici.

B. cererea de grAu este inelasticd.
C. oferta de grAu este elastici.
D. oferta de grAu este inelastic5.

10. Daci o reducere micl a ofertei de grAu produce o crestere -mniJlcativd a preplui Ia grAu,
putem concluziona cd:

A. cererea de grAu este elastici

B. cererea de grAu este inelastici.
C. oferta de grAu este elastici.
D. oferta de grAu este inelastici.
11. Prelul achizitionlrii terenurilor in oraq sau in apropierea acestuia, pref care cregte rapid,
are tendinla de a creqte

A. mai repede decAt rata inflafiei, deoarece cererea de teren este foarte elasticS.
B. mai repede decAt rata inflafiei, deoarece oferta de teren este foarte elastici.
C. mai repede decAt rata inflafiei, deoarece oferta de teren este foarte inelastici.
D. mai incet decAt rata inflafiei, deoarece terenul este o resursi naturali care este oferitl in
abunden!d.

12. Preful pielei specific pentru un bun (denumit adesea qi pre! de echilibru) este pretul care

A. egalizeazi cantitatea cumpirati cu cea vAnduti.

B. egalizeazi cantitatea pe care oamenii planifici si o cumpere Qi cantitatea pe care oamenii
planificd si o vAndd.
C. alocd egal cAgtigul rezultat din schimbul voluntar intre reprezentanfii cererii gi ofertei.
D. ii satisface pe toli membrii societifii.

13. Disponibilitatea imediati a bunurilor in magazinele de tip retail

A. indicd faptul ci majoritatea bunurilor nu sunt rare.
B. nu ar fi posibil5 daci nu ar exista cineva care si supravegheze coordonarea generali a
producliei gi distribufiei.
. C. depinde de indeplinirea continui a unei lungi serii de echilibre intre voinla de a vinde
Ei dorinla de a cumpdra.
D. indicd faptul ci surplusurile sunt rdspAndite peste tot.

1,4. Coordonarea planurilor la scala prezentati regulat de citre economia americani depinde de

A. colectarea extensivd a datelor de cltre stat.

B. un schimb de informalii extensiv gi continuu.
C. un acord detaliat in rAndul oamenilor referitor la ceea ce ar trebui produs si la cine ar
trebui se il obflne.
D. cunoaqterea profundi a nevoilor qi abilitdfilor altora.
15. Prefurile relative care se f.ormeaz6,intr-un proces de piafd
A. nu sunt utilizate pentru a ralionaliza bunurile produse de stat.

38
 B. firnizeazd informalii cu privire la relativa raritate a bunurilor.
C. au foarte rar o legdturi sistematicd cu relativele limitlri ale bunurilor.
D. corespund costurilor relative de producfie.
16. Raritatea unui bun poate fi redusd doar prin
A. cregterea disponibilitdfii bunului respectiv.
B. reducerea gradului de dezirabilitate al bunului.
C. fie prin cregterea disponibilitdfii, fie prin reducerea gradului de dezirabilitate.
D. adoptAnd legi care reduc pret-ul sdu.
E, adoptAnd legi care mdresc preful siu.
17. Dacd.in oraEul Marquette existd 2 instalatori qi 4 electricieni,

A. qtim ci in Marquette instalatorii sunt mai rari decAt electricienii.

B. nu qtim nimic despre relativa raritate pAnI cAnd nu aflim despre cererea de instalatori
in Marquette.
qi electricieni
C. gtim cd in Marquette existi mai multd electricitate decAt ap5.
D. qtim cH in Marquette electricienii cAgtigi mai mult decAt instalatorii.
18. Dacd un bun este rar, el

A. va fi rafionalizat, distribuit intr-un anumit mod.

B. trebuie si fie rafionalizat intr-un anumit mod, dar poate cd nu se va intAmpla acest
lucru.
C. nu poate fi rationalizat astfel incAt toati lumea sI primeasci micar pufin.
D. trebuie sX fie rafionalizat prin intermediul prefului.
19. Rafionalizarea sau distribuirea bunurilor rare presupune urmitoarele:

A. cineva decide cAt de mult trebuie si primeasci fiecare persoani.

B. bunurile sunt alocate exclusiv acelora care doresc si pliteasci pentru ele.
C. bunurile sunt alocate in conformitate cu unele criterii care fac diferenta intre cei care vor
putea gi cei care nu vor putea sd oblind bunul respectiv.
D. bunurile trebuie sI fie alocate oamenilor intr-o manieri corectX.

20. Regulile jocului utilizate pentru a distribui bunurile rare

A. irebuie si fie legale.

B. trebuie si fie stabilite foarte clar de la inceput.
C. nu trebuie si fie consecvente, corecte sau bine i:r1elese.
D. trebuie sd fie etice.
21. Criteriile sau regulile jocului utilizate pentru a distribui bunurile rare

A. trebuie sd fie divizibile, transferabile Ei tangibile.

B. nu sunt diferite pentru ci prin intermediul oricirui criteriu se poate ralionaliza.
C. sunt diferite pentru ci oamenii vor avea tendinla si se comporte in moduri care ii fac si
creadl cd le vor permite sI igi satisfacl criteriile.
D. trebuie sI fie aceleagi pentru tofi.

22. Orice,,penurie" poate fi in final eliminati permilAnd ca prepl bunului rar si fie mirit
A. doar daci nu existl o cantitate finiti din acel bun.
B. pentru ci prelurile mai mari duc de obicei la cantitdfi oferite mai mari qi care, in final,
trebuie sd aibi ca rezultat un numlr mai mic de cantitili cerute.
C. doar daci bunul nu reprezintd o necesitate de bazd.

39
 D. doar dacd cererea sau oferta sunt complet inelastice.
'23. Penuria inseamnd ci oamenii
A. devin mai siraci.
B. cumpXrd mai mult decAt se vinde.
- C. planifici sd cumpere mai mult decAt este disponibil, la preful pe care Li se cere si il pliteasci.
D. se afld intr-o situalie mai bund decAt furnizorii de bunuri.
24. O creqtere semnificativi a prefului este necesari pentru a eli,rnina absenla de pe pia!6 a
unui bun

A. cu cAt cererea pentru bunul respectiv este mai mare.

, B. cu cAt sunt mai inelastice cererea qi oferta.
C. cu cAt sunt mai elastice cererea qi oferta.
D. cu cAt sunt mai mici cantitdfile fumizate din btinul resprectir-.
25. Atunci cAnd un bun rar este alocat utilizAnd prefuriie.

A. fiecare persoand bogatd va obfine mai mult deca; oice persoana siracd.
B. o persoand sdracX, care i9i doregte foarte mult t,unr.l-l rspreciir-, r-a obtine o cantitate mai
mare din el in comparafie cu cea md mare parte a celor t guti.
C. oamenii sdraci nu vor primi nimic pAna cirnd cei bogaE nu ror fi oblinut ceea ce gi-au
dorit.
D. vAnzdtorii cAEtigd pe cheltuiala cumpiratori-lor.

26. Dacd tofi oamenii ar avea la dispozifie acela5i venit pentru cheltuieli

A. nu ar avea niciun sens si rationalizarn bunurile prin intermediul prefurilor, pentru ci

toli vor dori pur gi simplu aceea5i cantitate din toate t'unuri,le.
B. oamenii vor dori in contiruare sa plateasca preturi foarte dilerite pentru a obtine
anumite categorii de bunuri rare.
C. toli vor obfine aceeagi satisfactie.
D. toate stimulentele vor fi distruse.

27. Cooperarea dintre numerosi oameni pentm a util-iza ceea ce este disponibil tr schirnbul a
ceea ce iqi doresc

A. nu poate avea loc ir:rtr-un sistem competitiv.

B. solicitd ca oamenii care coopereazl, sd. fie familiarizali cu dorinfele si abilitdfile
celorlalli.
C. depinde i:r primul rAnd de numeroasele schimburi dintre oameni, care nu sunt aproape
deloc famili arizaf. unul cu cel5lalt.
D. necesiti suspendarea sistemului de prefuri.

28. Schimburile extensive gi productive dintre oamenii care nu se cunosc unii pe ceilalli

A. sunt imposibile.
B. necesitd intr-o anumitd mdsurd coordonarea prin intermediul comitetelor de
planificare.
C. cer ca prelul sau termenii schimbului sd fie relativ clari, simpli qi standardizafi.
D. depind pentru obfinerea succesului de un fel de dictator.
29. Un sistem de prefuri promoveazi schimburi reciproc avantajoase

A. pentm ci mai mulfi sau mai pulini bani pot compensa de obicei un set enorm de
avantaje Ei dezavantaje alternative pe care oamenii le apteapti.

40
 B. pentru cd majoritatea oamenilor preferd banii in schimbul a orice altceva.
C. pentru cd oamenii vor face orice pentru un pret.
D. pentru cd banii reprezinti bunul suprem.
C. MODIFICARILE CURBELOR OFERTEI QI CERERTI
Conceptele de ofertd si cerere ne permit si ne gAndim intr-o manieri mai clari gi consecventd
la cauze qi consecinfe. Totugi, invdtarea utilizirii acestor concepte necesitd mult mai mult decAt
abilitatea de a vedea unde se intersecteazd curbele cererii qi ofertei (chiar daci x marcheazi punctul
respectiv). Utilizarea lor eficace soliciti recunoagterea factorilor care au probabilitatea de a influenfa
cererea gi oferta si, respectiv, in ce direcfie este posibil sI fie exercitatd aceastd influenti. Exerciliile
din aceastd secliune au fost realizate pentru a vd ajuta si exersali acest lucru.

Bunul care face obiectul intrebdrilor este bumbacul, avAnd ca unitate de mdsuri pentru
cantitlli balofii Ei preful exprimat in dolari per balot. Probabil cX veli gdsi ci acest
exercitiu este mai util daci veli folosi un creion gi o foaie de hArtie pentru a schila
curbele iniliale gi apoi pentru a le deplasa in direclia anticipat5. Presupunefi, din motive
de simplificare, cd pentru bumbac, in Statele Unite, curbele cererii si ofertei formeazd
un x ca in figura urmdtoare.
Pre!
Oferta
Per
balot
\/'

/' c")".uu

Baloli pe an

Sarcina voastrd este de a decide ce efect va avea fiecare dintre schimbdrile descrise mai
jos pentru prelul bumbacului plltit cultivatorilor americani de cltre cumpdritorii de
bumbac brut gi cantitatea care face obiectul schimbului.

a. Situafia descrisd va afecta oferta sau cererea de bumbac?

b. Va cauza ea cregterea (deplasarea spre dreapta) sau descregterea (deplasarea spre
stAnga) curbei ofertei sau a cererii?
c. Ce efect va avea aceaste modificare asupra prefului gi a cantit5fii schimbate?

Refinefi cd ideea din spatele exercifiului nu este aceea de a furniza argumente despre
informalii privind bumbacul, ci de a vd ajuta sI incepeli si vedefi ce tipuri de situatii au
anumite efecte asupra ofertei qi a cererii.

1. Salariile lucrdtorilor agricoli care se ocupX de bumbac cresc substanfial.

2. Sunt inventate noi materiale sintetice foarte bune.
3. Oferta de ciobani scade drastic datoriti existen[ei unor oportunitifi mai bune de joburi la
ora9e.
4. lmbunitifiri ale maqinilor de egrenat bumbacul transformi acest proces intr-unul mai
pulin costisitor.
5. Oamenii de gtiinfi dezvolti noi modalitili de cultivare, care sI permiti obtinerea a doud
recolte pe an in Statele Unite.
6. Asociafia crescdtorilor de bumbac conduce o campanie de publicitate de succes pentru a-i
convinge pe oameni cd tricourile de bumbac sunt extrem de confortabile.
7. Au fost descoperite noi substante chimice care pot fi adEugate la bumbac, cu un cost
nesemnificativ, pentru a elimina necesitatea c5lcdrii tricourilor de bumbac.

47
 B. Jirile strXine au inceput sE ir acest exerciliu
exporte bumbac in Statele Unite. (Relinefi cd
este vorba despre bumbacul cultivat in Statele Unite).
9. Statul pl5tegte cultivatorilor americani cAte 50 de cenfi pentru fiecare balot vAndut pe
piald.
10. Statul este de acord cu achizifionarea, la un pre! mai mare cu 50oo decAt prelul curent, a
intregii cantitXli de bumbac pe care cultivatorii nu o pot vinde Ia cel mai mare pre!.
D. iNrnrsAnl LA cARE SAREFLECTATI
1. ,,La o siptdmAnd dupd ce au transformat podul dintr-unul pentru care se platea o taxX de
trecere intr-unul pentru care trecerea este gratuitd, a devenit atat de incircat de magini in
timpul diminelii gi chiar al orelor de vArf, incAt nu mai meriia sd ne fo1osit". De ce nu ar
trebui sd fili surprinEi la aflarea faptului ci acest lucru s-a intAmplat in cazul unei cdi-de
transport urbane?

2. Ar trebui ralionalizatl benzina de citre guvernul american intr-o situape de urgen!5?

3. Ar trebui ralionalizate bunurile de bazd in concordan!5 cu ner-oiie. utiiizAnd prefurile

permise pentru a ralionaliza toate celelalte bunuri?

4. De ce atAt de pulini americani care sunt vecini creeazb angajamente de u5l-zare comund a
maginilor de tuns iarba, maginilor de spdlat gi uscitoarelor sau automo'ci-e.or? Familiilor
americane le face pldcere sd iqi cheltuiasci banii pe bunuri scu:npe si curabile pe care le
folosesc doar cAteva ore in fiecare siptdmAnd?

E. iNTnEsAnIPENTRUPROFESOR

42

t
Capitolul 6

Cons e cinl e nspr ea dzute :

mai multe utilizari ale cererii gi ofertei
A. iNrnnnAnl cu vARIANTE MULTTpLE DE RAspuNs pE MARGTNEA pRTNCTpALE-
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 5

1. De ce existd tendinla ca oamenii si intAlneasci in rAndul proprietarilor elemente de

discriminare rasiali, religioasd sau de vArst5 dupi ce este impus controlul asupra chiriei?

A. Proprietarii sunt prin natura lor rasigti qi intoleranli.

B. Doar grupurile minoritare vor fi interesate de apartamentele cu chirii controlate.
C. Economigtii ii vor incuraja pe proprietari sd discrimineze.
D. Controlul asupra chiriei micgoreazX costurile personale ale comportamentului
discriminatoriu al proprietarilor.
E. Din toate motivele mentionate mai sus.
2. Autorii susfin cd interzicerea alcoolului a menlinut curba relativ stabili in
timp ce curba a devenit mai

A. ofertei; cererii; elastici

B. ofertei; cererii; inelastici
C. cererii; ofertei; elastici
D. cererii; ofertei; inelasticd
3. Dacd prin lege suprimdm procesul de coordonare care lut;,lizeazd. prefurile libere pe piafd,

A. ideea de cerere qi ofertd nu mai are logicX.

B. raritatea va fi redusd sau eliminatd.
C. penuriile vor fi reduse sau eliminate.
D. alte criterii vor intra in joc pentru a ralionaliza bunurile care se gdsesc in cantitdfi
limitate.

4. Care este problema principald a controlului asupra prefului (funcfiileloor - limitd stabilitd
prin lege sub care preturile nu pot scidea qi ceiling - limiti peste care preturile nu pot
creEte)?

A. Ele sunt corecte pentru cumpdrltori, dar nu sunt niciodati corecte pentru vAnzdtori.
B. Ele sunt corecte pentru vAnzitori, dar nu sunt niciodatl corecte pentru cumpdrdtori.
C. Daci sunt eficace, ele provoaci in mod neintentionat disparifia coordondrii existente
intre planurile cumpirdtorilor si vAnzdtorilor.
D. Dacd sunt eficace, necesitd implicarea statului in economie gi aceasti implicare nu
av antaje azd niciodatd p articip anlii de pe piaf d.

5. De ce, in Statele Unite, jucdtorii profesionigti de fotbal european primesc un salariu mult
mai mic decAt jucdtorii profesioniqti de baseball?

A. Pentru fotbal existi o cerere mult mai micd.

B. Gestionarea gi practicarea fotbalului costd mai pulin comparativ cu cea a baseballului.

43
 C. Fotbalul trebuie si se mai maturizeze.
D. Jucdtorii de baseball preferd acest mod de recompensi.
E. Totul este parte a unei conspiralii de stat.
6. Oamenii care afirmd ci prefurile ar trebui sd se bazeze mai degrabi pe costuri decAt pe
oferti gi cerere nu isi dau seama cd
A. prefurile orienteazd costurile, iar prefurile sunt stabilite de oferta si cerere.
B. opiniile diferi gi oamenii sunt indreptilifi si igi exprime opiniile.
C. fac judecdfi de valoare.
D. aceasta nu ar mai face posibil5 oblinerea de profit.
7. Cineva furd tacAmurile de argint de la o masi dintr-un resiaurant sctrtnp. il irntrebaqi de ce
a fdcut acest lucru gi igi justificd comportamentul spr.rnand ..\lanagementul restaurantului
cunoagte faptul cd oamenii furii acesta cregte preiul mancirii si al bauturii penfru a acoperi
aceste costuri suplimentare. Din moment ce ei stat'ilesc costuri mai mari pentru toti aceia
dintre noi care nu au furat, cred ci este corect sa imi iau in sfarsii partea din argintlrie". LJn
economist ar judeca aceasti afirmatie ca fiind

A. corectd, deoarece ceea ce este corect, este corect.

B. incorecti, pentm ci faptul ci oamenii au furat din argintarie nu creste profitabilitatea
miririi prefurilor.
C. corectd, deoarece economiEtii lupti pentru un astfel de comportament egoist.
D. o problemd etici, fdrd nicio legiturd cu economia.
8. Aglomeralia din trafic reflectd faptul cd cererea de sosele a crescut mai rapid decAt cantitatea
disponibild pentru utilizare. Acest lucru indicd faptul cd noi

A. am construit mai puline qosele decit doreqte publicul si utilizeze, ir:r situafia in care
preful utilizdrii lor este zero.
B. am eguat in realizarea unei relalii de corespondenld intre ofertd gi cerere.
C. nu am creat sisteme adecvate de transport public.
D. nu am investit suficiente resurse in campanii de convingere a oamenilor, astfel incAt ei
sd circule mai pufin.

9. Costul marginal pentru un pacient pentru o vizitd la medic, in situafia in care factura
pacientului va fi pldtiti in totalitate cu ajutorul asigurdrii este

A. zero dacl pacientul nu pldteqte polilele de asigurare.

B. acelaqi ca gi cAnd pacientul nu ar avea asigurare.
C. valoarea ingrijirii pe care nu a primit-o un alt pacient care nu a putut obline o
Programare.
D. zero.
10. ,,Iatd care este pe scurt legea cererii: cu cAt este mai mare preful, cu atAt este mai scdzutd
cererea". Este legea corect5?

A. Da, este ir totalitate corectd.

B. Nu. Ar fi corecti dacd ar menfiona ci ,,alte condilii rimAn constante".
C. Nu, deoarece confund5 cererea gi cantitatea ceruti.
D. Nu, pentru ci lEgea cererii nu se aplicd pe scurt.
B. TEST CAPITOLUL 5

1. ln cadrul unui sistem al chiriilor controlate, proprietarii au tendinla

A. sI ii discrimineze pe chiriaEii mai in vArstd.

44
 B. si ii discrimineze pe studenfi.
C. si ii discrimineze pe chiriaEii bogafi.
D. si rimAnd fdrd chiriagi.
E. si igi mentind intr-o condilie buni apartamentele.
2. Sd presupunem cd o chirie de echilibru pe pia!5 este de 1.500 $ pe lund, dar nivelul
controlat al chiriei este de 1.000 $ pe lund. Care dintre urmitoarele situa{ii are cea mai mare
probabilitate de a se produce?

A. Cererea de apartamente va creqte.

B. Oferta apartamentelor va creEte.
C. Raritatea apartamentelor se va diminua.
D. Cantitatea ceruti va dep5gi cantitatea oferiti.

3. Berea qivinul erau dificil de gdsit in timpul perioadei in care s-a interzis alcoolul, dar se
giseau din abundenfd whisky gi gin. De ce?

A. Berea qi vinul erau ilegale, in timp ce whisky-ul qi ginul nu.

B. Publicul consumator de alcool isi dorea doar whisky qi gin.
C. ContrabandiEtii au gdsit ci este mult mai eficient sd producd alcool tare.
D. Politigtii erau dispugi si treaci cu vederea producfia si consumul de whisky Ei gin
pentru cd ei credeau ci acestea sunt mai pufin periculoase decAt berea gi vinul.
E. Functionarii statului erau interesali si vadi ce se va intAmpla cu rata intoxicaliilor cu
alcool in Statele Uniie.

4. Un pre! maxim stabilit sub rata dobAnzii de echilibru va tinde

A. sd creeze o lipsi a imprumuturilor.

B. si determine un surplus al imprumuturilor.
C. si mireasce cererea pentru imprumuturi.
D. sd reducl oferta pentru imprumuturi.
E. niciuna dintre opliunile de mai sus.
5. SI presupunem cI salariul de echilibru pentru angajafii care livreazd pizza este de 6 $
pe ord gi cd salariul minim a fost stabilit la 8 $ pe or5. Atunci cAnd alte condifii rdmAn
constante, aceastd situalie tinde

A. si mlreasci oferta generald pentru acegti lucrdtori.

B. si scadi cantitatea ceruti pentru acesti lucrdtori.
C. sd creeze o lipsd pentru acegti lucritori.
D. sd determine toate cele de mai sus.
E. si nu determine cele de mai sus.
6. Sd presupunem ci pregul de echilibru al grAului este de 2,25 $per banile. La un pre! mai mic,

A. oferta va egala cererea.

B. cantitatea oferitd va egala cantitatea cerutd.
C. cantitatea oferitd va depiqi cantitatea ceruti.
D. cantitatea oferiti va fi mai mici decAt cantitatea ceruti.
7. Sd presupunem ci preful de echilibru al laptelui este de 1,89 $per galon, dar grupurile de
consumatori conving statul si stabileasci gi si suporte acoperirea unui pre! maxim de'I.,,69
$ per galon. Acest lucru tinde

A. si creeze un surplus de lapte.

B. si mireascd cererea de lapte.
C. sd reducd oferta de lapte.

45
 D. sd determine toate cele de mai sus.
E. si nu determine cele de mai sus.
8. O cregtere a costului non-monetar al achizitiondrii unui bun

A. miregte gi costul monetar.

B. reduce costul monetar.
C. nu are niciun efect asupra cantitlfii pe care oamenii doresc sd o achizifioneze.
D. reduce cantitatea ceruti dintr-un bun.

9. De obicei, vAnzitorii au un stimulent pentru

A. a elimina costurile nerecuperabile prin cregterea pre[ului monetar.

B. a miri costurile nerecuperabile pentru a incuraja cererea pentru produsele lor.
C. a transforma costurile in bani in costuri nerecuperabile.
D. a creqte costurile nerecuperabile pentru cumpdrdtori.
10. Completali spaliile libere: Un salariu decretat legal ca fiind minim este un exemplu de pre!
si tinde si genereze o/un de muncd necalificatd.

A. maxim; lipsd
B. minim; lipsd
C. minim; surplus
D. maxim; surplus

11. Dacd existi un surplus dintr-un anumit bun gi acesta persistd pentru o lungi perioadd de
timp, ne putem aqtepta la urmdtorul lucru:

A. cantitatea oferitd nu reactioneazi la pre!.

B. bunul nu este rar.
C. nu existd cerere pentru bunul respectiv.
D. ceva impiedici sciderea prefului aferent bunului.
12. Atunci cAnd Asocialia Medicald Americani anticipeazd un surplus iminent de medici,
comparAnd cantitatea de servicii medicale care se asteapti sa fie oferite cu cantitatea
estimatiaficeruti,AMA
A. ofer6 un serviciu public.
B. presupune cd se vor aloca preluri mari pentru serviciile medicale.
C. anticipeazd cd serviciile medicale nu vor mai fi bunuri care se gisesc in cantitifi limitate.
D. previzioneazd cd. veniturile medicilor vor cregte,

13. Costul de oportunitate al producerii oricirui bun

A. este independent de cererea pentru acel bun.
B. este independent de cererea pentru alte bunuri.
C. depinde doar de cererea pentru bunul respectiv gi nu de cererea pentru alte bunuri.
D. depinde de cererea pentru resursele care contribuie la producerea bunului respectiv si,
deci, gi de cererea pentru alte bunuri.

14. Pretul mediu al terenului folosit pentru cultivarea de hrand in Chicago este foarte ridicat
pentru cd

A. terenul in Chicago nu este foarte fertil.

B. in Chicago nu se cultivi hrani.
C. taxele pentru terenuri sunt foarte ridicate in Chicago, ca Si in celelalte orase mari.
D. efstl o cerere foarte mare de teren in Chicago penku alte utiliz;ri decit cultivarea de hrani.

16

I
15. De obicei, in oragele gi satele situate de-a lungul Midwest-ului, popiclriile sunt clddiri cu
un singur etaj. in Manhattan, o persoani preferd si joace bowling in cluburi aflate in clddiri
cu mai multe etaje. Cum s-ar putea explica acest lucru din perspectiva modului de gAndire
economic?

A. Pentru cd locuitorii din Midwest triiesc pe relief plat, ei

gAndesc qi construiesc dupd
principiu.
acest
B. Culturile jucitorilor de bowling sunt diferite.
C. Costul de oportunitate al construirii de popiclrii cu un singur etaj in Manhattan este
Prea mare.
D. Este posibil cain Midwest codurile de impirlire pe zone sI interzicd structurile pe mai
multe etaje pentru popicdrii.

L6. O specialisti in geologie furntzeazd. o informafie citre compania minierX ACME, spunAnd
ci este sigurd cX existd un filon aurifer la 305 metri sub suprafata pe care se afli proprietatea
ei, dar ACME decide sd nu sape in cdutarea aurului respectiv. Cum ar explica un economist
decizia lor?

A. Proprietarii ACME nu sunt atAt de lacomi ca alli operatori minieri.

B. Proprietarii ACME nu au probabil incredere in rapoartele geologice.
C. Proprietarii ACME considerX cd cheltuielile suplimentare ale exploatXrii miniere a
aurului depiqegte beneficiile adilionale.
D. Proprietarii ACME sunt ignoranli fafn de principiile economice debazl..
17. Care este cea mai probabild relaliile dintre salariile jucdtorilor profesioniEti de baschet gi
prefurile biletelor Ia meciurile de baschet?
A. Cererea ridicati cauzeazd prefuri foarte mari ale biletelor gi, deci, salarii mai mari.
B. Salariile mai mari nu au nicio legdturd cu prefurile mai mari.
C. Salariile mai mari tind sd determine preturi mai mari.
D. Aceiagi factori care produc salarii mai mari tind sd produci prefuri mai mari.

18. Care regul5 de mai jos are probabilitatea de a produce aglomeratie la cinematograf.

A. Permiteli oamenilor sd vizioneze toate filmele fird si pliteascd.

B. Permiteli pornografia in filme, dar nu Ei la televizor.
C. Reduceli prelurile la popcorn.
D. Produceli filme mai bune.

19. Oamenii vor tinde sd utilizeze un bun care are stabilit in mod legal un nivel zero al prefului
ca Ei cum nu ar avea nicio valoare pentru ci

A. un bun cu un pre! zero nu are nicio valoare prin definifie.

B. ei capdt5 dispre! pentru orice este ieftin.
C. ei nu privesc in viitor pentru a anticipa consecinlele acliunilor 1or.
D. il vor aplica pentru fiecare utiiizare care prezinti o valoare pentru ei.

20. Argumentul pentru care goferilor nu ar trebui si 1i se solicite sI plSteascd taxe, pentru ci au
pldtit drumurile prin taxele pe benzini omite faptul cI

A. taxele pe benzind sunt prea scizute.

B. taxele pe benzind nu acoperi costul total al reparaliei si intretinerii drumurilor.
C. taxele pe benzinX pldtesc costul construcfiei, nu al utilizdrii drumurilor.
D. cea mai mare parte din taxele pentru autostrdzi sunt plStite de camioane.

47
21. Argumentul ci psihologii percep preturi mari pentru cd trebuie si studieze timp de mulfi
ani pentru a-gi obline licenla este confirmat prin

A. dovada cd psihologii a cdror inteligenld le permite si finalizeze studiile mai devreme

stabilesc tarife mai mici.
B. dovada cd clienlii sunt dispugi sd pldteascX mai mult pentru serviciile oricdrui psiholog
daci descoperi ci acesta a petrecut cinci ani invdlAnd pentru a-gi lua licenta gi nu patru.
C. dovada ci psihologii nu mdresc tarifele deoarece au mulli clienli care le solicitd serviciile.
D. niciuna dintre variantele de mai sus.

22. Angajatorul vostru anunti urmStoarea schimbare in cadrul planului de asiguriri medicale:
Veli pleti 2 $ in plus, in fiecare lund, pentru polilele de asigurare si compania de asigurdri
va incepe si pliteascd pentru pAnd la 12 gedinle anuale la psiholog. in cadrul acestui nou
sistem, costul in dolari pentru voi aferent efectuirii unei singure vizite anuale la psiholog
vafide
A.0$
B. 2$
c.24$,
D. 24$ plus contribulia angajatorului la polilele de asigurare.
23. Cantitili mai mari din orice bun vor fi oferite la preluri ridicate (qi nu mici) pentru cd

A. prefurile ridicate includ mai mult din costurile investite despre care am vorbit in
Capitolul3.
B. prelurile ridicate atrag resursele din cadrul altor utilizdri.
C. oamenii sunt prin natura lor lenegi gi trebuie mituifi pentru a renunfa la timpul lor
liber.
D. preful gi cantitatea oferitd sunt invers proporfionale.

24. O cerere ridicatd pentru un bun are o probabilitate mai mare de a creEte pretul acestuia

A. pe termen scurt, dacd oferta este foarte elasticX.

B. mai degrabi pe termen scurt decAt pe termen lung.
C. mai degrabl pe termen lung decAt pe termen scurt.
D. pe termen lung, dacd oferta este foarte elastici.

25. in cazul in care cantitatea oferiti dintr-un bun poate fi mdriti la un cost per unitate aproape
egal cu costul curent per unitate, o cregtere a cererii pentru bunul respectiv va tinde

A. si reducd substanlial preful.

B. si reducd doar foarte pulin preful.
C. sI mireascl foarte pufin preful.
D. sd mlreasci substanlial preful.
26. Curbele ofertei tind sd fie mai inelastice

A. mai degrabi pe termen scurt decAt pe termen lung.

B. mai degrabi pe termen lung decAt pe termen scurt.
C. cAnd curbele cererii sunt elastice.
D. cAnd curbele cererii sunt inelastice.
27. Se mergem inapoi in timp. Pe parcursul anilor 1980, atAt preful, cAt qi achiziliile de BMW-
uri au crescut simtitor. in modul de gAndire economic,
A. curba ofertei de BMW-uri s-a deplasat cdtre dreapta.
B. curba cererii de BMW-uri s-a deplasat citre dreapta.

48
 C. curba ofertei de BMW-uri s-a deplasat citre stAnga.
D. curba cererii de BMW-uri s-a deplasat cdtre stAnga.

28. Predicfia ci pAnd in anul 2010 vor exista crize permanente, din ce in ce mai numeroase ale
petrolului, presupune cd

A. piala petrolului trebuie si se schimbe astfel incAt sd se poatd obfine rezultate pozitive.
B. prefurile la petrol vor r6mAne neschimbate sau sunt irelevante pentru procesul de
coordonare a planurilor.
C. prefurile la petrol vor cregte datoriti cererilor de petrol de la nivel global.
D. licomia va distruge procesul ofertei gi cererii de pe piala global5 a petrolului.

29. ,,Achizifiile de benzind au crescut siptdmAna trecuti ctt.70"/o, chiar dacl preturile la benzini
au fost mai mari cu 6 cenli decAt sXptdmAna trecuti! Vedefi, legea cererii nu se aplicd in
cazulbenzinei!" Ce este gregit la aceastd concluzie?

A. Nu este nimic gregit.

B. Implici verticalitatea curbei cererii pentru benzind.
C. Nu reuEeqte sd recunoasci deplasarea curbei cererii spre dreapta.
D. Nu reuqegte sd mentini la un nivel constant tofi ceilalfi factori care influenleazd cererea.
C. COSTURILE, CEREREA 9I PRETURILE: TOTUL DEPINDE DE CELELALTE ELEMENTE

O metodd de a aprecia relafia dintre costuri, cerere Ei prefuri este aceea de a urmiri fluxul
efectelor care ar putea rezulta dintr-o situalie precum o seceti in Ucraina. Iati un exemplu
practic. in fiecare caz, ar trebui sd ne agteptim la o creqtere sau la o reducere?

O seceti gravi din Ucraina, aga numitul grAnar al fostei URSS, va (1) _ cantitatea
de grAu disponibild locuitorilor Ucrainei. Daci autoritXlile din Ucraina vor cumpdra apoi
grAu de Ia vAnzitorii americani, preful grAului american va (2) _. Acest lucru
va (3) costul fiinii pentru morarii americani gi va (4) costul pAinii
in brutiriile din Statele Unite. De asemenea, va (5) costul suportat de Pakistan
pentru achizitionarea erAului din Statele Unite. fapt care va (6) cererea din
Pakistan pentru grAul cultivat in gospodirii qi va (7) _ pretul siu. Acest lucru
va (8) cererea pentru teren din partea cultivatorilor de grAu din Pakistan qi,
deci, va (9) costul cultivirii de bumbac pe terenul care este potrivit gi
pentru producerea grAului. Aceasta va (10) cantitatea de bumbac produsi, va
(11)-prefulbumbaculuiqiva(12)costulcumpiririidehainedin
bumbac. Acest fapt va (13) cererea pentru lAni.

intre timp, in Statele Unite, cererea pentru terenul adecvat pentru productia de grAu va
(14) ceea ce va (15) costul cultivirii de cereale pentru hrana bovinelor.

Aceasta va (15) numdrul de bovine crescute gi va determina preturile la carnea

de vitd se (17)
-
Aceasta va (18) cererea de pui.

D. iNrnrsAnr LA cARE sA nrruucrelr

1. Daci polilele de asigurare pentru malpraxis se vor miri, medicii isi vor miri gi ei tarifele
pentru a le acoperi?

49
2. Face parte probabilitatea de a fi jefuit din costul definerii gi operdrii unei binci? Bincile care
au fost frecvent jefuite vor putea sd perceapi taxe mai mari pentru serviciile oferite gi rate ale
dobAnzii mai mari pentru credite, in comparafie cu bXncile care nu au fost niciodati jefuite?

J. Daci datele arati ci prefurile la casele noi sunt mai mari astdzi comparativ cu doui decenii
in urmd gi mai multe case noi au fost cumpirate in prezent comparativ cu douizeci de ani
in urmd, ce concluzii putem formula in legiturd cu cererea de case noi?

E. iNrnEnAnr PENTRU PRoFESoR

50
 I

Capitolul 7
Profitul gi pierderea
A. iNrnrnAnl cu vARTANTE MULTTpLE DE nAspuNs pE MARGTNEA pRINCTpALE-
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 7

1. Calcularea profiturilor unei firme de-a lungul unui anumit ary prin scdderea costurilor
totale din incasirile totale

A. va subestima profiturile, cAnd costurile investite sunt incluse in costurile totale.

B. ignord efectele incertitudinii privind profiturile.
C. ignord efectele concurenlei limitate asupra profiturilor.
D. va supraestima profiturile doar cAnd costurile de oportunitate ale tuturor resurselor
angajate de cdtre firmd nu vor fi incluse in costurile totale.

2. Din perspectiva teoriei economice, dobAnda pldtitd de o companie

A. nu reprezintd sub nicio formi un cost, pentru ci nu este pentru nimeni un sacrificiu.
B. reprezintd costul achizilionirii comenzii actuale de resurse.
C. reprezinti un cost real doar atunci cAnd este o obligalie contractual5.
D. reprezinti o compensare a sacrificiului ficut de aceia care s-au abfinut de la consum
pentru a dispune de bani pe care si ii imprumute.

3. Faptul cd proprietarii sau managerii unor afaceri iau decizii pebaza costurilor gi incasirilor
anticipate gi cd acele estimdri nu sunt niciodatd sigure

A. duc la profituri mai mari pentru aceia ale cdror previziuni se dovedesc a fi mai precise
la momentul in care ei au aclionat decAt s-a estimat inifial cd vor fi.
B. duc la pierderi mai mari pentru aceia ale ciror prediclii se dovedesc a fi mai pulin
precise la momentul in care ei au acfionat decAt s-a estimat inilial ci vor fi.
C. produc ambele rezultate de mai sus.
D. nu pot afecta profiturile gi pierderile, pentru ci gregelile se compenseazd, pe termen
lung.

4. Diferenla dintre un ,,antreprenor" gi alli participanfi la un proiect este aceea cd

antreprenorul

A. acceptd responsabilitatea pentru rezultate.

B. oferi garanlii credibile celorlalli.
C. ii convinge pe ceilalli sd ii transfere controlul asupra proiectului.
D. primegte ceea ce rdmAne din celelalte acorduri anterioare care au fost onorate.
E. Fiecare dintre afirmatiile de mai sus diferenfiazi antreprenorul de ceilalfi participanfi.
5. ,,Drepturile de proprietate" ale oamenilor
A. pot fi ugor diferenliate de drepturile sociale sau civile.
B. determini veniturile lor, dar nu le afecteazi deciziile.
C. sunt drepturile de a controla modalitatea in care vor fi utilizate anumite resurse.
D. sunt drepturi legale, pe care oamenii le defin in legdturd cu alte resurse decAt munca pe
care o presteaz5.

51
6. Daci profiturile qi pierderile care rezultd din deciziile luate pe baza unor agteptiri nesigure
se acumuleazl in principal la cei care le-au luat gi nu in situafia in care sunt impirlite in
mod egal in societate,

A. incertitudinea se va miri substanfial.

B. nu se vor produce profituri sau pierderi.
C. informalia va ajunge si fie distribuitd in mod egal intre membrii societifii.
D. decidenlii vor obfine informalii mai bune inainte de a acflona.
7. Oamenii cauti modalit5ti mai eficiente de a combina resursele, exerseazd aten{ia in
rezolvarea sarcinilor dificile gi igi asumi riscuri personale, incercAnd si ofere ceea ce algi
oameni igi doresc

A. fdrd a se gAndi la potenlialul profit al actiunilor lor.

B. deoarece speri sd obgind un profit.
C. dacd au obfinut deja un profit adecvat.
D. doar dacd sunt siguri ci vor obline un profit.
8. Dacd definim ,,prohfitl" ca venitul care rezultd dintr-o prer-izionare mai corecti (comparativ
cu alte persoane),

A. neglm faptul cd oamenii fac orice pentru a cAgtiga profiturile pe care le primesc.
B. respingem definilia profitului ca incasiri totale minus costuri totale.
C. explicim de ce incasirile totale sunt deseori mai mari decAt costurile totale.
D. justificdm profiturile neagteptate.
g. ln absenga incertitudinii, profiturile vor fi
A. egale pentru toati lumea.
B. aproape de pragul zero.
C. mult mai mari.
D. venituri nemuncite.
10. Tofi ne comportdm ca nigte ,,speculatori" in tranzacliile noastre economice
A. in afard de cazul in care utilizdm serviciile intermediarilor.
B. dacd nu cumpirim niciodatl pe credit.
C. pentru cd toli acfionim in speranla unor beneficii oblinute printr-o corectd anticipare a
evenimentelor viitoare.
D. pentru cd tuturor le face pldcere si joace jocuri de noroc.

11. Speculatorii de mdrfuri aduc beneficii altora in societate prin

A. ,,facilitarea" modificirilor de pre! pe termen lung.
B. furnizarea de informalii pe care alfii le pot folosi la cursurile viitoare ale prefurilor.
C. ,,preluarea" riscurilor de Ia persoanele care doresc si igi reduci riscurile cu ajutorul
asigurdrilor.
D. toate variantele de mai sus.

12. Ce este ,,preful ingel5tor", din punctul de vedere al modului de gAndire economic?
A. Un caz clar de lipsd a coordondrii planurilor cauzate de vAnzdtorii lacomi.
B. Un termen fdri sens.

52
B. TEST CAPITOLUL 7

1. Cuvdntulprot'it

A. este definit pentru a fi utilizat in modul de gAndire economic de citre Biroul

consultanlilor economici din cadrul conducerii Statelor Unite.
B. este folosit in mod incorect de cdtre majoritatea publicului.
C. este folosit cu un inqeles tehnic precis definit de citre persoanele informate.
D. are un set de inlelesuri bine stabilite.
2. Cea mai cunoscuti definilie a ,,profitului" este cea de

A. plus valoare.
B. venit nemuncit.
C. venit primit ca urmare a posesiunii unei proprietdfi.
D. incasiri totale minus costuri totale.

3. Cum mdsoari economigtii profitul, comparativ cu contabilii?

A. Economistii scad costurile totale din incasirile totale, iar contabilii realizeazi operaliunea
inversi.
B. Economistii scadincasirile totale din costurile totale, iar contabilii realizeazd operaliunea
inversi.
C. Economiqtii iau in considerare mai multe surse ale incasdrilor monetare decAt
contabilii.
D. Economigtii includ costurile de oportunitate ale antreprenorului, in timp ce contabilii
nu fac acest lucru.
E. Nu existd nicio diferenfi intre cele doui sisteme de mdsurare.
4. in mod tipic, ,,profitul economic" al unei firme va fi

A. mai mare decAt profitul contabil.

B. mai mic decAt profitul contabil.
C. egal cu profitul contabil.
D. egal cu profitul contabil minus garanfii.
E. egal cu profitul contabil plus valoarea de piald a oricdrui stoc nevAndut.

5. Dacd pierderile nu pot fi evitate intr-o lume incert6, atunci

A. la fel se iretAmpli qi cu profiturile.

B. profiturile sunt doar un rezultat al norocului.
C. profiturile pot fi evitate.
D. profiturile sunt rezultatul acliunii oamenilor care dispun de informalii perfecte.

6. Afirmalia cd antreprenorii de succes de pe o piald liberd delin un avantaj comparativ intr-o

acliune de arbitrajinseamni ci
A. sunt eficienfi dacd igi vAnd produsele Ia un pret mai mic decAt costul producerii.
B. sunt eficienEi dacd igi vAnd produsele Ia un pre! egal cu costul producerii.
C. sunt eficienli in descoperirea oportunitIlilor de a cumplra bunuri la prefuri mici gi de
a le vinde la prefuri mai mari.
D. sunt eficienli in rezolvarea disputelor de interes asupra titlurilor pentru a reduce
drepturile de proprietate.

53
7. ,,Gacy poate vinde haine la prefuri mai mici decAt Mimbel, pen::--: ;i Ga;- detine propria
clidire, in timp ce Mimbel trebuie sd pliteascd chirie". Aceasti aj-:::.:-= =s:e

A. corecti, daci chiria este un cost investit.

B. cori:ct5, daci afirmdm ci Gacy are costuri mai mici, dar gres::i rr--r-. :..-ie rirea faptului
cd de aceea Gacy va percepe prefuri mai mici.
C. induce in eroare prin sugerarea faptului ci nu existi niciun ccs: j= ::.---;nitate pentru
Gacy pentru utilizarea clidirii a clrei proprietari este.
D. incorect5, deoarece chiria nu inseamni acelagi lucru cu pretu,

8. ,,Antreprenorul" este cineva care in general

A. cumpdri acfiuni riscante sau alte investilii.
B. imprumutd economiile unor grupuri sau indivizi care deru-e-i --,-. ::::ect riscant.
C. posedi pdmAnt, echipamente sau clddiri gi permite ca aces:.: =i i-= '-rjlizate intr-o
manierd riscantd.
D. urmdregte profitul economic prin experimentarea unor acd::,-- --.:=-..

9. Antreprenorul primeqte elementele reziduale dintr-un proiec ;=: -.:=

A. deline o putere mai mare de a negocia decAt ceilalti part;:-.= := ::::ect.
B. oferi tuturor celorlalfi participanli la proiect compensirn i:'. --':.: >rj:: sl asupra cdrora
s-a convenit prin intermediul unor contracte.
C. este proprietarul legal al proiectului in sine.
D. este singurul care intelege detaliile tehnice ale proiectulu:"
E. deline proprietatea asupra tuturor resurselor utilizate ::. :: l -=--: =- = -:-;a-<irilor generate
prin proiect.
10. Care dintre urmdtoarele sifualii descrie o consecir,:a a j:=::-:--- - : := ::-':ietate, asa cum
este utilizat termenul in manual?
A. Sonja zboard cu avionul pentru ci poaie obtre ":. - -.: -: ::--= :,:- :a:i. a avionului.
B. Emily se inscrie la cAte un curs in fiecare ar. r.:.=j = :: =-=:-. =.i ::-ni un permis de
Parcare.
C. Lui Rico ii face pldcere si blocheze =ai;;- =:-,.=r>:--: :--a-= -:--ei pe trecerile de
pietoni.
D. Tony igi construiegte casa din paie si r-r:; ;j:. :i:i:--: :=:.=* := :.; este proprietarul
terenului pe care aceasta este aseza:a.
E. Toate variantele de mai sus descriu co.Ltc'ii1ie sF!:::-. a-= ::e::*:: ;e nroprietate.
11. DacI legile Ei obiceiurile dintr-o societate susfin ci oamemi care s'.rni nei-cri sa iasi afard
pe ploaie au dreptul de a lua orice umbreli care este disponibilI pentri a ; utilizatd,

A. vor fi achizilionate mai pufine umbrele.

B. vor fi achizifionate mai multe umbrele.
C. nu se va observa niciun efect asupra numdrului de umbrele ach2:::c::a:e. dar umbrelele
existente vor fi utilizate mai des.
D. va ploua mai des.

12. Atunci cAnd profiturile sau pierderile care apar ca rezultat al ince=:;;::l.:r sunt de obicei
directionate cltre oamenii ale ciror decizii au condus citre acele pr..-r-;i sau pierderi,

A. oamenii isi asumd tot felul de riscuri absurde pentru ci s,-rnt ':onicr si obfini profit.
B. oamenii igi exerseazd mai mult capacitatea de atentie in luarea ,lecziilor.
C. venitul este distribuit egal pe termen lung.
D. venitul este distribuit in mod corect.

5l
13. Profiturile care sunt rezultatul unor previziuni ingenioase pot fi diferenliate cu ugurinfd de
profiturile care sunt rezultatul unui simplu noroc prin

A. chestionarea celor care primesc profitul.

B. vot majoritar.
C. chestionarea oamenilor care au suslinut pierderile.
D. studii empirice atente.
E. nicio proceduri cunoscutd in prezent.
14. Certitudinea unor incaslri totale dintr-un anume set de planuri, incasdri mai mari decAt
costurile totale presupuse de acele planuri,

A. va depigi in general certitudinea morlii gi a taxelor.

B. va conduce la eliminarea diferenlelor dintre incaslri gi costuri prin intermediul unei
concurenle mirite.
C. va conduce la o cregtere a avuliei tuturor persoanelor implicate.
D. va produce profituri neasteptate.
15. Dacd un dealer de maqini vechi se bucurd de profituri economice, atunci
A. ca grup, clienfii sii au suportat in mod necesar o sumd asemdndtoare in pierderile
economice.
B. ca grup, clienlii sii s-au aflat in mod necesar intr-o situalie financiard mai proastd.
C. ca grup, concurenlii sdi au suferit in mod necesar pierderi economice.
D. toate variantele de mai sus sunt adevdrate.
E. nicio variantd de mai sus nu este adevdratd.
16. Cineva care ,,vinde cu livrare la o datl ulterioari"
A. vinde bunuri pentru o livrare ulterioari fird a se afla in prezent in posesia lor.
B. agteaptd ca preful bunului vAndut acum sd creascd mai tArziu sau inainte ca livrarea sd
fie f5cut6.
C. sti mai degrabl jos decAt in picioare atunci cAnd face vdnzarea.
D. nu dispune de suficienli bani lichizi pentru a avea stocuri.

17. Care dintre urmitorii vAnzdtori vinde cu livrare la o datX ulterioard, in sensul larg al
termenului?

A. O facultate care vi face sd plitili intreaga taxi de studii din prima zi a semestrului.
B. O revisti care vi convinge sd cumpirafi un abonament pe un an.
C. O orchestri simfonici care vi vinde un bilet pentru un spectacol de sezon.
D. Toli vAnzdtorii menlionali mai sus vAnd cu livrare la o datd ulterioard.
E. Niciunul dintre vAnzitorii menfionali mai sus nu vAnd cu livrare la o datd ulterioar5.
18. Cu-tofii ne comportim ca ,,speculatori" in sensul larg al cuvAntului

A. pentru ci tuturor ne place si jucim jocuri de noroc.

. B. .pentru ci toli acliondm i:r speran{a oblinerii beneficiilor dintr-o corectd anticipare a
viitoarelor evenimente.
C. doar dacd nu cumpdrim niciodati pe credit.
D. doar dacX nu utilizim serviciile intermediarilor.
19. Care dintre urmdtoarele persoane face hedging?

A. Un speculator de mdrfuri care igi limiteazi achiziliile sau v6nzirile la viitoarele contracte.
B. Un speculator de mdrfuri care igi limiteazd activitatea pe pia!5la achizifionarea de futures.
C. Un speculator de mdrfuri care iqi limiteazd activitatea pe piafd la vAnzarea de futures.

55
 D. Un fermier care cumpirl in septembrie futures pentru porumb gi planteazi porumbul
in luna mai.
E. Un fermier care vinde in septembrie futures pentru porumb gi planteazd porumbul in
luna mai.

20. CuvAntul/ntures, aEa cum este el folosit pe piefele de mdrfuri, se referd la

A. bunurile care nu au fost inci produse.

B. bunurile care se afli pe stoc, dar nu au fost incd livrate.
C. contractele de livrare a bunurilor (sau acordurile de livrare) in viitor la preturi asupra
cirora s-a cdzut de acord acum.
D. bunuri a cdror valoare comerciald trebuie si fie demonstratd.
27. Speculatorii care anticipeazd un pref viitor mai mare decAt pregul actual vor avea tendinta
si aclioneze astfel:
A. cresc prelul actual gi scad preful viitor.
B. cresc atAt preful actual, cAt gi preful viitor.
C. scad preful actual gi cresc preful viitor.
D. scad atAt preful actual, cAt qi prepl viitor.

22. Speculatorii care estimeazd corect ce se va intAmpla in viitor igi propun planuri care, in
mod neintenlionat,

A. reduc incertitudinea pentru allii.

B. mdresc fluctuafiile preturilor.
C. cauzeazl.crize.
D. cauze az6. surplusuri.
E. miresc raritatea bunurilor.
23. Completa{i spa{iile libere: Daci un cercetitor in domeniul politicii consideri cI Brazilia
se afli la un pas de proteste civile, ceea ce va reduce semnificativ oferta de cafea de anul
viitor, el ar trebui se _ futures pentru cafea. Daci alte condifii sunt constante, el
are o probabilitate mai mare de a profita de pe urma deciziei sale atunci cAnd
oameni sunt constienli de posibilitatea frimAntirilor civile.

A. vAndd; mai pulini

B. cumpere; mai pulini
C. vAnd5; mai mulli
D. cumpere; mai mulli
24. Prefurile actuale mai mici, cauzate de schimburile dintre speculatori,

A. le fac rdu producdtorilor bunului comercializat de speculatori.

B. incurajeazd utilizatorii produsului comercializat de speculatori si amAne o parte din
achizifiile lor pAni la o dati ulterioari.
C. au ambele efecte de mai sus.
D. nu au niciunul dintre efectele de mai sus.

25. Speculatorii care actioneazdpe baza unor previziuni proaste

A. iEi fac rdu lor gi altor membri ai societdfii.

B. iEi fac riu lor, dar nu Ei altor membri ai societifii.
C. fac rdu altor membri ai societifii, dar nu lor inqigi.
D. igi afecteazi stima de sine.

56
C. SPECULATORII SI FLUCTUATIA BUNURILOR DE.A LUNGUL TIMPULUI

Sd presupunem ci pentru grAu, curbele cererii qi ofertei in Statele Unite sunt a$a cum
apar ele prezentate in graficul care urmeazd. Un pref de 3 $ pe banili va fi potrivit atAt
cu intenfiile reprezentanlilor cererii, cAt gi ai ofertei, gi 6 miliarde de banife de grAu vor
fi cultivate 9i schimbate. La oricare pre! mai mare, cultivatorii vor dori si fumizeze (1)
(mai mult/mai pufin) decAt vor dori consumatorii sd cumpere qi astfel pretul va (2) (cregte/
scddea). La oricare pre! mai mic de 3 $, cultivatorii vor dori sd furnizeze (3) (mai mult/mai
pufin) decAt vor dori consumatorii si cumpere gi astfel preful va (4) (cregte/scddea).

Acum, si presupunem ci speculatorii ajung la concluzia ci o seceti va reduce recolta de

anul viitor la 4 miliarde de banile. Cultivatorii vor dori in continuare sd ofere 6 miliarde de
banile in aqteptarea unui pre! de 3 $; dar speculatorii previzioneazi cd seceta ii va impiedica
sI igi indeplineasci intenfia. Dacd efectul acestei secete s-ar fi produs firi un avertisment,
preful grAului ar fi de 3 $ in acest ary dar va creqte la (5) _$ dupd recolta din urmdtorul
an. Cu toate acestea, speculalia va diminua aceasth diferen!5.

Speculatorii vorincepe si (6) (cumperelvAndtt)futurespentrugrAu, care reprezintd contracte

pentru a livra gi accepta grAul in urmitorul an la un pre{ asupra cdruia s-a cdzut de acord
acum. Aceasta inseamnX cd speculatorii vor fi capabili sd achizilioneze grAu in urmdtorul
ary pentru care se agteaptd ca preful sI fie de 5 $, la preful actual anticipat de 3 $. Abilitatea
de a achizifiona pentru 3 $ un bun care se estimeazi cI va valora 5 $ este o ,,afacere bun5"
qi preful ,,afacerilor bune" creEte prin licitafii competitive pAni cAnd nu mai este o afacere
bund. Aceasta inseamnd cd preful pentru futures la grAu, care este preful pentru care este
promisd livrarea anul viitor, va creste pAnd cAnd se va apropia de (7)

Oamenii care gestioneazd in prezent grAul (cultivatori, morari, exportatori, operatori de

utilaje) lrtilizeazdprelifutures pentru grAu (contractele pentru livrarea grAului) ca cea mai
bund prediclie disponibild a prelului viitor al grAului. Un pre! in crestere pentrufuturesle
indicl faptul cI oamenii bine informafi considerd cd grAul va avea un pre( mai mare anul
viitor decAt anul acesta. Aceasti informalie ii incurajeazd pe oameni si relind de la vAnzare
grAul in acest an, pentru a dispune de cantitdli mai mari anul viitor, cAnd se aEteaptd si
primeasci mai mult din vAnzarea sa. Acest lucru are un efect de (8) (cregtere/scidere) a
prefului curent, care, in schimb, ii determini pe utilizatori sd consume (9) (mai mult/mai
pufin) in perioada curentS, ficAnd astfel ca un set de cantitifi (10) (mai mari/mai mici) sd
fie disponibile pentru consum anul viitor, atunci cAnd se agteaptd ca grAul sd se giseascd in
cantitdfi limitate. Aceastd disponibilitate mdriti va face ca pretul de anul viitor sd fie mai
sclzut decAt ar fi fost in alte conditii.

57
Pre! I Ofertd
Pe
banifd
$

tl

Cerere

345
Miliarde de banife de grAu pe an

in aceste condifii, acfiunile speculatorilor fac ca bunurile sa fie transportate cu mult irainte,
dintr-o perioadd in care ele sunt disponibile in cantiti{i rezonabile, intr-o perioadi in care
creqte gradul lor de limitare gi determini diminuarea fluctuat-iilor de prei. Ar putea acfiunile
speculatorilor sd determine transferarea retrogadd a bunurilor atunci cAnd se agteaptd ca
acestea sd fie mai pufin rare in viitor decAt sunt in prezent? Si presupunem ci speculatorii
concluzioneazicd. o recolti foarte bogatd va creste valoarea prociuctiei de anul viitor la 8
miliarde de banile. Daci acest lucru s-ar intAmpla pe neasteptate, prelul grAului ar fi de
3 $ anul acesta, dar ar scidea la (11) S anui r-iitor. Speculatorii vor ircepe sd (12)
(cumpere/vAndX) contractefutures pentru griu, ceea ca va Cetermina o (13) (crestere/scddere)
a prefului contractelor futures pentru grAu. Acest lucn: 1e r-a indica detinitorilor actuali de
grAu ci preful de anul viitor va fi (i{) (mai mare mai mic t decit prehrl de acum. in consecinfd,
oamenii care depoziteazdgrdupentru a-l rinde mai tArziu r-or decide sS.depozlteze (15) (mai
mult/mai pu,ur) grAu pentru vAnzarea r-iitoare si r-or rinde (16) (mai mult/mai pufin) grAu
acum. Aceastl situafie va (77) (miri/diminua) preh:1 curent al grAuiui, care, la rAndul sdu, ii
va determina pe utilizatori si consume (18) (mai mult/mai putin)i::r perioada curentd gi si
planifice si consume (19) (mai mu,lt/mai putin) anul viitor decAt au planificat sd consume
inainte ca acfiunile speculatorilor sd le schrmbe opinia despre recolta de anul viitor. Deci, in
timp ce grAul cultivat anul viitor nu poate fi consumat anul acesta, acfiunile speculatorilor
pot determina ca o parte din grAul pe care l-au depozitat pentru a fi consumat anul viitor si
fie vAndutd gi consumatl anul acesta, fapt care transferi grAul dintr-o perioadd in care gradul
de limitare al bunului este (20) (mai mare/mai mic) intr-o perioadi in care acesta este (21)
(mai mare/mai mic) qi (22) (mdreEte/reduce) procentul cu care recolta de anul viitor va cauza
o scidere a pretului sub cel de anul acesta.

D. iNTnEnAnI LA CARE SA REFLECTATI

1. Este sistemul de piald bazat doar pe profitul economic? Ce rol joaci (daci existi vreunul)
pierderea economicd intr-o economie de piali?

E. lNrnnnAnr PENTRU PRoFESoR

58
Capitolul 8

In cdutarea prelului
A. iNrnEnAnI cu vARIANTE MULTTpLE DE nAspuxs pE MARGTNEA pRTNCTpALE-
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 8

1. Un vAnzdtor isi maximizeazd ,,venitul net" (profitul) prin vAnzarea

A. a cAt mai multe unitdfi posibile.

B. tuturor unitililor gi doar a acelor unitdfi pentru care oamenii sunt dispuqi sd pliteasci
un pre! care depiqegte costul producerii lor.
C. tuturor unitililor si doar a acelor unitXli al cdror venit marginal echivaleaz6. cu costul
lor marginal.
D. tuturor uniti{ilor si doar a acelor unitXli din a cdror vAnzare venitul marginal este mai
mare decAt costul marginal.

Teoria populari a prefurilor (,,cost plus adaos"), care pretinde cd firmele iqi stabilesc
prefurile prin addugarea unui procent standard la costurile lor, este inadecvatd

A. pentru ci omite sd explice variatiile in procentele adaosurilor din cadrul firmei gi dintre
firme.
B. pentru ci presupune in mod fals cd firmele pot si vor mdri in mod semnificativ preturile
cu acelaqi procent cu care cresc costurile.
C. pentru cd presupune cd firmele nu incearcd sd iqi stabileascl prefurile pentru a obline
profit.
D. din toate motivele de mai sus.
J. ,,Venitul marginal" este

A. venitul cAgtigat prin cregterea marjei dintre costul mediu unitar gi pre!.
B. venitul de care vAnzdtorul nu depinde pentru a supravietui.
C. venitul suplimentar oblinut ca rezultat al vAnzirii unei unitili suplimentare.
D. venitul cAgtigat pe piafa valorilor prin investirea fondurilor imprumutate.
E. o sumi foarte micd din venit.

4. Venitul marginal va fi egal cu preful pentru un vAnzXtor care

A. accepti prelul (pentru cd nu il poate influenfa).

B. compard prefurile.
C. compard prefurile gi igi poate vinde toate bunurile pe care le-ar putea produce
vreodatS.
D. fie acceptd, fie compari prefurile 9i poate vinde fiecare unitate din bunul produs la
preful pe care cumpirdtorii sunt dispuEi sd il pldteasc5, decAt si se descurce fdri acea
unitate.

James Green deline patru desene ale celebrului artist Pennan Inck, pe care doregte si le
vAndd pentru a obfine bani lichizi. Ar putea vinde unul dintre desene cu 10.000 $, doud
dacl ar scddea preful la 8.000 $, trei prin stabilirea prefului la 6.000 $ qi pe toate patru daci
ar reduce preful la 4.500 $. Pentru a decide cAte desene si vAndi, el trebuie si cunoascd

59
 venitul marginal agteptat pentru vanzarea uneia, a doui, trei sau patru litografii. Venitul
marginal va fi in mod succesiv

A. 10.000 $, 8.000 $, 6.000 $ qi a.500 $'

B. 10.000 $, 16.000 $, L8.000 $ 9i 18.000 $
C. 10.000 $, 6.000 $, 2.000 $ qi 0 $.
D. 10.000 $, 18.000 $, 24'000 $ 9i 28.500 $.

6. James Green se bucurd de proprietatea asupra litografiilor

lui Pennan Lrck 9i le apreciazd
pe fiecare dintre acestea la 5.000 $ pentru colecfia personali. Daci ar trebui si perceapi un
singur pre! uniform, cAte dintre desene ar trebui si vAndi?

A. unul
B. doui
C. trei
D. patru

7. Dacd |ames Green ar putea lua legitura cu potenfialii cumpdritori care contribuie la curba
cererii qi ar putea incasa de la fiecare dintre aceEtia preful maxim Pe care acel cumpiritor
ar fi dispus sd il pliteascd pentru desene, el va dori si vAndi

A. unul
B. doud
C. trei
D. patru

8. Daci James Green a cumpdrat aceste patru desene de la dealeri diferifi de-a lungul mai
multor ani, la prefurile de 4.000 $, 6.000 $, 9.000 $ Ei 3.000 $, eI ar vinde la un pre! mai mic
decAt costul oric5rui desen oferit la un pre! mai mic de

A. 9.000 $ pentru primul, 6.000 $ pentru al doilea,4.000 $ pentru al treilea 9i 3.000 $ pentru
al patrulea.
B. 3.0b0 $ pentru primul, 5.000 $ pentru al doilea, 7.000 $ pentru al treilea qi 9.000 $ pentru
al patrulea.
c. s.500 $
D. s.000 $
E. 3.000 $

B. TEST CAPITOTUL 8

1. Ideea de bazd amaximizlrii poate fi formulati astfel:

A. Puteli face acest lucru dacl vi face si vi simlili bine.
B. Puteli face acest lucru daci beneficiul este mai mare decAt costul presupus de
implementarea lui.
C. Puteli face acest lucru doar daci nu este ilegal, imoral sau exagerat.
D. Puteli face acest lucru doar atunci cAnd beneficiul marginal este egal cu costul
marginal.

2. Atunci cand costul producerii unui bun cre$te, firma care il produce

A. poate mlri prelul cu suma cu care a crescut costul.

B. poate mdri preful cu acelagi Procent cu care a crescut costul'
C. s-ar putea si nu poati miri deloc preful.
D. nu va putea niciodati si creascd venitul net prin mdrirea prefului.

60
3. Procentajul adaosurilor utilizate de vAnzdtori

A. se situeazi intre 10 Ei 15%.

B. este acelaqi la toate produsele unei singure firme.
C. diferi intre produse, dar sunt aceleaqi in medie pentru toate firmele.
D. diferi in funclie de tipurile de afaceri.
4. VAnz5torii, care igi reduc prelurile si, in consecinti, vAnd o cantitate mai mare de bunuri qi
cAqfig5 mai mult

A. infrunti o curbd a cererii ascendenti.

B. pierd veniturile dacd cererea este elastici.
C. cAqtigi venituri dacd cererea este inelastici.
D. nu obfin niciodatd profit din acel plan de acfiune.

5. Daci venitul total din vAnzarea unui bun scade atunci cAnd vAnzitorul reduce preful,
cererea pentru acel bun

A. este inelasticd.
B. nu trebuie si respecte legea cererii.
C. este elastici.
D. este in creqtere.

6. Dacd pot fi vAndute unitili suplimentare dintr-un bun doar prin scdderea prefului pentru
tofi cumpdrltorii, gtim ci

A. pentru acel bun cererea este elastic5.

B. pentru acel bun cererea este inelastici.
C. pentru acel bun curba venitului marginal se intinde sub curba cererii.
D. venitul marginal este negativ.

7. ,,Venitul net" este maximizat prin vAnzarea fiecirei unitSfi pAni la obSnerea venitului marginal

A. depdgeqte costul marginal.

B. este egal cu venitul marginal.
C. este mai mic decAt venitul marginal.
D. este mai mare decAt zero.

8. Cu cAt un vAnzitor are mai mult succes in determinarea cumpdrdtorilor sd pliteasci preful
maxim pe care doresc si il achite, cu atat

A. mai aproape de curba cererii se va situa curba venitului sdu marginal.

B. mai mare va fi cererea pentru bun.
C. mai inelastici va fi cererea pentru bun.
D. mai elastic6 va fi cererea pentru bun.

9. Facultilile private oferi burse pentru taxele de gcolarizare doar studenlilor care le conving
de ,,nevoile" lor financiare pentru

A. a-qi diversifica categoriile de studenli.

B. a creqte bunistarea societdfii.
C. a-qi cregte venitul net prin intermediul discriminirii prin pre!.
D. a-Ei imbundtdli echipele de sportivi.
10. ,,Discriminarea prin pre[" sub forma burselor pentru acoperirea taxelor de gcolarizare
A. line studenlii cu venituri mici departe de facultifile scumpe.
B. menfine scizut numirul studenfilor care igi permit si frecventeze facultdlile private.

67
 C. mdregte numlrul studenlilor care igi permit si frecventeze facultdlile private.
D. mXregte gradul de inscriere la facultdtile care nu fac discrimindri.

11. De ce proprietarii de cinematografe stabilesc adesea pret-uri mai mici ale biletelor pentru
studenli decAt pentru adulli?

A. Cererea pentru divertismentul de cinema este mai elastici in cazul studenlilor.

B. Studenlii minAncl mai mult popcom gi acest lucru compenseazd preful mai scizut al
biletelor.
C. Ei doresc sX determine studenfii sd iEi formeze obiceiul de a merge la cinema.
D. Altfel, studenlii nu gi-ar putea permite si plSteasci pentru filme.

12. Proprietarii cinematografelor anuleazd adesea reducerile atunci cAnd prezintd un film
foarte popular deoarece

A. nu este bine pentru oameni sI primeascd ceva bun la un pre! foarte mic.
B. cererea de bilete cregte atunci cAnd ruleazi filme celebre, ceea ce miregte costul acceptdrii
oamenilor atunci cAnd numdrul de locuri este limitat.
C. filmele populare confin de obicei scene de sex 5i r-iolenli, pe care proprietarii
cinematografelor nu doresc sd le subvenlioneze prin reduceri.
D. oamenii evalueazi, calitatea prin intermediul prefurilor.
13. Un copil de L1 ani, care merge la un film de mare succes cumplrAnd un bilet de 1 $ atunci
cAnd pretul normal este de 5,50 $, adaugi 1 $ la

A. venitul net al proprietarului cinematografului.

B. venitul total al proprietarului, dar il costd pe acesta 5,50 S din cauzavdnzdrii la un pre!
mai mic decAt cel normal.
C. costurile nete.
D. costurile totale.
14. Un copil de 11 ani care ajunge si vad5 un film intr-un cinematograf aproape gol prin
cumpdrarea unui bilet de 1 $ atunci cAnd prelul normal este de 5,50 5, adaugd 1 $ la

A. venitul net al proprietarului cinematografului.

B. venitul total al proprietarului, dar il costd pe acesta 5,50 $.
C. costurile nete.
D. costurile totale.

15. Pentru a miri cu succes venitul net prin perceperea unor prefuri diferite de la cumpdrdtori,
un vAnzdtor trebuie

A. si nu aibi nicio informalie despre cerere.

B. sd oblind o licenfd din partea guvemului.
C. sd nu aibd simful responsabilitdlii.
D. si poatd impiedica schimburile efectuate de cumpdritori intre ei.

16. Dacd la un restaurant preful fiecdrei cine este de 9 $, dar de luni pAni joi se oferi o a doua
cin5, doar cu 5 $, managementul restaurantului

A. probabil ci are mAncare in plus rdmasd din weekend.

B. considerl cd este mult mai probabil ca oamenii si ia de doui ori cina in serile din timpul
siptdmAnii decAt in cele de weekend.
C. sperd sd atragd cuplurile in serile din timpul slptdmAnii, cAnd restaurantul nu este
aglomerat qi poate oferi cine Ia un cost sub 5 $.
D. trebuie sd iqi plSteascd angajalii doar de luni pAni joi.

62
17. Mergeli la magazinul local de unelte pentru a cumpira un ciocan gi observali cd se vAnd
ciocane de calitate la oferti special5: fiecare costi L4 $, sau doud ciocane la 20 $. Vefi
cumpdra mai degrabd douX ciocane decAt unul, dacd al doilea ciocan valoreazd cel pulin

A. 14 $ pentru voi.
B. 10 $ pentru voi.
C.6$pentruvoi.
D. 34 $ pentru voi.

18. Magazinul de unelte nu vinde ciocane Ia 10 $ fiecare pentru cd

A. acest pre! ar fi mai mic decAt costul marginal.

B. doreEte sd obfind 14 $ de la clienlii care nu ar cumpira doud dacd nu apreciazi cel de-al
doilea ciocan la mai pulin de 6 $.
C. ,,21a20 $" va vinde mai multe ciocane decAt ,,10 $ fiecare".
D. deline puline informalii despre cererea de ciocane.
19. O persoand care compard prefurile va determina cel mai bun pret sau un set de prefuri care
si fie percepute prin
A. addugarea unui adaos procentual constant la costul marginal.
B. examinarea curbelor venitului gi costului marginal.
C. estimarea consecintelor probabile ale politicilor alternative.
D. addugarea costurilor de regie la costurile marginaie.
20. O persoani care compard prefurile 9i ie determind prin addugarea unui procentaj standard
la costul marginal

A. nu poate maximiza venitul net.

B. maximizeazd venitul net atunci cAnd adaosul este de 100% sau mai mult.
C. maximizeazi in mod necesar venitul net.
D. este posibil si maximizeze venitul net, sub incidenla informafiilor limitate disponibile.
C. VENITURILE MARGINALE qI PRTETENII LOR: EXERCTTII CU GRAFICE

Figura 9-3 din manual descrie o tehnicd simpli care poate fi folositd pentru a obline rapid
curba venitului marginal corespunzitoare oric5rei linii drepte a curbei cererii. Vd puteli
testa gradul de inlelegere cu aceastd hgur6,, urmdrind instrucliunile oferite. Selectali oricare
doui puncte de pe curba cererii, precum punctele A Ei B.

Desenalilinii perpendiculare citre axa prefului din aceste puncte. Apoi, intersectali liniile
perpendiculare pentru a gdsi punctele C qi D.

Unifi punctele C gi D cu o linie dreapti care se intinde direct sub (mai degrabi decAt la
stAnga) curba cererii.

63
 Aceastd linie reprezinti curba venitului marginal corespunzitoare curbei cererii. Observali
ci venitul marginal este legat de cantitate pi doar indirect de pre!. Curba aratd suma
suplimentard care se adaugd la venit din vAnzarea unei cantitlfi adilionale. Curba cererii
arati preful la care cantitatea suplimentard poate fi vAndutd.

2. Figaro este singurul bdrbier din Sevilla si fratele s5u geamSn, Shemp, este singurul
birbier din Seaford. Costul de oportunitate suportat de fiecare pentru oferirea serviciilor
de birbier se intAmpl5 si fie acelasi. Curba costului marginal din graficul urmitor aratd,
pentru fiecare, costul echivalent ir dolari al fumizdrii de servicii de birbierit suplimentare
(de la 0la 500 pe lun5). Cererea pentru birbierit diferi intre Sevilla Ei Seaford. Curba cererii
pentru Shemp este cea notatd cu S, iar cea pentru Figaro, cu F.
$ per
bdrbierit
llt
Cerereg
.
Cost
narsinal
I

Cereret
:---r----1 I

I\

100 200 300 400 s00

Numir de servicii de birbierit pe lunl

a. SX presupunem ci Figaro gi Shemp doresc amAndoi si iEi maximizezebeneficiile nete

rezultate din numirul de servicii de bdrbierit, cate ar trebui si presteze fiecare lunar?

64
 b. Ce pref ar trebui si stabileascl fiecare?
c. Foarte mulli oameni din Seaford preferi si se birbiereascl singuri, decAt sd pllteasci
preful stabilit de Shemp. Graficul aratd cd o parte dintre ei ar dori sd il pliteascd cu 2
g mai mult pe Shemp pentru a beneficia de serviciile lui. Atunci de ce Shemp Ei acegti
oameni nu ajung sd efectueze un schimb satisfdcitor?
d. Ve puteli gAndi la o schemd de prefuri care i-ar avantaja atAt pe Shemp, cAt gi pe
locuitorii din Seaford, care preferi sd se bdrbiereasci singuri?

J. tntoarcelivi la intrebarea E.5 din Capitolul 9 al acestei culegeri de teste gi calculafi preful
pe care Tom Sawyer ar dori si il incaseze.

D. iNrnnsAnr tA cARE sA REFLECTATI

1. Atunci cAnd o corporalie foarte mare precum Chrysler este amenintatd cu falimentul,
ar trebui ca statul sd fumizeze asistenli financiari pentru a preveni inregistrarea unor
pierderi in cadrul producliei, al locurilor de munci gi al veniturilor? ln astfel de cazuri,
foarte mulli adepfi ai sprijinului financiar par si presupund ci falimentul ar determina
incheierea oriclror activitXli ale firmei. De ce este aceastd presupunere aproape ir:r mod
sigur greEitd?

Dacd discriminarea prin pre! le permite vAnzdtorilor si cAgtige un venit net mai mare gi
unor cumpiritori sd achizilioneze, cine nu ar proceda aga, de ce nu utilizeazdto{ivdnzdtorii
aceastd metodi in mod consecvent?

E. tNrnrsAnr PENTRU PRoFESoR

65
Capitolul 9

Concurenla gi politica
guTJernfimentald
A. iNrnEnAnI cu vARIANTE MULTTpLE DE nAspuxs pE MARGINEA pRINCIpALE-
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 9

1,. VAnzdtorii sunt capabili sd elimine constrAngerile impuse de concurenli asupra lor dacd pot

,A] )preveni oferirea bunurilor-substitut pentru produsele lor la prefuri atractive.

B. scddea prelurile sub costul total al productiei.
C. deveni suficient de mari pentru a obfine o pozifie de monopol.
D. convinge cumpirdtorii cd produsul lor este in mod clar superior comparativ cu altele.
2. Concurenla oferd vAnzdtorilor stimulente numeroase pentru

A. a reduce salariile angajalilor.

B. a reduce calitatea produselor 1or.
C. a face ca produsele lor si pari mai atractive pentru potenEalii cumpirdtori.
D. a utiliza practicile de vAnzare non-etice.
3. Acordurile dintre vAnzXtorii care se afla in compedFe cie a nu reduce prelurile nu au o
probabilitate prea mare de a fi eficace, cu ercepi:a cazului in care vAnzitorii pot

A. cddea de acord asupra unei imparliri a pietei,

B. impiedica noile firme si intre in industrie.
C. impiedica alte firme, care exista deia, sa ofere inlocuitori apropiali la prefuri mai mici.
D. face toate cele menfionate mai sus.

4. Principalul avantaj pe care il gasesc l-anzatorii in utilizarea statului pentru a reduce

concurenla este acela ci
A. statul define puterea unici de a impune costuri suplimentare asupra acliunilor
intreprinse de vAnzitorii concurenfi.
B. nu ii costi nimic sd oblini sprijin din partea statului.
C. statul poate gdsi modalit6li echitabile qi corecte de a reduce concurenfa.
D. statul va reduce concurenla doar cAnd acest lucru este de interes public.
5. Afirmalia ci o firmi ,,vinde sub cost"

A. e probabil sd fie flcutd ca o acuzatie de citre un vAnzitor concurent.

B. nu are nicio semnificatie clari pAni cAnd nu ni se spune ce acfiune este aceea al cirei
cost nu corespunde prefului.
C. de obicei capitd credibilitate doar printr-o alocare arbitrarl a costurilor investite sau a
costurilor comune.
D. toate variantele de mai sus sunt adevdrate.

66
6. Reducerea ,,de ruinare" a preturilor nu are qanse sd fie o strategie competitivi de succes
pentru vAnzdtori, cu excepfia cazului in care

A. priditorul este capabil sd mdreasci substanlial preturile dupi ce si-a distrus vAnzdtorii
rivali.
B. prlddtorul este capabil sd previni aparilia noilor rivali ca rdspuns la prefurile sale
substanlial mai mari.
C. resursele rivalilor pe care prdddtorul ii elimini din afacere sunt distruse sau
dispersate.
D. se intAmpld toate cele de mai sus.

7. Legislalia creati pentru a impiedica orice firmd si intre ir posesia unei cote suplimentare
de pia!6 gi, implicit, sd puni stdpAnire pe afacerile altor firme

A. mdregte numdrul de alternative disponibile consumatorilor.

B. mentine prelurile la un nivel mai scdzut decAt ar fi in alte conditii.
C. asiguri conservarea concurenlei.
D. indeplinegte toate funcliile de mai sus.
E. nu indeplinegte niciuna dintre funcliile de mai sus.

8. Firmele care vAnd pe pielele pe care se compard prefurile de obicei

A. ablin de la producerea de bunuri pe care le-ar putea fumiza la un cost mai mic decAt
se
cel pentru care sunt dispugi cumplrdtorii si pliteasci.
B. nu se afld sub incidenfa constrAngerilor impuse de concurenli.
C. nu vor vinde niciodati la aceleaEi prefuri ca ale concurenlei, cu excepfia situaliei in care
sunt angajali in coluziuni pentru stabilirea prefurilor.
D. vor vinde mai puline bunuri dacd li se permite sI perceapd prefuri diferite unor
consumatori diferifi.
B. TEST CAPITOLUL 9

1. Dacd existd doar un singur cotidian publicat intr-un orag cu o populafie de 100.000 de
locuitori, proprietarul ziarului

A. este monopolist.
B. nu are competitori.
C. are o anumitd putere de a varia preful de vAnzare.
D. dispune de o putere limitatd de a varia preful de vAnzare.
2. Proprietarii singurului cotidian dintr-un orag au de-a face cu concurenfa (care le
restriclioneazd puterea de a miri preturile) din partea

A. posturilor de radio si televiziune.

B. ziarelor din alte orage.
C. ziarelor sdptdmAnale.
D. niciuna dintre variantele de mai sus.
E. toate variantele de mai sus, pentru cd reprezintd inlocuitori parfiali.
3. Venitul net mare pe care il cAgtigl o firmi dintr-o activitate

A. furnizeazl pentru allii stimulente pe care sd le angajeze in acea activitate.

B. servegte ca o ameninlare pentru a-i impiedica pe ceilalli sX se angajeze in acea
activitate.
C. lasi mai puline stimulente pentru ceilalli pentru a le angaja in acea activitate.
D. este o dovadd concludentd cd firma este monopolistd.

67
4. citre American Airlines a preturilt : ':"'=:=- --: ;e avion pentru
Ce efect va avea reducerea de
ruta Chicago-Indianapolis asupra cererii pentru locurile oferite := -:-:=: -{irlines?

A. Niciun efect, pentru ci cele doui bunuri sunt aproape perfe; :-:.-*:--:i.e.
B. Niciun efect, pentru cd doar cantitatea ceruti depinde de pre:
C. Cererea va scidea pentru cd zborurile efecfuate cu America:. .:-:---=i s-j:.t un produs
substitut foarte apropiat pentru zborurile efectuate cu Unite j -:------=:
D. Cererea va creste pentru cd United va fi obligati si iEi reduci r:=: :---=

5. Daci United Airlines rdspunde prin sciderea preturilor pe rut; :.::+---' . := e:ect vor avea
acestea asupra locurilor oferite de cdtre American Airlines pe .*:: -:-: =: ---:'.Cianopolis?

A. Niciun efect, pentru cd doar cantitatea ceruti depinde de ::=:

B. Niciun efect, pentru cI American Airlines a lansat reduce:--= r5r= ---'. :
C. Cererea va scf,dea, pentru ci zborurile efectuate cu Ui:::=:,:--:--:- s-r:.: un produs
substitut foarte apropiat pentru zborurile efectuate cu -{::.=:--:r- .---:--- -
D. Cererea va creste, pentru ch American Airlines va fi ot,L:=:= :: -=- := j-:: ::r continuare
prefurile.

6. intrebdrile 4 gi 5 arati ci pentru orice firmd, curba cerer:i =: :=--- :.- --:-:: := :ret pe care o
alege

A. poate fi controlatd de firmele mari.

B. s-ar putea sd se modifice ca rispuns la politica firrr.e:::-,',---: ::::-:--: -ansformAnd
curba cererii intr-una destul de dificil de determina:,
C. se afli in totalitate sub controlul siu atunci c6nd eri-.:; : - :-- : -
--- ---::.:araiori pe piali.
D. nu lasd loc pentru concurenli atunci cAnd eristd c-:: - :,- -
7. VAnzitorii care incearcd sI mentini sau si mire:=:: :::.::: :=:=- ::--.iusul lor in fafa
concurenlei prin imbundt5lirea calit5tii acestu i a

A. risipesc resursele.
B. vor avantaja mai mult cumpiritorii iaci a: ::=:=: ::.: -
C. vorgenerabeneficiisuplimentarepenfrumn:i.:i:;,:--:-:::::---.:''=::.,'epentrueiingigi.
D. aclioneazi ineficient.
8. De obicei, o firmd va alege si mlreasci cheltuielile de pu':-:::=:=

A. cAnd venitul estimat a fi cAEtigat depdqeqte costui adi:c:.'' :-i:=:::: a- acestei acliuni.
B. doar dacd nu este subiectul concuren{ei.
C. doar dacl nu este singura firmd care vinde produsu- 5' : -.:::--::i :iati.
D. atAta timp cAt se aqteaptd ca aceasti acliune si mireasci '.'-:i--e.
9. Un pref care a fost stabilit printr-un acord intre r'6rzato:: -a -::. ::e: seste costul marginal
al fiecdrui vAnzdtor

A. este mai uqor de mentinut dacd existi mai multi vArziit n.

B. garanteazi fiecdrui vAnzitor un venit net mare.
C. ii lasd fiecdrui vAnzdtor un stimulent putemic pentru a r-rnde uniteH suplimentare.
D. va fi menlinut de fiecare vAnzitor care doregte se isi acrrpere cheltuielile de regie.

10. VAnzitorii care vor adera in mod congtiincios la o intelegere de a nu concura pentru
reducerea pretului

A. nu defin nicio modalitate de atragere a clientilor de la alte firme.

B. vor gdsi modalitdli alternative de atragere a clientilor altor firme, atat timp cAt acest
lucru nu va determina costuri aditionale.

68
 C. vor dori sd utilizeze modalitili alternative de a-Ei atrage noi clienli de la alli vAnzitori,
atAt timp cAt costul marginal al acestei acliuni este mai mic decAt plus valoarea estimati
pentru venitul lor.
D. se comportd mai etic decAt vAnzdtorii care igi reduc preprile.
11. Un cartel este
A. un dispozitiv pentru transportarea mirfurilor intr-un supermarket.
B. o inlelegere in cadrul unui grup de vAnzdtori/cumplritori creatd pentru a controla
preprile prin reglarea vAnzdrilor.
C. o curbi a cererii intemafionale.
D. o lege care interzice fuziondrile dintre vAnzitorii competitori.
12. Ydnzdtorii care doresc si scape de concurenld vor primi asistentd eficace din partea
statului

A. doar dacd statul interzice complet concurenta.

B. doar dacd statul exclude total nou-intrafii pe piafi.
C. daci statul impune orice costuri suplimentare vAnzitorilor.
D. dacd statul le permite vAnzdtorilor si stabileascd preturile firi alte restricfii legale.
13. O lege care impiedicd firmele sX deruleze orice acliuni care ar putea reduce numirul
competitorilor

A. prezervi concurenta.
B. creqte concurenta.
C. restricfioneazd concurenfa.
D. nu are niciun efect asupra concurenfei.

14. Multe firme sprijini legislafia pentru a impiedica aparifia situafiei de ,,a vinde sub nivelul
costului" pentru cd

A. acestea gtiu cd oricine vinde sub nivelul costului concureazd intr-un mod neloial.
B. acestea gtiu cd concurenta pentru pre! le face viala mult mai dificili.
C. doresc sd conserve gi si extindi concurenta.
D. considerd cd pentru managementului unui sistem liber al companiei, corectitudinea
este esenfiald.

15. in stabilirea prefurilor, miceliriile care vAnd cotlete gi came pentru fripturi vor distribui
costul achizilionirii unei bucdli de carne de viti intre cele doud produse

A. in mod egal.
B. pe baza greutdlii si a volumului.
C. pe baza cererii de cotlete gi fripturd.
D. adiugAnd un procent standard.
16. Ydnzarea bomboanelor mentolate la un pret situat sub costul achizifionirii lor
A. reprezinte o politice care contribuie la pierderea banilor.
B. probabil cd va contribui, pentru unii vAnzitori, la consolidarea venitului net daci
judecim din perspectiva numdrului de firme care distribuie gratuitbomboane mentolate
citre clienlii 1or.
C. nu se va intAmpla dacd vAnzdtorii doresc si igi maximizeze venitul net.
D. demonstreazi. c5, existd un sistem de ruinare de stabilire a prefurilor.

69
 1,7, Reducerea accelerati a prefurilor (de ruinare) inseamnd reducerea preturilor

A. ca parte a strategiei de marketing.

B. sub nivelul costului.
C. sub nivelul costului, in speranta falimentdrii firmelor concurente.
D. sub nivelul costului, in speranta falimentdrii firmelor concurente, cu intenfia de a miri
foarte mult prefurile dupi disparilia competitorilor.

18. Legile prefului minim create pentru a impiedica ,,vdnzdrile sub nivelul costului"

A. garanteazi o concurenfi loiali intre vAnzdtori.

B. asigurd publicului o oferte continui de produse de calitate, la prefuri rezonabile.
C. garanteazd prefuri mai mari, in speranla de a impiedica prefurile mai mari.
D. protejeazi consumatorii impotriva vAnzitorilor lipsifi de scrupule.

79. Legea federald care stabileste politica SUA cu privire la concuren{d in rAndul firmelor este

A. Actul Nalional al Relaliilor Lrdustriale, votat i:r 1933.

B. Actul Mann, votat in 1910.
C. Actul Sherman, votat in 1890.
D. Actul Morrill, votat in 1862.
20. Clauza impotriva fuziunilor stipulatd in Actul Clayton interzice fuziunile intre firme atunci
cAnd

A. una dintre acestea este semnificativ mai mare decAt celelalte.

B. nu poate fi demonstrat ci fuziunea este in interes national.
C. efectul fuziunii poate reduce substantial concurenta.
D. comitetele lor de directori au interese financiare care se blocheazi reciproc.
27. O fuziune intre o firmd care produce saltele gi alta care fabrici podele din lemn masiv este
o fuziune

A. pe diagonald.
B. orizontal5.
C. verticald.
D. conglomerati.

22. O fuziune intre o firmd care fabricd automobile si alia care produce tabli de olel este o
fuziune

A. pe diagonali.
B. orizontali.
C. verticali.
D. conglomerati.
23. O fuziune intre doui firme care produc echipamente electrice este una
A. pe diagonald.
B. orizontali.
C. verticali.
D. conglomerati.
24. Producdtorii consideri adesea ci in interesul lor si stabileasci prefuri minime
I

este de
revAnzare pentru ci
A. acest lucru elimini concurenfa pentru cei care vAnd produse-substitut.
B. acest lucru le permite si perceapi de la retaileri un pre! mai mare.

70
 C. acest lucru ii stimuleazi pe retaileri sd furnizeze clienlilor servicii care le mdresc
vAnzirile totale.
D, in lipsa prefurilor minime de revAnzare, retailerii ar putea practica prefuiri de ruinare.

25. Acliunile statului in vederea creEterii competitivititii

A. nu pot avea succes pentru ci niciun vAnzdtor nu poate fi obligat sd concureze.
B. ar putea determina costuri mai mari decAt beneficiile lor marginale.
C. sunt contrare spiritului Actului Sherman.
D. au reprezentat un e$ec total in Statele Unite pe parcursul ultimului secol.
26. Autorii argumenteazd c6, cea mai bund modalitate de a vd gAndi la concurenld este si o
percepeli

A. ca pe un rezultat sau o stare de repaus.

B. ca pe un proces continuu sau un concurs intre rivali.
C. ca pe un lucru cirui nu ii acorddm atenlie deosebiti in realitate.
D. Niciuna dintre variantele de mai sus.

27. Care dintre urmitoarele nu este o afirmafie a modelului concurenlei perfecte?

A. Existd mulli cumpdritori si vAnzitori, astfel incAt nimeni nu deline puterea pe pia!5.
B. Mobilitatea resurselor nu are niciun cost (de exemplu, intrarea si iesirea din industrie
sunt libere).
C. Curbele cererii pentru produs pe care indivizii le intAlnesc pe pielele perfect competitive
se deplaseazd descendent.
D. Actorii economici accepti prefurile.
C. STABILIREA PRETURILOR, COLUZIUNEA $I CONCURENTA

Compania Wobbly Widget produce gi vinde dispozitive in Westchester. Curba cererii gi cea
a costului marginal sunt prezentate in graficul urmitor. Utilizali graficul pentru a rispunde
la urmltoarele intreblri:

1. CAte dispozitive va produce qi va vinde zilnic compania in Westchester?

2. Ce pre! va stabili compania pentru a vinde acest numir?

3. Ce porliune din grafic reprezinti venitul net pe care companiail cAqtigi din aceastX politicd
de marketing?

77
$14 II
- Cerere -
Cost
12
marginal

10

I
2

8t012747618202224
Cantitatea de dispozitive pe zi

Profiturile companiei Wobbly atrag compania Wrestful Widget in Westchester. Costurile

marginale ale acestei companii pentru producerea si vAnzarea dispozitivelor sunt
intAmplitor identice cu cele ale companiei Wobbly. De ce intrarea pe piald a Wrestful tinde
sd aibd drept consecintd reducerea preturilor la dispozitive ir Westchester?

Dacd Wobbly Ei Wrestful decid sd nu se angajeze in competilia pentru prefuri, dar sd igi
impartd piala in mod egal, ce se va intAmpla cu pretul dispozitivelor, cantitatea produsi gi
vAndutd gi profiturile companiilor cu acest profil?

6. Care va fi costul pe care va trebui sh il pldteasci Wobbly (sau Wrestful) pentru producerea
gi vAnzarea unui dispozitiv suplimentar fali de cantitatea pe care o vinde in prezent
in cadrul ir:rgelegerii de cartel? Care va fi venitul siu marginal, daci unul dintre clientii
competitorului siu a inceput sI cumpere de Ia Wobbly (sau Wrestful)?

7. Care ar fi venitul net aditional care i-ar reveni lui Wobbly (sau Wrestful) dintr-o astfel de
schimbare a cumpdrltorilor (regula!i)? CAt va fi dispusd sd pldteasci fiecare firmd pentru

72
 a induce o astfel de modificare, dacd ar putea fi sigurd cd cealaltd firmd nu ar putea afla
despre acest lucru gi nu s-ar rdzbuna?

8. Dacd ali fi un reprezentant de vAnziri pentru dispozitive gi ali lucra pentru una dintre
firme, ali fi stimulat de ceva sd oferifi unui potenfial client un rabat secret?

D. iNrnsnAnr LA cARE SAREFLECTATT

1. Dacd datele despre producfia din Statele Unite arati cd firmele mai mari din industrie tind
sd oblind rate mai mari de recuperare a investiliei decAt cele mici, este aceasta o dovadd ci
firmele mari sunt capabile sd suprime concurenla?

2. ,,Recitalul" standard al ,,necesitdfilor fundamentale" incepe intotdeauna cu ,,hrand,

imbrdciminte, addpost". CAt de competitive sunt industriile care ne furnizeazd hran6,
imbrdcdminte Ei addpost?

E. iNTnESAnIPENTRUPRoFESoR

-.--

/J