Econometrie si prognoza

Conf.univ.dr. Luise Mladen

MULTIPLE CHOICE

1. Etapele demersului econometric, intr-o ordine aleatoare, sunt urmatoarele:

1. specificarea modelului econometric;
2. formularea matematica a ipotezelor economice;
3. utilizarea modelului econometric pentru fundamentarea deciziilor de politica economica;
4. identificarea teoriei economice care explica fenomenul respectiv;
5. estimarea parametrilor modelului econometric;
6. culegerea datelor necesare;
7. testarea statistica a ipotezelor propuse de teoria economica;
8. predictia pe baza modelului.
Care este ordinea logica a etapelor?

a. 4, 2, 1, 6, 5, 7, 8, 3;

2. Econometria poate solutiona obiective precum:

1. evidentierea, pe baze mai obiective, a relatiilor de cauzalitate din economie;
2. stabilirea proportiei in care unul sau mai multi factori determina evolutia unei variabile
efect precum si ierarhizarea factorilor dupa importanta;
3. exprimarea numerica a efectului datorat cresterii cu o unitate a factorului cauza;
4. previziunea evolutiei unui fenomen economic in raport cu factorii determinanti sau tinand
seama de evolutia fenomenului in perioadele precedente;
5. cuprinderea intr-un model generalizator a tuturor relatiilor existente in economie;
6. aprecierea prin expresii numerice a implicatiilor pe care o actiune de politica economica le
are asupra mai multor sectoare economice;
7. realizarea unei prognoze foarte precise, indiferent de situatia conjuncturala;
8. stabilirea intensitatii şi directiei fluctuatiilor din economie;
9. aprecierea elementelor semnificative sau nesemnificative (datorate hazardului) din
economie.

b. 1 ,2, 3, 4, 6, 8, 9;

3. Cum se numesc intrarile intr-un model econometric?

a. variabile exogene, fiind teterminate in afara sistemului;

4. Modelul de forma yt = f(xt,yt-k) + ε t este:

b. un model dinamic;

5. Modelul de forma yt = f(x1t,...,xjt,...,xkt) + ε t este:

a. un model static;
 6. Modelul de forma yt = f(xt,xt-1,... xt-k) + ε t este:

b. un model dinamic;

7. Modelul de forma yt = f(xt,t) + ε t este:

b. un model dinamic;

8. Ce tip de relatie este relatía C = a + bV (unde C - consumul, V - venitul)?

b. relatie de comportament;

9. Ce tip de relatie este relatía VND = C + I (unde VND - Venitul National Disponivil, C -
consumul total, I - investitiile publice si private)?

a. relatie de identitate;

10. Ce tip de relatie este relatía Q = a • K• L1-?

unde: 01
Q – volumul productiei
K – factorul capital
L – factorul munca.

c. relatie tehnologica;

11. Ce tip de date sunt datele referitoare la evolutia anuala a PIB in perioada 2007-2013 pentru Romania?

c. date de tip serii de timp.

12. Ce tip de date sunt datele referitoare la evolutia anuala a populatiei ocupate in perioada 2000-2013
pentru Romania?

c. date de tip serii de timp.

13. Ce tip de date sunt datele referitoare la evolutia lunara a ratei somajului in anul 2013 pentru Romania?

b. date de tip serii de timp.

14. Ce tip de date sunt datele referitoare la evolutia lunara a ratei inflatiei in anul 2013 pentru Romania?

a. date de tip serii de timp;

15. Ce tip de date sunt datele referitoare la rata somajului si numarul somerilor indemnizati pe fiecare
judet al tarii in fiecare din cele 12 luni ale anului?

b. date de tip panel;

16. Ce tip de date sunt datele referitoare la productia de oua si pretul mediu al acestora, pe fiecare
judet al tarii, in anul N?
 a. date de tip profil;

17. Ce tip de date sunt datele referitoare la productia de grau si pretul mediu al acesteia la hectar, pe
fiecare judet al tarii, in anul 2013?

a. date de tip profil;

18. Ce tip de date sunt datele referitoare la productia de struguri si pretul mediu al acesteia la tona, pe
fiecare regiune viticola a tarii, in anul 2013?

a. date de tip profil;

19. Ce tip de date sunt datele referitoare la rata ocuparii si populatia ocupata pe fiecare judet al tarii,
in fiecare din cei cinci ani ai seriei 2009-2013?

b. date de tip panel;

20. Ce tip de date sunt datele referitoare la evolutia trimestriala a valorii adaugate brute totale (VAB), in
anul 2013, pentru Romania?

a. date de tip serii de timp;

21. Ipotezele statistice, cea nula (H0) si cea alternativa (H1), reprezinta:

a. teorii mutual exclusive si exhaustive;

22. Intr-un proces de testare a ipotezelor statistice, eroarea de genul intai este:

d. eroarea pe care o facem respingand ipoteza nula atunci cand ea este adevarata;

23. Intr-un proces de testare a ipotezelor statistice, eroarea de genul al doilea este:

b. eroarea pe care o facem acceptand ipoteza nula cand ea este falsa;

24. In procesul de testare a ipotezei statistice privind media populatiei, cand datele provin de la un
esantion mare (n > 30) si H0: μ = μ0
H1: μ > μ0
regiunea critica este data de:

a. zcalc.  ztab.(

25. In procesul de testare a ipotezei statistice privind media populatiei, cand datele provin de la un
esantion mare (n > 30) si H0: μ = μ0
H1: μ  μ0
regiunea critica este data de:

c. zcalc.  - ztab.(
26. In procesul de testare a ipotezei statistice privind media populatiei, cand datele provin de la un
esantion mare (n > 30) si H0: μ = μ0
H1: μ  μ0
regiunea critica este data de:

b. zcalc.  - ztab.(sau zcalc.  ztab.(

ANS: B PTS: 1

27. In procesul de testare a ipotezei statistice privind media populatiei, cand datele provin de la un
esantion de volum redus (n 30) si H0: μ = μ0
H1: μ  μ0
regiunea critica este data de:

a. tcalc.  t tab. (α/2,n-1) sau tcalc.  t tab. (α/2,n-1)

28. In procesul de testare a ipotezei statistice privind media populatiei, cand datele provin de la un
esantion de volum mic (n  30) si H0: μ = μ0
H1: μ  μ0
regiunea critica este data de:

d. tcalc.  t tab. (α,n-1)

29. In procesul de testare a ipotezei statistice privind media populatiei, cand datele provin de la un
esantion de volum mic (n  30) si H0: μ = μ0
H1: μ  μ0
regiunea critica este data de:

e. tcalc. - t tab. (α,n-1)

ANS: E PTS: 1

30. In procesul de testare a ipotezei statistice privind proportia populatiei, cand datele provin de la un
esantion de volum mare (n  30) si H0: p = p0
H1: p  p0
regiunea critica este data de:

b. zcalc.  - ztab.(sau zcalc.  ztab.(

31. In procesul de testare a ipotezei statistice privind proportia populatiei, cand datele provin de la un
esantion de volum mare (n > 30) si H0: p = p0
H1: p  p0
regiunea critica este data de:
 b. zcalc. ztab.(
32. In procesul de testare a ipotezei statistice privind proportia populatiei, cand datele provin de la un
esantion de volum mare (n > 30) si H0: p = p0
H1: p  p0
regiunea critica este data de:

a. zcalc.  ztab.(

33. Determinati ecuatia dreptei a carei panta este -3 si a carei ordonata la origine este 15:

b. y = 15 - 3x

34. Determinati ecuatia dreptei a carei panta este 3 si a carei ordonata la origine este 15:

d. y = 15 + 3x

35. Determinati ecuatia dreptei a carei panta este 8 si a carei ordonata la origine este 38:

a. y = 8x + 38

36. Determinati ecuatia dreptei a carei panta este 10 si a carei ordonata la origine este 34:

a. y = 10x + 34

37. Legatura dintre vechime si salarii este exprimata prin ecuatia de regresie urmatoare:
y = 12 + 0,3x. Atunci, salariul unui muncitor cu vechime de 10 ani va fi:
b. 15 u.m.

38. Legatura dintre vechime si salarii este exprimata prin ecuatia de regresie urmatoare:
y = 14 + 0,5x. Atunci, salariul unui muncitor cu vechime de 8 ani va fi:

b. 18 u.m.

39. Legatura dintre vanzari si numarul de locuitori este exprimata prin ecuatia de regresie urmatoare:
y = 28 + 0,2x. Atunci, vanzarile la 1000 de locuitori vor fi:

c. 228 u.f.

40. Legatura dintre cheltuielile de publicitate si valoarea vanzarilor este exprimata prin ecuatia de regresie
urmatoare:
y = 0,8 + 0,4x. Atunci, valoarea vanzarilor (mil.lei.) cand cheltuielile de publicitate sunt 10 (mil.lei) va
fi:

c. 4,8 mil.lei

41. Legatura dintre cheltuielile de publicitate si valoarea vanzarilor este exprimata prin ecuatia de regresie
urmatoare:
y = 4 + 0,2x. Atunci, valoarea vanzarilor (mil.lei.) cand cheltuielile de publicitate sunt 50 (mil.lei) va
fi:
 b. 14 mil.lei

42. Analizand legatura dintre timpul de adormire si doza de sedativ administrata unor pacienti se
calculeaza un coeficient de determinatie R2 = 0,804. Observand nivelul acestuia se poate afirma ca
legatura dintre cele doua variabile este:

a. o legatura puternica;

43. Analizand legatura dintre vechimea in munca si si salariile muncitorilor se calculeaza un coeficient de
determinatie R2 = 0,84. Observand nivelul acestuia se poate afirma ca legatura dintre cele doua
variabile este:

a. o legatura puternica;

44. Determinati ecuatia dreptei de regresie avand coeficientul unghiular (-9) si ordonata la origine 18:

b. y = 18 - 9x

45. Legatura dintre productivitatea muncii si vechimea salariatilor dintr-o firma poate fi redata prin ecuatia
de regresie y = 1,2 + 0,6x. Atunci productivitatea unui salariat cu 8 ani vechime va fi:

c. 6

46. Analizand legatura dintre doua variabile se calculeaza un coeficient de determinatie R2 = 0,204.
Observand nivelul acestuia se poate afirma ca legatura dintre cele doua variabile este:

b. o legatura slaba;

47. Analizand numarul mediu de angajati si profitul anual inregistrat de 10 firme dintr-o subramura
industriala se obtine urmatoarea functie de regresie: y = 15,2017 + 7,5072 xi. Coeficientul de
determinatie calculat este R2 = 0,9631. Care din urmatoarele interpretari ale rezultatelor nu este
corecta?

b. legatura dintre cele doua variabile este o legatura inversa;

48. Legatura statistica sau stochastica dintre variabile se caracetrizeaza prin aceea ca:

c. modificarea unei variabile efect este rezultatul combinarii mai multor cauze,
care pot actiona în acelasi sens sau in sensuri opuse, generand forme diferite
de manifestare individuala.

49. In domeniul social-economic majoritatea legaturilor dintre variabile sunt:

a. legaturi statistice sau stochastice;

50. In analiza de regresie simpla o semnificatie economica deosebita o are:

a. valoarea coeficintului unghiular de regresie/panta dreptei de regresie;

51. Fie modelul de regresie y = a + bx. Daca b > 0 inseamna ca:

 b. legatura dintre variabile este directa;

52. Fie modelul de regresie y = a + bx. Daca b< 0 inseamna ca:

a. legatura dintre variabile este inversa;

1. Econometria reprezinta studierea fenomenelor economice pe baza datelor statistice cu ajutorul

modelelor matematice.

2. Econometria poate fi utilizata atat ca instrument de previziune, cat si ca metoda explicatorie.

3. Un aspect pe care econometria il poate rezolva cu suuces il reprezinta cuprinderea intr-un model
generalizator, de mare amploare, a tuturor relatiilor existente in economie.

4. In modelele econometrice pot fi introduse in calcul variabile calitative cu o foarte mare acuratete.

5. Structura modelului econometric este determinata de variabilele economice. Variabilele

determinate in cadrul sistemului poarta numele de variabile endogene.

6. In modelul econometric, variabila exogena este variabila aflata in postura de cauza a evolutiei
variabilei endogene, iar valorile sale sunt preluate din statistici.

7. O serie de timp (serie cronologica) este un set de observatii asupra valorilor pe care o variabila le
ia la diferite momente de timp.

8. Un model econometric de tipul Consum = f(Venit, Productie) + este un model unifactorial.

9. Ipoteza statistica este ipoteza care se face cu privire la parametrul unei repartitii sau la legea de
repartitie pe care o urmeaza anumite variabile aleatoare.

10. Ipoteza nula si ipoteza alternativa reprezinta teorii mutual exclusive si exhaustive asupra valrii
parametrului populatiei sau legii de repartitie.

11. Regiunea critica reprezinta valorile numerice ale testului statistic pentru care ipoteza nula va fi
acceptata.

12. Eroarea pe care o facem eliminand o ipoteza nula, desi este adevarata, se numeste eroare de
genul al doilea.

13. Eroarea pe cere o facem acceptand o ipotezã nula, desi este falsa, se numeste eroare de
genul al doilea.
14. Functia de regresie exprima modificarea cantitativa a variabilei rezultative (y) ca urmare a
influentei exercitate de variabila factoriala (x), ceilalti factori fiind considerati neesentiali si cu
actiune constanta asupra tuturor unitatilor.

15. Fie un model de regresie de forma yi = a + bxi + i.

i reprezinta variabila aleatoare, expresie a actiunii cauzelor minore, putin cunoscute, a
caror influenta poate accentua sau diminua intrucatva rolul factorului determinant.

16. Intr-un model de regresie de forma yi = a + bxi + i marimea coeficientului “b” arata cat se
modifica y cand variabila x se modifica cu o unitate.

17. Fie un model de regresie de forma yi = a + bxi + i.

Daca b > 0, legatura dintre variabile este inversa.

18. Estimarea parametrilor unui model liniar de regresie unifactoriala se poate realiza prin metoda
celor mai mici patrate.

19. Coeficientul de determinatie (R2) ne indica in ce masura modelul liniar de regresie explica
dependenta dintre variabile.

20. O valoare a coeficientului de determinatie (R2) apropiata de “1” indica o legatura mai slaba intre
variabile.

21. O valoare a coeficientului de determinatie (R2) apropiata de “0” indica o legatura puternica intre
variabile.

22. Un model econometric este corect specificat, deci este valid, daca:
F calc .  F ta b .[  , ( k  1; n  k )]

23. Modelele econometrice unifactoriale nu pot fi decat liniare.

24. Pentru testarea ipotezelor statistice referitoare la semnificatia parametrilor unui model de
regresie, in cazul esantioanelor de volum mic se utilizeaza testul t.

25. O posibilitate de testare a calitatii modelului liniar de regresie este oferita de analiza
variantei.

26. Suma patratelor abaterilor totale (SST) reprezinta suma patratelor abaterilor
termenilor seriei variabilei endogene de la media acestei serii.
 27. Suma patratelor abaterilor totale (SST) reprezinta diferenta dintre suma patratelor abaterilor
determinate de regresie (SSR) si suma patratelor erorilor de estimatie (SSE).

28. Suma patratelor abaterilor determinate de regresie (SSR) cuantifica suma patratelor
abaterilor termenilor estimati prin modelul de regresie de la media variabilei endogene.

29.Suma patratelor erorilor de estimatie (SSE) este un termen ce cuantifica actiunea

factorilor neinregistrati asupra gradului de dispersare a termenilor seriei variabilei
endogene.

30. Pentru testarea calitatii modelului de regresie se apeleaza la testul F. Cand Fcalculat < Ftabelat putem
spune ca modelul este valid.

31. Testul F se poate aplica numai in cazul in care cunoastem valoarea coeficientului de determinatie (R2).

1.Un producator de detergenti industriali preambaleaza produsul la cutii ce trebuie să aiba, in medie,
14 kg. El doreste sa verifice corectitudinea ambalarii si hotaraste să organizeze un sondaj de
n=100 observaţii (cutii), pentru care obţine greutatea medie 13,85 kg, cu o abatere medie
pătratică x=0,5 kg. Să se testeze ipoteza conform căreia în medie cutiile au câte 14 kg, cu
alternativa că greutatea este diferită de 14 kg. (<14 kg sau >14 kg), pentru o probabilitate de
95%. Din tabele se observa ztab( / 2)  ztab( 0,025)  1,96 .

a. ipoteza nula este respinsa si se accepta ipoteza alternativa, aceea ca in cutii se

afla o cantitate de detergenti semnificativ diferita de 14 kg;

2. Intr-o cercetare prin sondaj aleator privitoare la transportul in comun, au fost selectate 100 de
persoane pentru care s-a calculat valoarea medie a biletelor cumparate intr-o luna pentru
transport in comun urban de 110 u.m, cu o abatere medie patratica de 60 u.m. Testati ipoteza
nula, aceea conform careia valoarea medie a biletelor cumparate intr-o luna, in colectivitatea
generala, este µ = µ0 = 100 u.m, cu ipoteza alternativa µ > µ0 = 100 u.m, utilizand un nivel de
incredere 1 -  = 0,95. Din tabele se observa ztab() = 1,645.
a. se respinge ipoteza nula si se accepta ipoteza alternativa, aceea ca valoarea medie a
biletelor cumparate intr-o luna este semnificativ mai mare decat 100 u.m.;

3. Determinati ecuatia dreptei de regresie (y = a + bx) pentru urmatoarele variabile:

Cheltuieli
publicitare 1 4 5 7 8
(mil.lei)
Valoarea
vanzarilor (mil.lei) 1 3 2 5 3
 Utilizati metoda celor mai mici patrate pentru calculul estimatorilor si porniti de la sistemul de ecuatii
normale urmator:

a. y = 0,8 + 0,4x

4. O firma producatoare de ingasaminte agricole studiaza relatia dintre productia de rosii si cantitatea de
ingrasamant aplicat inregistrand urmatoarele date:

Cantitatea de 1 2 3 4
ingrasamant (xi)
Productia de rosii (yi) 25 27 36 32
Determinati ecuatia dreptei de regresie!
Utilizati metoda celor mai mici patrate pentru calculul estimatorilor si porniti de la sistemul de ecuatii
normale urmator:

b. y = 22,5 + 3x

5. Un agent imobiliar din SUA, dorind sa examineze legatura dintre pretul de vanzare al caselor si
suprafata acestora, utilizeaza un esantion aleator de 10 proprietati si obtine o legatura intre variabile de
tipul:
Pretul casei = 98,24833 + 0,10977•Suprafata

Eroarea standard pentru estimatorul bˆ este b̂ = 0,03297. Exista suficiente dovezi pentru a

demonstra ca suprafata afecteaza pretul locuintelor? Se considera  = 5%, Se da ttab.(/2, n-2) = 2,3060.

a. Da, exista suficiente dovezi ca suprafata afecteaza pretul locuintelor;