Sunteți pe pagina 1din 7

Mihai ISTRATE - IMSA

INTERVALE DE INCREDERE
PENTRU MEDIE SI DISPERSIE

Mihai ISTRATE - IMSA

Intervalele de incredere pentru un parametru necunoscut al unei distributii


(spre exemplu pentru media unei populatii) sunt intervale (1, 2) ce contin
parametrul , nu cu certitudine, si cu anumita probabilitate . Valoarea lui se
numeste nivel de incredere iar 1 si 2 se numesc limita de incredere inferioara si
superioara. Un astfel de interval ( 1, 2) este calculat folosind o selectie din populatie.
Valoarea = 95% inseamna ca probabilitatea ca intervalul ( 1, 2) sa nu-l contina pe
este 1 = 5% = 0.05, adica aproximativ unul din 20 de intervale astfel determinate
nu il va contine pe . Cu cat valoarea lui este mai apropiata de 1, cu atat este mai
mica probabilitatea erorii 1 ca intervalul de incredere sa nu contina parametrul ,
dar in acelasi timp lungimea 21 a intervalului de incredere devine mai mare (tinde
la infinit pentru 1). Intervalele de incredere sunt mai utile decat estimatorii
punctuali ai parametrilor necunoscuti, deoarece avand intervalul de incredere putem
considera ca estimator mijlocul (2+1)/2 al intervalului.
Pentru a determina capetele 1 si 2 ale intervalului de incredere, consideram
un esantion x1, . . . , xn din populatia data. Aceste valori sunt valorile observate ale
unei variabile aleatoare X (reprezentand populatia studiata), dar ele pot fi privite ca
valori ale n variabile aleatoare independente X 1, . . . , Xn avand aceeasi distributie cu
variabila aleatoare X.
Teorema (Suma de variabile aleatoare normale independente)
Fie X1, . . . , Xn variabile aleatoare normale independente, avand fiecare medie
si dispersie 2. Atunci au loc urmatoarele:
a) Suma X1+ . . . +Xn este o variabila aleatoare normala cu medie n si dispersie n 2.
b) Variabila aleatoare
=
este o variabila aleatoare normala cu medie si dispersie 2/n.
c) Variabila aleatoare
Z=
este o variabila aleatoare normala standard (cu medie 0 si dispersie 1).
Inlocuind variabilele aleatoare X1, . . . , Xn prin valorile observate x1, . . . , xn
obtinem l=L(x1, . . . , xn) si u=U(x1, . . . , xn) si numim intervalul (l,u) un interval de (1
)% ncredere pentru parametrul necunoscut . In general, se poate determina un
interval de incredere pentru parametrul necunoscut daca exista o variabila
aleatoare = g(X1, . . . , Xn, ) cu proprietatile:
a) Functia g depinde netrivial de selectia X 1, . . . , Xn si ;
b) Distributia lui nu depinde de sau de alti parametrii necunoscuti.

In aceste ipoteze, determinarea unui interval de (1 )% ncredere pentru


se face astfel:
2

Mihai ISTRATE - IMSA

se determina constantele cL si cU astfel nct

P(cL g(X1, . . . , Xn, )cU) = 1-


se rezolva dubla inegalitate in raport cu pentru a obtine

P(L(X1, . . . , Xn) U(X1, . . . , Xn)) = 1-


Variabilele aleatoare L si U astfel obtinute dau valorile l si u ale intervalului
(l,u) de (1 )% incredere pentru parametrul necunoscut .
Intervale de incredere pentru media aunei populatii normale cu dispersie 2
cunoscuta
Daca populatia X N(, 2) este normala cu medie (necunoscuta) si
dispersie 2 (cunoscuta), conform teoremei enuntata anterior, rezulta ca variabila
aleatoare
Z=
este o variabila aleatoare normala standard.
Propozitie
Daca x1, . . . , xn sunt valorile observate ale unei selectii X 1, . . . , Xn dintr-o
populatie normala X N (, 2) cu dispersie cunoscuta, atunci un interval de (1 )
% incredere pentru media a populatiei este
(l,u)=(

unde x =

este media valorilor observate ale selectiei iar

determinat astfel nct (

este

este functia de distributie a variabilei

aleatoare normale standard.


Observatie (Alegerea volumului n al selectiei)
Daca se doreste ca eroarea de estimare |

sa nu depaseasca o valoare

limita E cu probabilitate (1 ), adica


P(-E

)=1-,

comparand cu intervalul de (1 )% incredere pentru media obtinem

Mihai ISTRATE - IMSA

de unde obtinem ca volumul n al selectiei trebuie ales astfel incat


n(

Observatie
In practica, este uneori util ca in loc de intervale simetrice pentru media

sa

avem intervale de marginire inferioara sau superioara pentru . Procedand in mod


similar, se pot obtine urmatoarele intervale de (1 )% incredere pentru media :

intervale de marginire inferioara pentru : (l, ) =(

intervale de marginire superioara pentru : (,u) =(

Intervale de incredere pentru medie in cazul selectiilor mari


Daca X1, . . . , Xn este un sir de variabile aleatoare independente si identic
distribuite, atunci variabila aleatoare

tinde in distributie catre o variabila aleatoare normala standard, adica

oricare ar fi z R. Daca abaterea patratica medie

a populatiei este necunoscuta,

atunci nlocuind pe prin estimatorul

se poate arata ca pentru n suficient de mare (n 40), variabila aleatoare obtinuta

Mihai ISTRATE - IMSA

este aproximativ o variabila aleatoare normala standard. Repetnd calculul de mai


sus, obtinem urmatoarea propozitie:
Pentru un volum n al selectiei suficient de mare, un interval de (1 )% incredere
pentru media a populatiei X este:

unde x =

este media valorilor observate ale selectiei iar

astfel incat (

=1 - .

este determinat

Stim ca:

este functia de distributie a variabilei aleatoare normale standard.


Intervale de incredere pentru media unei populatii normale cu dispersie 2
necunoscuta
Deoarece valoarea abaterii patratice medii este necunoscuta, nlocuim pe
prin estimatorul:

s=
al lui . Cu ajutorul acestei inlocuiri, variabila aleatoare corespunzatoare

Z=
nu mai este o variabila aleatoare normala.
Intervale de incredere pentru dispersia 2 a unei populaii normale
Procednd similar teoremei enuntate anterior si folosind in acest caz
estimatorul
S2=

Mihai ISTRATE - IMSA

al dispersiei, se poate arata ca variabila aleatoare are o distributie 2 cu n 1 grade


de libertate. Deoarece aceasta distributie nu este simetrica (ca in cazul distributiei
normale), in loc de c si c determinam doua constante c1 si c2 astfel incat S2 se afla
intre c1 si c2 cu probabilitate , adica
P(c1Yc2)=
Intervale de incredere pentru alte distributii
Intervalele de incredere pentru media si dispersia 2 determinate anterio se
aplica in cazul unei distributii normale. Pentru a obtine aceste formule s-a folosit
faptul ca daca X1, . . . , Xn sunt variabile aleatoare normale independente cu medie
si dispersie 2, atunci variabila aleatoare

Z=
este o variabila aleatoare normala standard. Una din teoremele fundamentale ale
Teoriei probabilitatilor (Teorema Limita centrala) afirma ca daca X 1, . . . , Xn sunt
variabile aleatoare independente cu medie si dispersie 2 (nu neaparat normale),
atunci pentru valori ale lui n ale volumului selectiei suficient de mari, variabila
aleatoare

Z=
este aproximativ o variabila aleatoare normala standard.
Acest fapt permite ca formulele pentru intervalele de incredere pentru media
si dispersia 2 a unei populatii normale sa poata fi folosite si in cazul altor distributii,
nu neaparat normale. Pentru ca aproximarea sa fie buna, volumul n al selectiei
trebuie sa fie cel putin 20 in cazul intervalelor de incredere pentru medie, si cel putin
50 in cazul intervalelor de incredere pentru dispersie.

Mihai ISTRATE - IMSA

BIBLIOGRAFIE
1) PROBABILITATI SI STATISTICA (teorie, exemple, probleme), Viorel
PETREHUS, Sever-Angel POPESCU, Bucuresti 1997
2) www.google.ro
3) www.wikipedia.com
4) Statistical techniques needed for validation - Statistical analysis of output data

S-ar putea să vă placă și