Raport de tara

- Germania

Realizat de:

Cuprins
Introducere

4
Organizarea politico-administrativa
Organele constituionale de conducere a statului
Infrastructura Germaniei

Partea I
Produsul Intern Brut
Produsul Intern Brut per capita
Produsul Intern Brut ajustat
Cresterea nominala a PIB
Structura PIB pe sectoare de activitate
Indicele libertatii economice
Indicele de perceptie a coruptiei
Indicele de competitivitate
Ratingul tarii
Partea a II-a
Populatia
Structura populatiei pe varste si medii
Speranta de viata
Migratiile
Forta de munca
Bunastarea sociala
Indicele de dezvoltare umana
Nivelul de trai
Analiza inflatiei
Rata inflatiei
Prognoze
Deflatorul implicit al PIB
Partea a III-a
Sectorul extern
Deschiderea comerciala
Politica externa
Investitiile straine directe
Datoria externa
Concluzii si recomandari
Bibliografie

4
5
5
7
8
10
10
11
12
15
16
17
19
21
24
27
28
32
32
33
35
35
39
39
40
40
42
46
48

50
52

Introducere
Republica Federal Germania (n german Bundesrepublik Deutschland), denumit colocvial
Germania (Deutschland, sens literal: ara german), este un stat n Europa Central. Face parte
din organizaii internaionale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea VestEuropean (1954), NATO (1955), Uniunea European (1957), ONU (1973), OSCE i din zona
euro1. Suprafaa total a teritoriului rii este de 357.021 km, relieful fiind preponderent muntos.
Germania se nvecineaz cu nou ri europene: Danemarca, Olanda, Belgia, Frana,
Luxemburg, Elveia, Austria, Republica Ceh i Polonia si este pozitionata in Europa Centrala.
De asemenea are ieire direct la Marea Baltic i la Marea Nordului (Oceanul Atlantic). Capitala
Germaniei este Berlin, care este si cel mai mare oras al tarii cu 3,4 milioane de locuitori.
Comunitatea i limba german au aprut cu mii de ani n urm, ns ca stat Germania a aprut
abia n 1871, cnd, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck s-a format Imperiul German,
nglobnd partea de nord a Germaniei actuale - Confederaia German de Nord (dominat de
Prusia, n german: Preuen), apoi Bavaria (n german: Bayern) precum i diferite alte regiuni,
excluznd ns prile vorbitoare de german din Austria. Acesta a fost cel de al doilea Reich
german, tradus de obicei ca imperiu. Primul Reich cunoscut timp de multe secole sub
denumirea Sfntul Imperiu Roman de Naiune German provenea din divizarea Imperiului
Franc n 843, existnd sub diverse forme pn n anul 1806. Cel de-al Treilea Reich (i ultimul) a
fost cel al nazitilor; el a durat doar 12 ani, din 1933 pn n 1945.
Organizarea politico-administrativ
Conform Constituiei, la baza ordinii de stat stau cinci principii: Germania este o republic
(1), o democraie (2), un stat federal (3), un stat de drept (4) i un stat social (5). De la realizarea
Unitii Germane, la 3 octombrie 1990, Germania se compune din 16 landuri federale. Capitala
este oraul-land Berlin. Landurile difer semnificativ ca mrime si structur politic. Fiecare land
are Constitutie, Parlament si Guvern propriu. Landurile care compun statul German sunt: BadenWrttemberg, Bavaria (Freistaat Bayern), Berlin, Brandenburg, Bremen (Freie Hansestadt
Bremen), Hamburg (Freie und Hansestadt Hamburg), Hessa (Hessen), MecklenburgVorpommern, Saxonia Inferioar (Niedersachsen), Renania de Nord-Westfalia (NordrheinWestfalen), Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), Saarland, Saxonia (Freistaat Sachsen), SaxoniaAnhalt (Sachsen-Anhalt), Schleswig-Holstein, Turingia (Freistaat Thringen).
Competenele federale, referitoare la elaborarea legislaiei i la administraie, se rezum la
acele domenii care, prin nsemntatea i structura lor, necesit o reglementare unitar pentru
ntreaga republic. Printre acestea se numr: afacerile externe, aprarea, finanele, comerul,
precum i politica vamal i, parial, politica fiscal (inclusiv TVA i accize), ultimele dou fiind
reglementate i de jurisdicia Uniunii Europene. n competenele landurilor se afl, printre altele,
domeniile cultur, nvmnt, amenajarea i gospodrirea teritoriului, gospodrirea apelor. Legea
de baz proclam ferm drepturile fundamentale ale omului i ceteanului.

Sursa: Wikipedia.org

Organele constituionale de conducere a statului:

- Preedintele federal (n prezent, Christian Wulff, ales la 30 iunie 2010), desemnat pentru o
perioad de 5 ani de Adunarea Federal, organ care se ntrunete numai cu ocazia alegerii
preedintelui, compus din deputaii Bundestag-ului i un numr egal de delegai alei de
parlamentele landurilor.
- Parlamentul Federal Bundestag (compus, n actuala legislatur, din 614 deputai), ales de
popor pentru o perioad de 4 ani; ultimele alegeri (anticipate) au avut loc la 18 septembrie 2005.
- Consiliul Federal Bundesrat, compus din 69 de membri reprezentnd cele 16 landuri (ntre 3-6
persoane din fiecare land, n funcie de numrul populaiei). Are atribuii importante n activitatea
legislativ; mai mult de jumtate din legi nu pot fi adoptate fr votul Bundesrat-ului. Membrii
Bundesrat-ului nu sunt alei, ci sunt desemnai de landuri, dintre membrii guvernelor lor.
- Guvernul Federal, compus din minitri federali, este condus de ctre Cancelarul federal (n
prezent, Dr. Angela Merkel).
- Curtea Constituional, cu sediul la Karlsruhe: vegheaz la respectarea Constituiei.
Infrastructura Germaniei
Germania detine una dintre cele mai dezvoltate retele de transport si telecomunicatii din
lume. Investitiile intensive, au creat o retea dens si eficient de autostrzi, ci ferate si ci
maritime, care conecteaz cele mai importante centre comerciale si turistice.
n urma unui studiu dat publicittii de compania Mercer, orasul Munchen din Germania este al
doilea oras cu cea mai bun infrastructur din lume (primul loc Singapore), Dusseldorf locul 6,
Frankfurt locul 8, iar Berlin locul 29. Pentru a realiza clasmentul oraselor cu cea mai bun
infrastructur au fost luati n calcul mai multi factori, de la electricitate si ap pn la servicii
telefonice si post, de la transport n comun pn la aeroporturi.
Infrastructura rutier
Germania a fost prima tar din lume ce a dezvoltat un sistem national de super-autostrzi
si pentru multi ani, sistemul su Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. Dup
unificare, autostrzile din partea estic a trii au fost modernizate simtitor. n 2006 Germania avea
aproape 9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltat de autostrzi mai mici. Astfel
c traversarea acestei tri devine extrem de usoar si plcut, iar reteaua german este de
asemenea interconectat cu retele din trile vecine. Germania are aproape 805km lungime (N-S)
si 644 km ltime.
n ceea ce priveste transportul rutier, prima autostrad german a fost deschis n 1931 si
de atunci reteaua s-a dezvoltat foarte repede. Limitele de vitez n Germania sunt urmtoarele:
oras 50 km/h; drum deschis 100 km/h; autostrad 130 km/h este recomandat, ns majoritatea
autobahn-urilor nu au limit de vitez. Aceast lips a limitelor de vitez de pe autostrzi a dus de
multe ori la fluidizarea traficului, atunci cnd numrul de autovehicule existente pe drumurile
Germaniei au dus la blocaje n trafic.
Pentru aceasta, dar si pentru calitatea infrastructurii, autostrzile Germaniei sunt cele mai
renumite din lume si multi pasionati de vitez le iubesc pur si simplu. Astfel, exist recomandarea
de a circula cu 130 km/h, dar e legal s se circule cu orice vitez. Nemtii se mndresc cu celebrele
Autobahn pentru care nici nu se percepe vreo taxa de tranzitare.
4

Tinnd cont de acest avantaj, multi oameni si permit s lucreze la distante apreciabile de
propria cas pentru c autostrzile extrem de numeroase si lipsa unei limite de vitez le faciliteaz
transportul rapid la destinatie.
Cu toate acestea, s-a luat n discutie introducerea unei limite de viteza pe Autobahn, ns
cancelarul german Angela Merkel a afirmat c nu se va adopta o asemenea msur. Totusi
oficialii landului Bremen au adoptat o decizie local prin care viteza maxim pe autostrada care
tine de landul lor este de 120 km/h. Aceast reglementare a fost prima care a impus o limit de
vitez general pe vreo autostrad din Germania - n mai multe zone exist limitri de viteza, dar
aceasta din cauza traficului si a lucrrilor de ntretinere.
Decizia de a exista o limit de vitez n landul Bremen nu a fost luat din motive de
sigurant, cum s-ar putea crede. Chiar dac oricine poate merge ct poate de repede, pe
autostrzile Germaniei rata accidentelor nu este deloc mare (tinnd cont de numrul de masini
care le tranziteaza). Aceste autostrzi sunt considerate printre cele mai sigure din lume, din acest
punct de vedere. Oficialii landului Bremen au impus aceast restrictie din motive de ecologie.
Logica e simpl - cu ct o masin merge mai repede, cu att emite mai multe noxe. Portiunea de
autostrad administrat de landul Bremen are doar 60 de kilometri. Unele statistici spun c exist
perioade cnd n fiecare zi n Germania se finalizeaz aproximativ 3.5 km de autostrad de cea
mai buna calitate.
Astfel, n 20 de ani de la unificarea Germaniei, s-au investit zeci de miliarde de euro n
infrastructura rutier, feroviar i naval, n noile landuri est-germane.
n 1991, sub guvernarea fostului cancelar federal, Helmut Kohl, a fost semnat un proiect de
reabilitare a infrastructurii est-germane, n care urmau s fie investite 39,4 miliarde de euro.
Proiectul de transport "Unificarea Germaniei" (VDE), aa cum a fost numit, viza construirea a 17
noi drumuri rutiere, feroviare i navale.
Construcia celor apte autostrzi planificate n urm cu dou decenii, lucrri care au fost
ncheiate n proporie de 92%, a scurtat cu o treime pn la 50% timpul de cltorie cu maina.
Un alt exemplu ar fi traseul rutier Berlin-Heiligenstadt (Turingia), o distan de 329 kilometri,
care astzi poate fi parcurs n numai trei ore, spre deosebire de minim ase ore, ct erau necesare
nainte de construcia autostrzii.
De la reunificarea Germaniei, au fost construii aproape 2.000 de kilometri de autostrzi,
numai n cadrul proiectului VDE, adic trasee rutiere, care fac legtura ntre vestul i estul rii.
Economia, n toate noile landuri, dar i n Berlin, a cunoscut o dezvoltare considerabil datorit
proiectelor VDE. n plus, zonele mai puin prospere, din vestul Germaniei, au profitat i ele de
infrastructura mbuntit prin acest proiect. Cu toate acestea, un numr semnificativ de germani
prefer s utilizeze transportul public, sau bicicletele, n loc de autovehicule.
I.

Produsul intern brut

Germania este cea mai mare economie a Europei, aceasta concentrandu-se mai intens pe
exporturi. De fapt exporturile ocupa mai mult de 1/3 din productia nationala. Ca si rezultat,
exporturile au fost in mod traditional un element cheie in expansiunea macroeconomica a
Germaniei, cauzand aproape o jumatate din cresterea economica din anii recenti. Germania este
un puternic aparator al integrarii Europene iar politicile sale economice si comerciale sunt in mod
crescand dependente de UE.
Produsul intern brut
Produsul intern brut al Germaniei avea o valoare de 3310 miliarde de dolari si reprezinta 5.34%
din economia mondiala, potrivit datelor furnizate de Banca Mondiala. Cel mai inalt nivel al PIB5

ului a fost atins in anul 2008, Germania avand un produs intern brut de 3634.5 mld $.
In continuare vom analiza dinamica PIB intre anii 2005-2010.

In urma analizei graficului de mai sus observam faptul ca PIB-ul a avut o panta ascendenta din
2005 pana in 2008, cand a inregistrat si cea mai mare valoare, pentru ca apoi sa prezinte o scadere
importanta si brusca in 2009, urmand aceeasi panta descendenta si in 2010.
Am ales ca ani de referinta pentru comparatie, anii 2007 si 2010.
In anul 2007 PIB avea valoarea de 3329.1 mld $, iar in anul 2010 acesta avea o valoare de 3309.7
mld $.
Observam ca economia Germaniei a a ajuns la un nivel apropopiat de cel din 2008, cand se afla in
crestere, ceea ce inseamna ca aceasta are o putere mare de regenerare.
Aceasta variatie a fost cauzata de criza economica prezenta pe plan mondial din anul 2007, insa
dupa cum putem observa, criza s-a resimtit in Germania abia din 2008, cand PIB-ul acesteia a
inceput sa scada. Insa scaderile de nivel nu sunt unele prea ridicate, situatandu-se in intervalul
300-20 mld $.
II.1 Produsul Intern Brut per capita, exprimat in preturi constante
PIB per capita, exprimat in preturi constante se obtine prin raportul dintre PIB-ul la preturi
constante si totalul populatiei.

In urma analizei graficului de mai sus, observam faptul ca PIB/capita, exprimat in preturi
constante a avut un traseu ascendent pana in 2008, cand a ajuns la un nivel maxim, pentru ca apoi
sa scada cu peste 1000 $/locuitor in anul 2009. Anul 2010 a pornit cu o crestere redusa, insa acest
trend s-a pastrat si pentru 2011.
Comparand anul 2007 cu anul 2010, observam faptul ca PIB/capita a scazut cu aproximativ 1000
$, fiind o scadere destul de importanta, cauzata de aparitia crizei pe plan mondial. Insa faptul ca
din anul 2009, acesta a crescut evidentiaza o capacitate de regenerare crescuta a economiei
Germaniei.
II. 2. PIB per capita ajustat cu puterea de cumparare
PIB-ul per capita, ajustat cu puterea de cumparare este un alt indicator util in compararea standardelor
de viata dintre diferite state, deoarece este luat in calcul costul relativ al vietii si rata inflatiei din tara
respectiva.
In anul 2010, Germania se afla pe locul 32 in lume, cu un PIB per capita ajustat cu puterea de cumparare
de 38,140 $. ( Vezi anexa 1)
PIB per
PPP
$/locuitor

capita 2006

2007

2008

2009

2010

34,410
36,250
37,770
36,830
38,140
Germany
In urma analizei tabelului de mai sus, observam faptul ca PIB per capita PPP a crescut
din 2006 pana in 2008, scazand apoi in 2009 din cauza crizei financiare, pentru ca apoi
sa creasca destul de mult in 2010. Comparand anul 2007 cu 2010, acest indicator a
crescut, ceea ce inseamna ca Germania si -a redresat economia foarte repede dupa criza,
chiar inregistrandu-se cel mai ridcat nivel al PIB ppp din 2006 -2010.
Cresterea reala a PIB
Cresterea reala a PIB este un indicator care masoara dinamica anuala a PIB -ului
ajustata cu rata inflatiei si exprimata procentual.
7

Cresterea reala a PIB

(% fata de anul anterior)

2006

2007

2008

2009

2010

Germany

2.7

2.5

-4.7

3.5

In urma analizei tabelului de mai sus, o crestere a PIB-ului pana in anul 2007, in anul 2008 pastrandu-se
aceeasi valoare ca in 2007, ceea ce inseamna ca economia Germaniei a stagnat in aceasta perioada. Criza
s-a simtit puternic in anul 2009, cand PIB a scazut cu 4.7% fata de valoarea PIB-ului din 2008. Insa in
anul 2010, PIB-ul Germaniei a cunoscut o puternica redresare, crescand cu 3.5% fata de nivelul din anul
2009. Aceasta crestere a fost chiar cea mai puternica din intervalul 2007-2010.
Dinamica PIB-ului real o putem observa si in graficul urmator, in care putem observa o panta
descendenta a cresterii PIB pana in anul 2008, urmata de o alta panta puternic descendenta pana in 2009,
pentru ca apoi sa creasca impresionant in anul 2010.

II.3 Cresterea nominala a PIB

Cresterea nominala a PIB este un indicator care evidentiza valoarea de piata a toate bunurilor de
consum si serviciilor produse intr-o tara.
Dupa valoarea PIB-ul nominal, Germania ocupa locul 4 in lume, fiind precedata in top de Statele Unite,
China, si Japonia, fiind urmata de Franta care se afla pe locul 5.

Dupa cum putem observa in graficul de mai sus, PIB-ul nominal a crescut pana in anul 2008,
cand a atins apogeul, pentru ca apoi sa scada pana in anul 2009, cand s-a inregistrat valoarea minima a
acestuia. Din anul 2010 acesta a inceput sa creasca, atingand cote la fel de inalte ca in anul 2008.
Aceasta dinamica este cauzata de criza economica , care a determinat scaderi ale nivelului economic al
Germaniei. Dar puterea economica a acesteia a crescut din nou in 2010, ceea ce semnifica un final al
crizei pentru aceasta tara.

Dupa cum putem observa in graficul de mai sus, PIB nominal si PIB real au avut un trend
ascendent pana in 2008, pentru ca apoi sa scada pana la un nivel minim in anul 2009. Incepand cu acest
an atat PIB real cat si cel nominal au inceput sa creasca, aflandu-se intr-o continua ascensiune. Insa PIBul nominal a crescut intr-o proportie mai mare decat cel real, cea mai mare diferenta dintre cele doua
intalnindu-se in anul 2009. Acest lucru indica o crestere a ratei inflatiei, in special in perioada 20092011.
II.4 Structura PIB pe sectoare de activitate economica
Structura PIB pe sectoare de activitate economica este un indicator care evidentiaza procentul
de participare al fiecarui sector economic la formarea PIB.
9

Valoarea tuturor bunurilor finale produse de agricultura este prezentata in tabelul urmator:

Astfel putem observa ca in anul 2007, agricultura contribuia cu 0.9% la formarea PIB-ului, Germania
aflandu-se pe locul 136 in functie de contributia sectorului agricol la formarea PIB. In anul 2010, acest
procent a scazut la 0.8%, insa Germania se afla pe locul 129, urcand in clasamentul privitor la contributia
agriculturii la formarea PIB. Acest fapt semnifica o reconversie atat pe plan mondial cat si la nivelul
Germaniei a structurii activitatii economice, agricultura nemaiaducand o valoare adaugata mare la
formarea PIB-ului cum se intampla in trecut. Astazi majoritatea tarilor, sectoarele servicii si industrie au
aportul cel mai mare la formarea PIB.
In ceea ce priveste industria, aceasta a participat in anul 2009 cu un procent de 26.8% la formarea PIBului, iar in anul 2010 cu un procent de 27.8%. Serviciile au contribuit cu 72.3% in anul 2009 la formarea
PIB iar in anul 2010 cu 71.3%. Aceste scaderi au fost determinate de cresterea productiei industriale, in
defavoarea serviciilor si agriculturii deasemenea.
Forta de munca a Germaniei este formata din 43.49 de milioane de oameni in 2010,reprezentand 53% din
totalul populatiei, clasand-o pe Germania pe locul 14 in lume dupa numarul populatiei ocupate.
Structura pe sectoare a populatiei ocupate era in 2005 urmatoarea:
-Populatie ocupata in agricultura 2.4%
-Populatie ocupata in industrie 29.7%
-Populatie ocupata in servicii 67.8%
In 2007 structura pe sectoare a suferit unele schimbari, astfel ea fiind compusa din:
-Populatie ocupata in agricultura 2.8%
-Populatie ocupata in industrie 33.4%
-Populatie ocupata in servicii 63.8%
Observam o crestere a populatiei ocupate in sectorul primar si secundar, coroborata cu o scadere a
populatiei ocupate in sectorul tertiar. Aceste modificari se afla in concordanta cu cele referitoare la
structura PIB pe sectoare de activitate economica.
II.5 Indicele libertatii economice
Germania se afla pe locul 23, in lume si locul 12 in Europa in ceea ce priveste libertatea economica,
avand un scor de 71.8, in crestere cu 0.7.
n funcie de nivelul indicatorilor, notele" variaz de la 0 la 100. Media acestora reprezint indicele
de libertate economic al rii respective. rile sunt ierarhizate dup indicele de libertate economic
i sunt mprite n cinci categorii.

10

In urma analizei graficului de mai sus observam un traseu aproximativ constant al indicelui in
perioada 2007-2009, acesta avand foarte mici variatii, insa in anul 2011 acest indice a crescut vizibil,
mai exact cu 0.7.

Germania are un indice al libertatii economice superior mediei lumii si Europei, insa inferior
economiilor considerate libere ( Hong Kong, Singapore, Australia, Noua Zeelanda, Elvetia si Canada).

Pentru a masura libertatea economic a unei tari se iau in considerare urmatoarele criteria si analizand
tabelul de mai sus observam:
- Libertatea afacerilor: 89.6
Acestea au un grad foarte mare de libertate, cu mult peste media globala, ceea ce inseamna ca
Germania are un proces dinamic si inovativ in ceea ce priveste formarea si operarea afacerilor.
- Libertatea comerului: 87.6
11

Aceasta este superioara mediei globale si are aceeasi valoare ca a celorlalti membrii ai UE,
inregistrand si o crestere cu 0.1
- Libertatea fiscal: 58.5
Valoarea acestui indicator este mult inferioara mediei globale, insa a cunoscut o crestere cu 0.2.
Germania are taxe mari pe venituri si moderate pentru companii.
- Libertatea fa de intervenia guvernului: 42.7
Aceasta valoare este inferioara mediei globale, insa a cunoscut o crestere de 1.3. Cheltuielile
guvernamentale s-au mentinut la 43.7% fata de PIB, iar statul este cel mai mare angajator.
- Libertatea monetar: 83.9
Componenta libertatea monetara are un nivel superior mediei globale si a inregistrat o crestere cu 4
puncte.Acest lucru se datoareaza faptului ca Germania este membra a zonei euro si nivelului ratei
inflatiei de doar 0.9% intre anii 2007-2009.
- Libertatea investiiilor: 85
Libertatea de investire este mult superioara mediei globale, ramanand constanta in ultimii ani. Astfel
atat investitorii straini cat si cei germane sunt tratati in mod egal, nefiind resctrictii de transfer de
capital, vanzari de terenuri si repatrieri ale profiturilor.
- Libertatea financiar: 60
Aceasta valoare este inferioara celei globale si nu a inregistrat schimbari in ultimii ani.Sectorul bancar
din Germania a fost slabit in ultimii ani, dar bancile inca ofera rate ale dobanzii corecte si credite
relativ usor.
- Respectul drepturilor de proprietate: 90
Aceasta valoare este dubla fata de media globala, neinregistrand nicio modificare in ultimii ani. Scorul
mare obtinut de Germania este datorat respectarii legii, contractelor si protectiei proprietatiilor.
- Absena corupiei: 80
Nivelul acestui indicator este dublu fata de media globala si a crescut in ultimii ani cu 1. Acest lucru
claseaza Germania pe un loc fruntas in topul tarilor unde coruptia are un impact minim asupra
societatii, deoarece sunt prezente legi anti coruptie care sunt respectate strict.
- Libertatea pieei muncii: 40.6
Acest indicator are un nivel inferior celui global, insa a crescut in ultimii ani cu 0.7. Desi salariile din
Germania sunt printer cele mai mari, costurile angajarii si municii sunt ridicate.
Concluziile celor dou studii sunt similare: libertatea economic este corelat cu o mai mare bogie
pe cap de locuitor i, ceea ce este cel puin la fel de important, cu creterea economic. Dac se
studiaz variaia libertii economice, se constat c o liberalizare mai accentuat este asociat cu o
cretere economic sporit. Mai mult, n rile mai libere din punct de vedere economic, sperana de
via este mai mare cu peste 20 de ani, inegalitile i munca n rndul copiilor sunt mai reduse, iar
gradul de alfabetizare este mai ridicat.

12

In urma analizei graficului de mai sus observam ca Germania, comparativ cu media globala este o tara
moderat libera, aceasta tendinta pastrandu-se si in perioada 2007-2011. Insa in 2007 Germania a avut
un punctaj al libertatii economice mai scazut decat in 2011, cand aceasta s-a apropiat mai mult de
caracteristicile unei economii majoritar libere.

In urma analizei graficului de mai sus, observam ca Germania si-a pastrat

statutul de economie moderat libera, chiar aflandu-se in ascensiune din
anul 2010 spre economie libera. Aceasta tendinta ascendenta a avut-o si
Franta, care se apropie de statutul de economie moderat libera, ea fiind
una predominant lipsita de libertate. Desi tendinta globala este una
aproape constanta, si anume aceasta este o economie predominant lipsita
de libertate, Statele Unite ale Americii care se afla in categoria
economiilor predominant libere, a urmat o tendinta descendenta
apropiindu-se de statutul de economie moderat libera.
13

II.8 Rating-ul tarii

Rating-ul tarii reprezinta o evaluare a riscului de plata , respective probabilitatea pierderilor din
activitati internationale, ca urmare a unor evenimente economice, sociale si politice specifice
fiecarei tari n parte. Acesta este perceput ca fiind un pericol la adresa economiei tarii respective,
influentand platile acesteia.
In anul 2007, Germania a primit calificativul A de la agentia Fitch, clasand economia tarii pe un
nivel stabil, insa unul care trebuie tinut sub observatie. Insa Germania a urmat un traseu
ascendent, primind in 2010, calificativul AAA, care a pozitionat-o in topul celor mai puternice
tari in lume.
In anul 2010, Germania a fost desemnata de Fitch, Moody si S&P o tara de top, cu o economie
stabila, obtinand calificativele maxime de la toate cele 3 agentii. ( Vezi anexa 6)
"La un nivel mult mai fundamental, Germania continua sa detina una din pozitiile cele mai
puternice din lume la investitiile internationale nete (la 38 la suta din PIB in 2009), datorita
statutului sau de rai al investitiilor sigure, asa cum e reflectat de randamentului obligatiunilor
Germaniei, care s-au intarit semnificativ in timpul crizei din zona euro", considera analistul
agentiei de evaluare financiara.
Produsul Intern Brut al Germaniei a inregistrat in perioada aprilie-iunie 2010 o crestere record de
2,2 procente comparativ cu trimestrul precedent si o expansiune de 3,7 procente comparativ cu
perioada similara a anului trecut.
Exporturile Germaniei au crescut cu 8,2 procente in trimestrul al doilea, depasind importurile care
au crescut cu sapte procente, si au avut o contributie pozitiva directa de 0,8 procente la PIB,
relateaza Agerpres.
Investitiile au crescut si ele in mod semnificativ, in special cele in echipamente (4,4 procente) si
in constructii (5,2 procente).
Restructurarea si consolidarea sectorului bancar din Germania ramane una din provocarile majore
ale tarii, din cauza expunerii semnificative la active straine cu un rating mai scazut, se arata in
comunicatul agentiei. Presiunile asupra sistemului financiar s-au atenuat datorita imbunatatirii
perspectivei economice si a extinderii masurilor de sprijin guvernamental.
Luni, intr-un raport lunar al Bancii Centrale a Germaniei (Bundesbank), se arata ca profitul
bancilor germane va fi afectat probabil de provizioanele suplimentare pentru pierderile din
imprumuturi, in urma recesiunii economice de anul trecut.
"In ciuda conditiilor actuale macroeconomice, este de asteptat o profitabilitate mai modesta
pentru anul financiar 2010. Situatia castigurilor va continua probabil sa fie afectata de
provizioanele considerabile pentru pierderile din imprumuturi de afaceri, in urma recesiunii
economice de anul trecut", se arata in raportul Bancii Centrale a Germaniei.
Pierderile totale inainte de taxe ale bancilor germane s-au atenuat, ajungand la 2,9 miliarde de
euro (3,8 miliarde de dolari), datorita profiturilor mai mari in tranzactionare si deprecierilor de
active.

14

II.3. Analiza inflaiei

II.3.1. Rata inflaiei
Rata inflaiei se refer la o cretere general a preurilor msurat fa de un nivel standard
de putere de cumprare. Msurile cele mai bine cunoscute ale inflaiei sunt IPC care msoar
nivelul preurilor de consum, i deflatorul PIB, care msoar inflaia n ntreaga economie
naional.
Rata inflaiei n Germania a fost raportat la 1.1 % n octombrie 2010. Din 1992 pn n
2010, rata medie a inflaiei n Germania a fost de 1.90% ajungnd la un maxim istoric de 6.40%
n luna mai 1992 i un nivel record de -0.40% n luna iulie a anului 2009. Rata inflaiei se refer
la o cretere general a preurilor msurat fa de un nivel standard de putere de cumprare.
Msurile cele mai bine cunoscute ale inflaiei sunt IPC care msoar nivelul preurilor de consum,
i deflatorul PIB, care msoar inflaia n ntreaga economie naional.
Tabelul prezinta rata inflatiei pe ultimele 3 luni septembrie, octombrie, noiembrie 20112
Rata inflatiei pe tara
Rata inflatiei pe ultimele 3 luni septembrie, octombrie, noiembrie 2011
ri cu rate ale inflaiei mai
mic dect media
Irlanda
1.5
Malta
2.2
Frana
2.6
Slovenia 2.7

ri cu rate ale inflaiei n

jurul valorii medii
Grecia
2.9
rile
de
Jos
2.8
Germania
2.9
Spania
3.0
Cipru
3.2
Finlanda
3.3

ri cu rate ale inflaiei peste

medie
Belgia
3.5
Italia
3.7
Austria
3.8
Portugalia
3.8
Luxemburg
3.9
Slovacia
4.6
Estonia
4.8

Zona euro medie 3.0

Rata difer destul de semnificativ. Cea mai mic rat de 1,5% se regsete n Irlanda (austeritate
sever). Cea mai mare rat de 4,8%, se gsete n Estonia .Printre ri principale divergenele sunt
mai puin marcante. Frana prezinta o rata sczut rat de 2,6%, Italia, prezinta o rata peste medie
de 3,7% datorata creterilor de TVA . Germania i Spania prezinta rate medii.

//www.euroeconomics.eu.com/inflation_variables.htm

15

Evolutia ratei inflatiei in perioada 2008-2010

Rata inflaiei n Germania a fost raportat la 1.1 % n octombrie 2010. Din 1992 pn n
2010, rata medie a inflaiei n Germania a fost de 1.90% ajungnd la un maxim istoric de
6.40% n luna mai 1992 i un nivel record de -0.40% n luna iulie a anului 2009.
An Ian
2010 0.70
2009 0.90
2008 2.90

Februarie Mar Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
0.40
1.10
2.80

1.10
0.50
3.00

1.30

0.80

1.20
0.50
0.20
0.10
0.40
2.60

1.20

3.00

3.20

3.30

1.00

1.30

1.30

0.00

-0.30

0.00

0.40

0.80

3.10

3.00

2.40

1.30

1.10

Rata inflaiei in functie de preturile de consum valori estimate pentru anul 2009 si 2010. 3
1,1% (2010)
0,3% (2009)
Indicele preurilor de consum4 este un indicator de maxima sinteza economica, care exprima
evolutia preturilor bunurilor de consum si a tarifelor prestatiilor de servicii pentru populatie, fiind
utilizat in multiple analize, calcule si decizii la nivel macroeconomic si nu numai

3
4

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.html

http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Content/Statistics/TimeSeries/EconomicIn
dicators/KeyIndicators/ConsumerPrices/liste__vpi,templateId=renderPrint.psml

16

Locul Germaniei in functie de rata inflatiei in lume, pentru anul 2010.Germania se afla
pe locul 27.

n octombrie 2011, indicele preurilor de consum pentru Germania a fost de pn la 2,5%

fata de octombrie 2010. Rata inflaiei msurat prin indicele preurilor de consum a rmas
semnificativ peste pragul de dou procente. n luna septembrie 2011, rata inflaiei a fost uor mai
17

mare la 2.6%. Comparativ cu luna septembrie 2011, indicele preurilor de consum a rmas
neschimbat
n
luna
octombrie
2011.
n luna octombrie 2011, rata inflatiei a fost din nou determinat de evoluia preurilor de energie
(energie pentru uz casnic i carburani). De la an la an creteri de preuri au fost nregistrate la ulei
de nclzire (25.4%). Preuri considerabil mai mari dect cu un an mai devreme s-au observat, de
asemenea, pentru tarifele pentru nclzire central (10.3%), energie electric (+7,0%) i de gaze
(+6,5%). Preurile la produsele alimentare au crescut cu 2,9% comparativ cu aceeai lun din
anul anterior. Creteri considerabile de preuri au fost observate n special pentru uleiuri i grsimi
(+14,7%, inclusiv margarina: 23.9%; unt: 10.5%) i produse lactate (de exemplu, crem: +12,8%,
ca: +8,4%, lapte UHT: 7.4%). Majorarea de pre s-a observat pentru buturi nealcoolice (+6,5%
n octombrie 2011) a rezultat n special de preurile mai mari de cafea (19.6%) i sucuri (de
exemplu, suc de fructe din fructe seminoase: 13.6%).n ceea ce privete bunurile, n octombrie
2011 preurile au crescut cu un total 3,8% n octombrie 2010. Preuri pentru servicii au crescut
moderat (+1,1%),. Printre serviciile, preurile au crescut n special n cazul biletelor de avion
(18.7%), unul dintre motive fiind taxei de transport aerian, care a fost perceput de la nceputul
anului 2011. Cu toate acestea, preurile de comunicare (-2,9%) i nvmnt (-12.6%) au scazut.
Scderea accentuat a preurilor la educaie octombrie 2010 se datoreaz n principal la
desfiinarea taxelor de colarizare n Nordrhein-Westfalen.Comparativ cu luna septembrie 2011,
preurile n octombrie 2011 au rmas neschimbate,n medie. n cazul produsele energetice n
octombrie 2011, preul crete septembrie 2011 au fost nregistrate cresteri la gaze (+2,1%) i ulei
de nclzire (+1,4%). Modificri de pre merit menionat s-au observat, de asemenea, pentru alte
grupuri de produse, cum ar fi bauturi non-alcoolice, i produse alimentare. O cretere de pre chiar
mai evident a fost nregistrat pentru zahr (14.0% n septembrie 2011), care a fost principalul
motiv pentru creterea preului produse de patiserie (+0,8%). Ca i n lunile precedente, scderi de
pre s-au observat n special la legume (-1,1%, inclusiv cartofi: -5,7%).Indicele armonizat al
preurilor de consum (IAPC) pentru Germania, care se calculeaz n scopuri europene, a crescut
2,9% n octombrie 2011 la octombrie 2010. Comparativ cu luna septembrie 2011, indicele a
crescut cu 0,1%. Estimarea IAPC din 27 octombrie 2011 .
PIB (paritatea puterii de cumprare)5: 2940 miliarde dolari (2010 est)
$2.841 trillion (2009 est.) 2841 miliarde dolari (2009 estimare)
$2.98 trillion (2008 est.) 2980 miliarde dolari (2008 est)
Not: Datele sunt n 2010 dolari SUA
2. Prognoze oficiale
Banca Central a Germaniei considera ca rata de cretere economic va fi de 0,5 % pn
la 1%, mai mic dect prognoza de 1.8 % care exista pentru anul 2012.Banca Centrala a
Germaniei se ateapt ca rata de cretere economic s ajung la 1.8% n 2013, aceata
analiza s-a intocmit pentru ca s-a luat in calcul creterea de 1,25% pe an ce s-a nregistrat
pe ntreaga periaod de criz.
5

http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://www.indexmundi.com/germany/gdp_%28pur
chasing_power_parity%29.html

18

 Rata inflaie este estimat s scad la 1.8%, sub nivelul de 2,5% ct a fost anul trecut.
Rata anual a inflaiei a sczut uor sub valoare de 2,5% a lunii octombrie i sub maximul
ultimilor trei ani ce s-a nregistrat n septembrie, cnd inflaia a atins 2,6%.
3. Deflatorul implicit al PIB (Tabelul nr. 11, Anexe)
n economie deflatorul PIB este o msur a schimbrii preurilor tuturor
produselor noi, produse ntr-o anumit ar, produse finite i servicii. PIB
nseamn produsul intern brut, valoarea total a bunurilor i serviciilor produse
ntr-o economie ntr-o anumit perioad.
Deflatorul PIB se bazeaz pe un "co al pieei" fix, reprezentnd bunuri i
servicii. Mrimea coului se modific n funcie de consumul oamenilor i de
modelele de investiii. Astfel, noile modele de cheltuieli pot aprea n deflator ca
un rspuns al oamenilor la preurile n schimbare.
Evolutia deflatorului PIB

III.4 Datoria externa a tarii

Germania, desi este un adevarat motor al economiei europene, are un nivel ridicat al
datoriilor externe. Astfel, desi la nivel mondial ISD plaseaza Germania pe locul 5 ,in cazul
datoriilor, aceasta se situeaza, din pacate pe locul 3, fiind devansata doar de SUA si Regatul Unit.

Lista tarilor, in functie de datoriile externe:

Locul la nivel
mondial

Tara

1
2
3

SUA
Regatul Unit
Germania

Per Capita
(Dolari
Americani)
15.041.163.000.000 47.568
8.981.000.000.000 144.338
4.713.000.000
57.755
Datoria Externa
(Dolari Americani)

19

% din PIB
99
400
142

4
5

Franta
Japonia

4.698.000.000
2.441.000.000

74.619
19.148

182
45

Sursa: Wikipedia.org
Sursa acestor datorii se poate considera efortul facut de economia germana dupa
reunificare, de a aduce estul tarii la acelasi nivel cu vestul, lucru care are trend pozitiv dar nu a
fost realizat inca. Un alt factor ce a dus la cresterea datoriei externe a fost reprezentat de eforturile
Guvernului de a reduce impactul crizei asupra tarii dar si asupra UE. Germania este cunoscuta ca
fiind o tara foarte prudenta din punct de vedere fiscal. Cu toate acestea deficitul guvernamental a
depasit de multe ori limita de 3% prevazuta de Pactul de Crestere si Stabilitate, iar datoria totala a
Guvernului a depasit cu mult plafonul de 60%. Cea mai mare crestere a deficitului s-a inregistrat
dupa anul 2000, cand Germania avea o datorie de 1,5% din PIB, ajungand in anul 2007 la 7,5%.
Cu toate acestea, din anul 2007 s-au facut eforturi privind consolidarea fiscala a tarii prin taierea
cheltuielilor in exces, si sustinut de o crestere puternica a output-ului companiilor si a profitului
corporatiilor mari. Cu toate acestea, deficitul s-a pastrat in jurul a 60% din PIB. In momentul de
fata previziunile arata ca pana in 20166 surplusurile vor mai scadea, odata cu revenirea la nivel
normal a intregii lumi si o scadere in ceea ce priveste comertul. Contributia exporturilor la
cresterea PIB este asteptata sa ramana pozitiva, desi acestea vor scadea.
Deficitul fiscal a reaparut si a ramas in jurul a 3% din PIB in 2009 si 20107, reflectand
consecintele sustinerii economiei europene prin intermediul pachetelor de ajutorare. Datoria
externa depaseste cu mult cele mai optimiste previziuni si este de asteptat ca anul acesta sa se
situeze in jurul a 83% din PIB. Guvernul a luat masuri drastice pentru a reduce cheltuielile, in
efortul sau de a aduce balanta fiscala in limitele Pactului pentru Crestere si Stabilitate dar si a
angajamentelor luate la summitul G-20 din Toronto. Ca rezultat, datoria externa este de asteptat
sa fie in perioada 2014-2016 undeva in jurul a 77% din PIB, din pacate peste limita impusa de
PCS.

CONCLUZII SI RECOMANDARI
Din punct de vedere economic, Germania, se numara printre cele mai dezvoltate tari din
lume, cu un nivel inalt al productiei si productivitatii, precum si al veniturilor, dar si cu un sistem
perfectionat de prestatii sociale si un standard ridicat de bunastare. Este considerata a 5-a
economie a lumii si cea mai mare din Europa. Germania este adesea numita motorul economic al
Europei.Se poate afirma ca performantele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu,
desi ritmurile nu au fost intotdeauna inalte. Este necesar sa se ia in considerare atat contextul
conjunturii economice mondiale din diverse perioade, cat si probelemele mari cu care Germania
s-a confruntat dupa unificare, cand a trebuit sa suporte costurile reconstructiei landurilor de Est,
proces care este inca in plina desfasurare. Oricum chiar si dupa perioade de recul economia
germana si-a revenit rapid si si-a continuat ritmul ascendent.
In ansamblul ei, economia germana pare sa-si revina rapid si sa recupereze pierderile din
2009 intr-un ritm mai bun decat alte mari puteri europene. Totusi, Germania, de una singura, nu
poate redeveni ce a fost inainte asta pentru ca Germania mentine o dependenta prea mare de
6
7

Conform FMI
Conform statisticilor World Bank

20

export. Chiar daca Germania revine la o economie performanta,in celelalte tari exista riscul de
revenire la recesiune, si cum Germania isi vinde majoritatea produselor pe Piata Unica, luand in
considerare datoriile gigantice ale tarilor din Europa, ce se va intampla cand nimeni nu va mai
avea bani sa plateasca. Se asteapta ca Germania sa redevina motorul economiei europene sau
chiar al celei mondiale, totusi exista indoieli. Drumul pana la revenirea la forta economica de alta
data este facut abia pe jumatate, dependenta de exporturi este mult prea mare si periculoasa, iar
consumul privat in Germania continua sa inregistreze cote reduse. Orice soc extern, o crestere mai
mare a pretului petrolului, o criza valutara, ar putea pune capat actualei conjuncturi economice
favorabile.
Germania este obligata sa-si regandeasca modelul economic. In primul rand trebuie redusa
dependenta de exporturi care da vulnerabilitate economiei germane, consumul pe plan intern
trebuie stimulat. De asemenea creste numarul celor care lucreaza mai putin de 20 de ore pe
saptamana, 25% din forta de munca fiind afectata de acest fenomen. Acestea nu sunt premise
pentru stimularea consumului. Cei care au contracte pe termen lung sufera si ei de scaderea
salariilor nete si a puterii de cumparare, dar si demajorarea contributiilor la sistemul de asigurari
sociale. Prin urmare, germanii prefera sa economiseasca, decat sa arunce cu banii prin magazine.

Bibliografie:
www.eiu.com
www.oecd.org
www.datamarket.com
www.ec.europa.eu
www.unctad.org
www.destatis.de
http://epp.eurostat.ec.europa.eu
www.gtai.com
http://www.coface.ro/CofacePortal/RO/ro_RO/pages/home/risks_home/country_risks/country_fil
e/Germany?extraUid=572116
http://www.hshnordbank.de/media/pdf/investorrelations/ratings/fitch/pressemitteilungen_1/Fitch081107.pdf
http://www.oecd.org/document/0,3746,en_2649_201185_46462759_1_1_1_1,00.html

21

http://www.9am.ro/top/Business/221065/criza-din-zona-euro-cine-datoreaza-cuibani/3/Germania.html
http://datamarket.com/beta/topic/germany/?gclid=CM_djdiU8qwCFcNI3godnyjt-w
http://ec.europa.eu/youreurope/business/starting-business/setting-up/germany/index_en.htm
http://infiintare-firma-germania.infiintare-offshore.ro/
http://www.unctad.org/Templates/StartPage.asp?intItemID=2068
http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Navigation/Statistics/TimeS
eries/Indicators/MoreIndicators__nk.psml
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home
http://www.gtai.com/homepage/german-business-location/foreign-direct-investment/fdi-data/
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.html
http://stats.oecd.org/Index.aspx?QueryId=32491
http://www.capitalul.ro/macro-economie/fitch-ratings-a-confirmat-ratingul-germaniei-la-aaa.html
http://www.tradingeconomics.com/germany/indicators
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.html
http://www.indexmundi.com/g/rank.html
http://www.tradingeconomics.com/germany/indicators
http://www.nationmaster.com/country/gm-germany
http://www.destatis.de/jetspeed/portal/cms/Sites/destatis/Internet/EN/Content/Statistics/Volkswirt
schaftlicheGesamtrechnungen/Inlandsprodukt/Tabellen/Content75/BWSnachBereichen,templateI
d=renderPrint.psml
http://stats.oecd.org/Index.aspx?QueryId=32491
http://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN/countries?display=default
http://www.gecodia.com/World-Labour-Market_r64.html
http://www.gfmag.com/gdp-data-country-reports/268-germany-gdp-countryreport.html#axzz1gbfI3VLN
http://www.weforum.org/
http://www.heritage.org/Index/Country/Germany
http://www.guardian.co.uk/news/datablog/2010/apr/30/credit-ratings-country-fitch-moodysstandard

22