Profesor coordonator Studeni

-2010-

GERMANIA

Date geografice
Germania (Republica federal german) este o ar cu o suprafa de 357 021 kilometri patrati (de 1,5 ori mai mare decat Romania) , cu o populatie de 81,7 milioane, stat situat in centrul Europei. Se invecineaza la nord cu Danemarca, la est cu Polonia si Cehia, la sud cu Austria si Elvetia si la vest cu Franta, Luxemburg, Belgia si Olanda. Germania are iesire la Marea Nordului si la Marea Baltica. Capitala Germaniei este Berlin, fiind cel mai mare ora al rii cu aproximativ 3,5 milioane de locuitori i acoperind o suprafa de aproximativ 889 km2. Berlinul este un ora-land aidoma unei insule, aflat n interiorul regiunii Brandenburg. Este traversat de rurile Spree i Havel. Berlinul este unul dintre orasele europene care ofera o imbinare perfecta de istorie, distractie, arhitectura si cultura, fiind un loc ce are cate ceva pentru oricine. Si e greu sa gasesti un alt oras din Europa care sa aiba o viata de noapte la fel de alerta, perfecta pentru cei care isi doresc sa se simta bine in cluburi diverse, mereu asaltate de berlinezi si turisti. Iar locuitorii orasului sunt de regula prietenosi si deschisi fata de noii veniti, tratandu-i cu respect si o anumita caldura specifica. Limba oficiala este germana. Aflandu-se in centru, Germania este mai mult decat o punte de legatura esentiala intre Europa de vest si cea de est, dar si o punte importanta intre peninsula Scandinavia si tarile mediteraneene. Germania se intinde mai mult de-a lungul meridianelor (876 km) decat de-a lungul paralelelor (640 km). Lungimea totala a granitelor, atat naturale cat si artificiale, atinge 3758 km. Ca populatie, este pe locul 2 in Europa, dupa Rusia, iar dintre statele Uniunii Europene, este tara cu cea mai mare populatie. Desi are o populatie mai mare decat cea Frantei (81 milioane loc.), are o suprafata mult mai mica. Dezvolatarea rapida a industriei a avut ca rezultat migrarea poulatiei rurale la orase, astfel incat azi, 88% din total reprezinta populatia urbana si 12% populatie rurala. Densitatea populatiei este de 230.9 loc/km2. Republica parlamentara, stat federal, potrivit Legii Fundamentale din 23.05.1949, devenita Constitutie a celor doua Germanii unificate la 03.10.1990. Activitatea legislativa este

exercitata de un parlament bicameral, compus din Bundesrat si Bundestag, iar cea executiva de guvernul federal numit de Bundestang dupa alegerile legislative. Seful guvernului este cancelarul ales de ctre parlament (mai exact de ctre bundestag) i confirmat de ctre preedintele statului. Dei cancelarul deine cele mai puternice competene politice, n ierarhia protocolar el se afl abia pe locul 3, dup preedintele statului i preedintele bundestagului. Prima camer a parlamentului german se numete "bundesrat" (consiliul federal); ea este format din reprezentani ai celor 16 landuri (ri constituente ale federaiei). Puterea judiciar are ca organ superior curtea constitu ional federal suprem (Bundesverfassungsgericht), care poate s dea ultima decizie peste toate actele legislative sau de administraie. Germania este divizata administrativ in 16 landuri. Prin landurile Germaniei se neleg cele 16 landuri (sau state) federale (n german la Land se mai spune i Bundesland), care mpreun constituie statul-federaie Germania, uneori desemnat pe scurt drept Bund (federaie), i anume:
1) Baden-Wrttemberg, capital: Stuttgart 2) Bavaria (n german: Bayern), capital: Mnchen 3) Berlin, ora-stat 4) Brandenburg, capital: Potsdam 5) Brema, land federal constituit din oraele Brema i Bremerhaven; ora-stat 6) Hamburg, ora-stat 7) Hessa (Hessen), capital: Wiesbaden 8) Mecklenburg-Pomerania Inferioar (Mecklenburg-Vorpommern), capital: Schwerin 9) Saxonia Inferioar (Niedersachsen), capital: Hanovra (Hannover) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16)

Renania de Nord-Westfalia (Nordrhein-Westfalen), capital: Dsseldorf Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), capital: Mainz Saarland, capital: Saarbrcken Saxonia (Sachsen), capital: Dresda (Dresden) Saxonia-Anhalt (Sachsen-Anhalt), capital: Magdeburg Schleswig-Holstein, capital: Kiel Turingia (Thringen), capital: Erfurt

Fiecare land german i are propria constituie (n plus fa de Constituia Germaniei, Grundgesetz); propriul guvern i minitri la nivel de land; propriul prim-ministru, proprie reprezentan la Bund n Berlin, proprie legislaie n domeniile care in de competena landurilor (ca de ex. cultura, nvmntul, poliia) i altele. Germanii sunt in proportie de 91.5%, Turci 2.4%, 6.1% alte nationalitati .Cele mai mari concentrari de populatii se afla de-a lungul vaii Rhinului si zona inconjuratoare, in deosebi in Ruhr (car se prefigureaza drept un megalopolis) unde densitatea depaseste 5 500 loc./km2 in jurul marilor orase si in regiunile SaxonoThuringiana. Zone mai putin populate sunt campia, in nord, si Alpii Bavariei in sud. Culte:. protestanta 32%, romano - catolica 31%, musulmana 5%, altele. Cele mai importante orase ale Germaniei sunt: Berlin este capitala Germaniei si este situat in mijlocul Germaniei de Est. Infrastructura s-a schimbat radical in ultimii ani, pentru a se ridica la necesitatea de a primi tot mai multi vizitatori sofisticati si pretentiosi. Hamburg Orasul este situat pe raul Elba, in nordul Germaniei, fiind al doilea oras ca marime din Germania, cu o populatie de 1,7 milioane locuitori. Orasul este in prezent un bogat centru istoric si cultural, gazduind 6 muzee mari si peste 100 de galerii de arta. Alte atractii sunt: Opera de Stat, centrele comerciale, restaurantele, parcurile, gradinile si cararile din jurul Lacului Alster. Mnchen este al treilea oras ca marime din Germania, dupa Berlin si Hamburg, cu o populatie de cca. 1,26 milioane de locuitori).Mnchen este o populara destinatie turistica, fiind numita capitala secreta a Germaniei. Piata Marienplatz, cu noua si vechea primarie, atragatorare prin turnurile lor, figureaza scene medievale. Peterskirche este cea mai veche biserica din centru. Totusi catedrala Frauenkirche este cea mai faimoasa biserica din centrul orasului, prin spectaculoasa sa arhitectura medievala. Kln Kln se claseaza pe locul patru ca marime dupa Berlin, Hamburg si Mnchen. Din punct de vedere economic, cultural si istoric, Kln este cel mai de seama oras din Rheinland Pfalz, important nod de cale ferata, la intersectia vaii Rinului cu principalele cai comerciale intre zonele de est si vest ale Europei. Orasul Kln este o metropola culturala cu multe muzee importante, galerii de arta, teatre, opera si sali de concerte.

Frankfurt pe Main este al cincilea oras ca marime din Germania. Este situat pe raul Main si are o populatie de aproximativ 670.000 de locuitori. Oamenii il numesc Frankfurt, insa numele sau oficial este Frankfurt am Main. In Frankfurt pe Main isi are sediul Banca Centrala Europeana. Aeroportul International Frankfurt se situeaza pe locul opt in lista celor mai mari aeroporturi din lume, avand peste 52 de milioane de pasageri anual. Procesul de reunificare a Germaniei a nceput cu un an nainte, dup cderea Zidului

Berlinului. n seara de 9 noiembrie 1989, Consiliul de minitri est-german anunase c orice cetean al RDG putea trece frontiera n Berlinul occidental prin simpla prezentare a crii de identitate. n numai cteva ore, punctele de trecere erau luate cu asalt, ca mai apoi zidul Berlinului, simbol al Rzboiului Rece, s fie distrus. Reunificarea Germaniei a devenit oficial pe 3 octombrie 1990 cnd RFG, RDG i cele patru puteri care ocupaser Germania: SUA, Marea Britanie, Frana i URSS au ncheiat aanumitul tratat "Doi plus patru". Un an mai trziu, parlamentul german s-a pronunat cu 337 voturi pentru mutarea capitalei de la Bonn la Berlin. Reunificarea a costat Berlinul peste o mie cinci sute de miliarde de euro. ns, diferenele de nivel de trai ntre germanii din est i cei din vest persist. Astzi germanii prefer s srbtoreasc Ziua Naional cu petreceri n aer liber, cu mncruri tradiionale i mii de litri de bere n locul paradelor militare.

Istoric
Comunitatea i limba german au aprut cu mii de ani n urm, ns ca ar Germania a aprut abia n 1871, cnd, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck s-a format Imperiul German, nglobnd partea de nord a Germaniei actuale - Confederaia German de Nord (dominat de Prusia), apoi Bavaria precum i diferite alte regiuni, excluznd ns pr ile vorbitoare de german din Austria. Acesta a fost deja cel de al doilea Reich german, tradus de obicei ca "imperiu". Primul Reich - cunoscut pentru mult timp drept Sfntul Imperiu Roman de Naiune German - provenea din divizarea Imperiului Carolingian n 843, existnd sub diverse forme pn n anul 1806. Cel de-al Treilea Reich (i ultimul) a fost cel al nazitilor; el a durat doar 12 ani, din 1933 pn n 1945. Germania, care devenise una dintre importantele puteri din Europa, s-a implicat n Primul Rzboi Mondial prin aliatul ei Austro-Ungaria (1914). Germania a invadat de cteva ori Frana.

Rzboiul s-a ncheiat n 1918, i, ca una din urmri, mpratul german a fost forat s abdice. n Tratatul de la Versailles de dup rzboi, Germania a fost considerat responsabil pentru rzboi. Unii politicieni consider c condiiile grele impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles din 1919 i problemele economice ale crizei economice mondiale ncepnd cu 1929 i-au permis partidului nazist al lui Hitler NSDAP s fie ales de ctre cetenii germani i n cele din urm s formeze un nou guvern n 1933, cu Hitler n funcia de cancelar. Anul urmtor Hitler a preluat tot controlul, devenind eful statului i scpnd de opoziie prin aplicarea forei. n 1935 antisemitismul a devenit o politic oficial de stat german, justificat formal prin Legile de la Nrnberg . A fcut o alian cu Italia i Japonia numit Axa Berlin-Roma-Tokyo. Politica lui Hitler de a anexa rile vecine a culminat cu izbucnirea celui de-Al Doilea Rzboi Mondial n Europa la 1 septembrie 1939. n prima parte a rzboiului Germania a avut succese militare, c tignd controlul asupra principalelor teritorii din Europa, unei mari pri a URSS i nordului Africii. n 1941 nazitii au pus n aplicaie Holocaustul ca politic de stat de ucidere n mas, bazat pe argumente i pretexte rasiste, a milioane de evrei i alte naionaliti. ntre 1942-1943 balana n rzboi s-a schimbat, succesele trecnd de partea Aliailor mpotriva Germaniei, printre care URSS, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii. n aprilie 1945 Hitler i-a recunoscut eecul su total i s-a sinucis. La 8 mai 1945 Germania a capitulat fr condiii. n urma rzboiului, Germania inclusiv Berlinul au fost mprite n patru sectoare, controlate de ctre Frana, URSS, Regatul Unit i Statele Unite. Aceast mprire a culminat prin constituirea pe teritoriul Germaniei a dou state germane: partea de apus s-a numit Republica Federal Germania (RFG sau Germania de Vest), iar partea de rsrit, orientat spre URSS, s-a numit Republica Democrat German (RDG, Germania de Est sau de Rsrit). Germania de vest i-a recuperat rapid nivelul de dinaintea rzboiului, devenind o putere economic important a Europei. n 1990, dup cderea comunismului n Europa, cele dou state germane s-au reunificat, prin aceea c landurile fostei RDG au aderat oficial la RFG, adoptnd bine-neles i constituia RFG. Tratatul care a definit aceast reunificare se numete "Doi Plus Patru" (a fost ncheiat de ctre cele dou state germane i cele patru puteri care deineau suveranitatea asupra ntregii Germanii: SUA, Marea Britanie, Frana i URSS).

Statul unit este acum una dintre cele mai importante ri din Uniunea European i din lume. Holocaust este un termen utilizat n general pentru a descrie uciderea a aproximativ ase milioane de evrei, majoritatea din Europa, n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, ca parte din soluia final a problemei evreieti, programul de exterminare a evreilor, plnuit i executat de regimul naional-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler. La lagrele de exterminare cu camere de gazare, toi prizonierii soseau cu trenul i erau dui direct de pe peron la o zon de recepie unde le erau luate toate hainele i obiectele personale. Apoi erau mnai, dezbrcai, n camerele de gazare. De obicei li se spunea c acestea erau du uri sau camere de despduchere, iar pe uile lor scria "baie" i "saun." Uneori li se ddea un prosop i un spun pentru a evita panica, i li se cerea s in minte unde i puseser lucrurile, pentru acela i motiv. In buncrul 1 ncpeau 800 de oameni, iar n buncrul 2 ncpeau 1.200. Odat ce camera era plin, u ile erau nchise ermetic i se aruncau tuburi de Zyklon-B n camere prin guri din zidurile laterale, tuburi ce emanau un gaz toxic. Cei aflai nauntru mureau n 20 de minute; viteza morii depindea de ct de aproape erau deinuii de gurile de gaz, conform cu declara iile lui Hss, care a estimat c o treime din victime mureau imediat. Gazul era pompat afar, cadavrele scoase (ceea ce dura pn la patru ore), plombele de aur din dini erau extrase cu cletii de prizonierii dentiti, iar prul femeilor era tiat. Podeaua camerei de gazare era curat, iar zidurile spoite. Munca era fcut de prizonieri, evrei care sperau s mai c tige cteva luni de via. n crematoriile 1 i 2, prizonierii triau ntr-un pod deasupra crematoriilor; n crematoriile 3 i 4, ei locuiau chiar n camerele de gazare. Cnd cei din Sonderkommando terminau cu cadavrele, SS fcea verificri pentru a vedea dac a fost extras tot aurul din gurile victimelor. Dac la o verificare reie ea c fusese omis vreo bucat de aur, prizonierul responsabil era aruncat n cuptor de viu ca pedeaps. La nceput, cadavrele erau ngropate n gropi adnci i acoperite cu var nestins, dar ntre septembrie i noiembrie 1942, din ordinele lui Himmler, acestea au fost dezgropate i arse. n primvara lui 1943, s-au construit noi camere de gazare i crematorii pentru a face fa numrului de prizonieri.

Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord de-a lungul tarmului Marii Baltice.
Pe coasta iernile sunt mai blande (-10C in ianuarie) si verile relativ racoroase (220C in iulie), dar spre vest verile sunt mai calduroase si iernile mai reci. Precipitatiile medii anuale

insumeaza 585 mm, fiind mai scazute (cca 500 mm/an) in campie ti mai ridicate in zona montana unde depasesc 1000 mm/an.

Relieful : Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale:
Campia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei cu platourile care ii preced. Campia Germaniei de Nord, sector al Marii Campii Nord-Europene, este neteda la vest de Berlin si strabatuta de doua siruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai putin paralele. Treptat aceasta campie trece intr-o zona muntoasa de inaltime medie. Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in varful Broken), iar in sud Muntii Padurea Thuringiei (altitudine maxima in vf. Grosser Beerberg-982 m), Muntii Vogtaland si Muntii Metalici, caracterizati prin culmi netede cu aspect de podisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful Fichtelberg. Tarmul Marii Baltice este cea mai mare parte jos, doar in unele locuri fiind mai inalt si abrupt-de exemplu langa orasul Sassnitz. Masivele hercinice se afla in zona centrala a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podisuri si despartite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind : Masivul Sistos Rhenan (podis valurit cu alt. de 500-700 m si taiat de vai adancite in chei), Muntii Padurea Thurungiei, Jura Suaba (care culmineaza la 1015 m in vf. Lemberg), Jura Franconiana, Padurea Boemiei, Harz (podis cu alt. de 300-900 m), Muntii Metalici, in sud-vest se afla un masiv vechi erodat, cu aspect de podis in nord si mai inalt fragmentat in sud, Muntii Padurea Neagra care ating care ating 1493 m in vf. Feldberg. In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei (cei mai inalti munti de pe teritoriul tarii 2963 m in varful Zugspitze), constituiti din lanturi orientate de la vest la est, in mare parte calcaroase. La poalele acestora se intinde platoul Dunarii. Alpii Bavariei sunt formati din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culmineaza la 2589 m in vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, intre Lech si Ill (2963 m in vf. Zugspitze, alt. maxima din tara) si Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m)

Vegetatia : Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere (peste din
suprafata este acoperita de paduri de pin, fag, stejar, in Masivul Harz predomina padurea de foioase in timp ce in Padurea Thuringieisi in Muntii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat si estice si sud-estice:

caprioara, jderul, pisica salbatica, bizamul, harciogul, sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra, etc.

Reteaua hidrografica: Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea

Baltica principalele rauri fiind Elba si Order. Elba izvorastedin Muntii Sudeti (1165 km lungime totala), fiind navigabila in intregime si este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale si Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care dreneaza sudul tarii si are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km). In est curge Oderul (848 km lungime totala), care izvoraste din zona de contact a muntilor Sudeti si Carpati si se varsa in Marea Baltica (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua si Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel. Reteaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita si din alte doua bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) si Marea Neagra (Dunarea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza impreuna cu afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest si centrala, Elba, Weserul (805 km lungime) si Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea partea de sud, izvorand din Muntii Padurea Neagra si strabatand teritoriul Germanieipe o distanta de 650 km (navigabila pe 387 km). Toate aceste fluvii si rauri sunt legate intre ele printr-un vast sistem de canale ce insumeaza 2414 km. In sud Germania imparte cu Austria si Elvetia lacul glacial Boden See cu o suprafata de 537 km2 si o adancime maxima de 252 m. SOLURILE: Podzolurile (apar sub padurile de conifere sau de amestec de conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formeaza la latitudini temperate) si cernoziomurile (se gasesc in zonele de stepa cu clima temperat-continentala) fac parte din solurile Germaniei.

Economia
Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca mrime, dup Statele Unite i Japonia, a cincea din lume n ceea ce prive te puterea de cumprare i prima din Uniunea European. Economia rii depinde in mare msur de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante : crbuni (lignit-locul I pe glob- si huil), sare, minereu de fier- i pe baza combustibililor i materiilor prim importate. Germania este a doua productoare european dup Rusia de energie electric, obinut mai ales in termocentrale si atomocentrale.

In ciuda efortului material facut pentru integrarea fostei R.D.G (Republica Democrata Germana), Germania a devenit, in ultimii ani locomotiva economiei mondiale. Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, bazata pe industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) si comertul exterior (cel mai mare exportator mondial de marfuri). Dispune in principal de unele resurse energetice (in deosebi carbuni: inferiori in bazinul Saxono-Thuringian si superiori in Ruhr, doua dintre cele mai mari de pe glob; cca. 500 000 000 de tone exploatate anual) si de sare (al-III-lea producator mondial), sulf, etc. Industria prelucratoare este axata pe chimie (primele trei grupuri industriale mondiale in domeniu sunt germane: BASF; HOECHST; BAYER) si constructia de masini (in deosebi masini unelte, utilaje industriale, autovehicule, mecanica de precizie, aparatura optica, aparate electrice si electrotehnice ocupand unul din primele locuri pe glob). Produse industriale exportate (mii tone-1972): energie electrica (72,8 md. KWh din care 1,2 md. KWh hidroenergie), fonta si feroaliaje (2114,0), otel (5890,0-1973), cocs metalurgic (1605,0), aluminiu (60,0), cupru rafinat (42,0), plumb (20,0), staniu (0,6), zinc (15,0), tractoare, masini, textile si agricole, autovehicule (169 660 buc. din care 139 600 autoturisme), biciclete, locomotive, vagoane de cale ferata, nave (348 000), aparate de radio (1 041 000 buc.), televizoare (430 000), mecanisme de precizie, ceasuri, aparate optice, aparate fotografice. Capacitatea rafinariilor de petrol a facut ca Germania sa exporte: benzina (2507 tone), uleiuri usoare (3785 t), uleiuri grele (6011 t), acid sulfuric (1058 t), acid azotic (420,6 t), acid clorhidric (92,5 t), ingrasaminte potasice (2556 t), ingrasaminte azotoase (402 t), soda caustica (420 t), materiale plastice si rasini sintetice (495 t), cauciuc sintetic (132,7 t), anvelope (5 192 000 buc.), produse farmceutice, cherestea (1 900 000 m 3), hartie (1107 t din care 100 t hartie de ziar), celuloza (849 t), ciment (9 547 t), fire de bumbac (61,8 t), tesaturi de bumbac (242 mil. m2), fire de lana (62,4 t), tesaturi de lana (35 mil. m2), fire si fibre artificiale (153,4 mil), incaltaminte, pielarie, portelan, tigarete (17,6 md. buc.), lapte (7635 t), unt (280 t), branza (152 t), carne (1286 t), margarina (192,5 t). Germania este ara din Uniunea European n care salariile au crescut cel mai puin n ultimii zece ani, potrivit unei statistici publicate miercuri de Biroul Federal de Statistic. n Germania, ctigurile salariale brute n primul trimestru al anului 2010 au fost cu 21,8% mai mari fa de nivelul lor mediu din anul 2000, scrie HotNews. n acelai timp, creterea costurilor cu fora de munc a fost de 18,9% fa de acum 10 ani. Acestea sunt cele mai mici rate de cretere din cele 21 de ri incluse n statistica

Destatis. Creterea medie n UE aferent aceleiai perioade a fost de 35,5% pentru salarii i de 36,1% pentru costurile forei de munc. Numai pentru zona euro, creterea medie a salariilor a fost de 29,5%, iar cea a costurilor cu fora de munc de 30,3%. Aceast moderaie salarial n cea mai mare economie european este, potrivit economitilor, unul dintre factorii care au dus la actuala cretere economic puternic nregistrat aceast ar. ns aceast tendin pe unii parteneri UE, n special Frana, care ar dori ca salariile germanilor s creasc i acetia s consume mai mult, i nu doar s exporte puternic. Nivelul salariilor n Germania nu depind de stat, ci este rezultatul unor negocieri ntre partenerii sociali. ara nu are salariul minim pe economie, cu excepia unor anumite sectoare, n care angajatorii i sindicatele au convenit asupra unui nivel salarial minim. Salariul mediu anual din Germania a scazut in 2009, prima data in istoria moderna a statului din cauza recensiunii, potrivit datelor Biroului Federal de Statistica. Un muncitor german a castigat anul trecut, in medie, 27.648 de euro, in scadere cu 0,4% comparativ cu nivelul de 27.751 euro calculat pentru 2008. Aceasta evolutie reprezinta prima reducere a salariului mediu anual dupa 1949, anul in care a a fost fondata Republica Federala. Criza economica a afectat cel mai sever muncitorii din sectorul industriei prelucratoare, unde venitul mediu pe cap de locuitor s-a diminuat cu 3,6% anul trecut, la 36.264 euro. Scaderea reflecta, in principal, reducerea orarului de lucru suplimentar si faptul ca guvernul a recurs tot mai mult la programe de lucru part-time finantate cu bani de la buget, pentru sprijinirea pietei muncii. Germania a iesit din recesiune in al doilea trimestru al anului trecut. In 2009, economia a scazut cu 5%.

Rata somajului
Criza economic i iarna deosebit de friguroas au dus la o cretere a numrului de omeri din Germania. Potrivit experilor, la sfritul anului 2009, n Republica Federal s-au nregistrat aproximativ 3,3 milioane de persoane fr un loc de munc, o majorare cu peste 150.000 fa de aceeai perioad a anului 2008. Rata omajului s-a aflat n luna decembrie 2009 la 7,8%.

Conform ultimelor date statistice, creterea numrului de omeri a fost deosebit de puternic n construcii, agricultur i grdinrit, analitii considernd ns c n aceste brane numrul omerilor se va diminua din nou n primvar. Un adevrat pericol pentru piaa muncii const ns n situaia dificil din brana automobilistic i industria grea, care au salvat pn n prezent locurile de munc prin accesul la programul redus de munc decis de guvern.

Totui, pn n prezent, piaa muncii din Germania s-a artat deosebit de rezistent la efectele negative ale crizei economice, surprinzndu-i pe experi lun de lun. n noiembrie 2009, rata omajului din Republica Federal chiar a sczut uor cu 0,1%, n pofida tuturor prognozelor negative. Comparativ ns cu aceeai perioad a anului 2008, Germania se confrunt cu o cretere constant a ratei omajului, chiar dac aceasta este mai moderat dect ateptrile analitilor.

Rata inflatiei
In Germania, preturile de consum au crescut cu 3,4% fata de anul trecut, dupa o crestere de 3,1% in luna mai, conform rapoartelor Biroului Federal de Statistica din Wiesbaden.

Ritmul de crestere al preturilor este cel mai rapid din 1996, cand Germania a adoptat sistemul de calculare a inflatiei dupa modelul Uniunii Europene. Printre cele mai puternice cauze

ale incetinirii cresterii economice in a doua parte a anului se numara cresterea neasteptat de mare a pretului la petrol. Costurile energiei vor lovi din plin venitul pe gospodarie, in timp ce marile corporatii vor simti mai accentuat efectele fluctuatiilor valutare asupra marjelor de profit.

Datoria publica
Datoria publica a Germaniei a crescut cu 112,7 miliarde de euro, sau 7,1 procente, in 2009, aceasta fiind a doua mare crestere absoluta a datoriei publice inregistrata de la crearea Republicii Federale a Germaniei. La finele anului trecut, datoria publica cumulata a Germaniei (datoria statului, datoriile landurilor, datoriile muncipalitatilor) se ridica la 1.692,2 miliarde de euro, in crestere cu 7,1 procente fata de 1.579,5 miliarde de euro la finele lui 2008. O crestere anuala mai mare a datoriei publice a Germaniei s-a inregistrat doar in 1995, cand datoria publica a primei economii europene a inregistrat o crestere de 170,7 miliarde de euro, informeaza Agerpres. Potrivit Destatis, datoria publica a statului german a crescut in 2009 cu 68,1 miliarde de euro (6,9 procente) pana la 1.053,8 miliarde de euro, suma care include si datoriile derivate de pe urma diverselor programe guvernamentale lansate de autoritatile de la Berlin pentru a contracara criza financiara si economica. In cazul celor 16 landuri germane, datoriile lor au crescut in 2009 cu 41,4 miliarde de euro, sau 8,5 la suta, pana la 526,3 miliarde de euro. In sfarsit, datoriile municipalitatilor au crescut anul trecut cu trei procente, sau 3,2 miliarde de euro, pana la 112,1 miliarde de euro.

Exporturile
Nivelul exporturilor a fost grav afectat de criza economica. Astfel acestea au scazut cu 2,2% fata de anul trecut.

n iunie, Germania a livrat pe pieele internaionale produse n valoare de peste 86 miliarde de euro, ceea ce reprezint un plus cu 28,5% n comparaie cu aceeai perioad din 2009.

Principalele produse pe care Germania le exporteaza sunt maini, vehicule, produse chimice, metale i produce, produse alimentare, textile. Principalele tari cu care Germania colaboreaza in export sunt: Frana 10,2%, Olanda 6,7%, 6,7% din SUA, Marea Britanie 6,6%, Italia 6,3%, Austria 6%, China 4,5%, Elveia 4,4% (2009 estimare)

Importurile
Criza economica nu a afectat numai exporturile, ci si drastic importurile. In ultimii zece ani, Germania ocup prima poziie: n perioada 2001-2010 importurile Germaniei cresc cu 3,1%, performan care nu reuete nici unui alt stat european. n cifre absolute Germania este cea mai mare naiune importatoare din Europa: cu importuri n valoare de 872 mld. EUR n 2009.

Produsul intern brut

Produsul intern brut in Germania in anul 2010 este de -5%.

Produsul brut al Germaniei a crescut pentru al patrulea trimestru la rand, in perioada ianuarie - martie 2010, in ciuda estimarilor de scadere economica.

Balanta comerciala
Este o parte a balantei de plati ce prezinta exporturile si importurile de bunuri si servicii, intr-o anumita perioada de timp.

Salariile
n Germania, ctigurile salariale brute n primul trimestru al anului 2010 au fost cu 21,8% mai mari fa de nivelul lor mediu din anul 2000. n acelai timp, creterea costurilor cu fora de munc a fost de 18,9% fa de acum 10 ani. Acestea sunt cele mai mici rate de cretere din cele 21 de ri incluse n statistica Destatis. Ins aceast tendin pe unii parteneri UE, n special Frana, care ar dori ca salariile germanilor s creasc i acetia s consume mai mult, i nu doar s exporte puternic. Nivelul salariilor n Germania nu depind de stat, ci este rezultatul unor negocieri ntre partenerii sociali. ara nu are salariul minim pe economie, cu excepia unor anumite sectoare, n care angajatorii i sindicatele au convenit asupra unui nivel salarial minim

Turismul
Germania este o tara cu una dintre cele mai dezvoltate industrii turistice, axat pe turismul cultural. Cele mai populare destinaii sunt Berlin, Mnchen, Marea Baltica, Marea Nordului, Hamburg, Bremen etc. Turismul n Germania a evoluat progresiv dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial. Obiectivele turistice variaz de la destinaii rurale pn la hoteluri de lux. Turismul rural este dezvoltat n sudul rii, n landul Baden-Wrttemberg, acolo unde sunt plantate culturi ca viade-vie i pomi fructiferi. Turismul urban, respectiv, nflorete n centrele urbane de tipul oraului Bremen. Turitii admir monumentele arhitecturale de tipul cldirii Reichstagului sau Noului Castel. Oaspeii rii pot cltori pe cale maritim i fluvial. Oraele principale n acest sens sunt Rostock (ora cu ieire la mare) i Frankfurt (situat pe rul Main).

Resedinta Wurzburger

Unul dintre cele mai frumoase palate din Europa, faimos datorita scarii magnifice. Este considerat unul dintre cele mai frumoase exemple de arta baroca din lume. Cladirea a fost creata de catre Balthasar Neuman, iar fresca de deasupra scarilor a fost pictata de Tiepolo si are reputatia de a fi cea mai mare din lume. Palatul are 300 de camere imprastiate in trei aripi. Mai exista si o capela decorata de Tiepolo. Gradinile resedintei Wurzburger se afla in spatele palatului.

Castelul Neuschwanstein

Este o bijuterie care s-a nscut din visul regelui Ludwig al II-lea. Este exact castelul din poveste pe care i-l imaginezi de fiecare dat cnd zici..ei bine. castel . A fost construit n anii 1870 pe ruinele altor dou castele i a inspirat castelul nfiat de Disney n desene precum Frumoasa din pdurea adormit i parcul Disneyland, aa de frumos este. Castelul nu a fost terminat, din toate cele 200 de ncperi plnuite fiind terminate doar 15. Intrare: 8 studeni Castelul Neuschwanstein este singurul candidat al Germaniei pentru lista celor sapte noi minuni ale lumii, figureaza printre cele 21 de finaliste ale concursului.

Muntii Pdurea Neagr este o zon montan mpdurit n Baden-Wrttemberg,

sud-vestul Germaniei. Este mprejmuit de valea Rinului la vest i sud. Cel mai nalt vrf este Feldberg cu o nlime de 1493 metri. Este o important zon turistic cu mai multe staiuni montane i balneare, printre care Baden-Baden.

Din aceti muni izvorte Dunrea, al doilea fluviu din Europa care se vars n Marea Neagr prin Delta Dunrii de pe teritoriul Romniei, care este o important surs de aprovizionare cu pete pentru Germania i un vizitat loc turistic.

Oktoberfest
Oktoberfest (n trad. "Srbtoarea lui octombrie"), este una din cele mai mari serbri populare din lume. Se desfoar anual, n Mnchen, de la mijlocul lui septembrie pn n octombrie. Oktoberfest-ul ncepe n jurul datei de 20 septembrie i se termin n prima duminic din octombrie; excepie de la aceast regul se face doar n anii n care prima duminic din octombrie cade pe 1 sau 2. n acest caz, festivalul se prelungete pn la data de 3 octombrie, Ziua Unificrii Germane.
Ideea a pornit de la un subofier din garda naional bavarez. Acesta a sugerat organizarea unei curse de cai cu ocazia festivitilor legate de cstoria prinului motenitor Ludovic I al Bavariei cu prinesa Therese von Hildburghausen. Regele Bavariei, Maximilian I, s-a artat mai mult dect ncntat de aceast sugestie. La 17 octombrie 1810 avea loc cursa de cai, pe care prinesa-mireas a denumit-o Oktoberfest. Ca loc de desfurare a fost aleas o pajite nefolosit de la marginea oraului, denumit ulterior "Theresienwiese" (pajitea Tereziei).

Germania se situeaz pe locul doi n lume la producia de hamei, fiind renumit pentru calitatea berii pe care o produce. La fel de faimoase sunt i vinurile din vile rurilor Moselle i Rin. Organizatorii asteapta, in acest an, sase milioane de vizitatori, care au la dispozitie aproape o suta de marci diferite de bere. Oktoberfest este o bucurie si pentru amatorii de mancare buna si... multa: anul trecut s-au consumat peste 450.000 de pui fripti si mai bine de 100 de vite.

Statistici i recorduri

6.000.000 de vizitatori, n medie 12.000 de oameni lucreaz la Oktoberfest, dintre care 1600 sunt chelneriele 200.000 de halbe de bere au fost recuperate n anul 2006 de la vizitatorii care ncercau s le sustrag 1440 de toalete publice satisfac nevoile stringente ale vizitatorilor 43 de km de cabluri erpuiesc, la vedere sau ascunse, pe ntreaga suprafa a Theresenwiese 30% din produia anual de bere din Mnchen se consum n timpul festivalului cei mai muli litri de bere consumai:12.000 hectolitri, n anul 1910, la aniversarea centenarului

cei mai muli vizitatori: 1985, la srbtorirea a 175 de ani cea mai lung pauz: 1939-1948 cel mai mare cort, n anul 1913, al firmei Pschorr-Rosl: 5500 metri ptrai, 12.000 locuri cele mai multe halbe de bere bute: 10, n anul 1901 (pentru care respectivul domn a primit i un premiu). Bineneles c n ziua de azi se bea i mai mult, dar nimeni nu mai st s numere: toat lumea se distreaz

Oktoberfest n lume
Oktoberfest-ul nu este srbtorit doar n Mnchen. Hanovra se laud cu cel mai mare Oktoberfest din nordul Germaniei, iar n orae precum Stuttgart, Bad Hersfeld, Eisleben sau Hildburghausen se organizeaz festivaluri de toamn similare. Festivalul bavarez i-a exins popularitatea i pe alte continente. Exist astfel la ora actual festivaluri cu acelai nume n SUA, Canada, Brazilia, China, Australia, Thailanda etc. Cel din SUA se srbtorete n Cincinnati, Ohio, unde emigranii germani au jucat un rol decisiv n dezvoltarea economic a oraului nc din anii 1800. Primul festival a avut loc n anul 1976. n anul 1994 festivalul a fost vizitat chiar de prinul motenitor al Bavariei i tot atunci a fost stabilit recordul pentru cel mai lung ir de dansatori n Chicken Dance, consemnat chiar i n Guinnes Book of Records (Cartea Mondial a Recordurilor). Festivalul atrage anual 500.000 de vizitatori iar organizatorii susin c este cel mai mare Oktoberfest din America de Nord. n Canada, festivalul are loc n localitatea Kitchener, unde comunitatea de emigrani de origine german au hotrt, n 1969, organizarea unui festival care s le aminteasc de cas. n timp, s-au adugat note distincte, canadiene, precum parada organizat cu ocazia Thanksgiving-ului, care este, conform locuitorilor, cea mai mare din Canada. Tot conform acestora, Oktoberfest-ul din Kitchener este cel mai mare din America de Nord. n Australia, Oktoberfest-ul are loc n localitatea Fairfield i atrage anual aproximativ 30.000 de vizitatori. Motto-ul festivalului este Live and let live; eat and drink well (triete i las i pe alii s o fac; mnnc i bea bine).

Germania n Uniunea Europen

n prezent Uniunea Europeana are 27 de state, dintre care 6 state membre fondatoare inca din anul 1958 Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda.

Uniunea Europeana a fost infintata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizatie de cooperare europeana care a inceput cu Comunitatea Europeana de Carbune si Otel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeana in 1967. Membrii acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia si Spania. In 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit si Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea Europeana.

Transportul si cazarea
Un bilet de avion dus-intors de la aeroportul Henri Coanda, Bucuresti catre Munchen, Germania la compania Tarom costa 296. Locurile de cazarea sunt foarte variate, de la pensiuni pana la cele mai pretentioase hoteluri. Hotel Hilton Park (5*) Hotelul este situat intr-o zona rezidentiala, linistita a orasului, la cateva minute distanta de centru, oferind o vedere panoramica asupra orasului. FACILITATI HOTEL Camerele sunt dotate cu telefon cu acces direct, mini bar, uscator de par. FACILITATI CAMERE Hotelul are un club de sanatate, o sala de conferinte, un restaurant.

Mancare traditionala germana

Cand vorbim de obiceiurile germane, in materie de mancare primele cuvinte care vin in minte sunt carnati, "spalati" cu cantitati imense de bere. Nu e de mirare ca in Germania se cunosc aproximativ 1500 de tipuri de carnati, ca , de exemplu, carnatii de Frankfurt, de Nurnberg, sau bavarezi (albi). Dar bucataria nemteasca ofera si alte posibilitati, ca de exemplu pestele afumat, branza de Mainz, placinte (fiind foarte cunoscut si apreciat strudelul, faimoasa placinta cu mere) si combinatii de mancare frantuzeasca, in special in regiunea Saarland. Mancarea din Germania este caracterizata de un continut caloric bogat, fiind foarte frecvente mesele cu friptura de porc, varza cu carne si carne tocata- "Frikadellen". Oricum,

gusturile difera in regiunile Germaniei. In Berlin, de exemplu, se mananca foarte mult peste combinat cu ciolan de porc si salate de cartofi cu chiftele. In Frankfurt, lumea prefera clar carnatii si carnea afumata, cu ceapa cruda si otet, precum si prajiturele numite "Frankfurter kranz".

Bibliogafie

1. Germania - Ghid turistic Fodor's ,editura Meteor Press, 2008 2. Ghid complet Germania, edituraAquila, 2007 3. Geoff Layton, Germania: Al treilea REICH, 1933 1945, editura All, 2001
4. www.indexmundi.com