1.

Se considera un esantion de 20 de clienti, care intra intr-un magazin

alimentar, pentru a cerceta frecventa X cu care clientii fac apel la serviciile
magazinului de-a lungul unei saptamani si respectiv pentru cercetarea
cheltuielilor lunare Y in mii lei, ale clientilor pentru procurarea de bunuri
alimentare. S-au obtinut urmatoarele date de selectie pentru X si respectiv Y
X: 1, 2, 1, 4, 3, 2, 5, 6, 1, 2, 3, 2, 3, 4, 6, 2, 4, 3, 1, 2;
Y: 89, 90, 101, 88, 85, 77, 102, 100, 86, 97, 76, 121, 113, 110, 96, 92,
108, 112, 103, 109.
Se cere:
a) distributiile empirice de selectie pentru fiecare din caracteristicile X
si Y,
b) mediile de selectie, momentele centrate de selectie de ordinul al
doilea si dispersiile de selectie pentru caracteristicile X si Y,
c) functiile de repartitie de selectie pentru X si Y.
Solutie. a) Se observa ca datele de selectie pentru caracteristica X au
numai N = 6 valori distincte, deci distributia empirica de selectie pentru X este
.
Pentru caracteristica Y toate datele de selectie sunt distincte. Asadar, distributia
empirica de selectie a lui Y este un tablou in care pe o linie sunt trecute toate
aceste valori (eventual ordonate crescator), iar pe linia a doua se trec frecventele
acestor valori, care sunt toate egale cu 1. Vom face o grupare a datelor de
selectie corespunzatoare caracteristicii Y. Anume, prima clasa cuprinde
cheltuielile lunare de la 80-89 mii lei, etc. Dupa efectuarea acestei grupari,
distributia empirica de selectie a lui Y devine
.
b) Mediile de selectie pentru cele doua caracteristici sunt respectiv
,
mii lei.
Daca se folosesc datele grupate pentru caracteristica Y se obtine
mii
lei .
Valorile momentelor centrate de selectie de ordinul doi pentru cele doua
caracteristici sunt respectiv
,
.
Pentru simplificarea calculelor, se poate folosi formula
,
unde a este o constanta reala convenabil aleasa. Anume, daca pentru
caracteristica X vom alege a = 3, atunci


.
Pentru caracteristica Y vom lua a = 105, obtinandu-se astfel


.
Se observa ca s-a calculat cu datele de selectie grupate, ceea ce conduce
la o valoare putin diferita de valoarea ce s-ar obtine cand se lucreaza cu datele
de selectie primare (negrupate).
Valorile dispersiilor de selectie pentru caracteristicile X si Y se calculeaza
imediat, daca se cunosc momentele centrate de selectie de ordinul doi, anume
,
respectiv
.
Astfel se poate obtine si respectiv
mii lei.
c) Functiile de repartitie de selectie pentru cele doua caracteristici sunt
respectiv

pentru caracteristica X si

pentru caracteristica Y.
2. La un control de calitate se verifica diametrul pieselor prelucrate de un
strung. Pentru realizarea acestui control s-a considerat o selectie de 18 piese si
s-a obtinut ca diametrul X al pieselor are urmatoarele dimensiuni (in cm):
Diametrul (in
cm)
3,98 3,99 4,00 4,01 4,02
Numar de piese 4 3 5 3 3
Sa se determine:
a) o estimatie absolut corecta pentru diametrul mediu al pieselor
realizate,
b) o estimatie corecta si una absolut corecta pentru dispersia
diametrelor fata de diametrul mediu.
Solutie. a) Distributia empirica de selectie a caracteristicii X este
.
Diametrul mediu este media teoretica . Dar se cunoaste ca un
estimator absolut corect pentru media teoretica m este media de selectie
. Prin urmare, valoarea mediei de selectie este o
estimatie absolut corecta pentru media teoretica . In cazul de fata se
obtine

.
b) Deoarece un estimator corect al dispersiei teoretice este
momentul centrat de selectie de ordinul doi, adica , rezulta ca
o estimatie corecta pentru dispersia teoretica este valoarea momentului centrat
de selectie de ordinul doi, adica
,
unde constanta reala a este convenabil aleasa. Asadar, in cazul de fata, o
estimatie corecta a dispersiei diametrelor fata de diametrul mediu este

.
Imediat avem o estimatie absolut corecta pentru dispersia teoretica,
anume
.
3. Fie caracteristica X ce urmeaza legea normala N
(m,o), unde m I R este cunoscut, iar o > 0 este
necunoscut. Se considera o selectie repetata de volum n.
Sa se arate ca functia de selectie
este o functie de estimatie absolut corecta pentru parametrul
Solutie. Vom arata ca sunt satisfacute cele doua conditii din definitia
functiei de estimatie absolut corecte, adica
M(V) = o si lim D
2
(V) = 0
In primul rand avem ca:

Deoarece caracteristica X urmeaza legea normala N(m, o) avem ca

Daca se face schimbarea de variabila si se tine seama de faptul ca functia de
integrat obtinuta, dupa aceea, este functie para, rezulta ca :
Prin urmare, obtinem ca M(V)= = o, deci prima conditie este
satisfacuta.


Pentru verificarea celeilalte conditii putem scrie succesiv:
de unde
Se considera caracteristica X ce urmeaza legea binomiala, adica are
distributia teoretica

, unde P(m,k)=C
k
m
p
k
q
m-q
, q=1-p,
cu parametrul p I (0,1) necunoscut. Folosind o selectie de volum n, se cere
a) estimatorul p* de verosimilitate maxima pentru p,
b) sa se arate ca etimatorul p* este un estimator absolut corect pentru
parametrul p
c) sa se arate ca estimatorul p* este un estimator eficient pentru
parametrul p.
Solutie. a) Functia de probabilitate pentru caracteristica X este
f(x;p)= C
k
m
p
x
(1-p)
m-x
,
Pentru a scrie ecuatia de verosimilitate maxima
avem ca ln f= (x;p)= ln C
x
m

+ x ln p + (m-X) ln (1-p), de
unde
Asadar, ecuatia verosimilitatii maxime este

adica
unde .Ecuatia verosimilitatii maxime se mai scrie

de unde se obtine estimatorul de verosimilitate maxima
pentru parametrul p.
b) Vom arata ca
estimatorul p* este un estimator absolut coret pentru parametrul p


Pentru aceasta avem, in primul rand, ca
iar apoi, pentru dispersie se poate scrie succesiv


Asadar, s-a obtinut
M(p*)=p si
deci estimatorul p* este estimator absolut corect pentru parametrul p.






c) Cantitatea de informatie relativa la parametrul p se poate calcula dupa
cum urmeaza

Pe de alta parte, am vazut ca
prin urmare, are
loc egalitatea deci estimatorul p* este estimator eficient pentru parametrul p.
5. Relativ la populatia C se cerceteaza caracteristica X privind media
teoretica M(X)=m. Stiind ca dispersia teoretica a caracteristicii X este
D
2
(X)=0,35, sa se stabileasca un intreval de incredere pentru media teoretica m
cu probabilitatea de incredere 1 - o = 0,95 , utilizand distributia empirica de
selectie

Solutie. Deoarece volumul selectiei este n=35> 30, putem considera ca
statistica
unde
urmeaza legea normala N(0,1). Asadar, intervalul de incredere
pentru media teoretica m se obtine din relatia
sau
unde astfel
determinat incat

In cazul de fata, valoarea mediei de selectie este:




iar din Anexa I, pentru se gaseste
De asemenea, avem ca
Obtinem in acest
fel, intervalul de
incredere pentru media
teoretica m=M(X)

6 Pentru receptionarea unei marfi ambalata in cutii, se efectueaza un
control, prin sondaj, privind greutatea X a unei cutii. Pentru 22 de cutii cantarite
s-a obtinut distribuirea empirica de selectie, relativ la caracteristica X:

Folosind probabilitatea de incredere 0,98 sa se determine in interval de
incredere pentru valoarea medie a greutatii cutiilor, presupunand ca X urmeaza
legea normala N(m, o).
Solutie. Deoarece abaterea standard este necunoscuta, se
considera statistica
care urmeaza legea Student cu n-1
grade de libertate.
Intervalul de incredere pentru
valoarea medie teoretica m= M(X) este
Pentru n 1 =21 si 1
- o = 0,98 (o = 0,02) din
Anexa II se
determina
De asemenea, folosind datele de selectie, obtinem valoarea a mediei de
selectie , anume:






si valoarea
abaterii
standard de selectie
Putem scrie
atunci intervalul
(numeric) de incredere:

7. Masa de carne ambalata in pachete de 1000 de grame de masinile M
1
si
M
2
este o caracteristica X, ce urmeaza legea normala N(m, o) si respectiv o
caracteristica X ce urmeaza legea normala N(m, o).
Cantarind 100 de pachete din cele produse de masina M
1
s-a obtinut valoarea
medie de selectie grame iar din cantarirea a 150 de pachete de la
masina M
2
s-a obtinut grame.
Folosind probabilitatea de incredere 0,98 sa se determine intervalul de
incredere pentru diferenta m-m, daca se stie ca abateriile standard sunt o=3 si
o=
Solutie. Se foloseste statistica
care urmea


za legea normala N(0,1). Astfel, intervalul de incredere pentru diferenta m-m
este:
unde

se determina astfel ca Folosind Anexa I, obtinem
3.






De asemenea, avem ca Astfel,


intervalul de incredere pentru diferenta m - m este

8 Fiecare caracteristica X ce urmeaza legea normala N(m,o) si care
reprezinta vanzarile in milioane de lei pe saptamana la magazinele alimentare in
orasul A si X vanzarile in milioane de lei la magazinele alimentare din orasul B
si care urmeaza legea normala N(m, o). S-au efectuat doua sondaje, respectiv
pentru X si X si s-a obtinut urmatoarele date de selectie:
X: 226,5 224,1 218,6 220,1 228,8 229,6 222,5
X: 221,5 230,2 223,3 224,3 230,8 223,8
Cu probabilitatea de incredere 0,95 sa se construiasca un interval de incredere
pentru diferenta m-m, daca o > 0 este necunoscut.
Solutie. Folosind statistica
care urmeaza legea
Student cu n=n+n-
2=7+6-2=11 grade de
libertate, se va construi
intervalul de incredere pentru mm. Anume, acest interval de incredere este:
unde, s-a folosit
notatia:
iar se
determina astfel
incat
fiind functia de repartitie a legii Student cu n grade de
libertate, tabelata in Anexa II






Pentru a determina valoarea numerica a intervalului de incredere, se
calculeaza pe rand
De asemenea, din Anexa II, pentru 1 - o = 0,95 si n = 11, obtinem
astfel ca intervalul de incredere pentru m m va fi
9. Fie
X
caracteristic
a ce
reprezinta timpul de producere a unei reactii chimice, masurat in secunde. Daca
X urmeaza legea normala N(m,o) si avand o selectie repetata de volum n=11, cu
datele de selectie 4,21; 4,03; 3,99; 4,05; 3,89; 3,98; 4,01; 3,92; 4,23; 3,85; 4,20;
sa se determine intervalul de incredere pentru dispersia si pentru
abaterea standard , cu probabilitatea de incredere 0,95.
Solutie. Se va considera statistica


care urmeaza legea
2
cu n-1 grade de libertate. Intervalul de incredere pentru
2
va fi:

iar pentru








unde si se calculeaza din Anexa III.
Pentru determinarea valorilor numerice ale acestor intervale de incredere,
calculam:


Asadar, intervalele de incredere pentru si sunt

respectiv

10. Caracteristica X reprezinta cheltuielile lunare in mii lei pentru
abonamentele
la ziare si reviste ale unei familii. Sa se verifice, cu nivelul de semnificatie
o=0,01, daca
stim media acestor cheltuieli lunare pentru o familie este de 16 mii lei, stiind ca
abaterea standard =3 mii lei avand o selectie repetata de volum n=40, care
ne da distributia empirica de selectie
.
Solutie. Deoarece n=40>30 si abaterea standard =3 este conoscuta, vom
folosi testul Z pentru verificarea ipotezei nule
H
0
: m= M(X)=16, cu ipoteza alternativa H
1
: m = 16
Pentru o=0,01, folosind Anexa I, se determina astfel incat
. Anume, se obtine ca care ne da intervalul
numeric (-2,58;2,58), pentru statistica notata prin .


Calculam succesiv:
Deoarece
, rezulta
ca se
accepta
ipoteza ca cheltuielile medii lunare ale unei familii pentru abonamentele la ziare
si reviste sunt de 16 mii lei, cu probabilitatea de risc 0,01.
11. Caracteristica X reprezinta gradul de ocupare zilnica a unei unitati
hoteliere (in procente), Sa se verifice, cu nivelul de semnificatie o=0,05, ipoteza
ca media de ocupare zilnica a hotelului este data prin m=80%, daca dintr-o
selectie facuta in 15 zile s-au obtinut urmatoarele date de selectie (in procente)
: 60, 85, 90, 75, 84, 78, 92, 55, 77, 82, 65, 79, 83, 65, 76.
Solutie. Putem considera ca X urmeaza legea normala N(m, ), cu m si
necunoscuti. Ipoteza nula ce se face este H
0
: m = 80, cu H
1
: m = 80 .
Deoarece abaterea standard este necunoscuta, se foloseste testul T.
Pentru aceasta, considerand o=0,05, cu ajutorul Anexei II, se determina
, astfel incat . Se obtine in acest fel
. Prin urmare, intervalul pentru statistica T= , care
urmeaza legea Student cu n-1=14 grade de libertate, este (-2,145; 2,145).
Calculam in continuare succesisv:





Deoarece ipoteza ca media de ocupare zilnica a
unitatii hoteliere este de 80% se accepta.
12. La o unitate de imbuteliere a laptelui exista doua masini care
efectueaza aceasta operatie in sticle de un litru. Pentru a cerceta reglajul de
imbuteliere la cele doua
masini s+au efectuat doua selectii relative la sticlele imbuteliate de cele doua
masini si s-au obtinut datele de selectie


(in ml)
990 995 1000 1005 1010

7 9 11 8 5

(in
ml)
985 990 995 1000 1005 1010

5 5 6 7 6 4

Folosind nivelul de semnificatie , sa se verifice daca mediile de umplere
a sticlelor de catre cele doua masini sunt aceleasi, in cayul in care abaterile
standard sunt = 6 ml si ml
Solutie. Caracteristicile X si X ce reprezinta cantitatea de
lapte (in ml) continuta de o sticla imbuteliata de prima
masina, respectiv de a doua, se considera ca urmand legile
de probabilitate normele N (m, 6) si N (m, 7,5).
Verivicarea ipotezei nule H
0
: m = m cu alternativa
H
1
: m m, se va face cu testul Z, deoarece sunt cunoscute
abaterile standard.
Folosind nivelul de semnificatie , se
determina din Anexa I valoarea astfel incat
Anume, se obtine ca z
0,995
= 2,58,
care ne da intervalul (-2,58; 2,58) pentru statistica :

Se calculeaza succesiv:



.
Deoarece , rezulta ca mediile de
umplere a sticlelor nu difera semnificativ pentru cele doua
masini.
13. Se cerceteaza doua loturi de ulei pentru
automobile, din punct de vedere al vascozitatii, obtinandu-se
datele de selectie
Pentru primul lot:



Pentru al doilea lot:

1
0
,
2
6
1
0
,
2
7
1
0
,
2
9
1
0
,
3
0
1
0
,
3
1

2 1 1 1 3

Analizele facandu-se cu acelasi aparat, se considera ca
abaterile standard sunt aceleasi. Considerand nivelul de
semnificatie , sa se verifice daca mediile de
vascpzitate pentru cele doua loturi nu difera semnificativ.
Solutie: Caracteristicile X si X, ce reprezinta
vascozitatile pentru cele doua loturi de ulei, se considera ca
urmeaza fiecare legea normala, respectiv N (m, ) si N (m,
), cu ambaterea standard > 0 necunoscuta.
Verificarea ipotezei nule H
0
: m = m cu alternativa
H
1
: m m, se va face cu testul T, deoarece abaterea
standard este necunoscuta.

1
0
,
2
7
1
0
,
2
8
1
0
,
2
9
1
0
,
3
0
1
0
,
3
2


3 2 1 1 1
Folosind nivelul de semnificatie o=0,05, se determina
, din Anexa II, valoarea t
n,1- (o/2)
, astfel incat
, unde numarul gradelor de
libertate este n=n+n-2=8+8-2=1 Adica, se determina t
14;0;975
astfel incat obtinandu-se t
14;0;975
=2,145. In
acest mod , s-a obtinut intervalul
(-2,145;2,145) pentru statistica
,
care urmeaza legea Student cu n=n+n-2 grade de libertate.
Se calculeaza pe rand
(3 10,27+22,28++110,32)=10,285;
(2
10,26+22,27++310,31)=10,289;
3,14310
-4
;
4,98310
-4
;

=
Deoarece t=-0,397 I(-2,145;2,145), rezulta ca
vascozitatile medii ale celor doua loturi de ulei nu difera
semnificativ.
1 Se efectueaza o selectie repetata de volum n=12
relativa la caracteristica X ce urmeaza legea normala N(m,o),
obtinandu-se distributia empirica de selectie

Sa se verfice , cu nivelul de semnificatie o=0,05, ipoteza
nula
H
0
: o
2
=D
2
(X)=0,5, cu alternativa H
1
: o
2
=0,5.
Solutie Deoarece caracteristica X urmeaza legea
normala , pentru verificarea ipotezei nule H
o
: o
2
=0,5, se
utilizeaza testul _
2
.
Pentru nivelul de semnificatie o=0,05, se determina intervalul
, pentru statistica H
2
= ,care urmeaza legea _
2
cu n-1 grade de
libertate.
Se utilizeaza Anexa III, pentru a determina intervalul
mai inainte precizat. Astfel, deoarece n-1=12-1=11, se obtine
=3,82, pentru care F
11
(3,82)=0,025 si de asemenea
=21,9. Prin urmare , intervalul pentru statistica H
2
este
(3,82;21,9).
Se calculeaza succesiv
[1(-0,5)+2(-0,4)++11,5]=0,4167;
0,518;
h
2=
= =11,396
Deoarece h
2
=11,396 I(3,82;21,9), ipoteza nula facuta
relativ la dispersia teoretica este acceptata.
15 Doua strunguri produc acelasi tip de piese.
Caracteristica cercetata este diametrul acestor piese.Se
considera doua selectii de volume n=7 si n=9, relative la
diametrele pieselor produse de cele doua strunguri. Datele de
selectie sunt prezentate prin distributiile empirice de selectie:
si respectiv
Considerand nivelul de semnificatie o=0,05, sa se verifice
ipoteza nula H
0
:o=o, cu alternativa H
1
: o=o, daca se
presupune ca X si X urmeaza legea normala N(m,o) si
respectiv N(m,o).
Solutie. Pentru compararea celor doua dispersii , se
utilizeaza testul F. Statistica ce se considera in acest caz este
F= , care urmeaza legea Snedecor-Fisher cu
(m,n)=(n-1,n-1) grade de libertate.
Pentru inceput se determina intervalul (f
m,n;o/2;
f
m,n;1-
o/2
), pentru statistica F, folosind Anexa IV.
Anume, se determina f
m,n;o/2
astfel incat F
m,n
(f
m,n;o/2
)

=
si respectiv f
m,n;1-o/2
astfel incat F
m,n
(f
m,n;1-o/2
)

=1- .
Deoarece m=n-1=7-1=6 si n=n-1=9-1=8 , avem pe
de o parte ca =0,18. Prin urmare,
intervalul de incredere pentru F este (0,18;4,65).
Se calculeaza, apoi, succesiv:
(13,4+43,6+23,8)=3,629;
(13,5+43,6+23,7+23,8)=3,656;
0,01905;
0,01028;
f= =1,85.
Avand in vedere ca f=1,85I(0,18;4,65), rezulta ca
ipoteza facuta, privind egalitatea dispersiilor , este admisa.
16. Se cerceteaza capacitatea fiolelor farmaceutice de
100 ml, care provin de la doua fabrici. In acest scop, se
considera cate o selectie pentru doua loturi de fiole provenite
respectiv de la cele doua fabrici. Selectiile obtinute au
distributiile empirice de selectie

respectiv, pentru X:110, 101, 112, 120, 117, 105, 109, 111,
118, 113, 106, 108, 115, 113, 112, 100, 116, 112, 114, 112.
a) Folosind nivelul de semnificatie o=0,02, sa se compare dispersiile
celor doua caracteristici;
b) Folosind acelasi nivel de semnificatie o=0,02, sa se compare
mediile celor doua caracteristici;
Solutie. a ) Vom considera ca cele doua caracteristici
X si X sunt repartizate normal, respectiv N(m;o) si
N(m;o). Se poate aplica testul F, pentru compararea
dispersiilor o
2
si o
2.

Calculam pe rand:
(1100+1101+2102++1109)=104,76;
111,2;
5,19;
27,537.
Deoarece < , se considera statistica F= ,
care urmeaza legea Snedecor-Fisher cu (m,n)= (n-1,n-
1)=(19,24) grade de libertate.
Daca se considera ipoteza nula
H
0
:o
2
=o
2
, cu alternativa H
1
: o
2
=o
2
,
avem ca f= = =5,31.
Pe de alta parte, pentru o=0,002, avem din Anexa IV,
ca
f
m,n;1-o/2=
=2,76;
f
m,n;o/2=
= =0,3
In acest fel , am obtinut intervalul (0,34;2,76), pentru
statistica F.
Deoarece f=5,31e(0,34;2,56),respingem ipoteza
o
2
=o
2.

b) Avand in vedere ca dispersiile teoretice o
2
si o
2
sunt necunoscute, iar comform punctului precedent difera in
mod semnificativ, folosim testul T pentru compararea
mediilor m si m. Statistica ce se considera , in acest caz ,
este:

care urmeaza legea Student cu n grade de libertate, unde n se
calculeaza din relatia
, cu
Astfel , pentru determinarea lui n, avem succesiv
c= si
=0,0404604,
de unde n=25.
Folosind Anexa II, se obtine ca t
25;0,99
=2,485, prin
urmare intervalul pentru statistica T este (-2,485;2,485).
Pe de alta parte ,avem ca
=
Deoarece t=-5,11e(-2,485;2,485), respingem ipoteza
ca mediile teoretice pentru fiolele produse de cele doua
fabrici nu difera semnificativ.
17. Se considera caracteristica X ce reprezinta
rezistenta, in KO, a unor tronsoane de ceramica acoperite de
carbon. Sa se verfice normalitatea lui X, folosind o selectie
de volum n=124, pentru care s-au obtinut datele de selectie

,
a) utilizand testul de concordanta _
2
, cu nivelul de
semnificatie o=0,05;
c) utilizand testul de concordanta al lui Kolomogorov, cu nivelul de
semnificatie o=0,05.
Solutie. Prima data se estimeaza parametrii de la legea
normala N(m,o), adica media teoretica m=M(X) si abaterea
standard teoretica o= , folosind metoda de
verosimilitate maxima. Se cunoaste ca estimatiile de
verosimilitate maxima pentru m si o sunt respectiv
, .
Avem distributia empirica de selectie pentru caracteristica X
,
de unde calculam
(111,625+141,625++82,125)=1,82;
=0,129.
a) Se considera valoarea numerica h
2
= ,
unde N este numarul claselor (N=9 in cazul de fata), f
i
este
frecventa clasei i , iar este dat prin =
, subintervalul [a
i-1
,a
i
) definind clasa i.
Dupa cum este cunoscut, h
2
este valoarea unei variabile
aleatoare H
2
, care urmeaza legea _
2
cu k=N-s-1 grade de
libertate, s fiind numarul parametrilor estimati. In cazul de
fata avem ca s=2, deci k=9-2-1=6.
Se determina intervalul (0, ), pentru statistica H
2
,
folosind Anexa III. Anume, se obtine ca = =12,59,
adica intervalul pentru statistica H
2
este (0;12,59).
Calculele pentru valoarea numerica h
2
se aranjeaza in
urmatorul tabel:

n=124
h
2
=2,4743


Valorile functiei lui Laplace | se iau din Anexa I si se are in
vedere ca |(-x) = -|(x). De asenemea facem observatia ca :




Deoarece h
2
= 2,4743 I(0; 12,59), rezulta ca se accepta
ipoteza normalitatii caracteristicii X.
b) Pentru o = 0.05, folosind Anexa V, se determina x
1-
o
= x
0.95
, astfel incat K(x
1-o
) = 1-o. Se obtine astfel ca x
0.95
=
1,36.
Ipoteza ca X urmeaza legea normala N( ) , cu si
calculati inainte, este acceptata daca , unde

Aici este functia de repartitie de selectie, iar F(x) este
functia de repartitie pentru legea normala N( ).
Calculele pentru determinarea lui d
n
sunt aranjate in
tabelul urmator:

d
n
=0,044
Deoarece , acceptam
ipoteza ca X urmeaza legea normala N( ).
18. Se tin sub observatie n=50 motoare electrice, pana
la defectarea ultimului dintre ele. Se considera caracteristica
X, ce reprezinta numarul miilor de ore de functionare pana la
defectare. Rezultatele observatiilor sunt grupate in tabelul
urmator :
Sa se cerceteze exponentialitatea caracteristicii X folosind:
a) testul _
2
, cu nivelul de semnificatie o = 0,05,
b) testul lui Kolmogorov, cu nivelul de semnificatie o
=0,05.

Solutie : Legea exponentiala are functia de repartitie :






F(x;)= , x>0 cu parametrul >0.
Trebuie la inceput sa determinam estimatia de
verosimilitate maxima pentru parametrul . Pentru aceasta,
avem ca densitatea de probabilitate corespunzatoare lui F
este :



Ecuatia de verosimilitate este :
,
de unde se obtine estimatorul de verosimilitate maxima
pentru parametrul , anume . Prin urmare,
estimatia de verosimilitate maxima pentru este .
Distributia empirica de selectie pentru X este:

de unde obtinem:

astfel ca
a) Se considera valoarea numerica ,
N fiind numarul
claselor (aici N = 7), f
i
este frecventa clasei [a
i-1
, a
I
), iar
Valoarea numerica h
2
este valoarea
unei variabile aleatoare H
2
, care urmeaza legea X
2
cu k = N-
s 1 grade de libertate , s fiind numarul parametrilor estimati
, in cazul de fata s = 1 deci k = 7 1- 1 = 5.
Se determina din Anexa III , astfel incat
adica Se obtine astfel ca
.


Calculele lui h
2
se efectueaza din tabelul urmator:

n=50
h=3,083
De remarcat cazul particular :

Deoarece , rezulta ca se
accepta ipoteza exponentialitatii pentru caracteristica X.
b) Din Anexa V se determina x
1+o
= x
0,95
astfel incat sa
aiba loc , obtinindu-se x
0,95
=1,36.
Ipoteza exponentialitatii lui X este acceptata daca
unde
fiind functia de repartitie de selectie.
Calculul pentru determinarea lui d
n
se efectueaza in
tabelul urmator :



d
n
=0,0592
Deoarece
acceptam ipoteza ca X urmeaza legea exponentiala