CONSIDERATII TEORETICE ASUPRA CAQ

Prezentam in continuare principalele scale ale CAQ – accentuind trasaturile pe

care acesta le evidentiaza in mod specific.
Trasaturile personalitatii normale
Factorul A = caldura afectiva (schizotimie versus ciclotimie)
Indivizii cu un scor inalt la aceasta scala sint cu “inima calda” (buni la suflet) si
este placut sa traiesti alaturi de ele. Le place sa faca frecvente cadouri. Sint persoane de
succes si lucreaza cu placere in functii care necesita contact interpersonal, preferind sa se
adapteze modului de viata al altor oameni decit sa-i oblige pe acestia sa se adapteze
modului lor de viata. Sint doritori sa-si imparta sentimentele cu altii. Corelarea cu alte
teste este semnificativ pozitiva pe scala de sociabilitate cu CPI, ACL, scala de
extroversiune sociala si altruism din OPI si scala receptiva din EPS.
Carson si O’Dell au aratat ca un scor individual mic prezinta un sindrom de “copil
psihotraumatizat” indicind o istorie de relationare interpersonala nesatisfacatoare. In
combinatie cu alte semne clinice in profilul CAQ, un scor extrem de jos pe aceasta scala
ne orienteaza spre un mod patologic de evitare al celorlalti. Scoruri inalte,
nesemnificative clinic sugereaza o nevoie imperioasa, cu tenta patologica de a fi aprobat
de altii.

Factorul B = Inteligenta (abilitate rezolutiva generala)

Aceasta nu este strict o trasatura de personalitate dar a devenit o parte integranta a
profilului 16PF si a fost retinut si in CAQ. Este o masura a abilitatii generale dar nu s-a
intentionat niciodata ca aceasta scala sa suplineasca masuratori mai rafinate ale
inteligentei care pot fi obtinute prin baterii ca Wechsler, Binet sau Culture Fair. Aceasta
scala este scurta oferind certitudinea unei validitati rezonabile a testului. Totusi,
interpretarile QI-ului trebuie facute cu atentie. Scoruri STEN de 1-3 pot sugera ca
individul este probabil mai putin inteligent decit media. Un scor de 8 exprima ca
individul este probabil deasupra mediei; orice alte interpretari cu privire la QI sint in
general de evitat deoarece este posibil ca un individ sa nu raspunda in mod corect,
nefiind suficient de atent la test, deoarece a fost atentionat ca este vorba despre un test de
personalitate.
Pe de alta parte, in cazul pacientilor depresivi sau al celor cu atacuri de panica
severe, inabilitatea lor de a se concentra poate afecta in mod dramatic efectuarea testului.
Factorul C = stabilitate emotionala (versus instabilitatea)
Aceasta trasatura este prima afectata in patternul anxietatii, contributia sa fiind
major negativa. Aceasta inseamna ca o anxietate inalta se reflecta in scoruri joase ale
factorului C. Nivelul inividual al factorului C poate fi considerat ca un index al tolerantei
individuale la stress. Cu cit este mai mare scorul C cu atit sint mai mari resursele
individuale in raport cu incercarile pe care cel in cauza le are de depasit in momentul
respectiv.
 Indivizii cu scoruri inalte sint in mod general capabili sa-si indeplineasca
scopurile propuse fara dificultate. Nu par a fi distrati cind lucreaza, fiind in general
multumiti de modul in care isi traiesc viata.
Scorul jos la factorul C este in relatie consistenta cu boala fizica, putind sugera un
risc medical crescut pentru probleme coronariene. Aceasta scala coreleaza pozitiv cu
sentimentele de satisfactie personala si automultumire, cu scala de Toleranta din CPI, cu
scala de integrare personala din OPI, si coreleaza negativ cu scala de anxietate din OPI si
cu nevoia de protectie din chestionarele ACL cit si in EPPS. Din punct de vedere clinic
scorurile joase ale acestei trasaturi sint in mod special importante. Inabilitatea de a face
fata poate fi un precursor al altor evaluari clinice (la alte scale din profilul CAQ), in
special de tensiune crescuta.
Karson si O’Dell au notat ca prognosticul terapeutic este in general mai sarac cind
scorurile pe aceasta trasatura sint joase.

Factorul E = Dominanta (versus supunere)

Aceasta scala este extrem de importanta in patternul de ordinul 2 al independentii.
Indivizi cu scoruri inalte sint in mod general agresivi, competitivi. Se descriu ca
puternici si sint foarte directi in relatiile cu oamenii, spunindu-le exact ceea ce gindesc
despre ei. Le place sa-si puna propriile idei in practica si doresc ca lumea sa se poarte
dupa propriul lor mod de a fi.
Aceasta scala coreleaza pozitiv cu dominarea, capacitatea pentru status si
autoaceeptarea din scalele CPI. Relatia cu dominarea si agresivitatea sint consistente atit
cu EPPS cit si cu ACL. Este in relatie pozitiva cu ambitia si scalele de autorealizare din
EPS.
Din punct de vedere clinic Sweeney a aratat ca scoruri extrem de inalte sint cite
odata asociate cu agresivitate si incapatinare, ce adesea mascheaza sentimente de
inferioritate. Karson si O’Dell au aratat ca aceasta trasatura este legata de abilitatea
individuala de a exterioriza sentimentele ostile. Fata de cei cu scoruri inalte cei cu scoruri
joase nu se pot manifesta astfel, “inchizindu-se in sine”. Sentimentele ostile pot isbucni
neasteptat si violent asa cum este tipic patternului pasiv-agresiv.

Factorul F = Impulsivitatea (Expansivitate versus non-expansivitate)

Acesta este al 2-lea factor primar de extroversie in CAQ. Indivizii care au scoruri
inalte la aceasta trasatura sint petrecareti, entuziasti, indicind ca prefera muzica populara
celei clasice. Admit ca au mai multi prieteni decit majoritatea oamenilor.
Studii care compara aceasta trasatura pe diferite teste sugereaza o corelatie intre
impulsivitate si nevoia de exhibitie si permanenta “cautare si abandon”. Exista si corelatii
pozitive semnificative intre aceasta scala si extroversia sociala sau expresivitatea
impulsiunilor din OPI . In CPI corelatii pozitive semnificative sint notate cu sociabilitatea
si scala prezentei sociale. Exista o tendinta de a confunda scorurile joase ale acestei
trasaturi cu depresia. Aceste lucruri nu sint intru totul superpozabile, dar valorile scazute
ale acestei scale contribuie totusi la patternul de depresie.
Karson si O’Dell indica factorul F ca fiind unul din cei 4 superegouri sau factor
de control comportamental printre trasaturile din 16PF, celelalte fiind conformismul G,
vina O, compulsivitatea Q3. Aceasta trasatura in combinatie cu alti factori indica daca un
individ va exterioriza conflictele interne F+ sau le interioriza F-.
 Factorul G = Conformism (supraEu slab versus forta supraEului)
Indivizii care obtin scoruri mari la aceasta scala tind a fi mai persistenti , mai
respectuosi fata de autoritate, si mai conformi cu standardele de grup. Standardele de
grup nu sint sinonime cu standardele generale ale societatii, si nu este neobisnuit ca si
criminalii sa scoreze peste medie la aceasta scala.
In autoevaluari, indivizii cu scoruri mari se descriu ca fiind dezgustati de oamenii
slabi si camerele pline. Ei prefera sa anticipeze problemele inainte sa se confrunte cu
acestea, in general urmind regulile foarte strict. Exista o relatie negativa intre scorurile
acestui test si numarul accidentelor (Suhr, 1953).
Corelatiile cu EPPS si ACL confirma o relatie pozitiva intre aceasta scala si
nevoia de ordine si o relatie negativa cu nevoia de schimbare. In OPI exista o corelatie
negativa intre aceasta scala si scalele de autonomie si exprimarea impulsurilor si o relatie
pozitiva cu scala practica. Exista o corelatie puternic pozitiva intre scorurile acestei scale
si scala sistematica a EPS, o corelatie negativa cu scala de flexibilitate a CPI si o corelatie
pozitiva cu scala de ordine din SDI.
Scoruri joase pentru factorul G pot, ocazional, semnaliza tendinte sociopate.
Exista o rigiditate certa asociata cu scoruri foarte ridicate ale factorului G.
Oamenii cu scoruri foarte mari si-au programat standarde nerealist de inalte si ca
urmare apar sentimente de vina si inadecvare cind devine clar ca acestea nu pot fi
realizate.

Factorul H = Excentricitate / Extravaganta (threctia versus parmia)

Indivizii cu scoruri mari la factorul H sint in mod tipic aventurosi, energici.
Karson si O’Dell s-au referit la acesta ca la factorul Errol Flynn. Persoanele cu scoruri
inalte se simt bine fiind centrul atentiei unui grup. Nu au probleme cu tracul de scena. Nu
este de mirare ca vinzatori, dealeri de succes sa aiba scoruri peste medie. Cei cu scoruri
mari declara ca distractia este mai importanta decit victoria; se descriu ca persoane care
iau decizii rapide, dar trebuie amintit ca nu iau in mod necesar si decizia corecta. Atletii
sint de asemenea cu un nivel peste medie.
Asocierile cu alte teste sint numeroase. Cu CPI coreleaza pozitiv la scalele de
dominanta, capacitatea pentru status, sociabilitate, prezenta sociala, buna impresie. In
Epps, corelatia cea mai buna este cu scala nevoilor exhibitioniste si de dominanta.
Coreleaza de asemenea cu scale din ACL, OPI, SDI.
Literatura medicala arata unele legaturi intre scorurile scazute ale acestui factor si
perturbarile somatice, in special pentru cei cu ulcer. La cei cu scoruri inalte, tinde sa
domine mai mult parasimpaticul comparativ cu cei cu scoruri joase unde domina
simpaticul.

Factorul I = Senzitivitatea (harria versus premsia)

Descrieri ale acestei trasaturi asociate cu scoruri inalte includ tandretea,
dependenta, superprotectia, insecuritatea. Indivizi cu scoruri inalte prefera muzica
sentimentala, folosirea ratiunii mai degraba decit a fortei pentru a obtine anumite lucruri,
preferinta pentru literatura comparativ cu matematica.
Studii medicale au aratat un factor I crescut in raport cu boala coronariana,
hipertensiunea si bolile cronice; de regula asmaticii au scoruri joase.
 Factorul L = Suspiciozitatea (alexia versus protention)
Descrierile acestei trasaturi asociate cu scoruri inalte includ suspiciozitate,
gelozie, critica, iritabilitate. Este important de retinut ca aceasta este o trasatura normala
de personalitate fata de paranoia, care se extinde de la aceasta trasatura spre dimensiuni
patologice. Acesti indivizi nu uita usor greselile, percepindu-si parintii ca fiind foarte
stricti. Sint interesati de faptul ca altii ii vorbesc pe la spate sau ca ar putea fi criticati la
locul de munca.

Corelatiile sint negative intre aceasta dimensiune si scalele de adaptabilitate din

EPS. Alte corelatii ar fi: pozitiva cu nivelul anxietatii si negativa cu scala integrarii
personale din OPI. In plus scala coreleaza pozitiv cu agresivitatea si numarul de
adjective nefavorabile din scala ACL , cu agresiunea din EPPS si negativ cu sentimentul
de bunastare si toleranta din CPI.
Scoruri inalte arata o relatie consistenta cu incidenta bolilor coronariene si a
bolilor sistemice.
Cei cu scoruri joase pot fi considerati sanatosi indiferent de cit de jos este scorul.

Factorul M = Imaginatia (praxernia versus autia)

Indivizii cu scoruri inalte sint neconventionali si in mod tipic neinteresati de ceea
ce se intimpla zi de zi; ei uita lucrurile triviale, nu sint interesati de aspecte mecanice si
afirma ca parintii lor erau preocupati de probleme intelectuale.
Coreleaza cu eficienta intelectuala si flexibilitatea din CPI, cu scala de modificari
din EPPS si negativ cu ordinea, introversiunea gindirii, esteticismul, complexitatea si
practicismul din OPI, cu inovatia, adaptabilitatea si sistematizarea din EPS.
Factorul M nu pare sa fie un factor clinic semnificativ.

Factorul N = Perspicacitate (naivitate versus subtilitate)

Indivizii cu scoruri inalte sint sofisticati, nu-si exprima cu usurinta sentimentele,
diplomati, politicosi, preferind sa-si pastreze problemele pentru ei insisi. Cei cu scoruri
joase se lasa mai putin ingraditi de reguli si standarde. S-a evidentiat o corelare de 0.43
cu scala expresivitatii impulsurilor din OPI, de 0.34 cu scala de autocontrol din ACL si de
0.38 cu scala ordinii din EPPS.
Factorul O = Insecuritatea (tendinta spre culpabilitate versus increderea)
Indivizi cu scor inalt tind sa fie preocupati, vinovati, labili si adesea depresivi.
Scorurile inalte sint de altfel intilnite in tulburarile clinice de orice fel. Acesta este cel de-
al 3-lea din cei 4 factori de SuperEgo-ului indentificati de Karson si O’Dell printre cele
16 trasaturi primare normale. Aceste persoane afirma despre ele insele ca se simt respinse
cind sint criticate de un grup, ca prietenii lor nu-i solicita la nevoie si se simt mai degraba
frustrate decit ajutate cind de remarcile pertinente ale celor din jur. Sint anxiosi, pling
usor, depresivi, abatuti, singuratici, isi reproseaza tot felul de lucruri, se supara usor, si
sint ingrijorati.
Factorul O coreleaza negativ cu capacitatea pentru statut, prezenta sociala,
sentimentul de bunastare, eficienta intelectuala din scalele CPI. Exista corelatii negative
cu integrarea personala si nivelul anxietatii din OPI. Una din cele mai putenice corelatii
din ACL este cu scala dependentei.
 Indivizii cu scoruri joase au incredere in ei insisi, nefiind legati prin standarde si
conveniente de ceilalti.
Factorul Q1 = Radicalism (conservatorism versus lipsa de respect pentru
conventii)
Indivizii cu scoruri inalte sint analitici, liberali, inovativi. Ei considera ca
societatea trebuie sa-si elimine traditiile, au incredere in logica si nu in sentimente,
preferind sa rupa caile obisnuite de rezolvare a dificultatilor. Ei sint cei care rezolva in
mod efectiv problemele grupului fara a fi in mod necesar lideri acceptati.
Q1 coreleaza cu agresivitatea si autonomia atit in EPPS cit si ACL.
Factorul Q2 = Autosuficienta (independenta personala versus dependenta de
grup)
Indivizii cu scoruri inalte prefera sa fie singuri, neavind nevoie de suportul
grupului. In autoevaluare ei prefera sa lucreze independent decit in grup. Scala are putine
asociatii cu alte scale similare, cea mai puternica fiind corelatia negativa cu scala
extroversiei sociale din OPI.
Desi nu este un factor major de risc medical poate corela cu boala coronariana,
hipertensiunea, tuberculoza, ulcerul. Alaturi de scoruri joase la scalele A si F si scoruri
inalte la O si Q4 evidentiaza retragerea patologica dintr-un grup.
Factorul Q3 = Autodisciplina (sentiment de sine puternic versus sentiment de
sine slab)
Karson si O’Dell considera aceasta dimensiune drept abilitatea de a fixa
anxietatea.
Indivizii cu scoruri inalte au un puternic control asupra vietii lor emotionale si
asupra comportamentului in general. La niveluri inalte acesti indivizi pot deveni excesiv
de compulsivi si dificil de suportat. Ei spun ca prefera sa isi organizeze gindurile inainte
de a vorbi si sa nu lase lucrurile la voia intimplarii.
Coreleaza pozitiv cu autocontrolului din CPI, ACL, cu ordinea din EPPS, cu
adaptarea personala din ACL, cu sistematizarea din EPS, cu scala conventionala din SDI.
Corelatia negativa este intilnita cu scala nevoii pentru schimbare din ACL, expresia
impulsurilor din OPI, inovatia din EPS. Pare a fi un factor minor de risc medical.
Scoruri joase contribuie la construirea patternului anxietatii in CAQ. Alaturi de
scoruri inalte la scalele O si Q4 denota o tendinta catre un exces de compulsivitate,
rezultind un comportament obsesional.
Factorul Q4 = Tensiunea (tensiune ergica ridicata versus tensiune ergica
slaba)
Este unul din principalii factori care contribuie la patternul de tip secundar al
anxietatii si poate fi considerat un factor major de risc medical. Scoruri inalte sint
asociate cu frustrarea.
Acesti indivizii afirma ca au nevoie de un timp mai lung pentru a se calma, ca sint
iritati de lucruri minore, se supara usor si dorm greu.
Majoritatea corelatiilor cu alte scale sint negative si anume cu: sentimentul de
bunastare din CPI, autocontrol, toleranta, buna impresie, eficienta intelectuala, numarul
de adjective favorabile din ACL, integrarea personala din OPI. Una din cele mai
puternice corelatii este cu nivelul anxietatii masurat de OPI.
 Scoruri inalte ale Q4 semnalizeaza un strigat dupa ajutor din partea celui in cauza.

Factorii clinici:

Factorul D1 = Hipocondria
Indivizii cu scoruri inalte sint deprimati si preocupati de disfunctiile organismului,
acuzele fiind nespecifice. Acesta este unul din factorii majori care contribuie la depresia
de ordin secundar. Este mai frecvent intilnit la femei decit la barbati. De asemenea,
femeile nevrotice si schizofrenii tind sa aiba un scor mai inalt comparativ cu barbatii.
Desi trecut in analiza de fata ca primul factor de depresie, el apare tot atit de bine
si in MMPI ca factor independent. Dar in afara legaturii puternice cu scala 1 din MMPI,
coreleaza inalt cu scalele 2, 7 si 0.
Factorul D2 = Depresia suicidara
Itemul continind acest factor se centreaza asupra gindurilor de autodistrugere.
Scorurile inalte ale indivizilor demonstreaza ca sint dezgustati de viata, aceasta devenind
goala si lipsita de sens; se gindesc la moarte ca la o alternativa viabila in prezent pentru o
situatie fara iesire. Altfel spus, au ajuns la “capatul podului”. Impreuna cu D1 si D5 este
unul din cei mai putenici constituienti ai factorului de depresie de ordin secund. Scorurile
pe D2 sint foarte inalte in schizofrenii si depresia reziduala a acesteia, dar nu atit de
crescute in nevroza anxioasa. De asemenea exista scoruri inalte si in alte depresii primare
sau in tipurile de personalitate pasiv-agresiva si anti-sociala.
Corelatia intre D2 si scala MMPI-F este mai inalta decit corelatia cu oricare dintre
scalele clinice ale MMPI-ului. Alte corelatii puternice cu MMPI sint cu scalele 7, 1, 8, 0.
Un scor extrem de inalt la scala D2 nu este prin el insusi predictiv pentru o
tentativa suicidara, atita timp cit profilul este jos pentru D3. Cind in mod simultan apar
valori superioare ale factorilor D2 si D3 riscul creste in mod substantial putind fi
considerat un important semn clinic.
Factorul D3 = Agitatia
Corelatiile MMPI - CAQ sugereaza o legatura intre scorurile pe aceasta scala si ce
a fost original gindit ca un sindrom hipomaniacal. Indivizi cu scoruri inalte afirma ca le
plac activitati aventuroase in care isi pot testa sansa. Ei sint cautatori de “senzatii tari”;
sub aceasta suprafata se poate ascunde dorinta de moarte sub forma disimulata a aventurii
si a riscului. Acest lucru ar putea explica observatia lui Eber cu privire la tentativele de
suicid. Desi aceasta dimensiune a aparut de prima data in studiile asupra depresiei fiind
indexata aici drept D3, studii ulterioare au incercat sa o localizeze printre factorii
depresiei de ordin secundar, dar aceasta tentativa a fost lipsita de succes, conexiunea fiind
negativa. In cazul D3, mai mult decit in oricare din cele 12 scale patologice CAQ atit
scorurile joase cit si cele inalte reprezinta deviatii clinice semnificative de la normal,
intrucit apare un scor anormal de jos la nevrotici, alcoolici si schizofreni si semnificativ
de inalt la narcomani si personalitati antisociale.

Factorul D4 = Depresie anxioasa

Desi poate exista tendinta de a confunda aceasta dimensiune cu anxietatea analiza
acestui factorului arata ca aceasta este o forma distincta de patternurile anxietatii de ordin
secundar fiind unul din cei trei constituienti ai patternului depresiv.
 Indivizii cu scoruri inalte se descriu ca neindeminatici in manevrarea lucrurilor. Ei
viseaza despre intimplari primejdioase, le lipseste autoincrederea, arareori vorbesc tare
sau spun ceea ce gindesc. Sint confuzi si incapabili sa faca fata unor cereri subite.
Scoruri inalte se gasesc la nevrotici, alcoolici si schizofreni neparanoizi.
In raport cu MMPI, cea mai mare asociere o are cu scala 0 si 7.

Factorul D5 = Depresia cu energie scazuta

Este unul din cei 3 factori majori ai depresiei de ordin secund. Indivizii cu scoruri
inalte raporteaza sentimente de tristete, insomnie si fatigabilitate matinala. Au putina
placere de viata si se simt in permanenta cu un elan vital scazut.
Scoruri inalte au barbatii alcoolici si femeile narcomane, dar si cele schizofrene.
De asemenea depresivii de tip nevrotic.
In raport cu MMPI cea mai inalta corelatie este cu scala F, iar din punct de vedere
al frecventei coreleaza cel mai bine cu scala 0, 7, 2, 1, 8.
Cind D5 si D1 sint ridicate si in special cind lipsesc alte deviatii extreme ale
celorlalte scale ce masoara depresia, experienta sugereaza ca individul trebuie sa
primeasca o completa evaluare medicala

Factorul D6 = Vina si resentimentul

Acest aspect al depresiei este asociat cu impresia de a fi facut ceva de neiertat si
este trait drept cel mai cumplit lucru posibil. Indivizi cu scoruri inalte raporteaza
sentimente de vina, se scoala noaptea gindind la ce-au facut rau in timpul zilei, sint
autocritici si tind sa se blameze cind ceva merge prost; au cosmaruri in care se simt
parasiti de ceilalti.
Scoruri inalte se gasesc la alcoolici, narcomani, in tulburarile de comportament.
D6 se gaseste la nivel inalt si asociat altor factori patologici ca in atitudinile
pasivi-agresivi. In raport cu MMPI cea mai mare corelatie este negativa cu scala K,
aceasta reprezentind mai degraba o prabusire a sistemului individual de ego-aparare. Fata
de alte scale din CAQ cea mai mare corelare este cu factorul O. La amindoi factorii vina
si autodeprecierea sint trasaturi importante dar resentimentul este mai proeminent in D6
decit in O.

Factorul D7 = Plictiseala si retragerea

Aceasta dimensiune este caracterizata de 2 trasaturi: sentimentul ca viata este
lipsita de sens si tendinta la retragere sociala.
Indivizi cu scoruri inalte simt ca sint deprimati si ca este inutil sa-si doreasca sa
interactioneze cu alti oameni. Se simt fericiti singuri departe de lume.
Grupul cu scorul cel mai inalt pe aceasta dimensiune este al schizofrenilor si al
narcomanilor. Desi contribuie in mai mica masura ca factor al depresiei de ordin secund
totusi el contribuie in directie negativa ca factor de extroversie de ordin secundar. Fata de
MMPI, cea mai mare corelatie este cu scala 0 si mai putin cu scala 2. Aceasta ultima
corelatie nu este atit de inalta ca cea cu scala MMPI F.

Factorul Pa = Paranoia
Cu aceasta dimensiune parasim depresia primara si ne indreptam spre ultimele 5 scale
clinice ale CAQ care au fost initial identificate in studii analitice factoriale ale MMPI. Se
raporteaza suspiciozitate, un sentiment de injustitie si persecutie, gelozie, criticism si
frica de a fi otravit. La suprafata exista o tendinta de a confunda Pa cu factorul L. Scorul
este in limite normale la nevrotici si alcoolici si doar putin mai ridicat la narcomani, dar
este ridicat la schizofreni in special la schizofrenii paranoizi si foarte ridicat in tulburarile
de comportament.
Datele MMPI arata o corelatie semnificativa cu scala F urmata de o corelatie mai
joasa cu scala 0; corelatia cu scala 6 fiind mai joasa decit era de asteptat.

Factorul Pp = Deviatia psihopatica

Indivizi cu scoruri inalte sint in general mai putin inhibati atit de pericolol fizic si
durere cit si de criticismul societatii. Exista un grad semnificativ de excitare si cautare de
senzatii tari, caracteristica ce este impartita cu D3, cu care este inalt corelata. Totusi
patternul D3 pare sa fie limit la tipul impulsiv, hipomaniacal de comportament, in timp ce
Pp pare sa aiba implicatii patologice mai largi. Indivizi cu scoruri inalte par sa nu fie
impresionati de faptul ca sint centrul atentiei sau tinta glumelor, pot sa nu doarma, se
bucura de situatiile de urgenta, de certuri precum si de alte activitati antisociale. Deoarece
CAQ foloseste metoda autoevaluarii, asemenea itemi in practica tind sa fie impracticabili
deoarece au o frecventa de aparitie extrem de joasa. Scoruri joase apar la nevrotici,
schizofreni, alcoolici, in timp ce scoruri inalte sint la narcomani si personalitati
antisociale.

Un numar de corelatii cu scalele clinice MMPI sint negative incluzind scalele 0,

2, 7. Corelatia cu scala 9 este semnificativa si pozitiva. Dupa Krug (1977) acest factor
este asociat patternului socializarii de ordin secund contributia sa fiind negativa. Dupa
acest studiu se pare ca indivizii cu scoruri inalte sint ceva mai putin inteligenti dar oricum
le lipseste concentrarea pentru a avea rezultate bune pe scala rezolutivitatii generale.
Pe de alta parte Pp este adesea implicat in populatii inalt educate si profesionale,
in aceste cazuri fiind un fel de anestezie emotionala.
Lipsa inhibitiei pare sa fie un factor central, o dimensiune a acestor tulburari in
care ”a actiona in afara” este cel mai important lucru.

Factorul Sc. = Schizofrenia

Indivizi cu scoruri inalte se autoapreciaza ca avind dificultati de a-si transpune
ideile in cuvinte ca avind impulsiuni stranii, simt ca lumea nu este simpatica si ca sint
respinsi de catre oameni. Ei cred ca prezinta putina importanta pentru altii, au tulburari de
memorie, senzatii de derealizare, experiente halucinatorii. Coreleaza inalt cu scala 8 din
MMPI, dar are si asociatii puternice cu scalele 0 si F. Scoruri inalte sint gasite la
schizofreni dar si la nevrotici si narcomani.
Astfel, este evident ca cei care se comporta congruent cu aceasta dimensiune nu
sint numai schizofreni diagnosticati, dar pot avea la fel de bine si alte diagnostice. De
asemenea schizofrenii diagnosticati nu au numai scoruri inalte pe aceasta scala. Atit D7
cit si Sc sint congruente cu retragerea sociala, dar diferenta dintre ele consta in faptul ca
D7 vizeaza in principal retragerea fata de oameni sau izolarea interpersonala in timp ce
Sc corespunde cu o retragere mult mai larga fata de realitate.
 Factorul As = Psihastenia
Este caracterizata prin tipuri de comportament obsesional fata de care pacientul
raporteaza un autocontrol limitat. Acesta include numaratul inutil al obiectelor, idei si
fraze care “alearga” prin minte fara rost, sint adesea ingrijorati cu privire la lucruri
neimportante alaturi de un pattern fobic.

Scoruri inalte apar la nevrotici de tip obsesiv-compulsiv si la cei ce abuzeaza de

droguri. Exista o corelatie cu scala 7 MMPI. Pe de alta parte participa si ca un factor de
ordin secund in anxietate, dar si ca un factor de psihoza generala. Este semnificativ in
contributia sa la factorul nevrotic numai pentru femei.

Factorul Ps = Inadecventa psihologica

In prezent se considera ca psihoza este o dimensiune de ordin secund la care
contribuie aceasta scala impreuna cu Pa, Sc, As.
Indivizi cu scoruri inalte se descriu drept “buni de nimic”. Distorsiunile realitatii
apar in aria autoaprecierii. Indivizi cu scoruri inalte gindesc despre ei ca sint blestemati,
condamnati. Aceasta sugereaza patternul “inutilitatii invatate” a lui Beck si nu este
surprinzator faptul ca Ps este o fateta importanta a factorului depresiei de ordin secundar.
Corelatiile MMPI sint inalte cu F, cu scalele 8, 0, 2 si 7.
Scoruri inalte se gasesc atit la psihotici cit si la nevrotici.
Dupa transformarea notelor brute in note standard T (STEN), pentru CAQ trebuie
facuta precizarea ca termenul de scor inalt este in mod general rezervat pentru STEN 8-
10 care plaseaza individul la un nivel superior cu 15% fata de populatia de referinta.
Totusi, aceasta nu inseamna ca scorurile joase sint fara importanta clinica. Scalele de
trasaturi sint bipolare si scorurile joase cum ar fi de exemplu nivelele 1-3 reprezinta
modificari importante interpretabile ale normalului plasind individul in marja inferioara
de 15 percentila sau mai putin in raport cu populatia de referinta.
Scorurile STEN de 4,5,6 sau 7 reprezinta deviatii semnificative ale profilului fata
de nivelurile STEN superioare si inferioare.
Chestionarul CAQ mai are doua scale de validitate FB si FG, similare scalei K din
MMPI, corelatia facindu-se astfel:
 daca scorul pentru scala Faking Good este 7
 se adauga 1 punct la scala Q4
 se scade un punct la scala C
 daca scorul pentru scala FG este 8
 se adauga un punct la scalele L, O si Q4
 se scade un punct la scalele A,C,G si Q3
 daca scorul pentru scala FG este 9
 se adauga un punct la scalele F, L, O si Q4
 se scade un punct la scalele A,C,G si Q3
 daca scorul pentru scala FG este 10
 se adauga doua puncte la scala Q4
 se scad doua puncte la scala C
  se adauga un punct la scalele F, L, O
 se scade un punct la scalele A,G, H si Q3
 daca scorul pentru scala FB (Faking Bad) este 7
 se adauga un punct la scala C
 daca scorul pentru scala FB este 8
 se adauga un punct la scala C
 se scade un punct la scalele O si Q4
 daca scorul pentru scala FB este 9
 se adauga un punct la scalele C, H, I si Q3
 se scade un punct la scalele L, O si Q4
 daca scorul pentru scala FB este 10
 se adauga doua puncte la scala C
 se adauga un punct la scalele A, H, I si Q3
 se scade un punct la scalele L, O si Q4