Proiect PD Ranciu Cosmin Ionut32

PROIECT
Proiectarea dispozitivelor
Profesor coordonator: S.I. dr. Ing. Constantin Radu
Student: Ranciu Cosmin Ionut
Grupa: 641 CB
Pentru executarea operatiei de gaurire, trebuie stabilita succesiunea logica de prelucrare
prin aschiere pana la operatia respectiva. Piesa semifabricat intermediara se reprezinta in pozitia de
prelucrare.
Toate suprafetele care au fost prelucrate pana la operatia respectiva nu au adaos de

prelucrare pe ele. Cele care nu au fost prelucrate se vor reprezenta cu adaos de prelucrare.
Piese semifabricat se reprezinta cu linie continua, iar suprafetele care se prelucreaza in

operatia pentru care s-a impus dispozitivul se ingroasa sau se deseneaza cu alta culoare.
La succesiunea logica se vor indica si fazele pentru fiecare operatie in parte, de asemenea
se vor indica si suprafetele care au fost prelucrate.
Operatia nr.1 Strunjire (degrosare)
1. Strunjire frontala de degrosare S15

2. Strunjire cilindrica interioara de degrosare S16
3. Gaurire S21
5. Tesire interioara S17
Operiatia nr.2 Strunjire II (degrosare)

3. Strunjire cilindrica exterioara de degrosare S6
8. Strunjire degajare interioara S20
9. Tesire exterioara S5
10. Tesire interioara S2
Operatia nr.3 Strunjire III (semifinisare)
1. Strunjire frontala de semifinisare S15

2. Strunjire cilindrica interioara de semifinisare S16
Operatia nr.4 Strunjire IV ( semifinisare)
1. Strunjire cilindrica exterioara de semifinisare S6

2. Strunjire cilindrica interioara de semifinisare S1
Operatia nr.5 Gaurire I – Adancire conica
1. Gaurire S12 ( 6 gauri )

2. Adancire conica S14 (6 gauri )
Operatia nr.6 Gaurire II
1. Gaurire S19
Odata stabilita succesiunea logica de prelucrare, se vor stabili toate conditiile necesare
generarii suprafetei sau suprafetelor pentru care s-a impus dispozitivul.
Se vor lua in considerare toate conditiile (cotele) care pleaca de la suprafata sau suprafetele
de generat si se vor centraliza intr-un tabel.
EVIDENTIEREA CONDITIILOR
Nr. Crt Conditii De unde rezulta

0. 1 2
1. Respectarea cotei 88,3 Din tehnologie
2. Respectarea conditiei de intersectie Din desen
3. Respectarea cotei 30° Din desen
4. Respectarea cotei ∅6,8 Din desen
Dupa stabilirea tuturor conditiilor, se trece la analiza si selectarea acestora,deoarece unele

dintre acestea se pot repeta sau pot fi incompatibile.
Selectarea conditiilor
Ci(1..4) Cdi (4)
Cpr (1,2,3) Cprc (-) CD (1,2,3)
Cpro(1,2,3) CE (-)
CI(-)
Unde : Ci - numar conditii din tabel
Cdi – conditii dimensionale
Cpr – conditii de pozitie relativa
Cprc – conditii de pozitie prin constructie
Cpro – conditii de pozitie prin orientare
Cd – conditii determinante
Ce – conditii echivalente
Ci – conditii incompatibile
Odata stabilite conditiile determinante, se trece la stabilirea planelor si axelor de referinta

pentru fiecare conditie determinanta (adica se stabilesc planele si axele care influenteaza fiecare
conditie).
 Geometrizarea conditiilor determinante
∆G19 C1:88,3 Γc15 (XOZ)
∆G19 C2:∩ ∆c16 (OY)
∆G19 C3:3Q° ΓCSfop= ∆c16 (OY) ∪ ∆C12
Dupa ce au fost stabilite planele si axele de referinta, se trece la selectarea acestora o

singura data deoarece unele dintre ele se pot repeta.
 Selectarea extremelor
Γc15 (XOZ), ∆c16 (OY), ΓCSfop

Deoarece unele plane sunt fictive si nu apartin unei suprafete reale, nu putem atasa
simboluri de orientare.
De aceea se trece la transpunerea, gasirea unor suprafete reale care sa fie continute in acele
plane sau in plane paralele pentru a se putea atasa simboluri de orientare. Un plan poate apartine
mai multor suprafete reale.
 Explicitarea extremelor
Γc15 (XOZ) Sc15
∆c16 (OY) Sc16
Sc21
ΓCSfop SCSfop =Sc16 ∪ Sc12

Dupa gasirea acelor suprafete reale, se trece la ordonarea acestora dupa anumite criterii.
Cel mai des criteriu folosit este cel al numarului de grade de libertate pe care il poate prelua acea
suprafata. Suprafetele se ordoneaza in ordine descrescatoare a numarului de grade de libertate pe
care il preiau.
 Ordonarea suprafetelor de cotare
Tabelul 5.13 Ordonantarea suprafetelor de cotare
Suprafete de cotare Sc Criterii de selectare (numar maxim de grade preluate) Ordinea

0 1 2
Sc15 3 1
Sc16 2 2
Sc12 1 3
Odata stabilita ordinea suprafetelor de cotare, se trece la atasarea elementelor de orientare

specifice fiecarei suprafete.
Unei suprafete cilindrice i se pot atasa simboluri care preiua 2 sau 4 grade de libertate, iar
unei suprafete plane i se pot atasa simboluri care preiau 1 sau 3 grade de libertate.
SIMBOLIZAREA INFORMATIONALA A SUPRAFETELOR DE COTARE
Tabelul 5.14 Simbolizarea informationala
SC ≫ SO Simbolizarea informationala
0 1 2
SC15≫SO15 (1) 1
SC16 ≫SO16 (2); (3); (4);

6
≫SO21
(5); (6); (7);
SC12≫SO21 2
(8); (9)
Dupa stabilirea elementelor de orientare, se trece la combaterea elementelor de orientare
pentru stabilirea tuturor schemelor de orientare tehnice posibile (SOTP). La combinarea acestora,
sa nu apara supraorientarea sau suborientarea.
COMBINAREA SIMBOLURILOR
Combinarea simbolurilor este prezentata in tabelul urmator:
Extrem I Extrem II Extrem III
Nr Structura
SOTP (2) (5) SOTP
(1) (8)
(3) (4) (6) (9)
(7)
1 x x x 1+2+8
2 x x x 1+2+9
3 x x x 1+3+8
4 x x x 1+3+9
5 x x x 1+4+9
6 x x x 1+4+9
7 x x x 1+5+8
8 x x x 1+5+9
9 x x x 1+6+8
10 x x x 1+6+9
11 x x x 1+7+8
12 x x x 1+7+9
 Determinarea erorilor de orientare admisibile
Calculul erorilor de orientare admisibile se face pentru fiecare conditie determinant. De

obicei eroarea admisibila se calculeaza ca fiind 1/3 din tolerant cotei respective.
Daca cota nu este tolerata pe desen, valoarea tolerantei se extrage din standardul de cote
libere.
C1: 88,3
↋c0 (88,3) = K x T88 = 0,3 x 0,6 = 0,18 mm
C2: ∆G19 ∩ Sc16
↋c0 (∩) = K x T∩ = 0,3 x 0,5 = 0,15 mm
C3: 30°
↋c0 (30°)=K x T30° = 0,3 x 60’ = 18’
 Determinarea erorilor de orientare caracteristice
Erorile de orientare caracteristice se calculeaza pentru fiecare conditie determinanta la

fiecare schema de orientare tehnica posibila.
Conditia C1 : 88,3
↋c0 (SOTP1 ÷ 12) : (1)

↋c0 √∆𝐶𝑂2 + ∆𝑂𝐴2 + ∆𝐴𝑅 2 ; C≡O≡A≡ 𝑅 => ∆𝐶𝑂 = ∆𝑂𝐴 = ∆𝐴𝑅 = 0 => ↋c0 = 0
Conditia C2=∩
↋c0 (SOTP1,2) : (2)
↋c0 =2√∆𝐶𝑂2 + ∆𝑂𝐴2 + ∆𝐴𝑅 2 ; C≡O => ∆CO=0, A≡R=>∆AR=0
=>↋c0 =2OA=2Jmax1/2=Jmax1=T ∅105,4 + 2𝐼𝑇6
T ∅105,4=0,087 mm (H9) ; IT6= 0,022 mm
↋c0 =Jmax1 = 0,087+2 x 0,022 = 0,131 mm
↋c0 (SOTP 3,4) : (3)

↋c0 =√∆𝐶𝑂2 + ∆𝑂𝐴2 + ∆𝐴𝑅 2 ; ∆𝐶𝑂 = ∆𝑂𝐴 = ∆𝐴𝑅 = 0 => ↋c0 = 0
↋c0 (SOTP 5, 6) : (4)
↋c0 =√∆𝐶𝑂2 + ∆𝑂𝐴2 + ∆𝐴𝑅 2 ; ∆𝐶𝑂 = ∆𝑂𝐴 = ∆𝐴𝑅 = 0 => ↋c0 = 0
↋c0 (SOTP 7,8 ) : (5)

↋c0 =2√∆𝐶𝑂2 + ∆𝑂𝐴2 + ∆𝐴𝑅 2 ; C≡O=> ∆𝐶𝑂 = 0
2jmax2
A≡R=>∆𝐴𝑅 = 0 => ↋c0 = 2∆OA = = jmax2 = T∅28 + 2IT6 = 0,4 + 2x0,013 =
2
0,426mm
↋c0 (SOTP 9,10) : (6)

↋c0 = 0 => ↋c0 =√∆𝐶𝑂2 + ∆𝑂𝐴2 + ∆𝐴𝑅 2 ; ∆𝐶𝑂 = ∆𝑂𝐴 = ∆𝐴𝑅 = 0 => ↋c0 = 0
↋c0 (SOTP 11,12) : (7)
↋c0 = 0 => ↋c0 =√∆𝐶𝑂2 + ∆𝑂𝐴2 + ∆𝐴𝑅 2 ; ∆𝐶𝑂 = ∆𝑂𝐴 = ∆𝐴𝑅 = 0 => ↋c0 = 0
Conditia C3=30°
↋c0 (SOTP 1) = (2) + (8)
jmax1+jmax3
↋c0 = 2∆α = 2arctg 2A1A2
Jmax1=0,131 mm
Jmax3=T∅85 + 2𝐼𝑇6
T∅85 = 0,150𝑚𝑚 (𝐻12); 𝐼𝑇6 = 0,009𝑚𝑚
Jmax3=0,150 +2x0,009 = 0,168 mm

0,131+0,168
↋c0 = 2∆α = 2arctg = 16′3′′
2x64
↋c0 (SOTP2) = (2) + (9)

Jmax1 0,131
↋c0 = 2∆α = 2arctg 2A1A2 = 2arctg 2x64 = 7′2′′
↋c0 (SOTP3) = (3) + (8)
Jmax3 0,168
↋c0 = 2∆α = 2arctg = 2arctg = 9′1′′
2A1A2 2x64
↋c0 (SOTP4) = (3) + (9)

↋c0 = ∆α = 0
↋c0 (SOTP5) = (4) + (8)
Jmax3 0,168
↋c0 (SOTP6) = (4) + (9)
↋c0 = ∆α = 0
↋c0 (SOTP7) = (5) + (8)

jmax2+jmax3 0,426+0,168
↋c0 = 2∆α = 2arctg = 2arctg = 31′54′′
2A1A2 2x64
↋c0 (SOTP8) = (5) + (9)
jmax2 0,426
↋c0 (SOTP9) = (6) + (8)
Jmax3 0,168
↋c0 (SOTP10) = (6) + (9)
↋c0 = ∆α = 0
↋c0 (SOTP11) = (7) + (8)

Jmax3 0,168
↋c0 (SOTP12) = (7) + (9)
↋c0 = ∆α = 0
Selectarea SOTP; Obtinerea SOTA
Nr. CD1 : 88,3 CD2=∩ CD3=30° SOTA

SOTP ↋a0 ↋c0 ↋c0 ≤ ↋a0 ↋a0 ↋c0 ↋c0 ≤ ↋a0 ↋a0 ↋c0 ↋c0 ≤ ↋a0
1 0 DA 0,131 DA 16’3’’ DA X
2 0 DA 0,131 DA 7’2’’ DA X
3 0 DA 0 DA 9’1’’ DA X
4 0 DA 0 DA 0 DA X
5 0 DA 0 DA 9’1’’ DA X
6 0 DA 0 DA 0 DA X
0,18mm 0,15mm 18’
7 0 DA 0,426 NU 31’54’’ NU -
8 0 DA 0,426 NU 22’52’’ NU -
9 0 DA 0 DA 9’1’’ DA X
10 0 DA 0 DA 0 DA X
11 0 DA 0 DA 9’1’’ DA X
12 0 DA 0 DA 0 DA X
Concluzie: din cele 12SOTP, numai 10 sunt SOTA.
Nota : Simbolurile sunt reprezentate in formule prin cifra corespunzatoare fiecarui simbol.
DETERMINAREA FORTELOR DE STRANGERE
1) Determinarea fortelor de reglare (SR)
Fortele de reglare sunt acele forte care se aplica asupra piesei finite (daca este cazul) pentru a
asigura contactul acesteia cu elemntele de orientare.
Schita de calcul este prezentata in figura de mai jos :
FY=0 : R1=0 => este necesara forta de reglare pentru (1) => SR1 =R1 + Rj, i=
2,3,4,6,7; j=8,9.
 = coeficient de frecare intre piesa finita si elementele de orientare (2), (3), (4),(6),(7),(8),(9)
 = 0,15
Ri + Rj = G = 7,8 daN
SR1=R1 +  (Ri+Rj) = R1 + G => R1=SR1 - G
Se pune conditia R1>0 => SR1=kG, k>1 ( k=1,5)

=>SR1=1,5 x 0,15 x 7,8 = 1,75 daN
=>R1=1,75-0,15x7,8 = 0,58 daN
Ri=Rj=0 pentru ca simbolurile (2),(3),(4),(6),(7),(8) sunt cuprinse in piesa finita.
2) Determinarea fortelor in regim tranzitoriu (ST)
Nu este cazul deoarece piesa este in repaus.
3) Determinarea fortelor in regim de prelucrare (SP)
In timpul prelucrarii prin burghiere, asupra piesei finite actioneaza :
- Componenta principal a fortei de aschiere P = 85 daN

- Momentul de aschiere M = 150 daN x mm
La calcului fortei in regim de prelucrare, in general, se iau in considerare urmatoarele ipoteze de

calcul :
Ipoteza 1 : piesa sa nu se desprinda de reazem sau de stranger
Ipoteza 2 : piesa sa nu alunece pe reazem
Ipoteza 3 : piesa sa nu se roteasca
Ipoteza 4 : piesa sa nu se rastoarne

Cazul I : Consideram SOTA 1,2 (care contin simbolul )
Forta de strangere SP este realizata cu un sistem surub-piulita
Ipoteza 1 : nu este cazul
Ipoteza 2 : nu este cazul datorita simbolului
Ipoteza 3 : M poate roti piesa finita
Se pune conditia : SP3 x a =k’ x M, k’>1 ( k’=2), a =55 mm
𝑀 150
=>SP3=k’ = 2x = 5,5 daN
𝑎 55
Ipoteza 4 : P poate rasturna piesa finita
Se pune conditia SP4 x b = k’ x P x c, b=31,7 mm; c=88,3 mm
𝑐 88,3
=>SP4=k’ x P x 𝑏 = 2 x 85 x = 473,5 daN
31,7
Sp=max (SP1,2,3,4)=SP4=473,5 daN

S=max(SR,ST,SP)=SP=473,5 daN
Cazul II Consideram SOTA 3,4 (care contin simbolul )
Forta SP este realizata tot cu un sistem surub-piulita
Ipoteza 2 : P poate deplasa piesa finita pe (impingand arcul boltului conic mobil
Se pune conditia : Ff=k’ x P, unde Ff = suma fortelor de frecare
Ff =Ff1+Ff2;
Ff1- forta de frecare data de reactiunea R1; Ff1=R1
Ff2- forta de frecare data de forta SP2; Ff2=SP2

=>(R1+SP2)=k’ x P, din R1=SP2=>2SP2=k’ x P
𝑃 85
=>SP2=k’ x =2x = 566,6 daN
2 2 𝑥 0,15
Ipoteza 3 : M poate roti piesa finita => SP3 = 5,5 daN
Ipoteza 4 : P poate rasturna piesa finita => SP4= 473,5 daN
=>SP=max (Sp1,2,3,4)=SP2=566,6 daN
Cazul III : Consideram SOTA 5,6 ( care contin simbolul ) cu care se realizeaza si
strangerea piesei finite )

Sp3 𝑀 150
Se pune conditia 3 x  x x a = k’ x M => Sp3 = k’ x =2x =36,3 daN
3 𝑥𝑎 0,15 𝑥 55
Ipoteza 4 : P poate rastura piesa finita

Sp4 𝑐 88,3
Se pune conditia 3 x  x x b = k’ x P x c => SP4 = k’ x P x = 2 x 85 x = 3156,9
3 𝑏 0.15 𝑥 31,7
daN
SP= max (SP1,2,3,4) = SP4= 3156,9 daN
S=max(SR,ST,SP) = Sp=3156,9 daN
Cazul IV Cosnideram SOTA 9,10 ( care contin simbolul )
Ipoteza 2 : P poate deplasa piesa finita pe (impingand arcul boltului conic mobil
Se pune conditia : Ff=k’ x P, unde Ff = suma fortelor de frecare

Ff =Ff1+Ff2;
Ff1- forta de frecare data de reactiunea R1; Ff1=R1
Ff2- forta de frecare data de forta SP2; Ff2=SP2
=>(R1+SP2)=k’ x P, din R1=SP2=>2SP2=k’ x P

𝑃 85
=>SP2=k’ x =2x = 566,6 daN
2 2 𝑥 0,15
Ipoteza 3 : M poate roti piesa finita => SP3 = 5,5 daN
Ipoteza 4 : P poate rasturna piesa finita => SP4= 473,5 daN
=>SP=max (Sp1,2,3,4)=SP2=566,6 daN
Cazul V Consideram SOTA 11,12 ( care contin simbolul )

Se considera ca forta SP este realizata cu un sistem surub piulita (mecanismul ) avand
dimensiuni mici pentru a putea realiza si strangerea piesei finite )
Se pune conditia : SP3 x a =k’ x M, k’>1 ( k’=2), a =55 mm
𝑀 150
=>SP3=k’ = 2x = 5,5 daN
𝑎 55
=>SP=Max(SP1,2,3,4)=Sp3=5,5 daN
Determinarea erorilor de fixare
a) Verificarea marimii suprafetelor de fixare
Se face cu relatia : Ans ≤ Ads; unde :
Ans - aria necesara pentru fixare; Ans=S/pac
S - forta de strangere
Pac – presiunea admisibila de contact a materialului piesei; pac = 10daN/mm2
Ads – aria disponibila pentru fixare

Nr. SOTA S [daN] Ans [mm2] Ads [mm2] Ans ≤ Ads
1 473,5 47,3 577,2 DA
2 473,5 47,3 577,2 DA
3 566,6 56,6 577,2 DA
4 566,6 56,6 577,2 DA
5 3156,9 315,7 30463,4 DA
6 3156,9 315,7 30463,4 DA
9 566,6 56,6 577,2 DA
10 566,6 56,6 577,2 DA
11 5,5 0,55 577,2 DA
12 5,5 0,55 577,2 DA
b) Verificarea marimii suprafetelor de orientare
Se face cu relatia :
Ana≤Ado ; unde :
Ana = aria necesara pentru orientare; Ana= R/pac; R=S
Ado=aria disponibila pentru orientare
Nr. SOTA R [daN] Ana[mm2] Ado [mm2] Ana≤Ado

1 473,5 47,3 6263,1 DA
2 473,5 47,3 6263,1 DA
3 566,6 56,6 6263,1 DA
4 566,6 56,6 6263,1 DA
5 3156,9 315,7 30463,4 DA
6 3156,9 315,7 30463,4 DA
9 566,6 56,6 6263,1 DA
10 566,6 56,6 6263,1 DA
11 5,5 0,55 6263,1 DA
12 5,5 0,55 6263,1 DA
Concluzie : toate cele SOFTP sunt SOFTA

Selectarea variantei optime
1) Criterii de selectie
Criteriul Cj Tipul criteriului

C1 : cost executie Minim (m)
C2 : cost intretinere Minim (m)
C3 : cost inlocuire Minim (m)
C4 : rigiditatea reazemului Maxim (M)
C5 : fiabilitatea in functionare Maxim (M)
C6 : marimea fortei de stranger Minim (m)
C7 : stabilitatea piesei pe reazem Maxim (M)
2) Stabilirea scarii de attribute
Atribut Valoare
Foarte mare 9
Mare 7
Mediu 5
Mic 3
Foarte mic 1
3) Preluarea simbolurilor SI care provin din a 2-a conditie determinant
{SI}C2 : { (2); (3); (4); (6); (7)}
3.1) Intocmirea matricei consecintelor ( MC )
Simbol C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
Foarte Foarte Foarte
Mica Mica Mare 473,5
mica mare mare
Mare Mediu Mare Mica Medie 566,6 Mica
Foarte
Mediu Mare Mare Mare 3156,9 Mare
mare
Foarte Foarte
Mediu Mediu Mare Medie 566,6
mica mica
Foarte
Mediu Mare Medie Medie 5,5 Medie
mare
3.2) Intocmirea matricei omogene (MO)
3 3 1 9 7 473,5 9
(2)
7 5 7 3 5 566,6 3
(3)
9 5 7 7 7 3156,9 7
(4)
5 5 7 1 5 566,6 1
(6)
9 5 7 5 5 5,5 5
(7)
3.3) Intocmirea matricii normalizate (MN)
0,66 0,4 0,86 1 1 0,85 1
(2)
0,22 0 0 0,33 0,71 0,82 0,33
(3)
0 0 0 0,77 1 0 0,77
(4)
0,44 0 0 0,11 0,71 0,82 0,11

(6)
0,55
0 0 0 0,55 0,71 0,99
(7)
m m m M M m M
Elementele nij ale lui MN s-au determninat cu relatiile :
𝑂𝑖𝑗
Elementele nij = – pentru criteriul de maxim (M)
𝑂𝑗𝑚𝑎𝑥
𝑂𝑖𝑗
nij= 1 − 𝑂𝑗𝑚𝑎𝑥 – pentru criteriul de minim (m)
3.4) Intocmirea matricei ponderate (MP)
Simbol C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 pj x nij Loc

0,13 0,04 0,08 0,2 0,1 0,08 0,2 0,83 I
(2)
0,04 0 0 0,06 0,07 0,08 0,06 0,31 IV
(3)
0 0 0 0,15 0,1 0 0,15 0,40 II

(4)
0,09 0 0 0,02 0,07 0,08 0,02 0,28 V

(6)
0 0 0 0,11 0,07 0,10 0,11 0,39 III

(7)
Pj 0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,2 1
Fiecarui criteriu Cj i s-a acordat o pondere Pj (Pj<1; Pj=1)
4) Preluarea simbolurilor SI care provin din a 3-a conditie determinanta
{SI}C3 : { (8) ; (9)}
4.1) Intocmirea matricei consecintelor (MC)
Foarte Foarte
(8) Mica Mediu Mare 473,5 Mare
mica mic
Foarte Foarte
Mediu Mediu Mediu Medie 473,5
mica mica
(9)
4.2) Intocmirea matricei omogene (MO)
(8) 1 3 1 5 7 473,5 7
5 5 5 1 5 473,5 1
(9)
4.3) Intocmirea matricei normalizate (MN)
(8) 0,8 0,4 0,8 1 1 0 1
0 0 0 0,2 0,71 0 0,14

(9)
m m m M M m M
4.4) Intocmirea matricei ponderate (MP)
pj x
Simbol C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 Loc
nij
(8) 0,16 0,04 0,08 0,2 0,1 0 0,2 0,78 I
0 0 0 0,04 0,07 0 0,03 0,14 II

(9)
Pj 0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,2 1
Concluzie : schema de orientare si fixare optima (SOF-O) va avea urmatoarea structura :
(1) + (2) + (8) +; S=473,5 daN.

Descrierea unui ciclu complet de functionare a dispozitivului
Dispozitivul proiectat este instalat pe masa masinii-unelte (G25) fiind fixat cu 2 suruburi M12
pentru canale “T”.
Pentru prelucrarea piesei finite se parcurg urmatoarele etape :
1. Se prinde piesa finita in dispozitiv astfel :
- Orientarea piesei finite se face cu : cei 3 cepi pozitia 10( ), boltul cilindric pozitia
9( ) si boltul pozitia 13 ( )
- Strangerea piesei finite se face cu saiba detasabila pozitia 4 actionand o cheie fixa piulita cu cap
sferic pozitia 2.
2. Cu un burghiu ghidat prin bucsa schimbabila pozitia 6 se executa gaura  6,8 din piesa finita
3. Se slabeste piulita pozitia 2 si se scoate saiba pozitia 4
4. Se scoate piesa finita din dispozitiv
5. Se curata dispozitivul de aschii
6. Se reia ciclul
Calcule de rezistenta
t = F/A; F=S=473,5 daN;

𝜋𝑑 2 𝜋 𝑥 122
A= = = 113 𝑚𝑚2
4 4
=>t = 473,5/113 = 4,2 daN/mm2
at = 120 daN/mm2
Cum t ≤ at => prezonul rezista la solicitarea de tractiune

Proiect PD Ranciu Cosmin Ionut32

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect PD Ranciu Cosmin Ionut32

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT

Profesor coordonator: S.I. dr. Ing. Constantin Radu

Student: Ranciu Cosmin Ionut

Toate suprafetele care au fost prelucrate pana la operatia respectiva nu au adaos de

Piese semifabricat se reprezinta cu linie continua, iar suprafetele care se prelucreaza in

Operatia nr.1 Strunjire (degrosare)

1. Strunjire frontala de degrosare S15

1. Strunjire frontala de degrosare S4

Operatia nr.3 Strunjire III (semifinisare)

1. Strunjire frontala de semifinisare S15

Operatia nr.4 Strunjire IV ( semifinisare)

1. Strunjire cilindrica exterioara de semifinisare S6

Operatia nr.5 Gaurire I – Adancire conica

1. Gaurire S12 ( 6 gauri )

Operatia nr.6 Gaurire II

Nr. Crt Conditii De unde rezulta

Dupa stabilirea tuturor conditiilor, se trece la analiza si selectarea acestora,deoarece unele

Ci(1..4) Cdi (4)

Cpr (1,2,3) Cprc (-) CD (1,2,3)

Unde : Ci - numar conditii din tabel

Cdi – conditii dimensionale

Cpr – conditii de pozitie relativa

Cprc – conditii de pozitie prin constructie

Cpro – conditii de pozitie prin orientare

Odata stabilite conditiile determinante, se trece la stabilirea planelor si axelor de referinta

∆G19 C1:88,3 Γc15 (XOZ)

∆G19 C2:∩ ∆c16 (OY)

∆G19 C3:3Q° ΓCSfop= ∆c16 (OY) ∪ ∆C12

Dupa ce au fost stabilite planele si axele de referinta, se trece la selectarea acestora o

Γc15 (XOZ), ∆c16 (OY), ΓCSfop

Γc15 (XOZ) Sc15

∆c16 (OY) Sc16

ΓCSfop SCSfop =Sc16 ∪ Sc12

 Ordonarea suprafetelor de cotare

Tabelul 5.13 Ordonantarea suprafetelor de cotare

Suprafete de cotare Sc Criterii de selectare (numar maxim de grade preluate) Ordinea

Odata stabilita ordinea suprafetelor de cotare, se trece la atasarea elementelor de orientare

SIMBOLIZAREA INFORMATIONALA A SUPRAFETELOR DE COTARE

Tabelul 5.14 Simbolizarea informationala

SC16 ≫SO16 (2); (3); (4);

(5); (6); (7);

Combinarea simbolurilor este prezentata in tabelul urmator:

Extrem I Extrem II Extrem III

Calculul erorilor de orientare admisibile se face pentru fiecare conditie determinant. De

↋c0 (88,3) = K x T88 = 0,3 x 0,6 = 0,18 mm

C2: ∆G19 ∩ Sc16

↋c0 (∩) = K x T∩ = 0,3 x 0,5 = 0,15 mm

↋c0 (30°)=K x T30° = 0,3 x 60’ = 18’

 Determinarea erorilor de orientare caracteristice

Erorile de orientare caracteristice se calculeaza pentru fiecare conditie determinanta la

↋c0 (SOTP1 ÷ 12) : (1)

↋c0 (SOTP1,2) : (2)

↋c0 =2√∆𝐶𝑂2 + ∆𝑂𝐴2 + ∆𝐴𝑅 2 ; C≡O => ∆CO=0, A≡R=>∆AR=0

=>↋c0 =2OA=2Jmax1/2=Jmax1=T ∅105,4 + 2𝐼𝑇6

T ∅105,4=0,087 mm (H9) ; IT6= 0,022 mm

↋c0 =Jmax1 = 0,087+2 x 0,022 = 0,131 mm

↋c0 (SOTP 3,4) : (3)

↋c0 (SOTP 5, 6) : (4)

↋c0 =√∆𝐶𝑂2 + ∆𝑂𝐴2 + ∆𝐴𝑅 2 ; ∆𝐶𝑂 = ∆𝑂𝐴 = ∆𝐴𝑅 = 0 => ↋c0 = 0

↋c0 (SOTP 7,8 ) : (5)

↋c0 (SOTP 9,10) : (6)

↋c0 (SOTP 11,12) : (7)

↋c0 (SOTP 1) = (2) + (8)

T∅85 = 0,150𝑚𝑚 (𝐻12); 𝐼𝑇6 = 0,009𝑚𝑚