IMAGINEA DE SINE

( suport de curs)

Obiective operaţionale:
- să cunoască noţiunea de imagine de sine;
- să înţeleagă rolul imaginii de sine în dezvoltarea armonioasă a copilului;
- să recunoască caracteristicile unui copil cu stimă de sine scăzută sau ridicată;
- să găsească modalităţi de dezvoltare a stimei de sine la copii utilizând propria
experienţă, din copilărie.

Competenţe: toleranţă, empatie, încredere în forţele proprii, evaluare internă şi

externă, asertivitate

Metode utilizate: exerciţiu de antrenament creativ, jocul de rol, explicaţia, simularea,

lucrul în perechi şi pe grupe, recenzia prin rotaţie, dezbaterea, activitatea în cerc.

Resurse:
- psihologice: motivaţia cursului;
- de timp: 2 ore;
- materiale: flipchart, markere, fişe de lucru, retroproiector, folii, casetofon,
hârtie A4 şi A1, plicuri C6.

Modalităţi de organizare a activităţii: individual, în perechi, pe grupe, în cerc.

Desfăşurarea activităţii:

MOMENT ORGANIZATORIC: consilierii şi cursanţii asigură condiţiile pentru o

bună desfăşurare a activităţii. Fiecare persoană primeşte un ecuson pe care notează
numele pe care doreşte să-l folosească în timpul activităţii.

CREAREA STĂRII APERCEPTIVE, emoţionale, a interesului pentru activitate,

captarea atenţiei. Fiecare membru al grupului primeşte o fişă individuală, numită

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 1

ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
„Steaua personală” pe care trebuie să o completeze în 3 minute (anexa 1). Se
afişează la flipchart toate „stelele”, după care, prin voluntariat, se prezintă 3-4 dintre
ele.

DECLANŞAREA ACTIVITĂŢII:
Pasul 1: consilierii anunţă tema activităţii şi propun cursanţilor să formeze grupe
de câte 4, prin alegerea unei culori. Pentru exerciţiul „ Cine sunt eu ?”, fiecare cursant
primeşte partea I şi după ce se explică modul de lucru, se completează individual
grila în 5 minute. Individual, se compară coloanele 2 şi 4 de pe fişa de lucru. În
grupul de lucru se distribuie fiecărui cursant partea a II-a a exerciţiului care trebuie
completată, pe rând, de toţi ceilalţi membri ai grupului (anexa 2).
Pasul 2: consilierii cer părinţilor să dea o definiţie a stimei de sine, listează
răspunsurile pe o foaie de flipchart, apoi prezintă foliile cu definiţia şi caracteristicile
stimei de sine (anexa 3).
Pasul 3: se solicită 6 voluntari pentru jocul de rol „Scaunul în care te simţi bine”
(anexa 4). Fiecare voluntar primeşte un plic ce conţine o situaţie şi trebuie să
simuleze comportamentul copilului prezentat în situaţie; să recunoască şi să justifice
tipul de stimă de sine şi să joace un rol (în perechi 1 cu 2, 3 cu 4, 5 cu 6) pentru
ocuparea scaunului.
Pasul 4: se utilizează metoda recenziei prin rotaţie. Cursanţii revin la grupul
format în pasul 1. Pe table şi pereţii sălii se afişează 5 coli de flipchart cu câte o
întrebare. Fiecare grupă trece prin dreptul fiecărei foi şi răspunde la întrebare. După
terminarea rotaţiei, se discută răspunsurile date, se justifică, pentru a recunoaşte un
copil cu o stimă de sine ridicată sau scăzută, cum putem dezvolta stima de sine a
copilului. (anexa 5).
Pasul 5: se prezintă cursanţilor „Povestea băieţelului” (anexa 6).

TRANSFERUL CONCLUZIILOR: activitatea se încheie cu un exerciţiu de

dezvoltare a stimei de sine. Cursanţii se aşază în cerc, primesc un pahar, îşi
imaginează că sunt la o petrecere, iar cel care are paharul trebuie să spună un lucru
pozitiv despre sine, folosind formula: „Nu vreau să mă laud, dar cred că ...”.

EVALUAREA ACTIVITĂŢII: Consilierii solicită cursanţii să-şi exprime părerile

legate de activitatea desfăşurată, cum s-au simţit şi să completeze fişa de evaluare
(anexa 7).

Anexa 1

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 2

ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
 Steaua personala
Două lucruri pozitive care te
caracterizează :

Două lucruri de
Două motive care eşti mândru/ă :
pentru care te

apreciază oamenii :
Două lucruri pe care
ai dori să le schimbi
la tine :

Două obiective de
Două lucruri pe care
viitor :
le aduci într-o prietenie :

NUMELE ŞI PRENUMELE:

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 3

ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
Anexa 2
CINE SUNT EU ?
(imaginea de sine)

Prima parte a acestui exerciţiu te va ajuta să obţii informaţii despre EUL tău actual şi EUL tău ideal. Partea a
doua a exerciţiului îţi va da o imagine despre modul cum te "văd" alte persoane.

PARTEA I1
Îndoaie foaia între coloanele 2 şi 3. Notează în coloana 2 câte un "X" în dreptul adjectivelor care, după părerea
ta, exprimă o trăsătură care te caracterizează. Îndoaie apoi foaia între coloanele 3 şi 4 astfel încât coloana 2 să fie
acoperită. Notează în coloana 4 un "O" pentru fiecare adjectiv care exprimă însuşirea pe care ai dori să o ai dacă ai
putea fi o persoană ideală.
NUMELE__________________________________________

ADJECTIV Cum sunt în prezent Cum aş dori să fiu

(X) (O)

1. 2. 3. 4.
1. impresionabil
2. plin de umor
3. independent
4. prietenos
5. pătimaş
6. ambiţios
7. interesant
8. cinstit
9. atrăgător
10. rezervat
11. entuziast
12. şmecher
13. mediu
14. sensibil
15. demn de încredere
16. aspru
17. inteligent
18. comod
19. vesel
20. invidios
21. energic
22. cheltuitor
23. politicos
24. iscusit
25. emotiv
26. sigur pe sine
27. liniştit
28. curajos
29. maleabil
30. interiorizat
31. echilibrat
32. fragil
33. sincer
34. relaxat
35. tonic
36. puternic

1
Adaptare după materialul „Management personal” – prof. Octavian Patraşcu
Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 4
ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
 37. cinic
38. riguros
39. impulsiv
40. apatic
PARTEA a II a2

Notează-ţi numele pe acest formular. Roagă-i pe colegii din grupa ta să bifeze, pe rând, în coloanele 2, 3 şi 4,
adjectivele care consideră că ţi se potrivesc. Compară apoi adjectivele bifate de ei cu lista ta (coloana 2), completată în
partea I a exerciţiului. Vei obţine o imagine comparativă între modul în care te vezi tu şi modul cum te văd alţii.
Concluziile le vei trage singur !!!

NUMELE__________________________________________

ADJECTIV

1. 2. 3. 4.
1. impresionabil
2. plin de umor
3. independent
4. prietenos
5. pătimaş
6. ambiţios
7. interesant
8. cinstit
9. atrăgător
10. rezervat
11. entuziast
12. şmecher
13. mediu
14. sensibil
15. demn de încredere
16. aspru
17. inteligent
18. comod
19. vesel
20. invidios
21. energic
22. cheltuitor
23. politicos
24. iscusit
25. emotiv
26. sigur pe sine
27. liniştit
28. curajos
29. maleabil
30. interiorizat
31. echilibrat
32. fragil
33. sincer
34. relaxat
35. tonic
36. puternic
37. cinic
38. riguros
39. impulsiv
40. apatic

Anexa 3
2
Adaptare după materialul „Management personal” – prof. Octavian Patraşcu
Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 5
ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
 Ce este imaginea de sine ?
Imaginea de sine este modul în care te simţi şi gândeşti, despre
calităţile şi defectele tale. Abilitatea noastră de a ne evalua corect
şi realist, de a fi capabili să ne acceptăm aşa cum suntem, de a ne
cunoaşte realist potenţialul şi limitele personale defineşte
imaginea de sine.
Acceptarea de către o persoană a propriei puteri şi a zonelor în
care se mai pot aduce îmbunătăţiri este bazată pe credinţele şi
presupunerile legate de aptitudini, limitări, înfăţişare, resurse
emoţionale, locul fiecăruia în lume, percepţia potenţialului şi
sentimentul importanţei fiecăruia.

Cum se dezvoltă stima de sine ?

Imaginea de sine se dezvoltă pe parcursul vieţii din
experienţele pe care le are copilul cu celelalte persoane şi din
acţiunile pe care le realizează şi la care participă. Experienţele din
timpul copilăriei au un rol esenţial în dezvoltarea imaginii de sine.
Astfel, succesele şi eşecurile din copilărie, precum şi modalităţile
de reacţie a copilului la acestea, definesc imaginea pe care o are
copilul despre el. Atitudinile părinţilor, ale profesorilor, colegilor,
fraţilor (surorilor), prietenilor, rudelor, contribuie la crearea
imaginii de sine a copilului.

Încurajarea – modalitate de dezvoltare

a stimei de sine a copiilor
Încurajarea este procesul prin care părinţii pot dezvolta
încrederea şi stima de sine a copilului.

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 6

ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
 Componentele stimei de sine
 Să te simţi important
 Să te simţi iubit
 Să ai simţul puterii
 Să ai încredere în tine
 Să te simţi matur
 Să te simţi respectat
 Să cunoşti şi să trăieşti după anumite valori
 Să te simţi unic
 Să te simţi plin de succes
 Să te simţi acceptat
 Să te justifici
 Să-ţi menţii integritatea
 Să controlezi stresul eficient
 Să îndrăzneşti să rişti
 Să fii disciplinat
 Să ai scopuri bine definite
 Să controlezi conflictele
 Să accepţi responsabilităţile şi provocările
 Să te simţi capabil să-i influenţezi pe alţii
 Să simţi că ai controlul asupra vieţii cuiva
 Să ai o imagine corporală pozitivă
 Să fii capabil să accepţi laudele şi criticile
 Să ai o sferă largă de emoţii
 Să poţi acţiona independent şi interdependent
 Să te simţi mândru
 Să fii capabil să dai şi să primeşti
 Să te simţi util
 Să te simţi legat de cei din jur
 Să te simţi competent în luarea deciziilor
 Să tratezi eficient cu colegii/ autorităţile
 Să te simţi în siguranţă
 Să ştii că e uman să greşeşti
 Să ştii că se poate avea încredere în tine
 Şi altele ...
Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 7
ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
Anexa 4

Elevul 1: Eu am o soră. Ea e supărată pe mine şi mi-a spus că sunt prost. Şi eu cred

că sunt prost, dar nu spun asta celorlalţi. Părinţii îmi spun că nu mă străduiesc prea
tare la şcoală. Dar zău că mă străduiesc, probabil însă, nu destul. Tocmai am aflat că
am luat o notă proastă la lucrarea de la matematică. Nu mă simt prea fericit în aceste
momente.

Elevul 2: Eu am o soră. Ea crede că sunt foarte deştept. Şi eu cred despre mine că

sunt deştept. Învăţ sârguincios şi sunt mândru de mine, chiar dacă nu iau note foarte
mari. Ştiu că am depus întotdeauna tot efortul de care eram capabil. Părinţii mei sunt
bucuroşi că învăţ atât de mult. Am luat astăzi o notă bună la istorie.

Elevul 3: Sunt cel mai bun fotbalist din echipă. Fratele meu s-a însurat ieri şi întreaga
familie era extrem de fericită. Profesoara mi-a spus că sunt un elev foarte bun.
Săptămâna trecută am câştigat un premiu pentru desenele mele frumoase.

Elevul 4: Fiecare râde de mine. Prietenii îmi spun că le pasă de mine, dar nu cred că
le place cu adevărat de mine – nu le place chiar deloc. Părinţii mei mă întreabă
întruna de ce nu iau note la fel de mari ca ale surorii mele. Cred că nu sunt bun de
nimic.

Elevul 5: Îmi place să citesc şi săptămâna trecută am avut destul timp să citesc cartea
mea preferată. Mă înţeleg foarte bine cu cel mai bun prieten al meu. Am luat o notă
proastă la matematică, dar îmi dau seama că pur şi simplu nu am talent pentru această
materie. Deşi am luat o notă proastă, sunt în continuare mulţumit de mine.

Elevul 6: Săptămâna trecută am câştigat un premiu pentru că sunt cel mai arătos băiat
din întreaga clasă. Eu însă nu cred că arăt atât de bine. Cred că sunt urât. Părinţii îmi
spun întruna cât sunt de deştept. Deşi am rezultate bune la şcoală, nu primesc
niciodată cele mai bune note din clasă. Prietenii îmi spun că ar vrea să fie ca mine,
dar eu nu-mi dau seama de ce ar vrea ei acest lucru.

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 8

ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
Anexa 5

Întrebări pentru recenzia prin rotaţie

1. Cum diferă stima de sine de îngâmfare ?

2. Cum acţionează oamenii cu un nivel ridicat al stimei de sine ?

3. Cum vor acţiona oamenii cu o stimă de sine ridicată în situaţia unui

conflict ?

4. Cum vor acţiona oamenii cu o stimă de sine scăzută în situaţia unui

conflict ?

5. Cum acţionează oamenii care au o stimă de sine scăzută ?

Întrebări pentru dezbatere

1. Credeţi că un bătăuş are o stimă de sine ridicată sau scăzută ? De ce ?

2. Ce se întâmplă când doi oameni, având fiecare un respect de sine

ridicat, ajung într-o situaţie de conflict ? Oare cum vor proceda ei în
mod tipic pentru a rezolva conflictul ?

3. Ce se întâmplă când doi oameni, având fiecare stimă de sine scăzută,

ajung într-o situaţie de conflict ? Oare cum vor proceda ei în mod
tipic pentru a rezolva conflictul ?

4. Cum ar putea cineva cu o stimă de sine scăzută să se simtă important

sau deosebit ?

5. Ce fel de lucruri faci ca să fii mulţumit de tine ?

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 9

ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan

Anexa 6
Povestea băieţelului3
Într-o zi un băieţel s-a dus la şcoală.
Băieţelul era mic,
Iar şcoala era mare.
Dar când băieţelul a văzut
Că intrarea în clasa lui
Se făcea printr-o uşă direct din curte,
A fost foarte fericit,
Iar şcoala nu i s-a mai părut
Atât de mare ca la început.
Într-o dimineaţă
Când băieţelul se afla în clasă,
Profesoara le-a spus copiilor:
„Astăzi o să facem un desen.”
„Grozav”, s-a gândit băieţelul,
căci îi plăcea mult să deseneze.
Ştia să deseneze o mulţime de lucruri:
Lei şi tigri,
Pui şi vaci,
Trenuri şi vapoare ...
Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate
Şi a început să deseneze.
Dar profesoara a spus: „Aşteptaţi !
Nu începeţi încă !”
Şi a aşteptat până i s-a părut că toţi copiii sunt
pregătiţi.
„Acum o să desenăm flori”,
a zis profesoara.
„Grozav”, s-a gândit băieţelul,
căci îi plăcea să deseneze flori.
Şi a început să deseneze flori frumoase,
Şi le-a colorat în roşu, portocaliu şi albastru.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
„Aşteptaţi ! Vă voi arăta eu cum să coloraţi.”
Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde.
„Acum puteţi începe”, a zis profesoara.
Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei,
Apoi s-a uitat la floarea lui.
A lui era mai frumoasă decât a profesoarei,
Dar n-a mai spus nimic.
A întors doar foaia
Şi a desenat o floare ca a profesoarei,
Era roşie cu tulpina verde.
Într-o altă zi,
Când băieţelul intrase în clasă prin
Uşa din curte,
Profesoara le-a spus copiilor:
„Azi o să facem ceva din argilă.”
„Grozav”, a spus băieţelul,
Căci îi plăcea să lucreze cu argilă:
Şerpi şi oameni de zăpadă,
Elefanţi şi camioane, ...
3
din volumul „Supă de pui pentru suflet” – Jack
Canfield şi alţii
Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA
ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
Şi a început să frământe bucata de argilă.
Dar profesoara a zis:
„Staţi ! Nu sunteţi gata să începeţi ...”
Şi a aşteptat până când toţi copiii au fost gata.
„Acum o să facem o farfurie”,
a zis profesoara.
„Grozav”, s-a gândit băieţelul,
căci îi plăcea să facă farfurii.
Şi a început să facă farfurii de toate formele şi
mărimile.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
„Aşteptaţi, vă arăt eu cum să faceţi !”
şi le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă.
„Aşa, acum puteţi începe”, a zis profesoara.
Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei,
Şi apoi la ale sale.
Îi plăceau mai mult farfuriile lui,
Decât farfuria adâncă făcută de profesoară,
Dar n-a spus un cuvânt. Şi-a transformat farfuriile lui
într-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie
adâncă şi mare
Ca şi cea făcută de profesoară .
Şi foarte curând, băieţelul a învăţat să aştepte şi să
privească
Şi să facă lucruri ca şi cele făcute de profesoară.
Şi foarte curând
n-a mai făcut nimic de unul singur.
Şi s-a întâmplat într-o zi
Că băieţelul şi familia lui
s-au mutat într-o altă casă,
într-un alt oraş.
Şi băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală.
Şcoala nouă era şi mai mare,
Şi nu avea nici o uşă
Prin care să intre direct din curte în clasa lui.
Trebuia să urce nişte trepte înalte
Şi să meargă de-a lungul unui coridor lung
Până ajungea la clasa lui.
În prima zi de şcoală,
Profesoara le-a spus copiilor:
„Astăzi o să facem un desen”.
„Grozav”, şi-a zis băieţelul,
şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă.
Dar ea n-a spus nimic.
s-a plimbat doar prin clasă.
Când a ajuns lângă băieţel, i-a spus:
„Tu nu ştii să desenezi ?”
„Ba da”, a zis băieţelul, „ce desen să facem ?”
„Nu ştiu până nu-l faci”, a zis profesoara.
„Cum să-l fac ?”, zise băieţelul.
„Cum vrei tu”, a fost răspunsul ei.
„Dacă toţi aţi face acelaşi desen,
şi l-aţi colora la fel,
cum să ştiu cine l-a făcut ?”
„Nu ştiu”, zise băieţelul
şi a început să deseneze o floare roşie
10
cu tulpina verde ...
Anexa 7

EVALUAREA ACTIVITĂŢII

1. Evaluaţi activitatea de astăzi pe o scală de la 1 la 5 (1 reprezentând centrul).

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA 11

ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
2. Activităţile pe care le-aţi desfăşurat vi s-au părut:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________

3. Aţi descoperit ceva nou (despre voi, despre ceilalţi) ? Ce anume ?

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________

4. Dacă aţi realiza o astfel de activitate, ce anume aţi dori să schimbaţi ?

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________

Vă mulţumim !