Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Vol 05 EVUL MEDIU

    Încărcat de

    demetrios2017
    30 vizualizări213 pagini
    Vol 05 EVUL MEDIU (1)

    Titlu original

    Vol 05 EVUL MEDIU (1)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Vol 05 EVUL MEDIU (1)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    30 vizualizări213 pagini

    Vol 05 EVUL MEDIU

    Încărcat de

    demetrios2017
    Vol 05 EVUL MEDIU (1)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 213
    ‘ovine pei INCEPUTURILE EVULUTMEDIY 5 DECLINUL LUMI ANTICE mens cae ioe omehcmensyceyome sie cagrmrrgea gieue amet ae ees eee ste cas ome ta en, ect om Somaya ea cea Teper, dar arial st pent scum cerecthanrewnmna warn sn Sadao ieee eee ae hese gegen dieu colon rem ate eres neobser E fu mult inante Je fk, clei declinul Imperilui ineepuse te meetl dat Starea sa de cvasiagonie era determinats de tare operacera pe cinci plan Mat iti 4) rceveda incon. AMto- SP ESan sip atrpteric i nepi rites peal nises®, der, doar o aparenih diveredita Tee rs reds areape numa tetoril Tae, ~ in imp 2 pe Tmperi ico-miiera® Occideatuli se afm tot mai hot se cand oc 8 dernier tae Pree cts diafar, Imperial ae wansformase ito monarhic eicclr S donmine abeokia,aocrach yi areola. de rt garcia ate roblemele cae rte ese de competenta unororgane politic s administrative cu Fanci precise. Senatul ajunsese dosr 0 umnbrd,o amintte a cee ce fuses Maine. Spiral civie dispanise. Impratil era un despot ~ dar un deapot ‘permanent ameninat de anarhia din snl annatci care asasinase Inuli fmpiratsprociamat chiar din rindure ei ln fa abumuior ‘sdministaie imoerale cette se retigeas Int-o atitudine de pasivisate, de indferenta fat de trburile public, ‘lutind in toate flunle 8 se sustaga dela inate cettenest ‘Trait 9i slavifugeau de pe ltifundi, Anstocraia prefers ot feiasa a yar pe mogile “Armata era cond de oft incompeteni, carn multe casi nei mu erau mia de carers. inert aristocrat se eschivau de la ‘obligate mitre. Taran gall i, afean et, hat dela vista de 18 ani ca soldat pent 0 perioudt de 16-20 de ani de servic, militar ~ 5 care devenea soldat roman numai petra cS era ups al Rome! cunoteaciteva rudiments de Himbltin ~ nu putes st ibs un moral militar dict. Inet, stata er sit st roel la Angajarea ec mercenaria unoe barbart Spe sfargtul sec IV, ‘etreaga armati romand. cra format din merccnart sini, La Un moment dat, infanteria roman’ parea 2 6 formatd namai din ger. ‘mani; ar cavalera, nimai din sani si huni. Cnsugi Oreste tel ‘limmula pirat roman Romukis Augustus, fuse un tmp si pusul si sfemieul hs Ata). Apion imperah rau fang Slamani, vandal alnisarmab, huni. Umi genera romani ~ tet thai struct ~erau barb. Alarc~ care, adevarat stipan al Rome, 2 impas pe tron it mai pun de pat impr roman — ers Bot ‘Achogast era franc; Ricimer ~ scr; Stlcon = vandal, Arab Aspar ~ alan; inugi Acts aves in armata pe care 0 comands ‘etagamente mumeresse de huni. Pentru a lupla conta barton, Koma ves fn Seviil st ia arba! ln"mas ne 4 romanilr,singursinsiggle vie singum fort, 3¢ ala in male barbarilor* (Ed. Perroy)? 1 Os aaah cr mm ee te me aay Soman, Mag fy Sa ac at cna aa ‘Base, Gi Marian cid mcr ai cciniect nose ate, 2 iat ns de br er pcan aie at de Kn = anger fe ee ro pc wo eta Soni a 507-54 cont cre ds Calis at do Ten mmr dew 13.00 tne Sunde oa A Se eon) so ‘slit npc peri cage cee Se Sina 95000 cl pr ‘foe acu sco, nr rede el pan 130000 Sian ovipyDRIMBA 10 i egtcn gunmen es wate ann a anak ised, iar structurile sale economice si sociale erau mat ‘shalt pel a eaane es finch ioe in prodase . a Serece decad in sit rapid, operaile comercial ta dsante ‘man sunt paralizate. Comer devine un monopol al negustorlor Tina tr special sient fi evre. Actviile mentyusirest eetMoreyt segneard Tara ibe vin esl cu Theta cent Trlr propre fncia. Stal capt fonomis pr agra TRenurcle teeurull ge bazeaz din ce in ce mai mult pe impor {facan Se peegteteastfel druml incvitabil spre ssterul care va Geteal carscristic Evulbi Mediu ~ de economie fochisd,sistera feat pe agrculura iu tendife ope autarie, (C3ch feeare Rintindiu ff aves propilesale mon de macinat, cuptoare de pine, Aelia de fsut petra confeionaredunclor agicole). Lai finde anand progatse economia foun lneepind Sccoal Il, Imperil esto pregise a Evului Mediy Toa cc al maa Gala (Nene, Toons, Aun, Bone ce Se ee eT mcr noe a ae 3-8 cee fi Mec Spas vec chr Ce ee npatnncs Vow shaman woh S = on IncerUTuRILe EVULUI MEDIU "1 Din aceast situate va deeurye o alarmantcriza social. [Numarul tiranlor liberi este fm continua seddere, Pe de alt parte, marele propitar de plmant iyi rezerva teronurle ocupate de dur si punt, precum sto teime sa numai um sfert din ferent Aagrica, pe cae il fuera in resie propre, eu sclavi gi servitori sti; restul i distibuia (din eauza numarulsi de selavi, mere in scadere) in parcele mici coloilor ~ care ver ajunge in curind in ponitia de crv, de iobagi",Influena aristocratic: senatorial, imbogiite con- ‘inuy, si de pe uma sarinilor sale public, crese in detrimentul laser mijlocit. Cavalen si senator ofereau imprumuturi oragelor, ‘egustorlor. si particularior, cu o dobinda care varia inte 50%-100%. Patrmoniile funciare devenisert enorme; numeroase leale ciror venturi anuale se ridicau la 4000 livre-aur in fume (cesa oe incr cost itinerant Inperl pe timp de 3 ani “Mari latifundia’ se inconjurau de 0 armatl de sclavi si de paznici; inepand din sec. V isi frtfcaseraresedijele, intretinen ‘wupe propri ssf arogau dreptl de judecata gi asupra camenilor liber care lucrau pe propriettile lor. Socctatea era Tntt-un proces pid de dezintegrare: in armata revolele se finest lan, (rani ‘Sirkeittrenunjau la situaia lar de oameni liber, clutind protects. __ celor bogai gi putemici™, iar sclavifugeau in mast de pe most Latoate acestea se adaug3 oacutl erik cultural, Odatt cu depopularea oragclor, cv absen(a gcolilor, a ecturilor publice de opereliterare, ote, vata intelectual euncayte un vizibil 4 Gree ander et el ht en er Darla et tc pc real ase pita pets a ‘Stn arse Om prs So i co pe enc rp focal cw scey Mp, pepo su opal me pan vind 50 ‘rn fet colon, ich pe colon “ra rapentwoe ote” Ned eal ms ved fila st inp defo pci" pe elo Creu ye ‘Seek Flt de ror gt Set psc 0 mc id a ot Ir osseous ude ver (ep Jd se ‘& sont nnctihe espn er wel ch nat So ae pe a ‘hint clonal, ves © ste vad nde pw a ie gape ona mer tre se Soars sh (CE Gaon. cr tay, 2 Ace pancinm plenorne sea ye oti esa dei” din Eres deste de prom oe ass ees Stipe oe om crude ome cree opr ohaoe age 5 Ae, rca potion ems 2 mee Tears, Educatia tinrilor bogati este Incredinia proceptorilor, ‘Tiacile culture deyenereacS, Gindirea, literatura st arta sin epdseaz’ tot mai mult de formeleclasice. Invamintul se recs Trot! gramati ial toric, Seolle superioare dispar: dreptal {9 filosofia se predam doar in wei orage (Roma, Constantinopol $i ‘Atena)- Ta ari, decadenfa se manifest mai inti fm aritectur. Se pasreazs fn continuare gut pent construct colosale (termele fai Diocletian, circu lui Maxenti, ai Alexandru Sever, 2); dar atenin ete acordatl funetet lor utiltare, mu elementals Tesi. Senlpura este de asemenca tn decadent§. Stauile, foarte Srumerosse, repetl, in mod steretip, aceleasi gestri si sctleai ‘etain Chiar busturile~ odinioat portrete perfects, ~incepind de {a afta scoohuhd al Illex devin simple reprezentri conventio- tale, psite de vinta. Basorclieful Coloanei Antonine este o imitati, Tipit de fanteie gi de finetea execute, a Cofumnet lui Traian, iar {pre originale ale Arcului de Triumf al lui Constantin ~ omat cu ‘Satul i basorelicfuri adanate de pe momumente precedents ~ ‘eprezentaren corpulu uman este rigid si schematic. ~ Cres: Thal a dat o grea lovitert pieturt clasice: desenul cate executat {ncorec, simbolisinul scenelor gi figunilor devine monoton side un bicratiss rigid. Mozaicul~ in care atentia excesiva acordtd draper- ior mascheaz necunoasterea anatoriei umane ~ Gnde tot mai mult ‘Soe decorativiamal geometric! Arta. decade, tchnicile se pier’, role 9 atelerele sunt tot mai mare, ~ din eauza lipsei de comenzi, Gar si pentru cB artstl imitt in loc sf inventezs, repel mereu Seeleag subiecte pi acceagi manier de a le tata. i acovas situate se fl i istoriografia~ care, dup Tacit (m. 120) #2 Suetonius (mn. cca 150), va trebui 8 agtepte doud secole gi jumatae pink sf apart un istoric remarcabil, de taia unui Am- ‘rianus Mareelinas. lar poezia va avea ~ abia la mai bine de Goud ecole dup uvenal ~ cAfiva reprezentani la Roms. dealiminter, eal de modeyti, de nivel unor simpli imitator ai clasicilor (ea ‘Rusonius, Clautianus, Rass, sau Sidonius Apolfinars, ~ tof din See IV dV), Literatura, cantonathfnteun cere restrins de initia, See acum total lipsitt de contactal eu viaja. Dor literatura cresting Tncaanl aula dco 9 uma ceramic treatin, li ech A Agee Sa ce dew de tence) se mein we ti fa arene vente in Oren {NCEPUTURILE EVULUT MEDIU B ‘a imal da seit de valoaen uni Tein (sc) saa un ‘acta (ce. TV) in primal od pe ato etd a Dro snl Cnfounor~ Acs Austins 4-430), Acer tot origina in nord Atic~ se ada un reac ‘poet: Prudentius' ‘ " {nny cia mora spiritual. ered er ce efecto seater Saves (eae ee ne a naeaeiaa a pclae pear lited i pence eos Sponrken eateries eee rec neers paoarmenioe ee ate a Co eer beret ge wee oo eee So oon Se a Reno eageeee pon re coterie Peco ae Paste eee eae Saree eyed eee ee nots Sea a ee pects Ni invaza tartar, nit déronaea dec un gene beter tnmeebe tome wan serrecune gen eae FeabusieaImperi oman de Apis Sobminat Ge ace Bare Ens al impr nie demi apoe ASS Seon ete gm poet rie she ‘pull vata ase inaede nle-taetn pe Dae BARBARIL In pg care umes, temenal gbufae” mu aren sens port exe an teen deigratr Pei grec, un babar em Pei eparagea nb, betes cvilzatia gecir. chiar Soc sparce uur inperiu de onal eae cum ra PCSLSASLSE Toncep a fot round de staal bling cae 6 Taper roma tmrbur ca one aera ict ta calla reas alta lina: Barbar unt rin rare pu simp STG acim. Era Medi tmpor ext deci bstorer ‘Solon nen ego un contnaor pur simp a) Antica romane” (Mss) "ac Gia pone, penta indica ptrendreascestor pope seit importa precum spe erie euopene dirs Tera temmemalSdccvat ete col de igi, ma de oo: weeds agate vinveia ma exe ect on aspect prelimind a hal fenocen mult inal vat -precizcrt tonal cit mal sk “ars cng fp na als rin ite lac no ap Mibans one un fonomen cae compar sspecte multe, th uma mara polis soni; pee cat MRI hcl cin Gmpal hi Tacodosar Tuner! offer test fst ang tn arate omand. Deaimintn clare See ines Marcus Auretise ncadrase fn nde ama Gimare numa pizonic: barbs, agent apol To emia ‘devastatl a Padului. In sec. 11, imparatul Maximian incheiase cu {fancl un ects (e cid era mumol AUgU) care preven {tends colon rane to ene Imperial ep [D'ctukt ureter, Constantin inousese agrzaton baba ‘Muon in nodal Galle — Aces infitibarbare eu abs le ‘Sec ore @ amie oe ep nce, frocun ql uncle zane Jule getmanice ~ et eX, precica SGC Kipulat, procedure exchriv orl fomalsd,peronal ‘Svamleapat ose pea Yea! tmp omen (79-39) cae ars ice gine care x doe Zepeda ANCEPUTURILE EVULUT MEDIU 15 fate legilor!, solidaritatea familial, rolul martoriloc juati $i gh ‘rdalilor, compensaile in bani pentru crime sau leziuni corpora’, te. Apoi: mu arareoriinfiltatile lente ale popoarelor barbare pe ‘writoral Imperili roman au beneficiat si de compliciatea nor Catezorit sociale de oprimaji, sicii sau revoliag contra abuzurlor fiscului, a judecatorlor, a manor propricta i a funcfionarlor ‘administaici statului Secolul al TV-ley (si indeosebi al V-lea) InregisrazA mumeroase riscoale popular~ in special in Galli, in “Spania gi in nocdal Afric, Inopte de constiturea unor mari bande de hoti (larrones public), adeseori organizate in adavarate corpo- ‘ai, care mu ezitiu «4 cumpere copii spre ai insiui in .tchnicile" tilhirii. Chiar daca barbarit au eauat tn mod expres $i deschis 0 cu aceste migetni populare, cert ete ins ca cle au parlizat fntro misurd apreciabila capaciatea mitra de aparare a Imperi “Jui ¢i in acelagi timp au tnrajinut tmosfera morals de defetism din sinul societauiromane. “In fine: migrafille lente ale acestor popoare strine au fost facilitate si favorizate de inscsi defectiunile (arMtate mai sus) mani- estate progresiv in toate planutile Vii societifit romane. Res- | magistrai al oragelor gi provincilor chetuiaa sume uriaee, nu ia copii socialmente utile, ci pentru a-siasigua situa oficiale mai Pe de alta parte, clasa aristocratic, nemulfumitd de stericia gi de intrigle celor de la curtea imperial, precum si ‘de caricraasigurata din ce fn ce mai mult parveniilor # eadrelor de ‘conducere ale armatel (formate din barbari), se rtrageau pe domeni- ile lor dela tari. 1 sera ca is en ni ch oe ty gr inca ha putc~ Se Geass ae ft, lngnters ance “Proll Shoal pio cwe sabes (es Etc Rtn cho age Sabian ttt peace fc cman 2. Event pcp dep oman a wont te rte juin le “Peper gummnne c,d enn dcp vide and — ganda gota Forte its Stites cae = can eros hb coca volar rap bea can os nea inn 485 su Deni career 10 ‘ovipIU DIME. INcePUTURILE EVULUI MEDI ” APERIDL BIZANTIN a ‘ovipUDRIMBA “ incervTURILE EVULUIMEDI 19 ‘Dealminteri,arstocratia ~ care gi sub regi barbar sia pastrat (cu exceptia Italie, in sce, VP) In bund parte att privilegile cit si bbunurile~ 2 suferit incomparabil mai putin de pe urma invaziilor cit mares mast a popula INVAZII $I MIGRATH BARBARE, ‘Daca aceste infix si migra er lente, continu gi din cen cee mai masive, in schimb armatele nivalitonilor barbari ma era fnimeroase. Felul de organizare militard a rizboiniclor germanici fra difert de cel al romanilor. .Organizarea armatelor barbare Se ‘baza pe serviinl tmuror oamenilor in stare ase bate, a se cchipa" gt aliment, cel putin pentru o seurtl expedite. Burgunzi i fancit a ‘xtins avest regim asupra tuturor supusilor Tor romani. In epoes ‘migratilor reprtizares pe unit miltare se cea fir indoial& pe 0 thazt tibald Ea a fost apoi bazata pe diviziunil teritorale. Coman- ‘damental, asiguat la incepu de gefiereditan sauce bogati care se faflau in frontea unui comiuatus mai important, a treeut in epoca Ierovingian’ i agen! local ai puter egal, la conti (L Mussel. ‘Una din cauzele posibile ale migrailr a fost a anumitt politica de Fort ini de Imperial chinez tn Asia Central, Pe deal parte, probabil ef aceste popula s-au revartat spre Apus impinse find ‘in spate de alte popoare nomade; sa, este posibil ca accastt ‘masiva deplasare de poposre a8 £6 fi datorat tenajei ofeite de ‘bogatele clmpii occidentale; sau, pur isimplu su migrat find strase ‘de prada pe care gi-0 putea procura uyor. rimele valor mig arbre a vat loc nscale IV i Ve pe usa dngpre st cs hun la, giz gt in nord Sotneti ex vandal, sui gt burp ar pe mare, dia ropa Nord Vesti pe lsu Beanie, cu anh, 2x0, fon 1h 375, huni ~popor de sl trco-monglc, origina dn Asia CCentld~ such snag sul gblor stain Usain mp 1 Armco de popot a Fanci (cl ft x ao-enoni Sa peril paisa ma ete Al) ave sce de arc Ie ‘Sopa as sk crn cngw tie acer ave tne oa erase ‘Sir Alma svc ca ame crcl 0 seve ng Darga ru grt ‘por poor cre fone ar nfl cx aan cae sk vcr 8 mee roman de Rasaritinctine cu ei elatitpagice gi chiar aja oe pare) sso instaleze in Campia Panonich(cce 390). §i Imperial de i cliv un timp, capicten ca auxin: Acti (care fscse a huni) i aiguraajuton lor in hupele conta vizigoblor, ‘31 burgunzlor. Dar dupa ce igi constive in Panooin wn _adevat stat, cond deo afstocraiebogata dispundnd de 0 fo de oe deoebit de ficient, huni se coaizene cu dfet near (germane. Impreuna co acesta, ineprind ~ sub domaia hs Ata (434-433) ~ radu do jaf umnaie de camplite devas in Balan ‘Gjungind pint sub zidurite Constantinopotuh); aot tn Occident, ‘coborand ifn Talia (452), ~ Roma find ied salva gra ner “wenjci pepe! Leon 1. Dupa ce sipénise un timp tot tetera ‘Germanti, bazinal dunavean si celal Donul,regatal hun ~ dup Shfingerea safer in 451 in Cémmpile Catlaunice, unde armatele fe avean €2 ala pe vizigop, franci, ga. s-a desteimat i de hun! au int in servieialimpratu bizant, altele au fn estul Cimpiei Panonice,altele Sau ltrs in sepa vraini- "ant. La numai 30 de ani dips moartea lui Ata, aumele hunlor Aipare dn document ‘Alani, popor iranian nomad, su fost incorportifn hoardele dup ce acta le-au distus regatl cin regianca Mac “Caspice Dupa 375, bande ioe de sant au wecut fn servicil ‘omanilor, sau Vandalilor,alteleau ecu in Spania 409). Aetus a lost de autora for in lupta conta huni. (Se pare cin victoria ‘Campi Cstalaarce ala arf qv roll deci). $i sepia, popoe fruit cu gobi care in scx V wecind Vistula a Dune, a fost incorpo in hoardele nor, alta care au up a Cimpile Catalmunic, dupa care, su insaat pe al Dati. Theoderi, impreund cu avant le ooupd capita (Seonum, in Paonia niu 48; ar ogo ait 7. A dolea mare val de popoare migratore (secolele V 98 VD fi ‘duce in Occient pe franc, alan et bavares = Confederatin de tibur reboince a alamanilr,agezayi ttre Dunares de Sus st Rhinl Ge Mio, flcusert incursion ajungind I, Hanah as condo i ag vf mga [dilienltegebecnaipae oe 2Desre ae pone geomanic soa vol in cpa data ie cla » OvIDTUDRIMBA ‘pind la Milano inet la sirpital sec. 1K; iar in secolul urmitor Fiseserd respinsi de tei implrati zomani, In secolele IV i V constitian 0 unitate politics puemica. Regi franci, indeosebi Govis, fe-au barat atacurile spre vest; neat alamanilor nu le-a ‘amas decit of se stabileascd pe teritoral Elvetici actual; pare {ub contolul faneilor, © al parte sub protectia ostrogotilor i ‘Theoderc. La sfiryital peroadei carolingiene si-au constitu un dducat prope. Bavarcrii, mentionati pentru prima oar in SSI, erm deja abil la aceasta dat pe terial Bavarei de azi. Imigraserd aici {ntre 488-539, ajutat si de longobari,rimanind pind la sfaritl See. VIl sub protectoratl anellor; dupa ear, in 788 Carol cel Mare ‘a Incomporat in regatul su. {In secolele VI gi VI, fn al wollen val de invazi par in Occident Jongsbarzt ~ cel mai devastator dintre popoarele germanice ~ i vari, popor tureo-mongol eriginar din stepele Miri Caspice, “radi cu huni. Cite malocul see. VI, condusi de hanul Balan, nani se unese cu longobarai ~ dupt ‘ce un timp riticiserd pe {ertorial fii noastre ~ si i aluneh pe gopizi din Panonia (567) Gsirugindu-le Teganul 1 ramindnd stipani pe teritoral_actuale UUngani. De aici, pomese expeaii de jaf pina tn alia si Turing: jar in est, pin sub zidurile Constantinopoluli (610). ‘Stal avar, bine organizat ~ avea o capital nomad (ring), © ceute care trimitea gi primea soit, batea moneda propre, excreta protectorat-asupra populatici slave — decade dupé inftingeren Fifer fn 790 din patea But Carol cel Mare. Dupa ce sunt supusi de fran, uncle grupan sau dspersat prin regiunile din fr, altele au temigrat in zona Caucazalyi,~ pentru ca dupa 822 numele lor si sdspara complet din documente. ‘Dui huni si avar, in perioada euprins’ inte secolele VII-X1 sepele curate au revasat spre Apus alte valun de popowre omade sau seminomade tureo-mongole: bulgsri, Khazar, unguri, peconegi gi camani (iar in sec. XT hoardele titre). In acest tmp, in regiunile seandinave imvazile gi migratile vikinglor, nor- imansilor $i vareglor parcurg lung itinerant (vd. supra), in toate ddirectile; iar in zonele Moditerane, bandele de piri musulm: ‘sarazini,jefbiese regunil imitofs. ‘Bulgar qi Khazar nu s-aa avenfurat prea departe spre vest, pecenegti gi nici cumaniin-au trout dincolo de isa, Triburile Jor ~ popor init cu huni ~ sau stabilt in reqiunea de jos 3 E st tne Ving cil th eat for eriet om iach eine oneness etree een eso iana mentee reed cee enna ree ree certian Siamiarme rewire io 6 ace tee ha a Secease cc n ov peMEn parlsiser agezarea originart de pe malul sting al Volgti de milo’, i taversat Carpati si ¢-au stailt fa Panonis, m $95, sub con- ‘cereal Arid. De sii, unguri au fcut ~ in numa 60 de ani — $33: incarsuni. Dupa ce expeaiia pomitt contra Imperiniu bizan- fin equase (894), unguri au invadatregiunie din nordul Germaniet (Bremen) si central Franei (Orians),~ procum 5 Italia, din Lom- tarda paint fn Apulia (Otranto)® Numai Bavaria fusse cleat gi ‘udtoral sSe0h nob feudal a-ak pe titular (ndeoset i Gl) lng emp eps # srs og re — Iimparteés Ti mostenitor ai casei domnitoare ‘8 conficiele dinire feudal qu favorigat sxpansiunea. sos ‘Sub suzeranitstenimperula! geman 3 sub protetia caret pale a list fin un stat putomic, Stal Cavaleniog Lei, niunca dinastisd nolono=liuaniand + avut a rezulstinfrangsres seesors (Aine coisa exbasiuli germans: - Sex. XV 2 fost ‘evioada consol monathe! feudal. Aceata era socundat (Jar Imrvctva s ingrddita In preogatvele ei) de orga leeslatv al ‘Selman care intra at reprezentangi Biserct, eit gai nobilimis ‘ici gi mijloei (leah) icc i ‘in Peninsula Baleanic ~ Depa ce in 1217 Stefan | este Incoronat de papi ca roge al oe Sa a a a A ng eb S apogel p o b oglu Gri ~ a Soroka ord al eT 1 Acosta a inoeputs8taduca Babli in limba savd sm invent imprcund cu fate (Giserca sich 1 ease aaah pemaetaraieria tet ‘ise an Roma Canmnin se schinbot nunde fx Ci). Astin {nis acelr as xine Po 2 ovIDIU DRM ‘Getta, Pans oars ui Sein Dan Impecl si se serie in mai multe principate (0 soatti asemandtoare 2 avut regal contemporan al osnici — STRUCTURILE POLITICE ADMINISTRATIVE Regalitatea + Statul + Organizarea poliicd iad rinistrativa in perioada carotingians » In feudald + Nol institutt politico-administrative = Biserica, autoritate politic» Originile papalitai + Imperial i papaliatea = Instiutia monastcl = a fost cresnate de Biseriea bizantnd 1 Biseriea, forjs economics. aaron r ot (Ggtind inca din.soc, UD de nif “eet me Soot eoitenmbe ss a= eee = panera caste mens SE mam rare fe ‘in 1480 statul ‘mani nobiimi, supuse insh autorttifaruui;autortate care it fsigural de prerogative sale de suveran autocrat, fi era garantatd ‘deo find itr perfect subordona, er puleric sprint Biserica 7 Venice Ra Sema em tae ct art mated orleans ace un sesh nylon er (neo acne cml! Sal Sn pee See ccm clans cotinge ned Pe Sf Coma, Angie) a OVIDIUDRIMEA REGALITATEA. Cavl col Mae 4 crt mode stat matival din pine sxc Avan! ambi de a ern ner man de Apo 2 {Seat popeae ett des = pesmi ddd pope Teese au uve opanind maior pra amare, eepane Bl age ese aes tage 8 Se ere stl commun popes frst SE hee Boers cn cx eae srl sole Sere caw ommejune had ppb Cremer ee pes cy rome 2 al const de Bsr nol mane! pul exces pce ‘gi-ar fi arogat-o regele'. Episcopul care cclebra’ ii cerea viitorului Sonar Se pomil ek vo ads pace Dacron st ren attr nde ve en conea daar See cece excel np xn regal Sst Soc Sonata 9 manic Una anges Epa ees ce Rares se cpcopt ge nob pra cere poor ca sta etre lacuna! A Sart er Act rr erm ot eal engeen pe runt Heer ci tol dover call ft Bumnezce, Dups seaplane ictal bol par eget cu eae er ar ere dt pnt a ta conta duran ‘credintei, - In schimb, incoronarea propriu-zist - un rit de origine Soom Shea ae teste ou demon egal, act cas warereseonon gc Ta a de caractra sacs al reat. Toe rev Mein cecal co vento cet race ra EMS car anna! ine, Pa scata onal devenes font gage men Grae oh sega ope paces moma “intl hes EBs qn fn cus lamea~ un earcter religios clr les de Tin sex Xt, promis” fot leu cum jut rit de vito teanth cr mana je Evaghcle su peo rolled Sc a se car wh = ‘Rincon star p one eee pe si. St Fama va scl x col ae tepinen inal nero = i tou gfe ner Novor, Ovens - om hep eed Scr Meese he pana bce “oone = th Dn ao Mes, cee STRUCTURILEPOLITICE §1 ADMINISTRATIVE 33 ‘Dumnezeu' ca loctiitorul gi reprezentantul su pe it, Somers ent 6 perpen de me sre ee oper Seece canoe Se nets Dares anon aoe ime inspira de el lsu pe Durmnear (dol i seis pe dou hicruri indisolubil legate intre ele. : ve EeSe ‘in jumina acestei conceptiiteocratice despre regalitate, sentimen- religose consti un important spr oral coat eget seria, erent acum de joa pe Crea pe Pca, devine ltl ce a fl al moar STATUL Franc n-aveau un sin al statului, Peas regi fanei statl se ‘ui persoanainsigi a monarhuslus. Regal era conceput es proprietate personald, pe care regele o putea impliri st lasa ire fllor sai Asa procedasera si Chlodvig gi Pepin cel Scur, ‘epoca Cars cel Mare Lovie cl Po. ‘merovingian pista caracteristci specifie gemmanice. Mai |. repalitaten era considerath a fi de origine divind; iar dup la Cao cat Me pt tot mons pis vor ink pata Den Grate) “wl sco va dv leita prs ot cr de tir: gc se Thelen dre vinisa tan ce rote oe there) pt mers pe an be. Asx Scare mcs ca sree on de Rs ate mci be Mare Bloch Repl tomar, et tip de sre sn Revol tne mica cone de mi ~ com cre, de pi, gh 0 ‘lat sugemt trio tartare reall cers junc me cw mu sep (Ox ce sed Vi teed Onc ‘ere tetera "Vs cv in ee pe sve 0 cant nepatvs tnt derma mpl aaron ater ‘erent tram Ossett a “Dwr ree unl go creas omer mii Gan pss he Ali, Bu, Geno Theor) ata iy re san Dome So so ant fi Wl ws et tt =e eae ieee comes eevee oe iu Hr, .De sone awe ansible iniativa taranilor SERS petit go ra emi lal de (okt ae tndgare Terenure sosra aael min 9 revi alr an event ime one ei ote spot a ture #1 optime pentru paguni. in acclai timp, era sustase si ‘organizirfeadale sau obigatilor senior. ORGANIZAREA FEUDELOR Formas coomomi eo ma putsmich ra mun pops nchizand mai multe sate§intinzindu-se uneod char pe SRE ee cinindun ak rst = cca imp economed sock = corsets Eval Media eal tesa preset aos cpl ,Socktuea el") in tmpetd roman, tcopdad din ops acorns ctor at hart lotr de pms (gaan sone de Foor te achnbel bigtie dea restoeeien tar Ros franc meromngen, de ascmeney, yf ecompena n meni or cent De ado paren prada ‘Sogn forma de cones Eps de der Sg: Biel eu alr persona cade ufc cones ‘Stnceput tarpon op gee. Benen = eve vasa prin Suer esas (commends) de ebayer de assy 2 Protein pre orator yp dato shins ume servi, Inspec mie, Benfica ont aon ‘Sse coum ins sade Geert ie ‘Cre erau gi acestea mu = precum si cu ‘anumite concesiuni de privilege, de Dmoraf, Din sec. IX, aceste ‘Beneficit an devenit~ fra ca st intervin fn acest sens vreo hot imperila ~ ereditare; iar > cursul secolulu) al XI-lea, termenul Deneficium dispare, pentru a fi fnlocuit eu, ‘Un feud era deet © mage ~ sau alte bunuriimobile ~ acordat in primal rind, cam spuneam, in schimbul obligate: de a presa 7 poss as conse acerca poset pa sein ect tara ee rapper Se epee 2 Din ot nando svat mop date de mat, ca Eromont ie nso com sapl wai: se Os de ere ‘Sc camer il coma seas de acese teenie servi mitt. O at obliga a vasa ead pa el in Starea in care fl primise: prin urmare winds, ~ eest_ daca, io ars a re vasal, morteni fie reunoseut de sizeran ca vasal (prin asl coremanial de investinura) st i plteascl un ,drept de riscumptrar” (droit de relief, de achat). Regimul privilegilor sau al ,imunititilor", asocist adeseori scondint unui feud si care a constitu unul din clementele sentiale ale feudalitti - considera feudul ca un domeniv pe ‘eritoralcaruiaslujbasi regelui nu puteau nici si perceap di, nck ‘8 exereite dropeal da judecats sau orice at act de autortate In felul ‘cesta, sau acordat posesorlor de feude att decpwur feudals (ca Tuonar a poses aeelifeud) ct dapat senonale, oss in fal ok Sota isi insu importante desu poise. ~ Sita s-t-complcat cir un vacal coda tn Tot din feudal sau, Gevenind ol insug suzcranl woul vasl; sa cod un vosel detines ‘out feude dela suzeran der ‘Feudele mai importante, mai mani, detineau si aga-numitele Bap cate mh in re de a I pomi raaber din inigativa propre dea pubtica crdonante, de a mpi drepatea, de abate monedl de «percep ot fehl de dts de taxes repeal excluv de vat, de pescut pau ek es Tinele {ri (a Hala sau Fran), anumitefapte anu chiar din seco = dectinul politic iminent al feudal, tn Ital ar stim ate fan) rigcaren communal obfine acum o seve de repr i de privilegi care limitay puterea semirial. In Prana 1 Fn ume pcs Woot we emt unom a Bs

    S-ar putea să vă placă și