Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii”
Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659
Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor
Prezentarea cazului :
că problemele vor fi rezolvate în timp, odată cu creşterea fetiţei. Soluţia optimă ar fi în opinia
tatălui, retragerea fetiţei de la grădiniţă.
Bunicii fetiţei, cărora le-ar reveni sarcina supravegherii permanente a fetiţei, refuză
asumarea acestei responsabilităţi pe motiv că la rândul lor sunt mereu agresaţi de fetiţă, nu o
pot stăpâni şi de aceea o aduc la grădiniţă chiar şi când este bolnavă.
Aceaste reacţii au determinat-o pe fetiţă să creadă că nu mai este iubită. Mereu întreabă la
grădiniţă şi acasă Mă iubeşti? sau Pe mine nu mă iubeşti?.
Obiective vizate în terapia părinţilor:
• Consilierea părinţilor pentru a înţelege nevoile reale ale copilului;
• Formarea unui stil parental adaptat nevoilor reale ale copilulu;
• Implicarea copilului în sarcini pe măsura capacităţii de înţelegere şi acţiune a acesteia;
• Formarea unui program comun de petrecerea timpului liber cu copilul;
• Redescoperirea relaţiilor afective dintre părinţi şi copil.
Aceste obiective ar putea fi realizate în special prin participarea părinţilor şi chiar a
bunicilor la cursuri parentale de tipul Educaţi aşa!
3. Terapie psihologică
Având în vedere faptul că grădiniţa nu are psiholog, am sugerat părinţilor să consulte
unul privat, dar din păcate m-am izbit de refuzul categoric al tatălui, care consideră acest
lucru inutil şi o ruşine pentru familie. Cu toate acestea, fără un consult de specialitate şi o
colaborare a tuturor factorilor implicaţi în educaţia fetiţei, agresivitatea ei se poate accentua.
f)Controlul: În aceste cazuri critice terapia psihologică, consilierea şcoalră şi tratamentul
de specialitate sunt instrumente nu numai indispensabile, ba chiar cu mare eficienţă în
recuperarea fetiţei şi restabilirea relaţiilor.
Concluzie
Investeşte în oameni!
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii”
Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659
Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor
Copiii mici au tendinţa de a ataca muşcând sau lovind deoarece ajung uşor să fie
frustraţi şi nu ştiu să comunice. În jurul vârstei de 3,5-4 ani - cei mai mulţi copii dobândesc
aptitudinile de adaptare şi de limbaj, care le sunt necesare pentru a-şi controla agresivitatea.
Nu o vor face perfect: copiii adesea învată să facă asa cum e bine după ce încearcă mai întâi
să facă asa cum e rău. Este important să fim fermi şi consecvenţi şi să ajutăm copilul să învete
metode mai bune de a-şi administra emoţiile. Numai o constrângere amicală şi o atitudine
înţelegătoare, dar de mare fermitate, vor putea ameliora situatia. Un copil agresiv nu este un
copil rău, el are doar vârsta pe care o are. Trebuie mereu insistat asupra faptului că este „bun"
şi că este iubit.
Bibliografie
1. http://www.ecopii.ro/Articole despre copii/Agresivitatea la copii copii_agresivi.html
2. http://www.gradinite.com/site/Articole/Modalitati de a stapani furia copilului tau-
educatie.html
3. http://www.superbebe.ro/Micul bataus - Transforma agresivitatea in echilibru.html
4. http://www.itsybitsy.ro/Articole/Lumea-parintilor/Psihologie/Copil-3-7-ani/De ce este
agresiv copilul meu - articol-.html