AFECŢIUNILE PARODONTALE LA COPII ŞI ADOLESCENŢI

Definiţie

Afecţiuni ale ţesuturilor de suport dentar, cu etiologie complexă, care determină distrucţia
elementelor de susţinere ale dintelui

Tipuri de ţesut parodontal

1. Parodonţiul de înveliş

2. Parodonţiul de susţinere

Parodonţiul de înveliş: Gingia liberă marginală,Gingia interdentară,Gingia ataşată

Gingia liberă marginală

• înconjoară coletele dentare

• contribuie la formarea şanţului gingival

Gingia interdentară

• zona papilelor dentare

• rol protector

Gingia ataşată

• continuă gingia marginală

• linia muco-gingivală

Parodonţiul de înveliş->dentaţia temporară

Culoare – mai roşie ca la adult dat. Vascularizaţiei mai accentuată şi epiteliului mai subţire şi mai puţin
cheratinizat

Înălţime mare a gingiei ataşate ( frecvent la max. sup.)

Parodonţiul de susţinere

• Cementul radicular

• Osul alveolar

• Desmodonţiul

1
Cementul radicular

• formare şi restructurare continuă

• implantarea dentară

Osul alveolar

• corticala internă subţire

• os fasciculat-os lamelar

Desmodonţiul

• spaţiul desmodontal este mai larg la copii

• funcţionalitatea se definitivează odată cu evoluţia dintelui

Parodonţiul de susţinere->dentaţia temporară

Tăblie osoasă cu mai puţine trabecule, calcificare mai redusă

Sistemul ligamentar alveolo-dentar

TIPURI DE TESUT PARODONTAL

IN DENTAŢIA TEMPORARĂ:

1. PARODONŢIU DENS:

- Inălţime mare a gingiei cheratinizate (mai frecvent la max. sup.) + table osoase voluminoase

2. PARODONŢIU FIN

- Inălţime mică a gingiei cheratinizate, parodonţiul este subţire şi festonat, mai sensibil agresiunii
bacteriene şi trebuie urmarită atent evoluţia dinţilor permanenţi

Nu se poate face disocierea parodonţiului dintelui temporar de parodonţiul dintelui permanent.

Orice perturbare în acest sistem poate avea consecinţe asupra evoluţiei parodonţiului dintelui
permanent!

Etiopatogenie: Factori locali, Factori generali,Factori individual,Teren modificat genetic

Factori loco-regionali

1.Placa muco-bacteriană

2.Disfuncţii, parafuncţii musculare

2
3.Inactivitatea masticatorie

4. Frenuri labiale cu inserţie anormală

5. Anomalii dento-maxilare

6. Disfuncţii ocluzale

7.Tratament ortodontic incorect

Factori generali

1.Afecţiuni endocrine

2.Tulburări metabolice

3.Carenţe vitaminice

4.Hemopatii

5.Afecţiuni autoimune

6.Medicamente

Evoluţia:

1.Acumularea de placă muco-bacteriană

2.Distrugerea joncţiunii epiteliale

3.Hiperplazie, ulceraţie

4.Resorbţie osoasă

Flora bacteriană: spirochete, bacteroides

Clasificare 1

Forme inflamatorii: superficiale, profunde

Forme distrofice distrofice, atrofice

Forme proliferative hipertrofice, hiperplazice

Clasificare 2

Forme evolutive acute: gingivite, papilite

Forme evolutive cronice: inflamatorii,distrofice, mixte

3
INDICI DE EVALUARE

P-papila interdentară

M-gingia marginală

A-gingia ataşată

valori 0-4

INDICI DE EVALUARE

0 - lipsa inflamaţiei

1 - P, M culoare normală

2 - P, M,A culoare modificată

3 - tumefiere, sângerare

4 - ulceraţie

INDICI DE EVALUARE

CPITN

0-absenţa semnelor patologice

1-sângerare la atingerea uşoară

2-prezenţa tartrului, hipertrofie gingivală

3-pungi parodontale 4-5 mm

4-pungi parodontale >6 mm

Forme clinice :

1. Gingivita odontiazica

2. Gingivita marginala nespecifica

3. Sindromul de sept=gingivita localizata

4. Gangrena pulpara cu afectarea parodontala

5. Evolutia ectopica a dintilor permanenti

6. Rizaliza asimetrica a dintilor temporari

4
 7. Gingivita pubertara

8. Recesiunile gingivale

9. Hiperplazia gingivala

10. Manifestari bucale ale unor afectiuni generale

11. Parodontopatia acuta juvenila

1. Gingivita odontiazică

Eruptia dintilor TEMPORARI provoaca punerea in tensiune a mucoasei, sfasierea ei si penetrarea

microorganismelor la nivelul parodontiului subiacent. Calitatea raspunsului imunitar al copilului va
conditiona viitoarea flora parodontala. Eruptia dintelui temporar incheiata, santul gingival al acestuia
este mai putin profund ca a unui dinte permanent (<2mm) si deci mai putin sensibil la speciile
anaerobe. Sectoarele postrioare trebuie urmarite in mod special deoarece:

- au un parodontiu mai sensibil decat incisivii

- sunt siturile cariogene cele mai importante

Eruptia pe arcada a dintilor PERMANENTI este o perioada sensibila. Apar PERICORONARITE sau
PUNGI PARODONTALE FALSE care favorizeaza colonizarea bacteriana.

Ex.:Hematom de eruptie

Perioada de tranzitie la dentatia permanenta este caracterizata printr-o gingie hiperplazica,

inflamatorie, frecvent dureroasa .

De aceea putem indica:

1. badijonari zilnice cu o compresa sterila imbibata in apa de gura adecvată vârstei

2. o igiena foarte riguroasa pentru indepartarea placii bacteriene

Gingivita odontiazică(gingivită tranzitorie): erupţia dinţilor temporari, erupţia dinţilor permanenţi

2. Gingivite marginale nespecifice

- E forma cea mai frecventa la copii

- Poate fi localizata sau generalizata

- GINGIA este usor EDEMATIATA, cu un aspect NETED si cu prezenta mai mult sau mai putin
importanta a PLACII DENTARE

- Frecvent indolora trece frecvent neobservata si se datoreaza unei LIPSE DE IGIENA BUCO-
DENTARA

5
 - Respiratia bucala poate favoriza aparitia acestui tip de gingivita

- In timpul primei consultatii se va face evidentierea zonelor care necesita un periaj mai minutios
prin colorarea dintilor cu un revelator de placa

- La 15 zile se cheama pacientul la control pentru o evaluare a insusirii tehnicilor de profilaxie

recomandate

Etiologie: igienă oro-dentară deficitară, parafuncţii

3.Sindromul de sept=gingivita localizată

Este frecvent motivul prezentarii la medicul dentist. E localizat la nivel interdentar, mai ales intre molari

Poate fi prezent un polip gingival sau un abces la nivelul papilei. Este foarte dureros mai ales in timpul
meselor si dupa acestea

Cauzele principale:

1. Dintii cu distructii coronare extinse si cu desfintarea crestei marginale de smalt

2. Obturatii debordante

TRATAMENT

Restaurarea coronara cu realizarea unui PUNCT DE CONTACT INTERPROXIMAL CORECT, pentru a evita

acumularea alimentelor, pune capat acestei gingivite.

MATERIALE ADECVATE:

1.AMALGAM,

2.COMPOZIT CONDENSABIL + bază de GI

3.COROANE PEDODONTICE.

In cavitatile mari nu trebuie utilizati compomerii sau glass-ionomerii deorece nu corespund exigentelor
clinice mentionate

4. Gangrena pulpara cu afectarea parodontala

1. Gangrean dintilor anteriori (frecvent datorata unui traumatism). Poate fi prezenta o fistula

vestibulara la nivelul apexului. Dintele se conserva daca pe radiografia retroalveolara nu se observa

rezorbtie patologica si radiotransparenta apicala si se face tratamentul endodontic.

2. Gangrena la nivelul MOLARILOR TEMPORARI (frecvent datorata unei carii profunde)

6
!!! Molarii temporari=> abces la nivelul furcaţiei

- Daca este afectata furcatia radiculara si osul alveolar prognosticul este nefast si se indica

extractia si realizarea unui mentinator de spatiu fix sau mobilizabil

5. Evolutia ectopica a dintilor permanenti

Apare frecvent in cazul CANINILOR PERMANENTI si a PREMOLARILOR

Situatia ideala de eruptia este cea cand: dintele isi face aparitia pe mijlocul crestei alveolare,

cu o tabla osoasa groasa tesut cheratinizat bine repartizat de jur imprejur

6. Rizaliza asimetrica a dintilor temporari

Trebuie detectata cat mai deveme posibil deoarece poate avea ca si consecinte:

1. Persistenta unui fragment radicular

2. Eruptia ectopica a dintelui permanent,

3. Intarziere in dezvolatrea parodontiului

7. Gingivita pubertară

gingivită marginală hipertrofică, papilele sunt edemaţiate, boselate şi sângerează uşor

Factorii etiologici:

• Prezenţa plăcii dentare şi a tartrului

• Traumatisme

Factori agravanţi: Respiraţia bucală,Disfuncţii linguale, ocluzale, DDM cu inghesuire

Tratament:

1. motivarea adolescenţilor pentru o igienă oro-dentară riguroasă,

2. eliminarea plăcii muco-bacteriene,

3. recomandarea mijloacelor auxiliare de igienă oro-dentară.

8. Recesiunile gingivale

Etiologie: TRAUMA MECANICA

1. Fren labial înalt inserat, situat pe gingia fixă

7
 2. Anomalii dento-maxilare

3. Parafuncţii ex. : a)Succiunea degetului cu vestibularizarea incisivilor,

b) Interpunerea unor instrumente de scris in zona incizala

Tratament:

1. Înlăturarea factorului cauzal

2. Igienă adecvată

3. Grefă de gingie fixă (dc. Situatia nu se amelioreaza)

9. Hiperplazia gingivală

Gingia marginală este inflamată, cu aspect neted, edemaţiat

1.Frecvent apare in timpul tratamentului ortodontic daca pacientul are o igiena insuficienta

2. Masurile profilactice suplimentare, adecvate tratamentului ortodontic, sunt in general suficiente

pentru disparitia hiperplaziei gingivale, daca persista se indica intrerupere tratamentului ortodontic

Hiperplazii de origine medicamentoasa (difenilhidantoina- antiepileptic)

Hiperplazii genotipice- cand nu a fost identificat nici un factor etiologic si sunt prezente de la aparitia
dintilor permanenti

10. Manifestari bucale ale unor afectiuni generale

De obicei majoritatea afectiunilor gingiei marginale generalizate aparute inainte de perioada

prepubertara sunt reversibile daca se instaureaza masuri de igiena adecvate.

Cele care persista in ciuda unei conduite de igienizare corecte pot fi datorate unei cauze medicale
generale.

La copilul mic in timpul bolilor contagioase poate apare o gingivita marginala.

Amigdalele aproape permanent inflamate la anumiti copii constituie un permanent rezervor de germeni
in cavitatea bucala si pot favoriza afectiunile parodontale.

Adenopatia insotita de alterarea starii generale poate fi semnul unei gingivo-stomatite herpetice

GINGIVO-STOMATITA ULCERO-NECROTICA(GSU)

La adolescenti poate fi prezenta in contextul unei starii generale alterate si a unei igiene insuficiente.

Tratament: antibioterapia per os si clatiri cu clorhexidina si instituirea unor masuri de igiena

corespunzatoare

8
11. Parodontopatia acută juvenilă

Forma localizata:

frecventă la adolescenţi,pungi parodontale şi distrucţii ososase localizate (molarii primi, incisivi),

leziunile sunt în general simetrice şi bilaterale

Agent etiologic-Actinobacillus actinomicetemcomitans (forma localizată)

Forma generalizată:

Apare la o vârstă mai înaintată

Parodontita rapid progresivă a adultului tânăr

diagnosticul precoce, înaintea vârstei de 10 ani, cu ajutorul radiografiilor retroalveolare

prevalenţa: 0,2-1,5%

tratament precoce pentru rezultate favorabile:

tratament local + antibioterapie

Complicaţii generale posibile:

 Tulburări circulatorii sangvine-creşterea vâscozităţii sângelui

 Creşterea rezistenţei la insulină
 Afecţiuni respiratorii