Sanatate Publica Oro-Dentara, Nr.

2 1
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

Sănătate Publică Oro-Dentară

Sănătatea Publică Oro-Dentară

“Au fost vremurile cele mai bune, au fost vremurile cele mai rele; a fost vârsta înţelepciunii, a
fost vârsta prostiilor; a fost epoca crezurilor, a fost epoca neîncrederilor; a fost sezonul
Luminii, a fost sezonul Întunericului; a fost primăvara speranţelor, a fost iarna disperărilor;
aveam totul înaintea noastră, nu aveam nimic înaintea noastră...”
Charles Dickens (1812-1870)
Inechităţile în SPO
 Problemele de sănătate orală afectează pe toată lumea;
 Există subgrupuri definite:
- De factori demografici: vârsta, sex, rasă, etnie, statut socioeconomic,
- De factori geografici,
- De stilul de viaţă - predispuşi la afecţiuni orale = inechităţi (oral heath
disparities)

Cauzele apariţiei acestor inechităţi

 Educaţie medicală limitată
 Access limitat la măsuri de prevenţie

Nevoile de Sănătate Orală şi inechitatea

 Caria dentară - cea mai frecventă afecţiune a copilăriei (de 5 ori mai frecventă decât
astmul)
 Copiii din familii cu venituri mici au dublu număr de carii -> netratate până în
adolescenţă → acest trend se transmite şi în adolescenţă

Ce se face pentru rezolvarea inechităţilor

1. Sănătatea pentru toţi 2010-program de promovare şi prevenţie a bolilor (USA) care are ca
scop eliminarea inechităţilor dintre grupuri populaţionale diferite
2. Stabilirea celor 8 indicatori pt sănătatea orală – Naţional Oral Health Surveillance System
 Dental visits (vizite periodice la medicul dentist)
 Igiena orală
 Edentatiile
 Fluorizarea
 Carii
 Carii netratate
 Sigilări dentare
 Cc cavitate orală/faringe

ÎNREGISTRAREA ACESTOR DATE POATE FUNDAMENTA CEREREA DE RESURSE

PENTRU SĂNĂTATEA ORALĂ
 Sanatate Publica Oro-Dentara, Nr.2 2
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

3. Înfiinţarea de departamente locale:

 Dental schools,
 Programe de igiena orală. Aceasta poate duce la reducerea inechităţilor

Inechităţile în SPOD

“Sănătate pentru toţi în 2010”

1. Demografia
2. Accesul la îngrijiri de sănătate - voluntarism, stomatologie online, mobila, telestomatologia
3. Finanţarea - capitaţia
4. Infrastructura
5. Forţa de muncă
6. Integrarea ŞO în sănătatea generală
7. Comunitatea
8. Tehnologia informaţională
9. Strategia comunicării
10. Medicina bazată pe dovezi

1. Demografia
 În USA speranţa de viaţă a crescut! - Se estimează că în 2030 - 60% din populaţie va
avea vârsta > 65 de ani (5% vor trăi în azile, 95% în comunitate)
 Numărul persoanelor cu dizabilităţi este în creştere (20% dintre oameni au o
dizabilitate, 10% au o dizabilitate gravă)
 Minorităţi – nu se adresează serv de medicină dentară, pt că nu înţeleg limba

2. Accesul la îngrijiri de sănătate

 Majoritatea personalului din domeniu medicină dentară – mediu privat (90 % USA)
 Vârsta personalului din facultăţi/instituţii prestatoare de serv medicină dentară în
regim public - îmbătrâneşte
 Majoritatea medicilor dentişti nu se implică în programe finanţate public
 Stimularea sectorului privat de a se implica în regim de voluntariat
 Introducerea “safety net dental clinics” - clinici care nu refuza pacienţii care nu îşi
permit tratamentele stomatologice
 Oferirea serv de medicină dentară acolo unde persoanele lucrează, îşi petrec
majoritatea timpului (cabinete şcolare, portable services - sigilări)
 Telestoamatologia- utilizarea PC-ului pt transmiterea informaţiilor (medic generalist
consult medic specialist)

3. Finanţarea
 Mare parte a serv de medicină dentară sunt finanţate din surse private (plata per
serviciu, asigurare de sănătate)
 Sanatate Publica Oro-Dentara, Nr.2 3
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

 USA programe de finanţare – MEDICARE (nu acoperă patologia orală), MEDICAID

(finanţează tratamente stomatologice doar la copii)
 Finanţarea pt patologia orală se regăseşte în clinici comunitare, programe de
fluorizare (guvern, administraţie locală, sponsori)

4. Infrastructura
 Lipsa personalului

5. Forţa de muncă
 Redusă şi neuniform distribuită
 În USĂ se oferă burse de studiu
 Salariile mici în universităţi/clinici de stat

6. Integrarea SO în sănătatea generală

Integrarea programelor de SOP în programe de sănătate generală de nutriţie, prevenţie a cc,
DZ, boli CV

7.Comunitatea
 Coaliţii: sector public, stat, voluntari
 Principii “Think globally; act locally”
“It takes a village to raise a child”

8. Tehnologia informaţională
Aşteptările în creştere a consumatorilor de servicii de medicină dentară => “LITIGIOUS
SOCIETY” cu medici care plătesc sume imense în procese de malpraxis şi care ajung să aibă
un mind set defensiv

9. Strategia comunicării
 Marketing social
 Susţinere media

10. MBD
Transpunerea cercetărilor/rezultatelor cercetărilor în clinică

Perspectivele Globale ale SO

 Îngrijirile de SO – un proces evolutiv influenţat de
- Nevoile de SO
- Sursele de finanţare
 Patologia orală – este o problemă majoră de sănătate

Barierele accesului la serviciile de SOP

 Structurale - numărul, tipul, concentrarea, localizarea configuraţia de organizare a
prestatorilor de servicii de SOP
 Sanatate Publica Oro-Dentara, Nr.2 4
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

 Financiare
 Personale/culturale

SOP în lume
 Patologia orală – problema prevalentă în lume
 Leziune carioasă, boala parodontală, edentaţiile, cc oral, traumatismele orodentare,
malocluziile, anomaliile dento facile
 Caria dentară afectează 60-90% din şcolari, majoritatea adulţilor
 Boala parodontală gravă: 5-15% din populaţie
 Edentaţiile: 6-78%

Eforturile SOP în lume

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)

 Obiectivele OMS sunt de a construi populații și comunități sănătoase și de a combate
boala
 Programul de sănătate orală al OMS: construirea politicilor de sănătate orală spre
un control eficient al riscurilor pentru sănătatea orală, pe baza abordării factorilor de
risc comuni: dieta, nutriţie, utilizarea de tutun şi consumul excesiv de alcool şi igienă.
 Obiectivele Programului de sănătate orală (ORH) au fost reorientate în
conformitate cu nouă strategie de prevenire a bolilor și promovare a sănătății →
dezvoltarea politicilor globale în promovarea sănătății orale și de prevenire a bolilor
orale, coordonate mai eficient cu alte programe, alte grupuri și cu partenerii externi.
 Patru direcții strategice oferă cadrul general şi au implicații pentru Programul de
Sănătate Orală.
- Reducerea poverii bolilor orale şi handicap, în special în populațiile sărace și
marginalizate.
- Promovarea unui stil de viață sănătos și reducerea factorilor de risc pentru
sănătatea orală care apar din cauze de mediu, economice, sociale și
comportamentale.
- Dezvoltarea sistemelor de sănătate orală care îmbunătățesc în mod echitabil starea
de sănătate orală, şi care răspund cererilor legitime ale oamenilor, și sunt
echitabile financiar.
- Elaborarea politicilor din domeniul sănătății orale, pe baza integrării sănătăţii
orale în programele naționale și comunitare de sănătate, precum și promovarea
sănătății orale ca o dimensiune eficace pentru politica de dezvoltare a societății.

EU Politica de Sănătate Orală

În afară de inițiative de colectare a datelor, foarte puține activități au fost întreprinse de către
instituțiile europene până în prezent. Au fost finanţate proiecte cu privire la indicatorii de
sănătate orală şi colectarea de date privind starea de sănătate orală.
 Sanatate Publica Oro-Dentara, Nr.2 5
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

Există o lipsă de coordonare, abordări coerente pe întreg teritoriul UE față de prevenire,

educație și acces la îngrijire.

Responsabilitatea principală pentru combaterea bolilor orale revine statelor membre ale
UE. Cu toate acestea, în domeniul sănătății, Comunitatea poate încuraja cooperarea între
statele membre și, dacă este necesar sprijine acțiunile lor.

Iniţiative ale Parlamentului European

- În 2010, PE a transmis Comisarului pentru Sănătate o “Cerere de acţiune pentru o
mai bună sănătate orală în Europa”
- În 2011 s-a adoptat “Rezoluţia pentru Reducerea Inechităţilor în domeniul sănătăţii în
EU” (Resolution on Reducing Health Inequalities în the EU), în care apare distinct şi
problema Sănătăţii Orale
- Membri Parlamentului adresează regulat întrebări către Comisia Europeană şi
Consiliul Europei prin care atenţionează asupra problemelor de sănătate.

Situaţia Sănătăţii Orale în Europa:

 Cheltuieli pt tratamente dentare în 27 EU state membre €79 bilioane în 2012
 Conform unui studiu Eurobarometer, doar 41% dintre europeni mai au dentiţia lor
naturală
 Profunde disparităţi de sănătate orală persistă pe întreg teritoriul UE și în statele
membre, legate de statutul socio-economic, vârstă, sex, starea generală de sănătate
 În mod particular, în ţările din Est şi Sud accesul la tratament este tot mai dificilă
 Sistem Naţional de monitorizare a Sănătăţii Orale: 19 state
- Există la nivel regional în Germania, Italia, Lituania, Spania, Scoţia şi Ţara
Galilor
- Nu exista în Franţa, Irlanda, România, Croaţia, Cehia
 Strategie Naţională de Promovarea sănătăţii: 20 state
Nu exista în România, Croaţia, Anglia (exista doar pentru boli specifice)
 Strategie Naţională de Promovarea sănătăţii orale: în 16 state este inclusă în planul
general, există distinct în Belgia, Cipru, Germania, Tara Galilor
 Program Naţional de cercetare - există în 15 state, doar în 8 state sănătatea orală este
inclusă, cercetare de sănătatea orală distinctă: Bulgaria, Finlanda, Scoţia
 Plan Naţional pentru Forţa de muncă:
- În 10 state, în 4 state există la nivel regional
- 6 state nu controlează numărul de locuri în facultăţi/şcoli stomatologice
- Profesia de higienist prin training şi autorizată - 13 state
- În alte state: asistenta medicală este antrenată pt sarcini suplimentare-igienizare,
sfaturi de prevenţie şi curăţirea dinţilor
- 7 ţări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Franţa, Grecia, Luxemburg nu au această
profesie
 Domeniul de competenţă “Prevenire şi Promovarea Sănătăţii” în învăţământul
superior/postliceal: 12 state
 Sanatate Publica Oro-Dentara, Nr.2 6
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

 Campanii dedicate promovării prevenţiei în Sănătate Orală de către:

- Organizaţii profesionale de dentişti: 18 state
- Autorităţi în domeniul sănătăţii: 13 state
- Firme comerciale: 11 state
- Asociaţii naţionale: 9 state
- NGO, Universităţi

Platforma “Sănătate Orală mai bună în Europa” obiective propuse pentru 2020:
 Promovarea sănătăţii orale
 Prevenţia bolilor orale
 Sănătatea orală ca parte integrantă a sănătăţii generale
 Considerarea factorilor de risc comuni şi altor condiţii cronice (dieta, fumat, alcool,
etc)
 Colectarea eficientă a datelor

Prevenţia
Toate ţările membre UE:
- trebuie să dezvolte o strategie/plan de acţiune de prevenţie specifică pentru
sănătatea orală bazată pe ghidul UE
- trebuie să abordeze inegalităţile prin dezvoltarea unor programe de promovare a
sănătăţii focalizate pe practica igienică corectă, folosirea florului, practici sănătoase
de alimentaţie, reducerea zahărului, ca şi pe alţi determinanţi comportamentali şi de
mediu.
- un mecanism permanent pt coordonarea europeană între ministerele sănătăţii,
preşedintele asociaţiilor de medici, stomatologi, asistenţi medicali cu Comisia
Europeană în scopul îmbunătăţirii strategiilor pentru prevenţie
- pe baza planului European al forţei de muncă, trebuie să dezvolte o echipă formată
din dentişti, igienişti, asistenţi etc. Care să se ocupe de sănătatea orală a populaţiei
- să recunoască rolul medicilor de sănătate orală în prevenire şi sănătate generală
- să integreze Sănătatea Orală în curricula naţională pt toţi practicienii: doctori,
farmacişti, surori, nutriţionişti
- îngrijitorii pt persoanele în vârsta, copii orfani şi/sau cu dizabilităţi, trebuie antrenaţi
să asigure igiena orală zilnică a acestora

Educaţie şi Conştientizare
Fiecare stat membru UE
- trebuie să dezvolte programe de prevenire naţionale/regionale în şcolile primare şi
licee, şi/sau să integreze sfaturile pt sănătate orală în curricula şcolară (incluzând
igienizarea dinţilor, periaj de 2 ori zilnic, pasta de dinţi cu flor, reducerea băuturilor
şi alimentelor cu zahăr, folosirea gumei de mestecat fără zahăr, vizite regulate la
dentist)
- toate universităţile/şcolile dentare trebuie să integreze în curriculă domeniul de
competenţă “Prevenire şi promovarea sănătăţii” cuprinzând competenţele
 Sanatate Publica Oro-Dentara, Nr.2 7
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

dentiştilor în promovarea şi îmbunătăţirea sănătăţii orale descrise în documentul

“Profile and competences for the graduating European dentist” publicat de către
Association for Dental Education în Europe (ADEE)
- să se dezvolte campanii naţionale pt a conştientiza cetăţenii asupra sănătăţii orale

USA
 Îmbunătăţire a stării de sănătate orală în ultimii 30 de ani - fluorizarea apei, sigilări
 Copiii din minorităţi cu venituri mici - inechitate în accesul la serviciile de medicină
dentară
 Cauze: - slabă implicare a medicilor dentişti în programe de SOP
- lipsa asigurărilor de sănătate dentară
- absenţa înţelegerii din partea pacienţilor

USA - Mijloace utilizate pt îmbunătăţirea SOP

 Conneticut – igienista dentară cu o vechime mai mare de 2 ani pot oferi îngrijiri de
medicină dentară în serviciile de SOP fără medic care să supervizeze activitatea
 South Carolina- igienistul –screening, profilaxie, sigilari

New Zealand
 Prima ţară care a utilizat personal non-dentişti- asistente de stomatologie - datorită
lipsei de personal şi a patologiei orale prezente la populaţia din NZ
 Asistenta - formare profesională 2 ani
- extrage dinţi temporari, obt amalgam/compozit/anestezie locală, diagnostic,
instructaj de igiena orală - populaţie 4-12 ani
- urgente < 14 ani
- supervizate de un medic dentist
 Asistenta de stomatologie a apărut în 1921—primul program educaţional al asistentei
de profilaxie (necesitatea 1-ul RM)
 Eficienţa programului:
- 1925 -78.6 dinţi extraşi din 100
- 1974- 2.5 dinţi extraşi din 100
- azi 60% din preşcolari, 95% şcolari – school dental nurse

“Health care is the right of every citizen rather than a luxury”

Australia
“Toţi australienii trebuie să aibă acces la îngrijire orală de calitate, în condiţii de siguranţă,
eficientă, la preţuri accesibile, în timp util şi la strategii de promovare a sănătăţii orale şi de
prevenire”
Public Health Association, Australia
Australia are un Plan Naţional de Sănătate Orală
 Sanatate Publica Oro-Dentara, Nr.2 8
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

Înainte de 2004
Sănătatea orală este o povară considerabilă pentru indivizi, familii comunităţi:
 Cariile dentare reprezintă problema de sănătate cea mai răspândită, edentaţia este pe
locul trei şi boala parodontală este pe locul 5 în lista problemelor de sănătate în
Australia
 42% din copiii mici, 64% din copiii mari şi 30% din adulţi au carii
 Peste 600 de pacienţi mor anual de cancer legat de cavitatea bucală.
 Urgenţele dentare ce necesită spitalizare sunt foarte numeroase (peste 63.000
cazuri/an)

Cheltuielile pentru sănătatea orală:

 În 2009-2010 s-au cheltuit $7.690 bilion
 Sănătatea orală este a doua în lista celor mai scumpe grupuri de boli (pe primul loc
sunt bolile cardiovasculare).
 În timp ce serviciile de medicină generală sunt finanţate de guvern în proporţie de
78%, doar 24% din costurile îngrijirilor orale sunt finanţate de guvern, (2004)

Rezultate ale planului naţional 2004-2013

 Creşterea personalului de practicieni în domeniu dentar, dentişti generalişti şi
specialişti, terapeuţi dentari, igienişti dentari şi tehnicieni dentari prin:
- Mărirea numărului de studenţi pentru fiecare categorie anterioară
- Înfiinţarea de noi şcoli dentare în universităţile regionale
- Mărirea numărului de aprobări de practică acordate de Consiliul Dentar Australian
pentru absolvenţi/doctori/asistenţi internaţionali
- Atragerea în şcolile dentare a studenţilor provenind din zone rurale şi motivarea
studenţilor de a avea o perioadă de activitate în zonele mai sărace/retrase
 Creşterea de la 63% la 82% a populaţiei care are acces la apă potabilă fluorizată
 Creşterea angajamentului şi investiţiilor guvernului federal în sănătate orală
 Implementarea sistemului Denticare – un sistem universal şi echitabil pentru toţi
australienii în sistemul general de sănătate Medicare
 Creșterea colaborării între campaniile de promovare a sănătății orale și campaniile de
sănătate care împărtășesc factori de risc comuni (ex. Campania “rethink sugar drink”)
 Cheltuieli pentru Sănătatea Orală 6,1%/an din totalul cheltuielilor de sănătate
 Promovare – ex. În 2009 – 11 mesaje cu impact naţional

Planul Naţional de Sănătate Orală 2015-2024 (Australia):

 Sanatate Publica Oro-Dentara, Nr.2 9
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

Câteva direcţii:
- Îmbunătăţirea accesibilităţii florului (apa, pasta de dinţi, etc) în comunităţi mai mici
decât 1000 locuitori
- Consolidarea și încorporarea politicilor nutriționale și de sănătate orală în școală -
educaţia relativ la sănătatea orală să facă parte din curricula şcolară
- Creşterea accesibilităţii serviciilor dentare, în prezent 39% din populaţie vizitează anual
acelaşi dentist pentru control, 29% caută un dentist pentru a rezolva o problemă mai
degrabă decât pentru control, 22% din populaţia cu venituri mici şi 56% din populaţia cu
venituri mari efectuează controale regulate
- Controale dentare - cel puţin o dată la doi ani, copii mici - control dentar regulat de când
apar dinţii
- Continua perfecţionare a forţei de muncă – implicarea personalului medical general,
îngrijitori şi educatori în sănătatea orală prin dezvoltarea unor pachete de training specific
- Îmbunătăţirea colectării datelor pentru o corectă evidenţă, implicarea pacienţilor
- Alocarea de resurse în cercetarea medicală pentru sănătatea dentară şi orala: strategii,
modele, priorităţi, noi tehnologii – în 2002-2012 doar 1% din granturile naţionale au fost
alocate.